Analiza SWOT a sistemului de sanatate in Romania

Peter Drucker, cel mai mare ganditor pe care stiinta managementului l-a oferit, dupa cum afirma The Economist, afirma ca:Managementul este principal cale de crestere economicaNu exista tari bogate sau sarace, ci tari bine conduse sau prost conduseManagementul renunta la stapanul sau traditional-profitul; el se angajeaza in slujba valorii.Romania a avut, dupa al 2lea Razboi Mondial, un sistem de sanatate finantat de stat.Principalele caracterstici ale acestui sistem erau: Statul asigura fondurile necesare destinate tuturor activitatilor medicale Statul furniza servicii medicale pentru toata populatia si era proprietarul tuturor resurselor material.e Sistemul de sanatate a fost accesibil pentru toti, dar era un sistem centralizat, controlat de stat, controlat de stat prin taxe si cu libertate limitata in optiune. Dupa 1990, Romania a inceput reforma sistemului de sanatae.Banca Mondiala a derulalt proiectul O Romanie Sanatoasa (1992-1993) pentru a putea diagnostica problemele din sistemul nostru de sanatate. Ulterior au aparut cateva recomandari: Fondul material politic de asigurari de sanatate descentralizat Asigurari private de sanatate Descentralizarea serviciilor de sanatate Acreditarea furnizorilor de servicii medicale

In prezent, in Romania, constitutia garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii, La 01.01.1999 a intrat in vigoare legea 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate.

In momentul de fata Romania cunoaste cea mai ampla criza in domeniul Sanatatii. Criza este adancita de inconsistentele in reforma sistemului, schimbarile politice.

Starea proasta de sanatate a populatiei este determinate de accesul la sanatate si la serviciile de sanatate.

Serviciile de tip medical sunt acordate pe baza contributiei la fondul de sanatate (6,5% salariatul si 7% angajatorul). In baza acestei contributii, asiguratul beneficiaza gratuit de un pachet de servicii medicale.

Medicul de familie asigura asistenta medicala primara, accesul la asistenta spitaliceasca si accesul la medicamente compensate sau gratuite.

Medicii sunt furnizori de servicii medicale si incheie un contract cu CAS-ul.Ministerul sanatatii asigura si functionarea si coordonarea programelor de sanatate publica.Este cunoscut faptul ca Romania are un deficit de educatie sanitara, ca urmare, aici se intalnesc cele mai inalte valori ale bolilor aparatului circulator, TBC, boli infectioase.Accesul gratuit la servicii medicale il au:

Copiii Persoanele cu handicap Veteranii de razboi Persoane dependente de o alta persoana asigurata

In prezent, in Romania accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute, persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. Conditionarea accesului la servicii, prin introducerea asigurarii de sanatate, a dus la aparitia de segmente ale populatiei care, prin neasigurare, nu mai potbeneficia decat de serviciul de urgenta.La ora actuala, in tara noastra, accesul la serviciile publice medicale este realizat pe principiul contributive, adica prin plata cotizatiei lunare. Cu toate acestea, exista si persoane cu acces gratuity la servicii medicale, cum ar fi: copiii, veteranii de razboi cu pensii scazute, persoanele cu handicap si persoanele care depind de o alta persoana asigurata si fara venit propriu. Accesul la aceste servicii

Slaba informare in randurile populatiei asupra necesitatii asigurarii medicale si asupra conditiilor de acces la serviciile medicale mentine unii potentiali solicitanti in afara sistemuluipublic de asigurare. Intr-o asemenea situatie se afla grupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sarace, grupuri de rromi. Nivelul de educatie scazut favorizeaza comportamentul de neasigurare.Conform datelor din barometrul pentu serviciile de sanataet, mai mult de jumatate dintre romani nu isi cunosc drepturile si obligatiile privind asigurarea medicala, iar peste 80% dintre cei asigurati nu cunosc deloc sau au doar vagi informatii despre serviciile medicale la care sunt indreptatiti. Trecerea la noul model de oferire a asistentei medicale s-a facut fara o campanie adecvata de informare a populatie

Puncte Forte

1.Statul finanteaza si organizeaza un sistem al serviciilor de sanatate alcatuit dintr-o retea de unitati ce sunt proprietate a statului roman. Aceasta retea este administrate de Ministerul Sanatatii . Bugetul de stat finanteaza sistemul serviciilor medicale, dar si salariile angajatilor din sistem.

2. Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de sanatate scoate in evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O asemenea perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta medicala si ea a aparut in ultima vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile academice, ale expertilor si consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii de schimbare.

3. Populatia din Romania are acces la serviciile de sanatate , accesul la aceste servicii nefiind influentat de capacitatea omului de a plati.

4. Infrastructura este bine dezvoltata avand dispensare, policlinici, spitale. Exista reteaua de asistenta medicala primara (medici de familie) bine organizata in teritoriu, insa nefiind foarte eficienta. Multe din cazurile ce pot fi rezolvate de medicina promara ajung in spital, incarcand si consumand resurse.

5. Asigurarea asistentei medicale a populatiei cu paturi a fost buna chiar supra-dimensionata fata de nevoile reale, de posibilitatile acoperirii cheltuielilor curente si fata de densitatea paturilor existenta in tarile occidentale. Spitalele consuma peste 70% din bugetul acordat ocrotirii sanatatii si rezolva cea. 20% din cererile sanitare ale populatiei.

A existat suficient personal medical calificat si un invatamant medical de calitate. Si in acest domeniu, daca se are in vedere densitatea medicilor raportata la PIB, Romania are o pozitie convenabila. Posibilitatea ingerintelor politicului a dus insa la disfunctii legate de formarea personalului in special in anii '80 (sistarea pregatirii medicilor specialisti si a accesului acestora in orase, desfiintarea pregatirii postliceale pentru cadre medii).Pana la jumatatea anilor '70 s-au inregistrat ameliorari evidente ale nivelului starii de sanatate, ilustrate prin cresterea duratei medii de viata, eradicarea sau reducerea multor bolitransmisibile, reducerea mortalitatii infantile, initierea unor programe nationale in domeniilebolilor cardiovasculare, cancerului, tuberculozei, sanatatii mentale si sanatatii dentare. La aceste imbunatatiri ale sanatatii au contribuit in mare masura si serviciile medicale

Puncte slabe:

Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare siconducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari intersectoriale, care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii. Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au sufocat initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor la nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale administrativa norme si standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale alepopulatiei, diferite de la o zona la alta. Aceste norme au dus la un amestec inefficient abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele. Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea tehnologiilor noi necesare diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale, generand ulterior carente grave in asigurarea cu medicamente si materiale sanitare de uz curent. Toate acestea au descurajat preocuparile serviciilor de sanatate in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii ingrijirilor medicale, element fundamental al performantei sistemului. Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fostfavorizata si de mostenirea unui deficit in capacitatea de analiza sistematica si de dezvoltare de strategii, in conditiile unei cercetari si pregatiri insuficiente in domeniul managementului sanatatii publice si al serviciilor de sanatate

Oportunitati

Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici;

Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente in sanatate si asistenta medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare;

Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta, benefica, degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus dinpartea asiguratilor;

Integrarea in UE cresterea competentei si calitatii acutlui medical, posibilitatilede dezvlotare pe care le poate deschide turismul medical, cu consecinte benefice in domeniul sanatatii si economic pentru locuitorii judetului/municipiului; Globalizarea; Dezvoltarea tehnologiilor; Importuri ale tehnologiei de varf; Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale;

Amenintari

Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul sidiversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptariloracestora si implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe; sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtuteaprincipiului eficientei;

Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente insanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice

Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei laUniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant;

Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalulprofesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia unui decalj social intre persoanele care isi pot permite o asigurare suplimentare si persoanele defavorizate

Integrarea in UE cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre populatia cu venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei;

Recomandari de strategie

Persoanele varstnice trebuie sa beneficieze de programe si servicii de sanatate adaptate nevoilor lor. Imbatranirea populatiei va conduce spre o crestere foarte mare, a cheltuielilor publice pentru sanatate. Trebuie reglementate masuri concrete de asistenta a varstnicilor.

Populatia din mediul rural trebuie sa aiba acces la servicii medicale diversificate.

Implementarea si dezvoltarea de politici si programe de geriatrie si gerontologie, astfel incat sa mentina varstnicii cat mai mult in stare de de satatate fizica buna.( auz, vaz, mobilitate)

Sistemul de sanatate din Marea Britanie

Sistemul medical britanic, se deosebeste de celelalte sisteme medicale din alte tari prin faptul ca el se afla la dispozitia tuturor cetatenilor cu drept de asistenta medicala in Regatul Unit, fiind gratuit pentru pacient, spre deosebire de alte sisteme de sanatate din alte tari unde este necesara si o aasigurare medicala separata. Daca la nivelul Romaniei sistemul medical se axeaza pe medicina de specitate, sistemul de sanatate britanic se axeaza pe medicina de familie. Asistenta medicala primara este practicata pe baza protocoalelor create de catre National Institute of Clinical Excellence (NICE) si in baza cu ajutorul carora se decide daca pacientul trebuie trimis la un centru secundar, precum spitale locale, sau la un centru de gradul III precum spitalele specializate pe anumite domenii.Tratamentele sunt standard si se evita pe cat posibil administrarea mai multor medicamente in acelasi timp (situatie destul de raspandita in Romania), iar medicatia prescrisa de la medicul de familie NHS din Marea Britanie, este subventionata 100% de catre stat.

Pacientul plateste 7.20 pentru un medicament, indiferent de pretul lui real. Totodata, persoanele pana la varsta de 18 ani, batranii de peste 60 ani, persoanele cu anuminte boli cornice si cei care beneficiaza de ajutoare financiare de la stat au toata medicatia NHS gratuita. O alternativa pentru pacientii care doresc privilegii medicale, este reprezentat de sistemul de sanatate privat.O consultatie cu un medic de familie privat poate costa in jur de 25 pentru o programare de 15 minute, in plus putandu-se adauga si o taxa de 10 pentru o reteta privata.

Tratamentele prescrise pe o reteta private se platesc integral farmacie, nefiind subventionate de catre stat. . Pentru a vedea un specialist este nevoie de o trimitere de la GP(pentru care n unele cazuri se platete aprox. 10)iar plata pentru o consultaie privat initial n policlinica pentruspecialitile medicale i chirurgicale este de 100-150,iar pentru o consultaie psihiatric este n jur de 250. Tratamentele ulterioare sau investigaiile se pltesc separat. DR Radu Burtan & DR Mihaela Carmaciu.

Marea Britanie are 58 milioane de locuitori, cu o proporie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.6%) i oproporie de 15.8% pentru persoanele n varst de peste 65 ani. Proporia celor de peste 75 de ani care este deja a doua, mai ridicatdecat media UE (6.1%),se ateapt n 2020 o cretere la 12.4%. mbtrnirea populaiei exercit presiuni din ce n ce mai puternice asupra sistemului de sntate britanic. La nivel global, starea de sanatate a populatiei s-a imbunatatit considerabil in decursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media Uniunii Europene.Speranta de viata este estimate la 74,4 ani pentru barbati(73,9ani/Uniunea Europeana) si 79,3 ani pentru femei (80,2 ani Uniunea Europeana). Rata mortalitii a fost estimat la: 7.9 la 1 000 locuitori n 2008(8.2/UE).Rata a mortalitii infantile afieazo valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascui vii in 2008 (media UE /5.4).Ca si la nivelul celorlalte tari din Uniunea Europeana, principalele cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare, cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani. NHS este infiintat in principal prin fiscalitate (95%) si prin alte contributii (5%), in cadrul unui buget global stabilit de catre minister si supus aprobarii parlamentului. Exist dispozitive bazate pe asigurari legate de un mic sector privat care a cunoscut un salt rapid n cursul anilor 80 i 90.Spitalele publice au devenit trusturi spitaliceti, unde autonomia se aplic mai alespoliticii aplicate n materie de personal precum i n materie de negociere a contractelor de servicii medicale. Ele sunt att n masur s achiziionezesau s vndbunuri imobiliare sau funciare ct i sadministreze resursele. Trusturile negociazcu cumparatorii de ngrijiri de sntate tarifele i paleta de servicii de sntate furnizate. Inainte de reforma remuneraiapersonalului clinic i nonclinic se decidea la nivel central. Sistemul de remunerare a generalistilor consta intr-o combinatie complexa intre onorariu si alocari specific contractului respectiv. In principal remuneratia lor este constituita de numarul de pacienti inscrisi pe listele lor. Ea esteinfluenat i de ali factoriprecum vrsta pacienilor. Anumite servicii (contracepia i vaccinarea) sunt pltite pe baza de act. Exist i prime de ncurajare, de exemplu n cazul realizrii unui obiectiv de imunizare.

Puncte Forte si Puncte Slabe.

Puncte Forte

1. impact pozitiv asupra nivelului sanatatii.2. Subventionat in mare masura de catre stat, nefiind greu de suportat de catre populatie)3. Medicatia este influentata de necesitate si nu de capacitatea de plata.4. Sistem de informare medicala comunitara care functioneaza 24 de ore din 24.5. Generalitii i infirmierii i asumresponsabilitatea bugetarsub controlul autoritii sanitare din districtul respective6. Se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala.7. Cumparatorii urmaresc evoluia practicilor clinice i subiectele controalelor, n timp ceMinisterul Sntii difuzeaznormele naionale

Puncte Slabe

1. exista liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale.2. Lipsa de stimulente pentru cadrele medicale.3. Exista discrepante mari intre listele de asteptare intre regiuni.4. Persoanele care doresc sa apeleze la servicii medicale private sunt oblicate sa contribuie si la NHS.5. Sunt liste de asteptare lungi pentru actele medicale considerate de un nivel mai scazut6. Exista spitale din acest sistem, NHS, care au datorii foarte mari.

In concluzie, Politicile sociale pun din ce n ce mai mult accent pe reorientarea sistemelor de sntate ctre obiective msurabile att n ceea ce privete calitatea ngrijirilor medicale ct i n ceea ce privete satisfacia utilizatorilor.

BIBLIOGRAFIE

Andrei, Tudorel; Matei, Ani; Andrei, Catalina Liliana; Stancu, Ion. Socioperformanta reformei sistemului public de sanatate. Bucuresti : Editura Economica, 2009;

Armeanu, Eduard F.; Basanu, Gheorghe, cond. st. Perfectionarea managemetului logisticii in sistemul national de sanatate: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2011;

Baciu, Violeta ; Adascalitei, Virgil, cond. st. Marketingul in domeniul serviciilor de sanatate din Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2007;

Buretea, Ghiorghita; Bercea, Florian, Cond. St. Posibilitati de perfectionare a sistemului de finantare si a managementului financiar in domeniul sanitar din Romania. Bucuresti : ASE, [2004];

Busu, Cristian; Vasilescu, Ion, Cond. St. Optimizarea sistemului de finantare a serviciilor de sanatate pentru cetatenii europeni: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2009;

Chiru, Lelia, dir. proiect. Managementul calitatii serviciilor de sanatate - prioritate a politicii sanitare. Bucuresti: A.S.E., 2006;Chiru, Lelia. Calitatea serviciilor sanitare. In: Revista de comert, v. 7, nr. 5, p. 16-23, 2006;

Cicea, Claudiu, Dir. Proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa intermediara 2009.

Analiza sistemului de sanatate publica din Romania in realitatea economica actuala. : raport de cercetare privind proiectul cod CNCSIS - 1839/2008, contract 798/2009. Bucuresti : A.S.E, 2009;

Cicea, Claudiu, dir. proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa intermediara. Analiza sistemului de sanatate din Romania in realitatea economica actuala. : raport de cercetare. Bucuresti : A.S.E, 2011;

Cicea, Claudiu; Borisov, Daniela Liliana; Alexandru, Gheorghe. Investment in health, invesment in people : modern approaches for efficiency evaluation and modeling. Bucuresti : Editura ASE, 2012;

Ciurea, Alexandru-Vladimir. Dezvoltarea managementului in organizatiile sanatatii : Excelenta in serviciile de neurochirurgie. Bucuresti: Editura Universitara, 2007;

Constantin, Celestin; Turlea, Eugeniu, Cond. St. Sistem integrat de auditare a fondurilor europene destinate reabilitarii si eficientizarii sistemului sanitar din Romania. Bucuresti : A.S.E, 2013;

Curta, Anda Ioana. Politici de sanatate in noile state membre ale Uniunii Europene. Cazul Romaniei. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2008;

Cristian Vldescu,Vasile Astrstoae, SilviaGabriela ScnteeUn sistem sanitar centrat pe nevoile ceteanului. Analiza situaiei,Revista Romn de Bioetic, Vol. 8, Nr. 2, 2010.www.smruk.org/?p=178The Romanian Medical Society in the UK