ANALIZA UNUI DISCURS POLITIC-PARTIDUL ECOLOGIST Ecologia și politica. Cum se pot îmbina aceste două ramuri aparent diferite? Cum poate

ajuta un partid ecologist la asigurarea locurilor de muncă? Salubrizarea pădurilor și

parcurilor poate avea un impact în mediul social și să producă satisfacție în rândul

cetățenilor, în sensul în care ar putea răspunde problemele cu care se confruntă în viața de

zi cu zi? Dar în ceea ce privește conviețuirea cu celelalte partide- este el apt să conducă din

locurile de vârf ale vieții politice românești?

La o primă observație, Partidul Ecologist Român nu pare a fi un partid care are întâietate în

fața românilor, mai ales că în urma alegerilor din anii precedenți și chiar actual, Partidul

Ecologist a obținut un număr de voturi infim (1-2%). Dar la o atentă analiză se poate vedea

că acest partid are mai multe oferte și soluții viabile decât s-ar putea crede.

Discursul domnului Ionuț Georgescu, membru al Partidului Ecologist subliniază anumite

puncte importante ale doctrinei și anunță începerea candidaturii înaintea de alegerile din

decembrie 2012 (discursul datează din 11 Noiembrie 2012). Domnul Georgescu dorește să

fie atât obiectiv, cât și subiectiv în abordarea sa, ”deoarece eu cred în implicarea

personalã, în respectarea propriilor valori şi ale crezurilor naţionale şi europene”. De

asemenea, discursul lui se vrea a fi atât naționalist cât și european. Pluriperspectivismul

Dlui Georgescu arată că acesta e pregătit pentru a răspunde unor arii mai vaste de

probleme.

Bineînţeles, discursul propriu-zis începe cu o critică adusă actualei clase politice:

”Partidele politice ne-au condus prost şi DEZASTRUOS. Am avut inclusiv dezamãgiri

personale legate de modul în care ne conduc politicienii din partidele aşa-zise de

anvergurã”. Oarecum ineficient (și clișeic) în alegerea acestei modalități pentru a-și asigura

legitimitatea, Dl. Georgescu este convins că o schimbare ar putea fi binevenită: ” Pentru cã

îmi doresc o altfel de clasã politicã”; iar cel mai important este convingerea votanţilor că

sunt în măsură să aducă schimbarea-”trebuie sã-i convingem pe votanţi cã suntem altfel de

politicieni, cei de care are nevoie actuală societate româneascã”.

Dl. Georgescu își continuă discursul prin sumarizarea aspectelor care vor fi abordate:

”sprijinirea industriei româneşti, relansarea agriculturii, reorganizarea administrativã şi

reforma în domeniul resurselor umane”. Aici vedem că Partidul Ecologist nu

înseamnă doar susținerea salubrizării naturii, reducerii poluării ori consumării de alimente

ecologice. Partidul Ecologist încearcă să răspundă economiei în declin prin relansarea

agriculturii și sprijinirea industriei românești. Dar nu numai reformele în sectorul industrial

și agricultural sunt necesare; la fel de important este și administrația în ceea ce privește

relațiile dintre angajat și angajator.

Un alt clișeu la care apelează Dl. Georgescu este referința la opera lui Caragiale, ”O

scrisoare pierdută” – ”Industria româneascã este sublimã dar lipseşte cu desãvârşire-

declara pompos personajul Nae Caţavencu, creat I.L.Caragiale în urmã cu peste 100 de ani.

S-a schimbat ceva, deşi naţiunea a schimbat mai multe sisteme ideologice şi politice? Mi-e

teamã cã nu”. Chiar dacă Georgescu consideră că nu s-a schimbat nimic pe parcursul

anilor,  discursului său îi lipsește originalitatea și accentuează ignoranța sa.

Propunerea D-ului Georgescu în ceea ce privește dezvoltarea economiei românești-inclusiv

a industriei- prevede: finanțarea proiectelor ”de anvergură în perioada 2014-2020”, creare

de locuri de muncă în sectorul terțiar-IT,considerat nepoluant –, mediu (domeniul efectiv al

Partidului Ecologist), sponsorizarea firmelor și întreprinderilor pe termen lung și ”mai

avantajos”.  Aceste prevederi sunt considerate a fi ”adoptate rapid, transparente și cu o

eficiență pe termen lung”. În ceea ce privește agricultura, măsurile care se vor

implementate sunt- ”agricultura ecologicã pe suprafeţe mici” (deoarece astfel se vor reface

”piețele agricole tradiționale”, readucând în prim-plan relațiile ”economico-sociale între

țărani, orășeni, administratori locali”), ”produse alimentare pe rafturile europene”.

O viziune ușor pretențioasă a Dlui Georgescu este: ” creşterea absorbţiei fondurilor

europene prin crearea unui singur minister, cu o singurã Autoritate de Management şi cu

Organisme specializate”. Centralizarea ministerelor s-ar putea să nu aducă rezultatele

dorite,  să accentueze problema nepotismului (care se dorește a fi eliminată prin

”respectarea statutului funcţionarului public”) și înrădăcinarea unei singure puteri.

O altă viziune care poate fi văzută printr-o prismă a îndoielii este: ”redefinirea statutului

social al intelectualului român (profesor, medic, magistrat, preot) şi valorizarea acestuia în

mediul social”. Dl. Georgescu dorește să pună accent pe clasă intelectualilor, clasă

eradicată în cea mai mare parte în perioada comunistă. Deși este de lăudat această

atitudine, putem fi circumspecți la definirea ca intelectual a preotului –mai ales într-un stat

care este laic din ce în ce mai mult, iar Biserica, asemenea statelor occidentale, își pierde

din autoritate în mediul social. Medicul, profesorul, magistratul, chiar dacă profesii

admirabile, schimbarea mentalităţilor în ceea ce privește aceste statute sociale o să

întâmpine anumite dificultăți mai ales în contextul evoluției sociale de astăzi care tinde

spre o digitalizare a acestor funcții.

Asemenea perioadei precomuniste, se dorește aducerea țăranului român ca parte

componentă a societății, un liant al celorlalte clase sociale: ”o mai mare vizibilitate pentru

ţãranul român ca factor esenţial de coeziune între clasele sociale”. În contextul în care

țăranii români s-au mutat la oraș, iar industrializarea comunistă și eliminarea țăranilor care

s-au opus colectivizării au dus la alienarea acestora, este foarte greu de vorbit de

restabilirii țăranilor ca factor de liant în societate.

În concluzie, discursul Dlui Georgescu al Partidului Ecologist Român arată că ecologia și

politica se îmbină, și are anumite puncte comune. PER-ul încearcă să răspundă consecvent

la întrebările și probleme exercitate de actuala situație prin propuneri, măsuri, viziuni care

au menirea de a asigura o dezvoltare durabilă. După socotința mea, deși discursul dorește

să îndemne la acțiune, schimbare, trebuie privit îndoielnic în anumite privințe și clieșeic în

altele- mai ales când impune anumite stereotipuri peste care ne-am dori să trecem în

viitorul apropiat. PER-ul poate aduce o gură de aer proaspăt la actuala clasă politică, dar

doar dacă lucrează în colaborare cu celelalte partide, și nicidecum împotriva lor.