Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti

Facultatea de Litere şi Ştiinte

Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană

Analiza Statistică la nivelul Regiunii Sud-Est

Frîncu Mihaela Hanelore

Grupa 41 701

Introducere

Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 7 ani la nivelul Regiunii Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea).

Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce reprezintă 13,09% din populaţia României. Fiecare judeţ al regiunii a înregistrat scăderi ale populaţiei în perioada 1992-2011. Totuși, în perioada 2009-2011 se atestă o foarte ușoară creștere a populației în județul Constanța.

Distribuţia pe sexe a populaţiei Regiunii Sud Est este în concordanță cu distribuţia la nivelul ţării, dar şi la nivelul Uniunii Europene, unde se înregistrează o pondere uşor mai crescută a femeilor în totalul populaţiei. Dacă la nivelul României diferenţa procentuală între sexe este de 2,67% în favoarea femeilor, la nivelul Regiunii Sud Est diferenţa este de 2,26%, maximul înregistrându-se în judeţul Constanța (2,96%) şi minimul în judeţul Tulcea (0,70%).

Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.

Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generand lichidarea şi/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.

Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o deţin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza în industria prelucratoare, construcţii, transport si depozitare.

Evoluţiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea populaţiei cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea migraţiei. Această combinaţie fără precedent pe continentul european are potenţialul de a se transforma într-o criză puternică, scăzând competitivitatea şi potenţialul de creştere al Uniunii Europene.

1

1. Situaţia Socio-Economică

Populaţia pe judeţe în regiunea de Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea) a României a avut în perioada 2007-2011 următoarea evoluţie:

Tabel Nr.1 Populaţia pe judeţe la nivelul Regiunii Sud-Est2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Brăila 367661 362352 360191 357614 355173 354925 353051

Buzău 490981 484724 482684 480222 477215 476853 476124

Constanţa 716576 720303 722360 723796 724276 726305 728544

Galaţi 617979 611590 609480 608904 604627 603122 602847

Tulcea 251614 249022 247444 245899 447724 449641 451215

Vrancea 393023 391574 390596 389769 388943 387024 385751

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediţiile 2007-2013

Pe judeţe, cea mai importantă scădere a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Galaţi, aceasta fiind de aproximativ 15.132 persoane. Se observă o tedinţă de scădere continuă a populaţiei, având în anul 2007 o valoare de 617.979 locuitori, iar până în anul 2013 cu o cifră de 602847 locuitori, diferenţa fiind de 15132 persoane.

În schimb, judeţul Tulcea a înregistrat o scădere a populaţiei totale din anul 2007 până în 2010 de circa 5714, dar în anul 2013 a crescut cu o valoare de 199601 de locuitori comparativ cu anul de bază 2007.

În judeţul Brăila populaţia a scăzut în ultimii 7 ani cu aproximativ 14610 persoane. În judeţul Constanţa s-a înregistrat o creştere continuă a populaţiei din anul 2007 până în anul 2013 ajungând la o valoare de 11968 de locuitori.

În cele din urmă, judeţul Vrancea înregistrează cea mai mică scădere de aproximativ 7272 de locuitori din perioada analizată.

Reprezentarea grafică a seriei cronologice de interval este prezentată în graficul următor cu ajutorul diagramei prin coloane:

2

Reprezentarea grafică a seriei cronologice de interval este prezentată în graficul următor cu ajutorul diagramei prin coloane:

Figura Nr.1 Evoluţia populaţiei pe judeţe în perioada 2007-2013

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

BrailaBuzauConstantaGalatiTulceaVrancea

Tabel Nr.2 Structura populaţiei pe vârste în perioada 2007-2013 în Regiunea Sud Est în procente

% din total

0-14 ani%

15-24 ani%

25-34 ani %

35-44 ani%

45 -54 ani%

55 - 64 ani%

65 ani şi peste

%2007 15,06 14,73 15,97 14,57 14,10 10,92 14,65

2008 15,02 14,37 15,84 14,91 13,78 11,30 14,78

2009 14,94 14,07 15,67 15,37 13,41 11,68 14,85

2010 14,92 13,53 15,60 15,97 12,82 12,31 14,842011 14,82 13,10 15,46 16,65 12,22 12,86 14,892012 14,80 13,06 15,38 16,72 12,14 12,90 14,922013 14,74 13,02 15,32 16,86 12,02 12,98 14,94Sursa: Direcţia Regională de Statistică Brăila. Anuarul Statistic al României-ediţia 2013

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de locuitori pe grupe de vârstă în perioada 2007-2013 se remarcă scăderea masivă a populaţiei tinere şi creşterea numărului de persoane cu vârste de peste 35 de ani, această tendinţă fiind mai accentuată o dată cu creşterea vârstei.

3

Tabel Nr.3 Populaţia după participarea la activitatea economică, pe sexe şi medii, în anul 2013

Populaţia ocupată 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total 1155 1156 1147 1142 1106 1098 1080Pe sexe

Masculin 671 676 670 672 641 636 620 Feminin 484 480 477 470 465 462 460

Pe medii Urban 638 640 642 643 629 624 618 Rural 517 516 505 499 477 474 472

Rata de OcupareTotal 100 100 100 100 100 100 100Pe sexe

Masculin 58,1 58,5 58,4 58,9 58,0 57,9 57,4 Feminin 41,9 41,5 41,6 41,1 42,0 42,1 42,6

Pe medii Urban 55,2 55,4 56,0 56,3 56,9 56,8 57,2 Rural 44,8 44,6 44,0 43,7 43,1 43,2 42,8

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

2)Rata de Ocupare- Calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani).

Munca în perioada de recesiune a fost concentrată în zonele urbane, înregistrând o creştere continuă în timp ce ocuparea forței de muncă în zonele rurale a fost relativ mică, înregistrând o scădere în perioada 2007-2013.

Rata ocupării forței de muncă în mediul rural a rămas mai mică decât cea din mediul urban în perioada 2007-2013.

Figura Nr.2 Variația ratei de ocupare pe sexe în regiunea Sud-Est

În procente

4

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Masculin 58.1 58.5 58.4 58.9 58 57.9 57.4

Feminin 41.9 41.5 41.6 41.1 42 42.1 42.6

5

15

25

35

45

55

MasculinFeminin

Conform figurii alăturate în prima parte sunt afişate date privind rata de ocupare pe sexe din care observăm că populaţia de sex masculine a avut în primul an de analiză 58.1 procente şi până în ultimul an atins o pondere de 57.4 % . Cea mai mare valoare de sex masculin o atinge în anul 2010 de 58.9 %, iar cea mai mică fiind în anul 2013, 57.4 %.

Referitor la populaţia de sex feminin, în primii 4 ani de analiză, aceasta are un caracter oşcilant, dar după anul 2010 înregistrează valori mai mari, ajungând la un procent de 42,6%. Cea mai mică valoare este atinsă în anul 2010 şi cea mai mare în anul 2013.

Figura Nr. 3 Variația ratei de ocupare pe medii în regiunea Sud-Est

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 55.2 55.4 56 56.3 56.9 56.8 57.2

Rural 44.8 44.6 44 43.7 43.1 43.2 42.8

5

15

25

35

45

55

65

UrbanRural

În cea de a doua parte a figurii ne sunt arătate date privind variaţia ratei de ocupare pe medii(rural si urban). În mediul urban, anul de bază 2007 înregistrează cea mai mică valoare de 55,2 %, iar cea mai mare o deţine anul 2013 cu o populaţie de 57,2%.

5

Mediul rural deţine cea mai mică pondere în anul 2013, de 42,8%, iar cea mai mare se înregistrează în anul 2007 de 44,8 %.

În concluzie, atât populaţia de sex masculin cât şi cea de sex feminin au înregistrat scăderi în ultimul an faţă de primul an. O parte din populaţia din mediul rural în descursul acestor 7 ani s-a stabilit în mediul urban.

2. Profilul afacerilor la nivel regional

2.1 Produsul intern brut

Cu un PIB care reprezintă 11,93% din economia ţării, Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională.

Tabel Nr.4 Produsul Intern Brut la nivelul Regiunii Sud-Est(PIB/locuitor milioane LEI)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Romania 416006 514700 498007 513640 544426 599060 659429Regiunea Sud-Est

44273,0 59865,9 52988,7 54121,9 57375,8 63131,3 69487,3

Sursa: Regiunea de dezvoltare Sud-Est volumul 2 pag.42-43 şi Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.

Indicatorul tradițional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene este PIB regional pe locuitor. Conform datelor din volumul 2 Regiunea de dezvoltare Sud-Est şi Prognoza Regiunii 2011-2014 , anul 2010 arată că Regiunea Sud-Est are un PIB/locuitor de 38%, fiind a șasea regiune din România după Regiunile Bucureşti Ilfov, Vest, Centru, Nord Vest și Sud Muntenia. Valoarea acestui indicator în

6

Regiunea Sud-Est, o clasează în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate, deoarece PIB-ul regional pe locuitor trebuie să fie mai mic decat 75% din PIB-ul mediu al UE.

Figura Nr.4 Reprezentarea grafică a PIB –ului la nivelul României şi a regiunii Sud-Est

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

416006

514700 498007 513640544426

599060659429

44273 59865.9 52988.7 54121.9 57375.8 63131.3 69487.3

România

Regiunea Sud-Est

Economia judeţelor din regiunea de Sud-Est se bazează pe industria, petrolului, a oţelului şi pe turism,.

În continuare, pe baza datelor prezentate în primul tabel, voi realiza analiza dinamicii

resurselor de muncă, utilizând umătorii indicatori:

a) Indicii de dinamică

cu bază fixă I t /0=I t

I 0

cu bază lanţ (mobilă) I t /t−1=It

I t−1

b)Modificarea absolută a numărului mediu de salariaţi

Tabelul Nr. 5 conţine date referitoare la dinamica numărului de salariaţi în perioada

2007-2013, în care am calculat modificarea absolută, indicii de dinamică cu bază fixă şi cu bază

în lanţ, precum şi ritmul de dinamică.

7

Tabelul Nr.5 Dinamica numărului de salariaţi în perioada 2007-2013

Anii Numărul mediu salariaţi

(mii persoane)

Modificarea absolută

Indice Ritm

Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-12007 575,3 - - 100.0 100.0 - -2008 590,8 +15.5 +15.5 103.0 103.0 +3.0 +3.02009 557,8 -17.5 -33 97.0 94.4 -3.0 -5.62010 536,0 -39.3 -21 93.2 96.1 -6.9 -3.92011 537,1 -38.2 +1.1 93.4 100.2 -6.4 +0.22012 540,3 -35,0 +3,2 93,9 100,6 -6,1 +0,62013 543,0 -32,3 +2,7 94,3 100,5 -5,7 +0,5Sursa: Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.10

Conform acestui tabel, valoarea cea mai mică a fost înregistrată în anul 2010 de 536,0 mii angajaţi, iar cea mai mare valoare înregistrată în această perioadă de analiză este în anul 2008 cu un număr de salariaţi de 590,8 mii, reprezentând o creştere de 103,0%, respectiv de 1,03 ori comparativ cu anul 2010.

Analizând dinamica productivităţii muncii în regiunea de sud-est a României se poate observa că aceasta a avut o tendinţă oşcilantă în perioada de analiză 2007-2013.

Piaţa forţei de muncă, joacă un rol foarte important în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung, însă datorită lipsei de locuri de muncă adecvate, salarizării neatractive, dar şi calificării necorespunzătoare a determinat plecări masive a populatiei active spre arealele de creştere economică din ţară sau străinătate.

PREVIZIUNEA P.I.B.-ULUI PRIN EXTRAPOLARE MECANICĂ

8

Tabel Nr. 6 Pe baza datelor din tabelul alăturat voi realiza previziunea P.I.B.-ului pentru următorii 5 ani, după cum urmează:

A. Determinarea trendului prin metoda modificării mediei absolute (sporul mediu)

Modelul de calcul utilizat:

Y t= Y 0+t*Δ cut = 0 , n

Se determină modificarea medie absolută (Δ):

Δ= Y n−Y 0

n

unde n= numărul termenilor seriei cronologice minus 1

Aşadar, în cazul de faţă avem:

Δ=69487,3−44273,0

7−1 = 25214,3

6 ≅ 4202,4

În continuare determinăm termenii ajustaţi ai seriei cronologice, primul şi ultimul termen fiind egali cu termenii reali:

Y 0= Y 0+t*Δ = Y 0

Y 1= Y 0+1*Δ = 44273,0 + 4202,4 = 48475,4 PIB/locuitor milioane LEI

Y 2= Y 0+2*Δ = 44273,0 + 2*4202,4 = 52677,8 PIB/locuitor milioane LEI

...

9

Nr. Crt.

Anii P.I.B.Y t

1. 2007 44273,0

2. 2008 59865,9

3. 2009 52988,7

4. 2010 54121,9

5. 2011 57375,8

6. 2012 63131,3

7. 2013 69487,3

Y 6= Y 0+6*Δ = 44273,0+ 6*4202,4 = 69487,3 PIB/locuitor milioane LEI

Tabel Nr. 7 Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor:

Anii Y t Y t pe baza (Δ) e e2

2007 44273,0 44273,0 - -

2008 59865,9 48475,4 11390,5 129743490,3

2009 52988,7 52677,8 310,9 96658,8

2010 54121,9 56880,2 -2758,3 7608,2

2011 57375,8 61082,6 -3706,8 13740,4

2012 63131,3 65285 -2153,7 4638,4

2013 69487,3 69487,3 0 0

B. Pentru previziune prin metoda modificării absolute utilizăm relaţia :

Y tn+ p = Y tn + p * Δ

Unde,

Y tn – nivelul P.I.B. în anul efectuării prognozei (2013)

Δ – sporul mediu absolut de creştere

p – numărul de ani previzionaţi

Înlocuind datele în formula anterioară vom avea:

Y 2014 = Y 2013 + 1* Δ = 69487,3 + 1* 4202,4 = 73689,7 PIB/locuitor milioane LEI

Y 2015 = Y 2013 + 2* Δ = 69487,3 + 2* 4202,4 = 77892,1 PIB/locuitor milioane LEI

Y 2016 = Y 2013 + 3* Δ = 69487,3 + 3* 4202,4 = 82094,5 PIB/locuitor milioane LEI

Y 2017 = Y 2013 + 4* Δ = 69487,3 + 4* 4202,4 = 86296,9 PIB/locuitor milioane LEI

Y 2018 = Y 2013 + 5* Δ = 69487,3 + 5* 4202,4 = 90499,3 PIB/locuitor milioane LEI

10

Aşadar, P.I.B.-ul previzionat pentru anul 2018 este de 90499,3 milioane LEI.

Reprezentarea grafică a evoluţiei estimate pentru perioada 2014-2018 se realizează cu ajutorul diagramei prin coloane după cum urmează:

Figura Nr. 5 Evoluţia P.I.B.-ului în perioada previzionată 2014-2018

2014 2015 2016 2017 2018

0100002000030000400005000060000700008000090000

100000

P.I.B.

După realizarea previziunii ,observăm faptul că P.I.B.-ul va avea în perioada previzionată, 2014-2018 o creştere uniformă.

În anii în care s-a realizat previziunea, P.I.B.-ul va avea o tendinţă de creştere de 4202,4 milioane lei anual.

Faţă de primul an al perioadei analizate (2007), până în ultimul an pentru care s-a realizat această previziune (2018), P.I.B.-ul regiunii de sud-est va înregistra o creştere considerabilă de 46226,3 milioane lei.

Concluzii

11

Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constantă, Galaţi, Tulcea, Vrancea, cu 11 municipii si 1.455 de sate organizate în 339 de comune.

Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.811.218 locuitori, reprezentând 13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp). Din punct de vedere al numărului de locuitori, Regiunea Sud Est este a treia ca mărime, deţinând 13% din populaţia ţării.

Populaţia activă în anul 2008 a fost de 1246 mii persoane faţă de 1262 mii persoane în anul 2007 (în scădere cu 16 mii de persoane). În primul trimestru al anului 2009 populaţia activă a fost de 1232 mii persoane, faţă de 1212 mii persoane în trimestrul I al anului 2008 (în crestere cu 20 de mii persoane).

În anul 2008, ponderea populaţie active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu 17,9%, iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 12,44%, sub ponderea populaţiei din mediul urban. În primul trimestru al anului 2009 ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu 15,91%, iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 17,21% sub ponderea populaţiei din mediul urban.

La nivelul anului 2008 ponderea populaţiei active de sex feminin, în total populaţie feminină la nivelul regiunii Sud Est era de 35,36%, iar ponderea populaţiei de sex masculin era de 52,95%. Ponderea populaţiei active în total populaţie din mediul urban la nivel regional era de 44,75%, iar în mediul rural ponderea populaţiei active în total populaţie din mediul rural era de 42,94%.

Cu locul IV pe ţară, din punctul de vedere al numărului de întreprinderi, Regiunea Sud Est a fost caracterizată printr-o dinamică pozitivă, în ceea ce priveste numărul de unităţi active, precum si cifră de afaceri generată. Dinamica este însă mai puţin pozitivă decât la nivel naţional. Din acest motiv, ponderea întreprinderilor regionale, precum si a cifrei de afaceri produsă, faţă de nivelul naţional, a fost în scădere, în ultimii ani.

Produsul Intern Brut, indicatorul sintetic care indică modul în care se dezvolta economia pe ansamblul ei, a avut si în anul 2008, în regiune, o evoluţie ascendentă, urmărind mersul ascendent al economiei naţionale. PIB-ul reprezintă 11,93% din economia ţării iar Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6.

În intervalul 2008-2013, regiunea Sud Est a beneficiat de o serie de investiţii care au dus la cresterea valorii regiunii.

Bibliografie12

Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediţiile 2007-2013

Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)

Direcţia Regională de Statistică Brăila

Regiunea de dezvoltare Sud-Est volumul 2 pag.42-43

Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.6,10

13