Reteaua de transporturi in Romania:

Transport rutier, feroviar, aerian, naval.

S -Strengths– Puncte tari

Romania este localizata in sud estul Europei cu un bun potential pentru noile legături rutiere şi feroviare la statele membre şi Marea Neagra.

Exista potential de crestere industrial, agricola şi de productie ridicat.

Cost scazut al fortei de muncă cu buna educatie de baza si bine pregatita.

In domeniul rutier:

Serviciile private rutiere de marfuri şi pasageri operează multe locatii principale.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania este de aproximativ 80.000 km, distribuiti relativ uniform pe parcursul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice.

Feroviar

Retea feroviara extinsa.

Poluarea este mult mai scazuta fata de traficul rutier.

Eficienţa energetică feroviară este mai bună pentru căile ferate având în vedere faptul că consumulde energie pe unitatea de transport este de 10 ori mai mic comparativ cu cea rutieră şi de 3 ori mai mic decât transportul naval.

Căile ferate înregistrează un numărul mai redus de accidente pepasager-km şi respectiv tonă-km faţă de celelalte moduri de transport.

Maritim

Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra şi are 1,312 ha si 19 m adancime.

Dunarea si caile navigabile interioare conduc la un cost mai scazut al costurilor transportului.

Prezenta canalului navigabil Dunare – Marea Neagra conduce la un acces mai facil a navelor care vin dinspre Europa spre Marea Neagra.

România are 30 de porturi interioare cu o capacitate totală de 50 milioane tone/an. Dintre acestea, porturile Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina sunt parte a reţelei TEN.

Canale navigabile: 1731 km

1.075 km pe Dunăre;

524 km pe râuri secundare;

132 km pe canale

Aerian

In tara noastra exista 62 de aeroporturi dintre care 17 civile, toate fiind deschise traficului international.

Acoperire buna a teritoriului.

Flota aeriană din România se află într-un ampluproces de modernizare.

W - Weaknesses – Puncte slabe

Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) joacă un rol crucial în asigurarea libertăţii de mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană. Aceasta include toate modurile de transport şi suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Din pacate slaba conectare a Romaniei la aceasta retea aduce un numar destul de mare de dezavantaje Romaniei. Lipsesc iniţiativele privind intermodalitatea.

Rutier:

Slaba dezvoltare a infrastructurii duce la timpi crescuti in transportul rutier.

Prezenta a numeroase localitati in lungul drumurilor europene si expres.

Lipsa centurilor ocolitoare aglomereaza orasele si creste poluarea acestora.

Numarul mare al accidentelor rutiere.

Densitate scăzută a reţelei de autostrăzi, fără legături la UE, regiuni de dezvoltare sau state vecine.

Slabă aplicare şi consolidare a legislaţiei guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere, masa de încărcare şi greutatea pe axă, control al parametrii tehnici ai autovehiculelor şi controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranţă rutieră.Reţea rutieră subdezvoltată, cu densitate scăzută la nivel judeţean şi slabă întreţinere generând potenţialul accidentelor (există multe secţiuni rutiere cu puncte periculoase).

Serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri nu operează multe locaţii rurale.Poluare fonica si a mediului ridicata.

Feroviar

Lipsa trenurilor intercity, rapide, intre marile orase.

Insuficienta întreţinere e reţelei feroviare.

Electrificarea cailor ferate este limitată.

Investiţiile scăzute de întreţinere a infrastructurii feroviare au condus la restricţionări de viteză si implicit cresterea timpilor pentru transport.

Parcul existent de material rulant esti vechi.

Starea avansata de degradare a majoritatii garilor.

Naval

Investiţii şi întreţinere scăzute a infrastructurii portuare maritime şifluviale.

Navigare pe Dunăre limitată de adâncime şi lărgime creând o barierănaturală in calea mişcării.

Perioadele secetoase ingreuneaza transportul pe Dunare.

Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.

Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa.Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă.

Cheiurile porturilor de afla intr-o conditie precara.

Aerian

Lipsa unei bune conectari a aeroporturilor cu orasele din apropiere.

Lipsa unor piste de lungimi mai mare pentru aeronavele de mari dimensiuni.

Acoperire slaba a zonei Brasov.

Lipsa modernizarilor in majoritatea aeroporturilor.

Lipsa acordarii de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi).

Eficienţa scazuta a Companiei TAROM.

Poluare fonica crescuta.

O - Opportunities - Oportunitati

Localizarea Romaniei pe axele de tranzit nord-sud si Europa-Asia.

După aderarea la UE vor apărea noi oportunităţi pentru folosirea fonduriloradiţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Situarea pe TEN-T şi pe Coridorul IX.

Potenţial de dezvoltare al transportului de mărfuri şi de agrement pe Dunăre.

Potenţial de dezvoltare pentru transportul rutier, feroviar şi aerian de mărfuri şi de călători.

Potenţial de dezvoltare transportului multimodal şi combinat pentru tranzit, trafic internaţional şi intern.

Dezvoltarea călătoriilor de afaceri şi turism în toate oraşele şi judeţele.

Potenţial de creştere economică în toate regiunile.

Vecinatatea Marii Negre este o foarte buna cale de transport si comert.

Finalizarea coridorului IV pan-european Nădlac – Constanţa (total 855 km) la nivel de autostrada până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.

Datorită aparteneţei la TEN-T, Dunărea are potenţialul de a deveni un element în dezvoltarea sistemului de transport combinat, pentru dezvoltarea turismului în zonele adiacente ale Dunării şi Deltei Dunării, precum şi pentru ameliorarea operării porturilor fluviale.

Portul Constanta este localizat la intersecţia Coridoarelor Pan-europene de transport nr. IV şi VII – Dunărea via Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel, portul are potenţialul de a deveni principala cale de acces pentru Coridorul Europa – Asia. TEN-T 18: Rhine-Meuse-Main-Dunăre, axa căilor navigabile interioare

Prezenta aeroporturilor conduc la cresterea economica e zonei respective si a orasului.

T – Threats - Amenintari

Eventualitatea unei alinieri lente la cerinţele aderării conducând lapierderea oportunităţii de absorbţie afondurilor Uniunii Europene.

Insuficiente fonduri naţionale pentru asigurarea co-finanţării.

Dacă infrastructura de transport din România nu este semnificativ îmbunătăţită din punctul de vedere al nivelului de servicii şi costurilor atractive, există riscul ca tranzitul să fie direcţionat pe alte rute concurente din fosta Iugoslavie, Bulgaria şi Ungaria.

Dacă serviciile feroviare nu se imbunătăţesc, precum şi costurile şi eficienţa, se va accentua declinul transportului feroviar în favoarea celui rutier.

Slaba absorbtie a fondurilor puse la dispozitie de UE.

TRANSPORT RUTIER:

În anul 2004, lungimea totală a reţelei drumurilor publice din România a fostde 79.454 km, distribuţia acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării,cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare adrumurilor publice.

Din totalul de 79.454 km, 15.712 km*) (19,8%) erau drumuri naţionale şi63.742 km **) erau drumuri judeţene şi comunale.Din punct de vedere al gradului de modernizare, reţeaua rutieră publicădeţine 20.880 km (26,3%) drumuri modernizate şi 20.200 km (24,4%) drumuricu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea. În plus, 38.374 km(48,3%) sunt drumuri pietruite şi de pământ. In 2011 sunt contrstruiti 334km de autostrăzi.

Capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din marile oraşe sunt depăşite,lipsesc variantele ocolitoare ale unor localităţi pentru traseele deschise traficuluinaţional şi internaţional. Multe drumuri naţionale şi europene au o capacitate decirculaţie neadecvată ceea ce conduce la blocaje şi consecutiv la creştereaduratei de parcurs, costuri de operare ale autovehiculelor, accidente şi poluareamediului înconjurător.

Datorită lipsei investiţiilor în drumurile secundare (în mod special în zonelerurale), au continuat să se dezvolte sate lineare de-a lungul drumurilor

naţionale (de-a lungul ambelor părţi ale autostrăzii), rezultând un conflict întretraficul pe drumurile naţionale şi viaţa cotidiană a comunităţii rurale.

Feroviar

În anul 2004, reţeaua de căi ferate din România avea 11.053 km de linii înexploatare(10.914km cu ecartament normal de 1.435 mm, 78km cuecartament îngust şi 61km cu ecartament larg).Din total, 3.965km (35,8%) sunt electrificaţi, comparativ cu 51% în stateleUE15. 2.965km (26,9%) sunt linii duble, comparativ cu 41% în statele UE15.Reţeaua de căi ferate este secţionată de 996 staţii şi halte.

Slaba intretinere a infrastructurii feroviare duce la numeroase intarzieri ale trenurilor, scaderea vitezei medii facand-o neatractiva pentru traficul de calatori.

Locomotivele CFR au o vechime medie de 30 de ani şi vagoanele de pasageri ovechime medie de 25 de ani. Aceasta depăşeşte durata normată de funcţionare

de 20 de ani, ceea ce conduce la slaba disponibilitate şi exploatare, având dreptrezultat o fiabilitate nesigură a serviciilor pentru pasageri.

Teoretic capacitatea infrastructurii feroviare existentă este din punct de vederetehnic adecvată pentru a satisface cerinţele şi în anul 2004, respectiv 99,5milioane pasageri au fost transportaţi pe calea ferată.

Aerian

Reţeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formată din 17aeroporturi civile, toate fiind deschise traficului internaţional. 12 dintre ele suntdeschise permanent, iar restul la cerere.

Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 deaeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea dinexploatare a aeronavelor vechi.

Maritim

Transportul maritim este asigurat prin accesul direct la Marea Neagră princele trei porturi maritime: Constanţa, Mangalia şi Midia. De asemenea, existăacces maritim de la porturile fluviale de pe Dunăre: Brăila, Galaţi, Tulcea şiSulina.

Portul Constanţa este cel mai mare port românesc la Marea Neagră. Dispunede o localizare geografică strategică care are potenţialul de a asigura accesulcătre Europa de la Marea Neagră şi un punct de transbordare între reţeauamaritimă şi reţelele rutieră, feroviară şi navală.

Este localizat la intersecţia Coridoarelor Pan-europene de transport nr. IV şiVII – Dunărea via Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel, portul arepotenţialul de a deveni principala cale de acces pentru Coridorul Europa –Asia. TEN-T 18: Rhine-Meuse-Main-Dunăre, axa căilor navigabile interioare

Sistemul de transport pe căile navigabile interioare din România este concentrat pe Dunăre, în sudul ţării. Deasemenea, include ramurile secundare de transport ale Dunării şi CanaleleDunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari, între Dunăre şicoasta din vecinătatea Constanţei. În plus există diferite mici canalenavigabile, inclusiv lacuri naturale şi rezervoare în cadrul sistemului de râuri,care sunt folosite mai ales pentru agrement şi trafic de marfă local la scarămică.

Dunărea este cale navigabilă internaţională care se întinde de la MareaNeagră la Sulina în România via Belgrad în Serbia, Croaţia, Budapesta înUngaria, Bratislava în Slovacia şi Viena în Austria către locul său de izvorâreîn Munţii Pădurea Neagră în Germania. Are o lungime total de 2845 km.Este navigabilă 2,411 km până la Bamberg de unde se uneşte cu Rinul viaCanalul Bamberg/Kelheim cu o lungime de 171 km. Lungimea fluviului înRomânia sau de-a lungul graniţei româneşti este de 1,075 km. Pe secţiuneade 170 km dintre Brăila şi Marea Neagră se poate naviga cu nave maritime.Dunărea este parte a axei de cai navigabile TEN-T –18: Rin/ Meuse-Main-Dunăre şi oferă României şi celorlalte ţări pe care le tranzitează posibilităţimajore pentru dezvoltarea transportului pe apă.

Prin urmare, sunt în curs de desfăşurare sau proiectare lucrări pentruîmbunătăţirea condiţiilor de navigare.

Totodată, Dunărea reprezintă şi o barieră naturală pentru transportulrutier/feroviar. Are doar trei poduri pe secţiunea românească, deşi construcţiaunui al patrulea pod este planificată la Vidin-Calafat şi există alte câtevaposibilităţi de trecere cu feribotul.

POP DAN GRUPA 1