Rolul analizatorului vizualconsta in:-diferentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor;-orientarea in spatiu; mentinerea echilibriului si a tonusului cortical.

Excitantul specific analizatorului vizual este reprezentat de razele de lumina.Segmentul periferic al analizatorului vizual se gaseste la nivelul ochiului.Ochiul este un organ pereche situat intr-o cavitate osoasa numita orbita.Ochiul este alcatuit din glob ocular si organe anexe.I.GLOB OCULARGlobul ocular este alcatuit din trei tunici concentrice, sistem optic si sistem fotoreceptor.1.Tunicile globului ocularDe la exterior catre interior sunt: tunica externa (cu rol de protectie), tunica medie (cu rol in nutritie) si tunica interna (cu celule fotoreceptoare).a) Tunica externaTunica externa este formata din sclerotica si cornee.Sclerotica (albul ochiului) este portiunea posterioara a tuncii externe, are culoarea alb-sidefie si este opaca.Sclerotica are rol in protectia globului ocular.Corneea este portiunea anterioara a tunicii externe, este avasculara si transparenta (permite razelor de lumina sa o traverseze); cu fibre nervoase amielinice.b) Tunica medieTunica medie este alcatuita din coroida, corp ciliar si iris.Coroida se afla imediat sub sclerotica; este o membrana pigmentata si vasculara cu rol in nutritia globului ocular.Corpul ciliar este format din muschiul ciliar (alcatuit din fibre musculare netede dispuse radiar si circular) si procesele ciliare (ghemuri vasculare care secreta umorile).Irisul este partea colorata a ochiului.In centrul irisului se afla un orificiu numit pupila.Irisul este format din celule pigmentare si fibre musculare netede, dispuse radiar si circular.c) Tunica internaTunica interna este reprezentata (alcatuita) de retina.Retina este formata din celule nervoase (celule fotoreceptoare si neuroni), celule pigmentare si celule de sustinere.Celulele fotoreceptoare sunt de doua tipuri: cu conuri si cu bastonase.Celulele fotoreceptoare cu conuri sunt responsabile de vederea diurna si cromatica.Celule fotoreceptoare cu bastonase sunt responsabile de vederea nocturna, fara detalii si fara culori.Retina prezinta doua zone importante: pata galbena (macula lutea) si pata oarba.In pata galbena predomina celulele cu conuri.Prezinta o depresiune numita foveea centralis care contine numai celule cu conuri (zona de acuitate vizuala maxima).Pata oarba este locul pe unde iese nervul optic din retina si este lipsita de celule fotoreceptoare.2.Sistem opticSistemul optic este format din totalitatea mediilor transparente ale globului ocular: corneea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa.a) CorneeaCorneea face parte din tunica externa si este portiunea anterioara a tunicii.b) Umoarea apoasaUmoarea apoasa este secretata de procesele ciliare.Se afla intre cornee si iris (in camera anterioara) si intre iris si cristalin (in camera posterioara).Umoarea apoasa este un lichid transparent, permite trecerea razelor de lumina.c) CristalinulCristalinul este o lentila biconvexa.Este situat in spatele irisului, intr-o capsula elastica numita cristaloida.La extremitati se leaga de muschiul ciliar prin ligamentul suspensor.Focalizeaza razele luminoase patrunse in pupila.d) Umoarea sticloasa (umoarea vitroasa, corp vitros)Umoarea sticloasa se afla intre cristalin si retina; este transparenta cu consistenta de gel.Rolul corpului vitros consta in mentinerea formei sferice a ochiului.3.Sistem fotoreceptorSistemul fotoreceptor este reprezentat de retina si are rolul de a transforma energia luminoasa in influxuri (impulsuri) nervoase.II.ORGANE ANEXEOrganele anexe ale ochiului sunt de doua tipuri: organe de protectie (gene, sprancene, pleoape, glande lacrimale, conjunctiva) si organe de miscare (cei 6 muchi externi ai globului ocular).Conjunctiva este o membrana subtire care captuseste fata interna a pleoapei.

Segmentele analizatorului vizual

1.Segmentul periferic (receptor)Segmentul periferic al analizatorului vizual este reprezentat de celulele fotoreceptoare (celulele cu conuri si celulele cu bastonase).a) Celulele cu conuriCelulele cu conuri au o prelungire externa sub forma de con.Sunt in numar de 5-7 milioane. Contin pigmentul numit iodopsina.Sunt sensibile la radiatiile luminoase de mare intensitate.Sunt receptori pentru vederea diurna si cromatica.Au prag de sensibilitate ridicat.b) Celulele cu bastonaseCelulele cu bastonase au o prelungire externa sub forma de bastonas.Sunt in numar de 125-130 milioane.Contin pigmentul numit rodopsina (purpurul retinian).Sunt sensibile la radiatii luminoase de mica intensitate.Sunt receptori pentru vederea nocturna, fara detalii si fara culori.Au prag de sensibilitate scazut.2.Segmentul intermediar (de conducere)Segmentul intermediar al analizatorului vizual este reprezentata de trei neuroni:I.Primul neuron (protoneuronul)este un neuron bipolar (cu un axon si o dendrita) din retina.II.Al doilea neuron (deutoneuronul)este un neuron multipolar (un axon si mai multe dendrite) din retina.Axonul neuronilor multipolari formeaza nervul optic.La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din jumatatile nazale ale celor doua retine.Din chiasma optica pornesc doua fascicule numite tracturi optice.Fiecare tract optic conduce informatia din jumatatea temporala a retinei de aceeasi parte si din jumatatea nazala a retinei de parte opusa.III.Al treilea neuron (tritoneuronul)este situat in corpul geniculat lateral din metatalamus.3.Segmentul centralSegmentul central al analizatorului vizual este localizat in aria vizuala din lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine.

Formarea imaginilor pe retinaProcesele prin care se realizeaza vederea sunt: receptia vizuala, transmiterea mesajelor vizuale si formarea senzatiilor vizuale.In realizarea procesului de formare a imaginii pe retina, conlucreaza irisul si sistemul optic.Irisul regleaza reflex cantitatea de lumina proiectata pe retina, proces numit reflex pupilar fotomotor.MiozaLa lumina puternica se contracta fibrele circulare ale irisului si pupila se micsoreaza, proces numit mioza (pupiloconstrictie)MidriazaLa lumina slaba se contracta fibrele radiare ale irisului iar pupila se mareste, proces numit midriaza (pupilodilatatie)Sistemul optic functioneaza ca o lentila convergenta cu rolul de a proiecta razele de lumina direct pe retina.Razele de lumina sufera la nivelul ochiului o tripla refractie:1.Prima refractie:la interfata aer-cornee2.A doua refractie:pe fata anterioara a cristalinului3.A treia refractie:pe fata posterioara a cristalinuluiCa urmare a acestei triple refractii imaginea care se formeaza in pata galbena a retinei este reala, mai mica si rasturnata.Ochiul emetropIn cazul ochiului normal (emetrop) exista o concordanta perfecta intre lungimea axului anteroposterior si puterea de convergenta a mediilor transparente.Aceasta concordanta permite vederea clara, fara acomodare, a obiectelor situate la o distanta mai mare de 6 m.In cazul obiectelor situate intre punctum proximum (25 cm) si punctum remotum (6 m) vederea este clara, dar cu acomodare.Acomodarea este un proces automat de adaptare a ochiului pentru vederea clara a obiectelor, situate intre 25 cm si 6m.Acomodarea presupune urmatoarele:- mioza (micsorarea diametrului pupilelor) prin contractia muschilor circulari ai irisului- cresterea convergentei cristalinului prin contractia muschilor circulari ciliari- corectarea axelor oculare prin contractia muschilor externi ai globului ocularIn cazul in care puterea de convergenta a mediilor transparente nu este in concordanta cu lungimea axului anteroposterior, ochiul este ametrop, prezentand diverse defecte optice: miopie, hipermetropie si astigmatism.a) MiopiaMiopia este afectiunea celor care nu vad bine atunci cand privesc departe.Imaginea se formeaza inaintea retinei datorita lungimii prea mari a axului anteroposterior sau a cuburii crescute a cristalinului.Miopia se corecteza cu lentile biconcave (divergente)b) HipermetropiaHipermetropia este afectiunea celor care nu vad bine cand privesc aproape.Imaginea se formeaza in spatele retinei datorita lungimii prea scurte a axului anteroposterior sau a curburii scazute a cristalinului.Hipermetropia se corecteaza cu lentile biconvexe (convergente)c) AstigmatismulAstigmatismul este datorat neregularitatilor corneei sau deformarii cristalinului.Imaginea formata este neclara.Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice.

Baza fotochimica a vederiiRazele de lumina strabat mediile transparente si apoi retina, ajungand la celulele fotoreceptoare ale acesteia.La nivelul celulelor fotoreceptoare, razele de lumina determina descompunerea pigmentilor fotosensibili.I.IodopsinaIodopsina din celulele cu conuri se descompune in retinem si fotopsina.II.RodopsinaRodopsina din celulele cu bastonase se descompune in retinem si scotopsina.Prin descompunerea pigmentilor fotosensibili se modifica permeabilitatea celulelor fotoreceptoare pentru ioni si se declanseaza potentialele de actiune (influxuri nervoase).De la celulele fotoreceptoare pornesc influxurile nervoase care prin nervii optici sunt conduse la segmentul central al analizatorului vizual localizat in aria vizuala din lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine, unde sunt transformate in senzatie de vaz.1.Celulele cu bastonaseCelulele cu bastonase sunt responsabile pentru vederea scotopica (nocturna), in lumina difuza, cand nu se disting culorile si detaliile obiectelor: vederea in alb-negru.2.Celulele cu conuriCelulele cu conuri sunt responsabile pentru vederea fotopica (diurna), in lumina intensa, necesare pentru vederea colorata.Perceperea culorilor realizata de celulele cu conuri este explicata prin mai multe teorii.

Teoria tricromatica a lui Young HelmholtzTeoria tricromatica a lui Young Helmholtz (teoria culorilor fundamentale) este cea mai cunoscuta teorie care explica perceperea culorilor.Conform acestei teorii retina contine trei tipuri de celule cu conuri, care la randul lor contin pigmenti pentru culorile rosu, verde si albastru.a) Diferitele senzatii cromatice sunt rezultatul stimularii concomitente si inegale ale celor trei tipuri de celule cu conuri.b)Stimularea concomitenta si egala a celor trei tipuri de celule cu conuri da senzatia de lumina alba.c) In absenta stimularii luminoase se produce senzatia de negru.