1Descrierea judetuluiCaracteristiciRegiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului fiind strabatuta de meridianul 25 grade longitudine estica si paralela 46 grade latitudine nordica Cu o suprafata de 34 100 kmp reprezentand 143 din teritoriul Romaniei Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare Prin pozitia sa geografica realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor

11 Poziţie Judeţul Braşov este situat icircn partea centrală a Romacircniei la icircmbinarea a două mari lanţuri muntoase Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali Conform Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia judeţul Braşov face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru alături de judeţele Sibiu MureşHarghita Covasna şi Alba

12 Caracteristici Administrative Braşovul este unul din cele 41 de judeţe ale Romacircniei avacircnd icircn componenţa sa1048707 4 municipii Braşov Făgăraş Codlea şi Săcele1048707 6 oraşe Zărneşti Racircşnov Rupea Victoria Predeal şi Ghimbav1048707 48 de comune cu 149 de sateDin punct de vedere administrativ-teritorial icircn judeţul Braşov există 58 de administraţii publice locale (municipii oraşe şi comune)

Populaţia judeţului icircnregistrată la 1 iulie2006 este de 595758 de locuitoripopulaţie preponderent urbană Judeţul Braşov deţine 234 din populaţia Regiunii Centru O mare parte a populaţiei judeţului locuieşte icircn municipiul BraşovSuprafaţa judeţului este de 5363 kmsup2 cu o densitate a populaţiei de 111 lockmsup2 peste media pe ţară de 90 lockmsup2 ocupacircnd astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicatorIcircn judeţul Braşov există un sistem privind localităţile centrale Aceste localităţi centrale vor trebui icircn viitor să reprezinte icircntr-o mai mare măsură baza necesară pentru viitoarele decizii de planificare Ca şi centru urban superior oraşul Braşov are ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cu servicii specializate a icircntregului judeţ Icircn acest caz ne referim la universităţi operă teatru spitale specializate şi clinici magazine specializate administraţia judeţeană şi alteleCa şi nivel următor centrele urbane medii au ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cuservicii a propriului teritoriu şi a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii Printre aceste structuri se numără şcoli gimnaziale spitale policlinici farmacii magazine pentru nevoi periodice cinematografe biblioteci centre de consultanţă icircn domeniul social Oraşele FăgăraşRupea precum şi Braşov pot fi definite ca şi centre urbane medii Braşovul avacircnd icircn acelaşi timp atacirct atribuţiile unui centru urban superior cacirct şi cele ale unui centru urban mediuZonele pe care le acoperă cele trei centre urbane medii se pliază pe cele trei zone istorice ale judeţului Braşov (Ţara Rupei Ţara Făgăraşului şi Ţara Bacircrsei) cu două mici excepţii Comăna(aparţine Ţării Rupei) şi Şinca Nouă (aparţine Tării Bacircrsei) Un avantaj al propunerii de modificare privind includerea celor două unităţi administrative Comăna şi Şinca Nouă icircn Ţara Făgăraşului constă icircn faptul că astfel s-ar realiza o armonizare perfectă cu cele 7 micro-regiuni ale judeţului Braşov

Icircmpărţirea judeţului icircn 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă

Icircn cadrul Ţării Bacircrsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa icircnconjurătoare denumită şi zona metropolitană zonă ce reprezintă icircn ansamblul ei o subregiuneVa trebui verificat dacă sub acest nivel al centrelor urbane medii icircn anumite cazuri specialevor trebui să mai existe şi alte categorii precum centrele urbane inferioare Mai mult decacirct atacirct anumite oraşe sau comune datorită funcţiilor speciale pe care le icircndeplinesc (staţiunezonă turistică etc) au un statut aparteObiectivul este acela de a concentra anumite măsuri de investiţii de infrastructură icircn special icircn aceste locaţii centrale deoarece din prisma funcţiei lor precum şi a numărului de locuitori pe care icircl deţin acestea vor continua să existe pe termen lung Chiar şi icircn situaţia unei scăderi demografice instituţiile ce se regăsesc la nivelul acestor centre urbane vor continua să fie folosite de către un număr mare de locuitori

13 Relief Lipsit de campii propriu-zise relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii) zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montanaTrei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului munţii depresiunile şi dealurile Sub aspect fizico-geografic judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate icircn trăsăturile geologice şi geomorfologice reflectată icircn climă ape soluri vegetaţie şi faunăRelieful muntos ocupă aproximativ 40 din teritoriu iar zona de cacircmpie-deal-podiş 60Unităţile montane sunt eşalonate icircn marea lor majoritate la marginea sudică a judeţului icircntre limita cu judeţul Sibiu ndash la vest ndash şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est Văile tributare Oltului culoarul Bran-Rucăr pasurile Predeal Predeluş Bratocea şi Tabla Buţii introduce pronunţate denivelări transversale icircn acest aliniament muntos reducacircndu-i masivitatea şi individualizacircnd o serie de masive cu particularităţi distincte

14 Clima Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala variind in functie de altitudine In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura aerul rece putand stationa aici perioade indelungate Judeţul Braşov se icircncadrează zonal icircn climatul temperat iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din estAstfel putem spune că este un climat de tip continental-moderat dominat de circulaţia atmosferică din nord-vestTemperatura medie multianuală a aerului este de 76ordmC temperatura maximă absolută fiind de 37ordmC icircn luna august Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mman Vacircntul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse icircntre 15 şi 32 msResursele naturale gt Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri nationalenaturale (Piatra Craiului si Bucegi) Suprafata ariilor protejate din judet este 273137 ha reprezentacircnd cca 7 din suprafata judetului Brasov Icircn cursul anului 2005 la nivelul judetului Brasov au fost inventariate 27 tipuri de habitate 213 specii de

pasari dintre care 196 protejate conform legislatiei icircn vigoare si 62 specii de fauna dintre care 39 protejate

Icircn subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse roci magmatice (icircn special bazalt) roci sedimentare mineralizatii metalifere ape minerale (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate) ape clorosodice la Persani Grid Venetia de Jos Rupea Homorod si ape sarate de zacamacircnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav) La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic)

14 Hidrografie Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora Lacurile naturale sunt diverse ca geneza cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz Lacul Ursu Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului iazurile piscicole din Campia Transilvaniei Icircntreg teritoriul judeţului se icircncadrează icircn bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Racircul Negru pacircnă la confluenţa cu racircul Ucea Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt Timiş Ghimbăşel Bacircrsa Homorodu Mare şi Şercaia

15 Particularitati ale Judetului Brasov Braşovul a devenit icircncă din secolul al XVI-lea principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Romacircnească Moldova şi Transilvania Icircn ultimele decenii Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării Icircn present economia judeţului Braşov este una foarte diversificată cu accente puternice icircn domeniul industriei o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale Icircn judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii cei interesaţi avacircnd la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială forţă de muncă corespunzator calificată piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturile investitorilor străini icircn RomacircniaBraşovul este judeţul cu cel mai icircnalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru cu o pondere a populaţiei din total de 75 La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura icircntre regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est Braşovul este şi un important nod feroviar judeţul deţinacircnd cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km1000 kmsup2 faţă de 43 km1000 kmsup2)Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta icircl deţine icircn domeniu La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru 43 dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate icircn judeţul BraşovPeisajele montane deosebite cu elemente rare de floră şi faună au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare

Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura icircntre toate regiunile tarii Brasovul este un important nod feroviar detinacircnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km1000 kmsup2) Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene

Icircnvatamicircntul este un domeniu cu traditie icircn judetul Brasov Icircn Scheii Brasovului cu aproape cinci secole icircn urma (1495) a luat fiinta prima scoala romacircneasca si tot aici icircsi tipareste icircn secolul al XVI-lea diaconul Coresi primele carti icircn limba romacircna Icircn 1850 ia fiinta cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna primul liceu icircn limba romacircna

Astazi icircnvatamacircntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare acoperind o gama extinsa de domenii si specializari

Turismul este un factor de baza icircn economia judetului Icircn ansamblul miscarii turistice din Romacircnia judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta) ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan concentracircnd totodata o mare diversitate de obiective turistice Pozitionarea geografica a judetului Brasov icircn centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii dar si cu Europa occidentala face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550000 de turisti Statiunile montane din judet cunoscute atacirct icircn tara cacirct si icircn strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov

Brasovul atestat documentar icircn 1235 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie Biserica Neagra renumita icircn toata Europa ca fiind cea mai mare constructie icircn stil gotic din sud-estul Europei Biserica Bartolomeu una dintre cele mai vechi cladiri icircn stil romanic Biserica Sf Nicolae si Prima Scoala Romacircneasca din Schei

Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO

Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov Castelul Bran Cetatea Racircsnov Cetatea Fagarasului Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si icircn celelalte localitati din judet Expusi deselor atacuri straine locuitorii au icircnaltat icircn secolele XIV-XV cetati ale caror ruine domina si azi icircnaltimile de lacircnga Racircsnov Rupea sau Feldioara Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata icircn Transilvania icircn secolul al XII-lea) pastreaza si azi biserici fortificate lacasuri de ruga si adapost refugii (pentru locuit scoala si mestesuguri) si camari icircn care comunitatea icircsi pastra icircn siguranta proviziile Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante

Putine judete ale Romacircniei au o icircmbinare atacirct de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat icircn functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Populaţia judeţului icircnregistrată la 1 iulie2006 este de 595758 de locuitoripopulaţie preponderent urbană Judeţul Braşov deţine 234 din populaţia Regiunii Centru O mare parte a populaţiei judeţului locuieşte icircn municipiul BraşovSuprafaţa judeţului este de 5363 kmsup2 cu o densitate a populaţiei de 111 lockmsup2 peste media pe ţară de 90 lockmsup2 ocupacircnd astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicatorIcircn judeţul Braşov există un sistem privind localităţile centrale Aceste localităţi centrale vor trebui icircn viitor să reprezinte icircntr-o mai mare măsură baza necesară pentru viitoarele decizii de planificare Ca şi centru urban superior oraşul Braşov are ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cu servicii specializate a icircntregului judeţ Icircn acest caz ne referim la universităţi operă teatru spitale specializate şi clinici magazine specializate administraţia judeţeană şi alteleCa şi nivel următor centrele urbane medii au ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cuservicii a propriului teritoriu şi a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii Printre aceste structuri se numără şcoli gimnaziale spitale policlinici farmacii magazine pentru nevoi periodice cinematografe biblioteci centre de consultanţă icircn domeniul social Oraşele FăgăraşRupea precum şi Braşov pot fi definite ca şi centre urbane medii Braşovul avacircnd icircn acelaşi timp atacirct atribuţiile unui centru urban superior cacirct şi cele ale unui centru urban mediuZonele pe care le acoperă cele trei centre urbane medii se pliază pe cele trei zone istorice ale judeţului Braşov (Ţara Rupei Ţara Făgăraşului şi Ţara Bacircrsei) cu două mici excepţii Comăna(aparţine Ţării Rupei) şi Şinca Nouă (aparţine Tării Bacircrsei) Un avantaj al propunerii de modificare privind includerea celor două unităţi administrative Comăna şi Şinca Nouă icircn Ţara Făgăraşului constă icircn faptul că astfel s-ar realiza o armonizare perfectă cu cele 7 micro-regiuni ale judeţului Braşov

Icircmpărţirea judeţului icircn 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă

Icircn cadrul Ţării Bacircrsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa icircnconjurătoare denumită şi zona metropolitană zonă ce reprezintă icircn ansamblul ei o subregiuneVa trebui verificat dacă sub acest nivel al centrelor urbane medii icircn anumite cazuri specialevor trebui să mai existe şi alte categorii precum centrele urbane inferioare Mai mult decacirct atacirct anumite oraşe sau comune datorită funcţiilor speciale pe care le icircndeplinesc (staţiunezonă turistică etc) au un statut aparteObiectivul este acela de a concentra anumite măsuri de investiţii de infrastructură icircn special icircn aceste locaţii centrale deoarece din prisma funcţiei lor precum şi a numărului de locuitori pe care icircl deţin acestea vor continua să existe pe termen lung Chiar şi icircn situaţia unei scăderi demografice instituţiile ce se regăsesc la nivelul acestor centre urbane vor continua să fie folosite de către un număr mare de locuitori

13 Relief Lipsit de campii propriu-zise relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii) zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montanaTrei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului munţii depresiunile şi dealurile Sub aspect fizico-geografic judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate icircn trăsăturile geologice şi geomorfologice reflectată icircn climă ape soluri vegetaţie şi faunăRelieful muntos ocupă aproximativ 40 din teritoriu iar zona de cacircmpie-deal-podiş 60Unităţile montane sunt eşalonate icircn marea lor majoritate la marginea sudică a judeţului icircntre limita cu judeţul Sibiu ndash la vest ndash şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est Văile tributare Oltului culoarul Bran-Rucăr pasurile Predeal Predeluş Bratocea şi Tabla Buţii introduce pronunţate denivelări transversale icircn acest aliniament muntos reducacircndu-i masivitatea şi individualizacircnd o serie de masive cu particularităţi distincte

14 Clima Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala variind in functie de altitudine In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura aerul rece putand stationa aici perioade indelungate Judeţul Braşov se icircncadrează zonal icircn climatul temperat iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din estAstfel putem spune că este un climat de tip continental-moderat dominat de circulaţia atmosferică din nord-vestTemperatura medie multianuală a aerului este de 76ordmC temperatura maximă absolută fiind de 37ordmC icircn luna august Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mman Vacircntul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse icircntre 15 şi 32 msResursele naturale gt Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri nationalenaturale (Piatra Craiului si Bucegi) Suprafata ariilor protejate din judet este 273137 ha reprezentacircnd cca 7 din suprafata judetului Brasov Icircn cursul anului 2005 la nivelul judetului Brasov au fost inventariate 27 tipuri de habitate 213 specii de

pasari dintre care 196 protejate conform legislatiei icircn vigoare si 62 specii de fauna dintre care 39 protejate

Icircn subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse roci magmatice (icircn special bazalt) roci sedimentare mineralizatii metalifere ape minerale (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate) ape clorosodice la Persani Grid Venetia de Jos Rupea Homorod si ape sarate de zacamacircnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav) La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic)

14 Hidrografie Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora Lacurile naturale sunt diverse ca geneza cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz Lacul Ursu Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului iazurile piscicole din Campia Transilvaniei Icircntreg teritoriul judeţului se icircncadrează icircn bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Racircul Negru pacircnă la confluenţa cu racircul Ucea Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt Timiş Ghimbăşel Bacircrsa Homorodu Mare şi Şercaia

15 Particularitati ale Judetului Brasov Braşovul a devenit icircncă din secolul al XVI-lea principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Romacircnească Moldova şi Transilvania Icircn ultimele decenii Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării Icircn present economia judeţului Braşov este una foarte diversificată cu accente puternice icircn domeniul industriei o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale Icircn judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii cei interesaţi avacircnd la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială forţă de muncă corespunzator calificată piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturile investitorilor străini icircn RomacircniaBraşovul este judeţul cu cel mai icircnalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru cu o pondere a populaţiei din total de 75 La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura icircntre regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est Braşovul este şi un important nod feroviar judeţul deţinacircnd cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km1000 kmsup2 faţă de 43 km1000 kmsup2)Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta icircl deţine icircn domeniu La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru 43 dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate icircn judeţul BraşovPeisajele montane deosebite cu elemente rare de floră şi faună au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare

Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura icircntre toate regiunile tarii Brasovul este un important nod feroviar detinacircnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km1000 kmsup2) Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene

Icircnvatamicircntul este un domeniu cu traditie icircn judetul Brasov Icircn Scheii Brasovului cu aproape cinci secole icircn urma (1495) a luat fiinta prima scoala romacircneasca si tot aici icircsi tipareste icircn secolul al XVI-lea diaconul Coresi primele carti icircn limba romacircna Icircn 1850 ia fiinta cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna primul liceu icircn limba romacircna

Astazi icircnvatamacircntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare acoperind o gama extinsa de domenii si specializari

Turismul este un factor de baza icircn economia judetului Icircn ansamblul miscarii turistice din Romacircnia judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta) ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan concentracircnd totodata o mare diversitate de obiective turistice Pozitionarea geografica a judetului Brasov icircn centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii dar si cu Europa occidentala face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550000 de turisti Statiunile montane din judet cunoscute atacirct icircn tara cacirct si icircn strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov

Brasovul atestat documentar icircn 1235 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie Biserica Neagra renumita icircn toata Europa ca fiind cea mai mare constructie icircn stil gotic din sud-estul Europei Biserica Bartolomeu una dintre cele mai vechi cladiri icircn stil romanic Biserica Sf Nicolae si Prima Scoala Romacircneasca din Schei

Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO

Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov Castelul Bran Cetatea Racircsnov Cetatea Fagarasului Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si icircn celelalte localitati din judet Expusi deselor atacuri straine locuitorii au icircnaltat icircn secolele XIV-XV cetati ale caror ruine domina si azi icircnaltimile de lacircnga Racircsnov Rupea sau Feldioara Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata icircn Transilvania icircn secolul al XII-lea) pastreaza si azi biserici fortificate lacasuri de ruga si adapost refugii (pentru locuit scoala si mestesuguri) si camari icircn care comunitatea icircsi pastra icircn siguranta proviziile Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante

Putine judete ale Romacircniei au o icircmbinare atacirct de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat icircn functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Icircn cadrul Ţării Bacircrsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa icircnconjurătoare denumită şi zona metropolitană zonă ce reprezintă icircn ansamblul ei o subregiuneVa trebui verificat dacă sub acest nivel al centrelor urbane medii icircn anumite cazuri specialevor trebui să mai existe şi alte categorii precum centrele urbane inferioare Mai mult decacirct atacirct anumite oraşe sau comune datorită funcţiilor speciale pe care le icircndeplinesc (staţiunezonă turistică etc) au un statut aparteObiectivul este acela de a concentra anumite măsuri de investiţii de infrastructură icircn special icircn aceste locaţii centrale deoarece din prisma funcţiei lor precum şi a numărului de locuitori pe care icircl deţin acestea vor continua să existe pe termen lung Chiar şi icircn situaţia unei scăderi demografice instituţiile ce se regăsesc la nivelul acestor centre urbane vor continua să fie folosite de către un număr mare de locuitori

13 Relief Lipsit de campii propriu-zise relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii) zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montanaTrei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului munţii depresiunile şi dealurile Sub aspect fizico-geografic judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate icircn trăsăturile geologice şi geomorfologice reflectată icircn climă ape soluri vegetaţie şi faunăRelieful muntos ocupă aproximativ 40 din teritoriu iar zona de cacircmpie-deal-podiş 60Unităţile montane sunt eşalonate icircn marea lor majoritate la marginea sudică a judeţului icircntre limita cu judeţul Sibiu ndash la vest ndash şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est Văile tributare Oltului culoarul Bran-Rucăr pasurile Predeal Predeluş Bratocea şi Tabla Buţii introduce pronunţate denivelări transversale icircn acest aliniament muntos reducacircndu-i masivitatea şi individualizacircnd o serie de masive cu particularităţi distincte

14 Clima Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala variind in functie de altitudine In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura aerul rece putand stationa aici perioade indelungate Judeţul Braşov se icircncadrează zonal icircn climatul temperat iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din estAstfel putem spune că este un climat de tip continental-moderat dominat de circulaţia atmosferică din nord-vestTemperatura medie multianuală a aerului este de 76ordmC temperatura maximă absolută fiind de 37ordmC icircn luna august Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mman Vacircntul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse icircntre 15 şi 32 msResursele naturale gt Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri nationalenaturale (Piatra Craiului si Bucegi) Suprafata ariilor protejate din judet este 273137 ha reprezentacircnd cca 7 din suprafata judetului Brasov Icircn cursul anului 2005 la nivelul judetului Brasov au fost inventariate 27 tipuri de habitate 213 specii de

pasari dintre care 196 protejate conform legislatiei icircn vigoare si 62 specii de fauna dintre care 39 protejate

Icircn subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse roci magmatice (icircn special bazalt) roci sedimentare mineralizatii metalifere ape minerale (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate) ape clorosodice la Persani Grid Venetia de Jos Rupea Homorod si ape sarate de zacamacircnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav) La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic)

14 Hidrografie Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora Lacurile naturale sunt diverse ca geneza cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz Lacul Ursu Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului iazurile piscicole din Campia Transilvaniei Icircntreg teritoriul judeţului se icircncadrează icircn bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Racircul Negru pacircnă la confluenţa cu racircul Ucea Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt Timiş Ghimbăşel Bacircrsa Homorodu Mare şi Şercaia

15 Particularitati ale Judetului Brasov Braşovul a devenit icircncă din secolul al XVI-lea principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Romacircnească Moldova şi Transilvania Icircn ultimele decenii Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării Icircn present economia judeţului Braşov este una foarte diversificată cu accente puternice icircn domeniul industriei o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale Icircn judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii cei interesaţi avacircnd la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială forţă de muncă corespunzator calificată piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturile investitorilor străini icircn RomacircniaBraşovul este judeţul cu cel mai icircnalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru cu o pondere a populaţiei din total de 75 La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura icircntre regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est Braşovul este şi un important nod feroviar judeţul deţinacircnd cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km1000 kmsup2 faţă de 43 km1000 kmsup2)Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta icircl deţine icircn domeniu La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru 43 dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate icircn judeţul BraşovPeisajele montane deosebite cu elemente rare de floră şi faună au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare

Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura icircntre toate regiunile tarii Brasovul este un important nod feroviar detinacircnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km1000 kmsup2) Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene

Icircnvatamicircntul este un domeniu cu traditie icircn judetul Brasov Icircn Scheii Brasovului cu aproape cinci secole icircn urma (1495) a luat fiinta prima scoala romacircneasca si tot aici icircsi tipareste icircn secolul al XVI-lea diaconul Coresi primele carti icircn limba romacircna Icircn 1850 ia fiinta cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna primul liceu icircn limba romacircna

Astazi icircnvatamacircntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare acoperind o gama extinsa de domenii si specializari

Turismul este un factor de baza icircn economia judetului Icircn ansamblul miscarii turistice din Romacircnia judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta) ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan concentracircnd totodata o mare diversitate de obiective turistice Pozitionarea geografica a judetului Brasov icircn centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii dar si cu Europa occidentala face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550000 de turisti Statiunile montane din judet cunoscute atacirct icircn tara cacirct si icircn strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov

Brasovul atestat documentar icircn 1235 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie Biserica Neagra renumita icircn toata Europa ca fiind cea mai mare constructie icircn stil gotic din sud-estul Europei Biserica Bartolomeu una dintre cele mai vechi cladiri icircn stil romanic Biserica Sf Nicolae si Prima Scoala Romacircneasca din Schei

Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO

Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov Castelul Bran Cetatea Racircsnov Cetatea Fagarasului Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si icircn celelalte localitati din judet Expusi deselor atacuri straine locuitorii au icircnaltat icircn secolele XIV-XV cetati ale caror ruine domina si azi icircnaltimile de lacircnga Racircsnov Rupea sau Feldioara Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata icircn Transilvania icircn secolul al XII-lea) pastreaza si azi biserici fortificate lacasuri de ruga si adapost refugii (pentru locuit scoala si mestesuguri) si camari icircn care comunitatea icircsi pastra icircn siguranta proviziile Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante

Putine judete ale Romacircniei au o icircmbinare atacirct de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat icircn functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

pasari dintre care 196 protejate conform legislatiei icircn vigoare si 62 specii de fauna dintre care 39 protejate

Icircn subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse roci magmatice (icircn special bazalt) roci sedimentare mineralizatii metalifere ape minerale (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate) ape clorosodice la Persani Grid Venetia de Jos Rupea Homorod si ape sarate de zacamacircnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav) La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic)

14 Hidrografie Reteaua hidrografica a Regiunii Centrale este bogata fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora Lacurile naturale sunt diverse ca geneza cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz Lacul Ursu Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului iazurile piscicole din Campia Transilvaniei Icircntreg teritoriul judeţului se icircncadrează icircn bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Racircul Negru pacircnă la confluenţa cu racircul Ucea Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt Timiş Ghimbăşel Bacircrsa Homorodu Mare şi Şercaia

15 Particularitati ale Judetului Brasov Braşovul a devenit icircncă din secolul al XVI-lea principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Romacircnească Moldova şi Transilvania Icircn ultimele decenii Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării Icircn present economia judeţului Braşov este una foarte diversificată cu accente puternice icircn domeniul industriei o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale Icircn judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii cei interesaţi avacircnd la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială forţă de muncă corespunzator calificată piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturile investitorilor străini icircn RomacircniaBraşovul este judeţul cu cel mai icircnalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru cu o pondere a populaţiei din total de 75 La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura icircntre regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est Braşovul este şi un important nod feroviar judeţul deţinacircnd cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km1000 kmsup2 faţă de 43 km1000 kmsup2)Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta icircl deţine icircn domeniu La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru 43 dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate icircn judeţul BraşovPeisajele montane deosebite cu elemente rare de floră şi faună au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare

Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura icircntre toate regiunile tarii Brasovul este un important nod feroviar detinacircnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km1000 kmsup2) Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene

Icircnvatamicircntul este un domeniu cu traditie icircn judetul Brasov Icircn Scheii Brasovului cu aproape cinci secole icircn urma (1495) a luat fiinta prima scoala romacircneasca si tot aici icircsi tipareste icircn secolul al XVI-lea diaconul Coresi primele carti icircn limba romacircna Icircn 1850 ia fiinta cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna primul liceu icircn limba romacircna

Astazi icircnvatamacircntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare acoperind o gama extinsa de domenii si specializari

Turismul este un factor de baza icircn economia judetului Icircn ansamblul miscarii turistice din Romacircnia judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta) ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan concentracircnd totodata o mare diversitate de obiective turistice Pozitionarea geografica a judetului Brasov icircn centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii dar si cu Europa occidentala face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550000 de turisti Statiunile montane din judet cunoscute atacirct icircn tara cacirct si icircn strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov

Brasovul atestat documentar icircn 1235 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie Biserica Neagra renumita icircn toata Europa ca fiind cea mai mare constructie icircn stil gotic din sud-estul Europei Biserica Bartolomeu una dintre cele mai vechi cladiri icircn stil romanic Biserica Sf Nicolae si Prima Scoala Romacircneasca din Schei

Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO

Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov Castelul Bran Cetatea Racircsnov Cetatea Fagarasului Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si icircn celelalte localitati din judet Expusi deselor atacuri straine locuitorii au icircnaltat icircn secolele XIV-XV cetati ale caror ruine domina si azi icircnaltimile de lacircnga Racircsnov Rupea sau Feldioara Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata icircn Transilvania icircn secolul al XII-lea) pastreaza si azi biserici fortificate lacasuri de ruga si adapost refugii (pentru locuit scoala si mestesuguri) si camari icircn care comunitatea icircsi pastra icircn siguranta proviziile Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante

Putine judete ale Romacircniei au o icircmbinare atacirct de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat icircn functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura icircntre toate regiunile tarii Brasovul este un important nod feroviar detinacircnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km1000 kmsup2) Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene

Icircnvatamicircntul este un domeniu cu traditie icircn judetul Brasov Icircn Scheii Brasovului cu aproape cinci secole icircn urma (1495) a luat fiinta prima scoala romacircneasca si tot aici icircsi tipareste icircn secolul al XVI-lea diaconul Coresi primele carti icircn limba romacircna Icircn 1850 ia fiinta cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna primul liceu icircn limba romacircna

Astazi icircnvatamacircntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare acoperind o gama extinsa de domenii si specializari

Turismul este un factor de baza icircn economia judetului Icircn ansamblul miscarii turistice din Romacircnia judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta) ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan concentracircnd totodata o mare diversitate de obiective turistice Pozitionarea geografica a judetului Brasov icircn centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii dar si cu Europa occidentala face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550000 de turisti Statiunile montane din judet cunoscute atacirct icircn tara cacirct si icircn strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov

Brasovul atestat documentar icircn 1235 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie Biserica Neagra renumita icircn toata Europa ca fiind cea mai mare constructie icircn stil gotic din sud-estul Europei Biserica Bartolomeu una dintre cele mai vechi cladiri icircn stil romanic Biserica Sf Nicolae si Prima Scoala Romacircneasca din Schei

Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO

Alte obiective cultural istorice importante din judetul Brasov Castelul Bran Cetatea Racircsnov Cetatea Fagarasului Nota medievala a arhitecturii se regaseste frecvent si icircn celelalte localitati din judet Expusi deselor atacuri straine locuitorii au icircnaltat icircn secolele XIV-XV cetati ale caror ruine domina si azi icircnaltimile de lacircnga Racircsnov Rupea sau Feldioara Mai toate satele locuite odinioara de sasi (populatie germana colonizata icircn Transilvania icircn secolul al XII-lea) pastreaza si azi biserici fortificate lacasuri de ruga si adapost refugii (pentru locuit scoala si mestesuguri) si camari icircn care comunitatea icircsi pastra icircn siguranta proviziile Cea mai mare cetate de acest fel se afla la Prejmer dar cele de la Viscri si Homorod sunt si ele foarte interesante

Putine judete ale Romacircniei au o icircmbinare atacirct de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat icircn functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Judetul Brasov detine cele mai renumite marci ale turismului montan din tara mai ales pentru sporturile de iarna si anume statiunile turistice Poiana Brasov si Predeal apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera 43 dintre structurile turistice ale Regiunii Centru sunt concentrate in judetul Brasov

Economia locala icircnseamna pe lacircnga turism si industria constructiilor de masini industria relucrarii metalelor industria chimica constructii transporturi Daca pacircna nu demult Brasovul era asociat icircn mod traditional cu industrii cum sunt constructiile de tractoare si autocamioane sau productia de rulmenti acum industria grea lasa locul antreprenoriatului privat cu firme de mai mici dimensiuni dar cu eficienta si dinamica superioare Dezvoltarea serviciilor a industriei alimentare chimice metalurgice a echipamentelor optice si electrice a prelucrarii lemnului precum si a afacerilor cu recuperarea si reciclarea deseurilor sunt dovezi ale schimbarii sensibile a caracterului economiei locale

Concret icircn cifre economia brasoveana icircnseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului icircnregistrata icircn anul 2006 de peste 22 miliarde lei concretizata icircntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romacircniei de 49 miliarde Euro reprezentacircnd circa 5 Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75 din cele 138 miliarde lei investite icircn economia judetului Brasov apartin sectorului privat Se remarca si faptul ca 47 din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important de 38 spre tehnologizare

2Analiza socio-economica aJudetului BRASOV

21 Indicatori demodrafici

Indicatori Regiunea Centu Jud BrasovPopulatia totala(mii pers) 2531 596Densitatea populatiei(lockmp) 742 1111Ponderea populatiei urbane() 598 746Structura populatiei pe grupe de varste ()0-14 ani 157 1425-59 ani 660 69260 ani si peste 183 165Rata natalitatii(permil) 107 102Rata mortalitatii(permil) 114 101

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Durata medie a vietii(ani) 7242 7308

Numarul populatiei Regiunii Centru la 1 iulie 2006 era de 2 530 818 locuitori reprezentand 117 din populatia Romaniei Densitatea populatiei inregistrata in regiune de 74 2 loc km2 are o valoare sensibil mai mica decat cea de la nivelul intregii tari (905 loc km2)Populatia regiunii Centru se afla in continua scadere incepand cu anul 1990 -ritmul de scadere a populatiei este mai accentuata decat in Romania (-045 pe an)- in judetul Brasov ritmul de scadere este de 085 pe an

Anul 2007-persoane-

Ritmul mediu anual de scadere 20071990--

Regiunea Centru 2523904 -06Brasov 593928 -085

Pana in anul 2025 populatia Regiunii Centru va scadea cu 8 puncte procentualeSe va accentua procesul de imbatranire demografica populatia de peste 65 ani urmand sa reprezinte 177 din totalPopulatia este inegal reprezentata cea a judetului Brasov reprezentand aproape 14 din populatia regiuniiDensitatea populatiei este mai mica in regiunea Centru (74 lockm2) decat in judetul Brasov (1107 lockm2)Cu o pondere a populatiei urbane de 598 Regiunea Centru se numara printre regiunile cele mai urbanizate ale RomanieiPopulaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie

1990 1996 2006

Ambele sexeTotal 696441 637463 595758Urban 539123 485852 444153Rural 157318 151611 151505

MasculinTotal 351420 313253 290034Urban 272797 238041 214355Rural 78624 75212 75679

FemininTotal 345021 324210 305724Urban 266326 247811 229898Rural 78695 76399 75826

Se remarcă o scădere a populaţiei urbane cu preponderenţă datorită reducerii activităţii unor agenţi economici industriali de tip vechi icircn timp ce populaţia rurală se menţine aproape icircn aceeaşi parametri

74

596

1107

742

densitatea populatiei gradul de urbanizare

regiunea centru judetul Brasov

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Gradul de urbanizare este- mai mic in regiunea Centru (596) in comparatie cel al judetului Brasov (742) ( foarte mare locul al 3-lea intre judetelel tarii)Aglomaerarile urbane se pot evita dezvoltand zonele rurale astfel incat populatia urbana sa poata migra spre aceste zone

Populatia ocupata -a judetului Brasov reprezinta 225 din cea a Regiunii Centru Rata de ocupare a resurselor de munca-in judetul Brasov (566) este mai mica decat in regiunea Centru (624)

137 146

raportul de dependenta

judBrasov reg Centru

Raportul de dependenta economica (popinactiva + someripop ocupata)- in judetul Brasov (157) este mai mare decat al regiunii Centru (146)

Ce se poate face O migratie a resurselor de munca disponibile din jud Brasov spre zone invecinate cu deficit de forta de munca

Populatia ocupata

Agricultura Industrie Constructii Comert ServiciiReg Centru 241 291 52 143 273Jud Brasov 136 299 77 146 322 Observam ca in cea ce priveste agricultura procentul de ocupare a fortei de munca este relativ mic in judetul Brasov in raport cu cel al regiunii CentruIn ceea ce priveste industria si comertul procentele sunt aproximativ aceleasi32 din populatia ocupata a Brasovului lucreaza in sectorul servicii acesta ocupand si primul in cadrul sectoarelor in care lucreaza populatiaIn schimb in regiunea centru sectorul cu cea mai mare pondere este reprezentat de cel al industriei cu un procent de 291 din populatia totala ocupa

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

22 PIB VAB

PIB

Centru Brasov Alba Covasna Harghita Mures SibiuPIB(mil lei preturi curente)

342861 95139 47207 25724 36326 75403 63062

PIBloc (lei) 135492 159841 124495 114898 111239 129251 149344PIBloc()- indice de disparitate

100 11800 9188 8480 8210 9539 11022

Judetul BRASOV detine cea mai mare pondere a PIB la nivelul Regiunii Centru(2774)PIBloc este mai mare decat al Regiunii centru si mai mare decat a celorlalte judete din Regiuneavand un indice de disparitate de 118

Valoarea adaugata bruta

VAB a reprezentat la nivelul regiunii Centru 119 din VAB-ul la nivel national-ramura economica cu cea mai mare pondere in valuarea adaugata bruta din regiunea Centru este industria (342) urmata de servicii(275)-ponderea valuarii adaugate brute a judetului Brasov in cadrul regiunii Centru este de 278-ponderea cea mai mare in valoarea adaugata bruta o are industria (335) urmata de servicii (315)

23 Infrastructura

Indicatori Regiunea centru Jud BrasovInfrastructura de transportLinii de cale ferata (km) 1346 363Densitatea liniilor de cale ferata( km1000kmp)

395 677

structura VAB in regiunea Centru

980

3420

5801020

2750

1250

agriculturaindustrieconstructiicomertserviciiadministratie publica invatamant sanatate

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Drumuri publice(km) 10211 1499Densitatea drumurilor publice (km100kmp)

299 28

Ponderea drumurilor publice modernizate in totalul drumurilor publice()

24 30

Utilitati publicePonderea localitatilor cu retea de apa potabila in nr total al localitatilor()

645 81

Ponderea localitatilor cu retea de canalizare in nr total al localitatilor()

295 276

Ponderea localitatilor cu retea dedistributie a gazelor naturale in nr total al localitatilor()

57 385

EducatieNr Scoli liceale si gimnaziale 665 124Nr Licee si scoli de arte si meserii 214 47Nr Scoli postliceale si de maistri 11 2Nr Institutii de invatamant superior 13 3SanatateNrspitale 51 14Nr paturi din spitale 17848 4157Nr medici 5461 1215

Reteaua de drumuri publice din Regiunea Centru avea la sfarsitul anului 2006 o lungime totala 10211 km din care 24 sunt drumuri modernizate

24 Activitatea intreprinderii

Unitatile locale din Regiunea Centru pe activitati ale economiei in 2006Activitatea intreprinderii- pe judete ale regiunii Centru in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 58157 6794 17611 4121 7324 12005 10296Ind Extractiva 118 19 20 13 19 28 19Ind prelucratoare 9371 1320 2042 784 1543 2002 1680Energ electrica si termica

103 15 27 6 21 12 22

Constructii 4874 591 1462 319 588 941 973Comert cu ridicata amanuntul rep intretinere autovehicule si motociclete

23496 2745 7310 1761 2861 5142 3677

Hoteluri si 3437 389 1006 240 483 725 594

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

restauranteTransport depozitare comunicatii

4092 608 1055 305 443 869 812

Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati de servicii

9827 21 74 27 44 32 53

Invatamant 250 21 73 27 44 32 53Sanatate si asistenta sociala

1013 94 322 47 78 266 246

Alte activitati si servicii

1570 131 580 83 216 321 239

303 din totalul unitatilor locale active din regiunea Centru isi desfasoara activitatea oe teritoriil judetului Brasov

In Regiunea Centru sunt concentrate cele mai multe unitati locale active din ţară cu activitate principală bdquohoteluri şi restauranterdquo (164)

Regiunea Centru ocupă poziţia a 3-a ca număr de unităţi locale icircn domeniile industrie prelucrătoare energie electrică şi termică tranzacţii imobiliare şi icircnchirieri

Regiunea Centru deţine primul loc icircn topul regiunilor din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată de unităţile locale active din domeniul industriei extractive

Icircn anul 2006 Regiunea Centru a realizat 104 din totalul investiţiilor brute la nivel naţional şi 112 din volumul investiţiilor nete

Icircn cadrul Regiunii Centru judeţul Braşov deţine locul 1 cu un volum al investiţiilor brute de 3413 milioane lei preţuri curente şi unul al investiţiilor nete de 2088 milioane lei preţuri curente urmat de judeţele Sibiu şi Mureş

Regiunea Centru icircnregistrează un volum al investiţiilor brute raportat la cifră de afaceri sub media la nivel naţional Icircn cadrul regiunii judeţele Sibiu şi Braşov ocupă primele locuri

25 Cifra de afaceri a unitatilor active din industrie constructii comert si pe activitati in anul 2006

Total Alba Brasov Covasna Harghita Mures SibiuReg Centru 66109 7517 21126 3680 6048 12444 15294Industria extarctiva

3219 110 43 20 43 953 2050

Industria prelucratoare

20818 3355 6353 1241 2277 3827 3765

Energie electrica si 3761 247 942 98 195 1103 1176

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

unitati locale active

117

3027

703126

2064

177alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

cifra de afaceri

1135

3205

555912188

231

alba

brasov

covasna

harghita

mures

sibiu

termicaConstructii 4531 504 1372 170 426 844 1215Comert cu ridicata amanuntul rep intretin autovehicule si motociclete

25579 2565 9354 1721 2385 4491 5073

Hoteluri si restaurante

942 69 391 72 87 144 179

Transport si depozitare si comunicatii

4009 449 1182 245 336 573 1224

Invatamant 41 2 13 3 16 3 4Sanatate si asistenta sociala

134 18 50 5 8 24 29

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

699 48 308 9 76 178 80

Judetul Brasov detine primul loc in cadrul Regiunii Centru din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale (32) urmat de judetul Sibiu(231) Mures (188) Alba (114) Harghita (91) si Covasna (56)

Brasovul este un puternic centru comercial-3111 din nr total al unitatilor active de comert din regiune se regasesc la Basov-4428 din cifra de afaceri totala la nivel de judet Brasov este realizata de unitatile comercialeNumarul de unitati din industria prelucratoare este cea mai mare din regiune in Brasov (2024) urmat indeaproape de Mures (2002)Brasovul realizeaza cea mai mare cifra de afaceri in industria prelucratoare (6353) urmat de Mures (3827) si urmat de Sibiu (3765)

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Sibiu este de departe liber in industria extractiva in transport si depozitare comunicatii energie electrica si termica De remarcat eficienta economica a operatorilor economici din judetul SibiuIn constructii si turism Brasovul este urmat de Sibiu ca CA la fel si in tranzactii imobiliare Muresul este liber pe activitati de servicii sociale si colective Harghita pe invatamant in punctul de vedere al CA

26 Indicatori de eficienta

a) Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate activa- an 2006Mii lei

Regiunea centru 1137Alba 1106Brasov 1200Covasna 893Harghita 826Mures 1037Sibiu 1485

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 1485 respectiv 1200 mii lei pe o unitate locala activa

b) Cifra de afaceriefectiv personal-an 2006Mii lei pers

Regiunea Centru 121Alba 110Brasov 129Covasna 97Harghita 97Mures 120Sibiu 140

In cadrul regiunii Centru judetele Sibiu si Brasov depasesc media cu o cifra de afaceri de 140 respectiv 129 mii leipers

c) Investitii brute cifra de afaceriLei1000 lei

Regiunea Centru 141Alba 124Brasov 162Covasna 100Harghita 115Mures 114

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Sibiu 164

Regiunea Centru inregstreaza un volum al investitiilor brute raportat la cifra de afaceri sub media la nivel national In cadrul regiunii judetele Sibiu si Brasov ocupa primele locori

d) Investitii bruteefectiv personal Mii leipersoana

Regiunea Centru 17Alba 14Brasov 21Covasna 10Harghita 11Mures 14Sibiu 23

In 2006 in regiunea Centru raportul intre investitiile brute si efectivul de personal este de 17 mii lei (sub media la nivel national) judetul Brasov situandu-se peste media regiunii cu 21 mii lei investitii brute ce revin la o persoana ocupata

27 Export-ImportTurism

Export-ImportAn 2007 Export Import Export-importRegiunea Centru 37958 56995 -19037Alba 5135 3613 1522Brasov 11465 15901 -4437Covasna 2019 2921 -902Harghita 2101 4015 -1914Mures 6055 7188 -1133Sibiu 11184 23357 -12174

Judetul Brasov detine 302 din exporturile Regiunii Centruprecum si 2789 din importurile Regiunii Centrufiind pe o diferenta export-import de -4437

TurismulStructuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruRegiunea Centru 1209Alba 46Brasov 471Covasna 38Harghita 397Mures 120

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Sibiu 137

Dintr-un total de 1209 structuri aflate in regiunea Centru judetul Brasov ocupa primul loc cu 39

In cadrul judetului primeaza pensiunile rurale (4246) pensiunile urbane (2909) urmate de hoteluri si vile

TurismulSOSIRI TOTAL ROMANI STRAINIJud Brasov 556816 452586 104230

Innoptari Total Romani StrainiJud Brasov 1191469 947783 243686

Ponderea turistilor straini sositi in anul 2007 in judetul Brasov este de 1872 din totalul turistilor sositi in judet

28 Agricultura

La 31122007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282897 ha reprezentacircnd 528 din totalul terenurilor din judeţul Braşov restul fiind ocupat de păduri ape drumuri şi alte categorii de folosinţă Terenul arabil ocupă 123749 ha (437) păşunile 97086 ha (343) iar facircneţele viile şi livezile 62062 ha (219) din suprafaţa agricolă Principalele culturi practicate icircn judeţ icircn funcţie de producţia realizată icircn 2007 sunt cele de cartofi cereale boabe şi sfeclă de zahăr

structuri de primire turistica pe judete in Regiunea Centru

46

471

38397

120137

Structuri de primire turistica pe judete in Regiunea CentruAlbaBrasovCovasnaHarghitaMuresSibiu

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Efectivele de animale din unităţile erau la sfacircrşitul anului 2007 de 58156 bovine 143386 porcine 313651 ovine şi 14027 caprine

Icircn judeţul Braşov lucrau icircn agricultură vacircnătoare şi silvicultură icircn 2007 31600 persoane Icircn Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14000 de exploataţii agricole Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha

Evoluţia producţiei agricole totale 1990-2007Sursa Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BraşovIcircn perioada 1990-2001 suprafaţa cultivată a judeţului a crescut treptat cu aproximativ 1381 (16298 ha) Arealitatea (suprafaţa agricolă ce revine unui locuitor) se situează icircn jurul valorii medii de 047 haloc O densitate mai mare decacirct media de 310 haloc este icircntacirclnită icircn comunele Beclean Buneşti Caţa Cincu Hacircrseni Homorod Lisa PărăuRecea şi UceaMult peste medie se situează comunele ŞoarşJibert şi Ticuş cu o densitate medie de 46 halocSectorul zootehnic este favorizat icircn judeţul Braşov atacirct de culturile furajere ce acoperă peste30000 de hectare cacirct şi de răspacircndirea păşunilor şi a facircneţelor naturale pe mai mult dejumătate din suprafaţa agricolă a judeţuluiEfectivele de animale au scăzut icircn perioada 1990-2005 icircn cazul majoritatăţii speciilor cea mai mare reducere icircnregistracircndu-se icircn racircndul bovinelor şi porcinelorEfectivele de păsări au urmat o curbă descendentă icircn perioada 1990 - 2000 de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane pentru a urca uşor pacircnă icircn 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capeteOdată cu apariţia focarelor de gripă aviară icircn primăvara anului 2006 la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne icircn sistem industrial de pe platforma Codlea producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30 faţă de anul 2005 Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară iar păsările au fost eutanasiate

Suprafata cultivata cu principalele culturi pe forme de proprietate

Principalele culturiForme de proprietate

2000 2002 2004 2006 2008

Ha Ha Ha Ha HaTotal Total

100066 10351 87739 88596 83433

- Sector privat90307 97676 83419 86798 81664

- Explagind

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

77836 82714 68103 77331 69674

Icircn judeţul Braşov suprafaţa cultivată cu principalele culturiicircn anul 2008 faţă de anul 2000 a scăzut cu 1662 Se observă o creştere a ponderii suprafeţei cultivate de sectorul privat icircn total suprafaţă cultivată de la 9025 icircn anul 2000 la 9787 icircn anul 2008

Principalele culturi

Forme de proprietate 2000 2002 2004 2006 2008

Grau si secara Total 17507 19238 28615 16737 15847- Sector privat 15772 17937 27652 16501 15504- Explagind 11816 13407 23396 13447 11637Orz si orzoaica Total 10441 10717 9087 7376 8008- Sector privat 9232 10049 8663 7172 7801- Explagind 7158 7326 6422 6344 6520

Ovaz-

Total 5479 5445 2787 3024 2293Sector privat 5326 5356 2636 2951 2164

- Explagind 4564 4754 2131 2807 1890Porumb boabe Total 8359 9020 10679 7970 9035- Sector privat 8359 8898 10528 7834 8952- Explagind 8071 8179 9450 7484 8529

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

TAB A

Observam din tabelul TAB A ca pana in anul 2004 as-a inregistrat o ascendenta in suprafetele cultivate iar din 2004 incoace o descendentasuprafetele de orz orzoaica si porum din 2006 au inceput sa creasca

EFECTIVE DE animale la 31 mai 2009

Categorii de animale Total efective

Sector de stat

Sector privat

2009 2008 2009 2008 2009 2008

Bovine 62287 75550 832 979 61455 74571

Porcine 86544 99864 0 0 86544 99864

Ovineşicaprine

290051 334020 126 142 289925 333878

Păsări(mii) 2371 2136 125 56 2246 2080

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008

Numărul salariaţilor din judBraşov la finele lunii noiembrie 2008 era de 1727 mii persoane Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2 Industrie si

constructii42Servicii si

comert56

Icircn luna noiembrie 2008 judeţul Braşov se afla pe locul al cincilea dacă luăm icircn considerare numărul total al salariaţilor după judeţele Timiş Cluj Constanţa şi Prahova de asemenea judeţul Braşov se situa pe locul al cincilea icircntr-un top al judeţelor cu cel mai mare efectiv al salariaţilor din servicii şi comerţ după judeţele Cluj Constanţa Timiş şi Iaşi şi pe locul al şaselea dacă luăm icircn considerare numărul salariaţilor care lucrează icircn industrie şi construcţii după judeţele Timiş Prahova Cluj Argeş şi Bihor Cacircştigul salarial mediu net realizat icircn judeţul Braşov icircn luna noiembrie 2008 a fost de 1327 lei cu 250 mai mic decacirct media pe ţară (1361 lei) Cacircştiguri salariale peste media judeţului s-au icircnregistrat icircn ramura servicii (1333 lei) Icircn ramura industriei şi construcţiilor cacircştigurile salariale au fost egale cu media judeţului (1327 lei) Cacircştiguri salariale sub medie s-au icircnregistrat icircn agricultură silvicultură şi piscicultură (1061 lei) Icircntr-un clasament al judeţelor Romacircniei judeţul Braşov ocupa - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net pe total economie - locul al 8-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn industrie şi construcţii - locul al 10-lea după cacircştigul salarial mediu net icircn servicii şi comerţ Rata şomajului icircnregistrată la sfacircrşitul lunii noiembrie 2008 icircn jud Braşov a fost de 41 identică cu cea icircnregistrată la nivel naţional

Icircn economia judeţului Braşov la sfacircrşitul anului 2008 existau un număr total de 42219 de agenţi economici din carebull 608 societăţi pe acţiuni bull 16 regii autonome bull 33925 societăţi cu răspundere limitată bull 75 societăţi icircn nume colectiv bull 7 societăţi icircn comandită simplă bull 77 organizaţii cooperatiste bull 7511 persoane fizice autirizate si asociaţii familiale Un număr de 24257 agenţi economici au depus bilanţurile la Direcţia Generală a Finanţelor Publice la finele semestrului I 2008

Distribuţia acestora pe principalele domenii de activitate este următoarea

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Agricultura2

Industrie11

Constructii12

Comert35

Servicii40

Volumul cifrei de afaceri icircn industrie realizat icircn perioada 0101-30112008 icircn judeţul Braşov a crescut cu 121 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedentIcircn acelaşi interval de timp cifra de afaceri icircn servicii a crescut cu 199 producţia industrială a crescut cu 157 iar productivitatea muncii icircn industrie a crescut cu 213 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentExporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn judeţul Braşov de 956485 mii euro iar importurile CIF au fost de 1254663 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut cu 93 iar importurile au crescut cu 49 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 45 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn judeţul Braşov de 298178 mii euro cu 23317 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Icircn perioada ianuarie-septembrie 2008 ponderea principală icircn structura pe produse a exporturilor o deţin mijloacele de transport (292) şi maşinile aparatele şi echipamentele electrice (287) La import ponderea principală icircn structura pe produse o deţin maşinile aparatele şi echipamentele electrice (270) urmate de metale comune şi articole din acestea (140 ) Exporturile FOB realizate icircn primele nouă luni ale anului 2008 au fost icircn cadrul Regiunii Centru de 3256943 mii euro iar importurile CIF au fost de 4768276 mii euro Comparativ cu primele nouă luni ale anului 2007 exporturile au crescut 132 iar importurile au crescut cu 122 Indicele de creştere la export a fost mai mare decacirct la import cu 10 puncte procentuale icircn primele nouă luni ale anului 2008 faţă de primele nouă luni ale lui 2007 Deficitul comercial FOB-CIF icircn primele nouă luni ale anului a fost icircn cadrul Regiunii Centru de 1511333 mii euro cu 140237 mii euro mai mare decacirct icircn primele nouă luni ale anului 2007 Judeţul Braşov ocupa icircn luna septembrie 2008 locul II icircn cadrul Regiunii Centru icircn clasamentul judeţelor referitor la volumul exportului cu o pondere de 285 icircn volumul exportului Regiunii Centru Locul I ii revine judeţului Sibiu cu o pondere de 309 Următoarele judeţe clasate după Braşov şi Sibiu sunt judeţul Mureş (163) Alba (120) Harghita (64) Covasna (59)

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Din punct de vedere al volumului importului judeţul Braşov ocupă locul II icircn cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 266 icircn volumul importurilor Regiunii Centru Locul I icircn acest clasament icircl ocupă judeţul Sibiu cu un procent de 427 Următoarele judeţe după Braşov şi Sibiu sunt Mureş (123) Alba (76) Harghita (60) Covasna (49) Exporturile Romacircniei realizate icircn primele 9 luni ale anului trecut au icircnsumat 29 miliarde euro icircnregistracircnd o creştere de 35 comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2007 iar importurile au atins suma de 482 miliarde ( o creştere de 32 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007)Icircn perioada 1I-30IX 2008 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent dinamica exporturilor de bunuri a devansat dinamica importurilor de bunuri continuacircnd trendul pe care s-a icircnscris icircncepacircnd din luna decembrie 2007

3 Proiecte implementate la nivelul Regiunii CentruProiecte viitoare implementate in

judBrasov

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in Programe finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale cu contributia proprie a beneficiarilor de proiecte dupa cum urmeaza

Proiecte finantate din fonduri Phare Programul Phare 980701 - componente initiativa locala turism resurse locale Programul Phare 980701 - FNDR componente initiativa locala turism resurse

locale Program Phare 2000 RO 007020201 - Componenta IMM Programul Phare 2000 RO 00070201 Componenta Dezvoltarea Resurselor

Umane Programul Phare 2001 - RO 01080301 - Componenta Asistenta pentru IMM Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080303 Schema de Investitii in Servicii

Sociale Programul Phare PHARE 2001 - RO 01080305 ndash subcomponenta Schema de

finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica Programul Phare 2001 - TVET Formare profesionala - invatamint profesional si

tehnic (Reabilitarea infrastructurii scolilor) Programul Phare 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Phare 2002 Componenta RO2002000-58605020301 Infrastructura

regionala de afaceri Programul Phare 2003 CES ndash Schema de investiii pentru proiecte mici de

gestionarea deseurilor

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

Programul Phare 2003 TVET - subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in

domeniul gestionarii deseurilor Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D

Alba Mures Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru

pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica

Sovata

Proiecte finantate din fonduri guvernamentale Programul Dezvoltarea Judetului Alba Subprogramul Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilorrdquo Subprogramul Investitii in Servicii Sociale Programul Special destinat zonelor defavorizate - componente Dezvoltarea

afacerilor Sprijinirea investitiilor Subprogramul bdquoInvestitii in turismrdquo

Proiecte viitoare pentru dezvoltarea judetului Brasov

Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov - orizonturi 2013 ndash 2020 - 2030 (Obiectivul proiectului realizarea icircn judeţului Braşov a unui cadru instituţional propice implementării politicilor publice)

Proiecte integrate - renovarea dezvoltarea satelor icircmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (apă canalizare staţii de epurare drumuri comunale) şi punerea icircn valoare a moştenirii rurale

PHARE 2006018-1470101 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Icircmbunătăţire a Situaţiei Rromilor

Braşovul Rural ndash Turism Antreprenoriat Meşteşuguri Achiziţionare echipamente specifice pentru icircmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie icircn situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgentă şi a primului ajutor calificat icircn Regiunea 7 Centru ldquo - (POR 2007- 2013)

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare icircn judeţul Braşov - (POS - Mediu)

Reabilitarea Ansamblului Arhitectural ndash Ecleziastic Sfacircntul Nicolae din Scheii Braşovului

Reabilitarea DJ 104 A Perşani ndash Victoria (de la km 0 + 000 la km 45 + 850) - (POR 2007-2013)

4ANALIZA SWOT A JUDETULUI

BRASOV

Dpdv al demofrafiei

PUNCTE TARI

1048707 Două treimi din totalul populaţiei judeţului locuieşte icircn mediul urban1048707 Suprafaţa locuibilă ce revine unui locuitor este mai mare decacirct media icircnregistrată icircn regiunea Centru1048707 Sporul natural este pozitiv icircn mediul rural şi mai ales icircn zona metropolitană1048707 Un număr relativ ridicat din populaţia activă frecventează cursuri de pregătire profesională

PUNCTE SLABE

1048707 Scăderea continuă a populaţiei tinere şicreşterea numărului vacircrstnicilor1048707 Natalitatea scăzută1048707Migraţia tinerilor cu pregătire profesională1048707Ponderea mare a lucrătorilor icircn agricultură icircn condiţiile icircn care agricultura este icircncă un domeniu necompetitiv1048707Densitatea scăzută a populaţiei din vestul şi nordul judeţului

OPORTUNITATI

1048707Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile pieţei1048707 Crearea de noi locuri de muncă prindezvoltarea socio-economică a zoneimetropolitane a municipiului Braşov poateinfluenţa migraţia tinerilor1048707 Programul pentru dezvoltare rurală vadeschide o oportunitate pentru creştereaactivităţilor economice icircn mediul rural

Dpdv al mediului de afaceriPuncte Tari

1048707 Dezvoltarea economică a judeţului s-amenţinut icircn ultimii ani peste media pe ţară1048707Integrarea verticală echilibrată a principalelor sectoare industriale1048707Oferta diversificată de servicii şi produsedisponibile la nivel local1048707 Producţia şi productivitatea sectoruluiindustrial icircnregistrează un trend ascendent1048707 Dezvoltarea puternică a sectoarelor deservicii şi comerţ icircn ultimii ani1048707 Număr crescut de vizitatori naţionali şiinternaţionali prezenţi icircn Braşov icircn scopurituristice sau de afaceri1048707 Poziţionare logistica avantajoasă a ŢăriiBacircrsei raportată la teritoriul naţional1048707 Investiţii cu capital străin semnificative la nivel de judeţ din punct de vedere valoric şi al locurilor de muncă create1048707 Icircn ultimii ani judeţul a atras investiţii

Riscuri1048707Potrivit prognozelor populaţia din mediul rural va scădea riscacircnd să ducă la icircnchiderea unor unităţi economice la degradarea sistemului de aprovizionare a serviciilor economice şi de consum1048707 Numărul redus al tinerilor va duce la lipsa specilaliştilor pe piaţa muncii1048707 Numărul real al persoanelor fără loc de muncă să fie mult mai mare1048707 Densitatea scăzută a localităţilor din nord şi nord-vest duce la o distribuţie inegală a populaţiei şi dezvoltării pe ansamblu a judeţului1048707 Rata mare a migraţiei populaţiei din oraşele Făgăraş şi Rupea poate duce icircn timp la creşterea numărului locuinţelor abandonate1048707 Scăderea icircn mediul rural a populaţiei de vacircrstă şcolară poate determina icircnchiderea unor unităţi şcolare ce reprezintă nuclee culturale pentru comunitate

Puncte Slabe1048707Sold negativ crescător al balanţei comerciale a judeţului1048707 Disparităţi majore icircntre dezvoltareaeconomică a diferitelor microregiuni alejudeţului1048707 Număr redus de IMM-uri existente icircn mediul rural1048707 Anumite sectoare economice necesare(precum recuperarea deşeurilor) sunt icircncăslab dezvoltate1048707Preţurile serviciilor mai ales icircn domeniul turismului nu sunt competitive la nivel internaţional1048707Consumul scăzut de servicii conexe (altele decacirct cazare şi masă) ale vizitatorilor1048707Oportunităţile investiţionale ale judeţului sunt icircncă slab promovate icircn racircndul

străine importante mai ales din Germania SUASpania şi Franţa1048707Concentrarea investiţiilor icircn comerţ industrieservicii icircn anumite zone ale judeţului facilitează adaptările de infrastructură1048707Numărul semnificativ de zone atrăgătoare pentru investiţii icircn locaţii turistice şi icircn locuinţe cu utilizare rezidenţială sau de vacanţă1048707 Proprietatea locală asupra unui procentsemnificativ din capitalul investit1048707Oferta de parcuri industriale greenfield este foarte atractivă mai ales pentru mariiinvestitori străini1048707Infrastructura de cazare şi conferinţe pentru evenimente de dimensiuni mici şi medii foarte dezvoltată icircn raport cu celelalte judeţe1048707Infrastructura de afaceri (parcuri industrialeservicii suport pentru afaceri centre de conferinţe etc) bine dezvoltată icircn zona Ţării Bacircrsei1048707Creşterea continuă a icircncasărilor la bugetul general consolidat ca urmare a creşterii volumului activităţilor economice la nivelul judeţului şi a icircmbunătăţirii administrării fiscale1048707Creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a contribuabililor ca urmare a optimizării serviciilor fiscale

Oportunităţi1048707 Definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei1048707 Creşterea valorii adăugate produse local prin stimularea dezvoltării producţiei de noi tehnologii etc1048707 Reconversia şi ecologizarea zonelorindustriale dezafectate1048707 Icircmbunătăţirea cooperării dintre mediul

potenţialilorinvestitori1048707 Investiţii scăzute ale mediului privat mai ales icircn localităţile urbane şi rurale din nordul şi vestul judeţului1048707Infrastructura de sprijinire a icircntreprinzătorilor este redusă ndash există un singur incubator de afaceri nu există parcuri tehnologice sau centre de transfer tehnologic active1048707Suprafeţele industriale de mari dimensiuni sunt icircnvechite şi depăşite din punct de vedere fizic şi moral1048707 Oferta de locaţii a parcurilor industrialebrownfield din judeţ este foarte redusă şidepăşită moral şi tehnic1048707 Icircn judeţ lipsesc locaţii special amenajatepentru desfăşurarea unor evenimenteculturale sociale şi de afaceri (tacircrguri şiexpoziţii) de mari dimensiuni1048707 Infrastructura de afaceri slab dezvoltată icircn Ţara Făgăraşului şi aproape inexistentă icircn zona de nord a judeţului1048707 Distanţa mare faţă de graniţele ţăriidezavantajează comerţul şi traficulinternaţional pe căi rutiere şi feroviare icircnzonă1048707 Volumul arieratelor este icircn continuaresemnificativ1048707 Dezvoltarea insuficientă a industriei icircndomeniul tehnologiei de vacircrf şi utilizarearedusă a inovaţiei icircn racircndul IMM-urilor1048707 Activitatea redusă a asociaţiilor şiorganizaţiilor patronale şi profesionale

Riscuri1048707 Creşterea diferenţelor economice icircntre zonele judeţului1048707 Scăderea competitivităţii Braşovului ca locaţie investiţională datorită creşterii costului deinvestiţie şi operare a afacerii ndash mai ales datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară şi a creşterii nivelului salarial

de afaceri şi cercetare1048707 Dezvoltarea pieţei investiţiilor imobiliare şi de construcţii peste media pe ţară datorită atractivităţii turistice şi rezidenţiale a judeţului1048707 Poziţionare avantajoasă din punct de vedere logistic a Ţării Făgăraşului datorită dezvoltării viitoare a infrastructurii1048707 Crearea de noi investiţii icircn zoneledezavantajate ale judeţului1048707 Disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane resurse naturale)1048707 Atragerea de capital uman din judeţelelimitrofe (CV PH HG) datorită ofertei delocuri de muncă mai atractive mai ales icircnzona metropolitană a municipiului Braşov1048707 Icircntărirea infrastructurii de afaceri ndash centre de conferinţe centru expoziţional infrastructură tehnologică şi informaţională1048707 Extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare parcuri industriale etc)1048707 Extinderea sistemelor de declarare fiscală şi de plată electronică mai ales icircn contextul legiferării semnaturii electronice1048707 Creşterea eficienţei administrării fiscale prin informatizarea activităţilor1048707 O cacirct mai bună absorbţie a fondurilorstructurale şi de coeziune disponibile

Dpdv al agriculturiiPuncte Tari

1048707 predominanţa păşunilor şi a facircneţelor (icircnspecial icircn zona Rupea) permite dezvoltareasectorului zootehnic cu precădere a animalelor rumegătoare1048707 promovarea produselor agro-alimentaretradiţionale (zona Bran-Moeciu HomorodVama Buzăului Făgăraş) reprezintă o premisă pentru dezvoltarea agroturismului1048707unităţile de procesare a producţiei agrozootehnice se află icircn plin proces demodernizare conform noilor standardetehnologice

1048707Deteriorarea atractivităţii zonelor turistice ale judeţului datorită dezvoltării unor zone puternic industrializate icircn apropiere1048707 Menţinerea actualului nivel scăzut dedezvoltare al infrastructurii poate influenţanegativ dezvoltarea economică a zonei1048707Transformările economiei locale (accesul pe piaţa Uniunii Europene dezvoltareacomerţului electronic etc) vor crea provocări noi pentru evidenţa fiscală şi colectarea veniturilor la bugetul consolidat1048707 Modificările dese ale legislaţiei fiscale

Puncte Slabe1048707 gradul mare de făracircmiţare a terenuriloragricole determină practicarea unei agriculturi neperformante1048707cacircştigurile din activităţile agricole nu sunt atractive1048707 forţa de muncă din mediul rural esteicircmbătracircnită şi va continua evoluţia deicircmbătracircnire1048707 produsele agro-alimentare din import cu preţuri scăzute fac concurenţă produselor autohtone1048707 activităţile economice cu profil non-

1048707fermele agricole şi zootehnice pun icircn aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare1048707oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră icircncurajează dezvoltarea de activităţi cu profil agricol diverse1048707 terenurile nepoluate din zona montanăfavorizează dezvoltarea agriculturii ecologice

Oportunităţi1048707posibilitatea desfacerii rapide a produselor agro-alimentare tradiţionale datorită numărului mare de turişti pe tot parcursul anului1048707existenţa specialiştilor tehnologi din agricultură1048707putere de cumpărare a populaţiei peste media pe ţară balanţa icircnclinacircnd spre produsele naturale ecologice şi de calitate superioară1048707agroturismul s-a dezvoltat cu succes icircn zona Bran-Moeciu-Rucăr şi Vama Buzăului

Dpdv al turismului

Puncte Tari1048707 diversitatea potenţialului turistic natural a reliefului florei şi faunei1048707existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice şi de artă medievalătradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţistructuri săteşti istorice bine păstrate urme vestigii din istoria Transilvaniei cetăţi bisericimuzee)1048707 tradiţia judeţului icircn domeniul turistic1048707 capacitate mare de cazare icircn diverse structuri de primire a turiştilor inclusiv pensiuni rurale1048707 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului1048707 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

agricol sunt insuficient diversificate şi suntsezoniere

Riscuri1048707 apariţia marilor firme şi concerne icircn activităţile agricole riscă să ducă la falimentul micilor producători1048707 fenomenul de globalizare va influenţa negativ activitatea agricolă zonală1048707 lipsa infrastructurii şi dotării tehnice icircnrezolvarea deşeurilor şi apelor uzate din activităţile agricole intracircnd icircn contradicţie cu protecţia mediului

Puncte Slabe1048707 gradul de ocupare scăzut icircn sezonul estival şi extrasezon1048707 starea de conservare icircn continuă degradare a unor obiective protejate (icircn special a bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni BuneştiHomorod Merchiaşa)1048707 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă1048707 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ necesare promovării unor pachete turistice1048707 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice1048707 nerespectarea normelor de construcţie icircn

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

OPORTUNITATI

1048707Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile pieţei1048707 Crearea de noi locuri de muncă prindezvoltarea socio-economică a zoneimetropolitane a municipiului Braşov poateinfluenţa migraţia tinerilor1048707 Programul pentru dezvoltare rurală vadeschide o oportunitate pentru creştereaactivităţilor economice icircn mediul rural

Dpdv al mediului de afaceriPuncte Tari

1048707 Dezvoltarea economică a judeţului s-amenţinut icircn ultimii ani peste media pe ţară1048707Integrarea verticală echilibrată a principalelor sectoare industriale1048707Oferta diversificată de servicii şi produsedisponibile la nivel local1048707 Producţia şi productivitatea sectoruluiindustrial icircnregistrează un trend ascendent1048707 Dezvoltarea puternică a sectoarelor deservicii şi comerţ icircn ultimii ani1048707 Număr crescut de vizitatori naţionali şiinternaţionali prezenţi icircn Braşov icircn scopurituristice sau de afaceri1048707 Poziţionare logistica avantajoasă a ŢăriiBacircrsei raportată la teritoriul naţional1048707 Investiţii cu capital străin semnificative la nivel de judeţ din punct de vedere valoric şi al locurilor de muncă create1048707 Icircn ultimii ani judeţul a atras investiţii

Riscuri1048707Potrivit prognozelor populaţia din mediul rural va scădea riscacircnd să ducă la icircnchiderea unor unităţi economice la degradarea sistemului de aprovizionare a serviciilor economice şi de consum1048707 Numărul redus al tinerilor va duce la lipsa specilaliştilor pe piaţa muncii1048707 Numărul real al persoanelor fără loc de muncă să fie mult mai mare1048707 Densitatea scăzută a localităţilor din nord şi nord-vest duce la o distribuţie inegală a populaţiei şi dezvoltării pe ansamblu a judeţului1048707 Rata mare a migraţiei populaţiei din oraşele Făgăraş şi Rupea poate duce icircn timp la creşterea numărului locuinţelor abandonate1048707 Scăderea icircn mediul rural a populaţiei de vacircrstă şcolară poate determina icircnchiderea unor unităţi şcolare ce reprezintă nuclee culturale pentru comunitate

Puncte Slabe1048707Sold negativ crescător al balanţei comerciale a judeţului1048707 Disparităţi majore icircntre dezvoltareaeconomică a diferitelor microregiuni alejudeţului1048707 Număr redus de IMM-uri existente icircn mediul rural1048707 Anumite sectoare economice necesare(precum recuperarea deşeurilor) sunt icircncăslab dezvoltate1048707Preţurile serviciilor mai ales icircn domeniul turismului nu sunt competitive la nivel internaţional1048707Consumul scăzut de servicii conexe (altele decacirct cazare şi masă) ale vizitatorilor1048707Oportunităţile investiţionale ale judeţului sunt icircncă slab promovate icircn racircndul

străine importante mai ales din Germania SUASpania şi Franţa1048707Concentrarea investiţiilor icircn comerţ industrieservicii icircn anumite zone ale judeţului facilitează adaptările de infrastructură1048707Numărul semnificativ de zone atrăgătoare pentru investiţii icircn locaţii turistice şi icircn locuinţe cu utilizare rezidenţială sau de vacanţă1048707 Proprietatea locală asupra unui procentsemnificativ din capitalul investit1048707Oferta de parcuri industriale greenfield este foarte atractivă mai ales pentru mariiinvestitori străini1048707Infrastructura de cazare şi conferinţe pentru evenimente de dimensiuni mici şi medii foarte dezvoltată icircn raport cu celelalte judeţe1048707Infrastructura de afaceri (parcuri industrialeservicii suport pentru afaceri centre de conferinţe etc) bine dezvoltată icircn zona Ţării Bacircrsei1048707Creşterea continuă a icircncasărilor la bugetul general consolidat ca urmare a creşterii volumului activităţilor economice la nivelul judeţului şi a icircmbunătăţirii administrării fiscale1048707Creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a contribuabililor ca urmare a optimizării serviciilor fiscale

Oportunităţi1048707 Definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei1048707 Creşterea valorii adăugate produse local prin stimularea dezvoltării producţiei de noi tehnologii etc1048707 Reconversia şi ecologizarea zonelorindustriale dezafectate1048707 Icircmbunătăţirea cooperării dintre mediul

potenţialilorinvestitori1048707 Investiţii scăzute ale mediului privat mai ales icircn localităţile urbane şi rurale din nordul şi vestul judeţului1048707Infrastructura de sprijinire a icircntreprinzătorilor este redusă ndash există un singur incubator de afaceri nu există parcuri tehnologice sau centre de transfer tehnologic active1048707Suprafeţele industriale de mari dimensiuni sunt icircnvechite şi depăşite din punct de vedere fizic şi moral1048707 Oferta de locaţii a parcurilor industrialebrownfield din judeţ este foarte redusă şidepăşită moral şi tehnic1048707 Icircn judeţ lipsesc locaţii special amenajatepentru desfăşurarea unor evenimenteculturale sociale şi de afaceri (tacircrguri şiexpoziţii) de mari dimensiuni1048707 Infrastructura de afaceri slab dezvoltată icircn Ţara Făgăraşului şi aproape inexistentă icircn zona de nord a judeţului1048707 Distanţa mare faţă de graniţele ţăriidezavantajează comerţul şi traficulinternaţional pe căi rutiere şi feroviare icircnzonă1048707 Volumul arieratelor este icircn continuaresemnificativ1048707 Dezvoltarea insuficientă a industriei icircndomeniul tehnologiei de vacircrf şi utilizarearedusă a inovaţiei icircn racircndul IMM-urilor1048707 Activitatea redusă a asociaţiilor şiorganizaţiilor patronale şi profesionale

Riscuri1048707 Creşterea diferenţelor economice icircntre zonele judeţului1048707 Scăderea competitivităţii Braşovului ca locaţie investiţională datorită creşterii costului deinvestiţie şi operare a afacerii ndash mai ales datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară şi a creşterii nivelului salarial

de afaceri şi cercetare1048707 Dezvoltarea pieţei investiţiilor imobiliare şi de construcţii peste media pe ţară datorită atractivităţii turistice şi rezidenţiale a judeţului1048707 Poziţionare avantajoasă din punct de vedere logistic a Ţării Făgăraşului datorită dezvoltării viitoare a infrastructurii1048707 Crearea de noi investiţii icircn zoneledezavantajate ale judeţului1048707 Disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane resurse naturale)1048707 Atragerea de capital uman din judeţelelimitrofe (CV PH HG) datorită ofertei delocuri de muncă mai atractive mai ales icircnzona metropolitană a municipiului Braşov1048707 Icircntărirea infrastructurii de afaceri ndash centre de conferinţe centru expoziţional infrastructură tehnologică şi informaţională1048707 Extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare parcuri industriale etc)1048707 Extinderea sistemelor de declarare fiscală şi de plată electronică mai ales icircn contextul legiferării semnaturii electronice1048707 Creşterea eficienţei administrării fiscale prin informatizarea activităţilor1048707 O cacirct mai bună absorbţie a fondurilorstructurale şi de coeziune disponibile

Dpdv al agriculturiiPuncte Tari

1048707 predominanţa păşunilor şi a facircneţelor (icircnspecial icircn zona Rupea) permite dezvoltareasectorului zootehnic cu precădere a animalelor rumegătoare1048707 promovarea produselor agro-alimentaretradiţionale (zona Bran-Moeciu HomorodVama Buzăului Făgăraş) reprezintă o premisă pentru dezvoltarea agroturismului1048707unităţile de procesare a producţiei agrozootehnice se află icircn plin proces demodernizare conform noilor standardetehnologice

1048707Deteriorarea atractivităţii zonelor turistice ale judeţului datorită dezvoltării unor zone puternic industrializate icircn apropiere1048707 Menţinerea actualului nivel scăzut dedezvoltare al infrastructurii poate influenţanegativ dezvoltarea economică a zonei1048707Transformările economiei locale (accesul pe piaţa Uniunii Europene dezvoltareacomerţului electronic etc) vor crea provocări noi pentru evidenţa fiscală şi colectarea veniturilor la bugetul consolidat1048707 Modificările dese ale legislaţiei fiscale

Puncte Slabe1048707 gradul mare de făracircmiţare a terenuriloragricole determină practicarea unei agriculturi neperformante1048707cacircştigurile din activităţile agricole nu sunt atractive1048707 forţa de muncă din mediul rural esteicircmbătracircnită şi va continua evoluţia deicircmbătracircnire1048707 produsele agro-alimentare din import cu preţuri scăzute fac concurenţă produselor autohtone1048707 activităţile economice cu profil non-

1048707fermele agricole şi zootehnice pun icircn aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare1048707oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră icircncurajează dezvoltarea de activităţi cu profil agricol diverse1048707 terenurile nepoluate din zona montanăfavorizează dezvoltarea agriculturii ecologice

Oportunităţi1048707posibilitatea desfacerii rapide a produselor agro-alimentare tradiţionale datorită numărului mare de turişti pe tot parcursul anului1048707existenţa specialiştilor tehnologi din agricultură1048707putere de cumpărare a populaţiei peste media pe ţară balanţa icircnclinacircnd spre produsele naturale ecologice şi de calitate superioară1048707agroturismul s-a dezvoltat cu succes icircn zona Bran-Moeciu-Rucăr şi Vama Buzăului

Dpdv al turismului

Puncte Tari1048707 diversitatea potenţialului turistic natural a reliefului florei şi faunei1048707existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice şi de artă medievalătradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţistructuri săteşti istorice bine păstrate urme vestigii din istoria Transilvaniei cetăţi bisericimuzee)1048707 tradiţia judeţului icircn domeniul turistic1048707 capacitate mare de cazare icircn diverse structuri de primire a turiştilor inclusiv pensiuni rurale1048707 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului1048707 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

agricol sunt insuficient diversificate şi suntsezoniere

Riscuri1048707 apariţia marilor firme şi concerne icircn activităţile agricole riscă să ducă la falimentul micilor producători1048707 fenomenul de globalizare va influenţa negativ activitatea agricolă zonală1048707 lipsa infrastructurii şi dotării tehnice icircnrezolvarea deşeurilor şi apelor uzate din activităţile agricole intracircnd icircn contradicţie cu protecţia mediului

Puncte Slabe1048707 gradul de ocupare scăzut icircn sezonul estival şi extrasezon1048707 starea de conservare icircn continuă degradare a unor obiective protejate (icircn special a bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni BuneştiHomorod Merchiaşa)1048707 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă1048707 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ necesare promovării unor pachete turistice1048707 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice1048707 nerespectarea normelor de construcţie icircn

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

străine importante mai ales din Germania SUASpania şi Franţa1048707Concentrarea investiţiilor icircn comerţ industrieservicii icircn anumite zone ale judeţului facilitează adaptările de infrastructură1048707Numărul semnificativ de zone atrăgătoare pentru investiţii icircn locaţii turistice şi icircn locuinţe cu utilizare rezidenţială sau de vacanţă1048707 Proprietatea locală asupra unui procentsemnificativ din capitalul investit1048707Oferta de parcuri industriale greenfield este foarte atractivă mai ales pentru mariiinvestitori străini1048707Infrastructura de cazare şi conferinţe pentru evenimente de dimensiuni mici şi medii foarte dezvoltată icircn raport cu celelalte judeţe1048707Infrastructura de afaceri (parcuri industrialeservicii suport pentru afaceri centre de conferinţe etc) bine dezvoltată icircn zona Ţării Bacircrsei1048707Creşterea continuă a icircncasărilor la bugetul general consolidat ca urmare a creşterii volumului activităţilor economice la nivelul judeţului şi a icircmbunătăţirii administrării fiscale1048707Creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a contribuabililor ca urmare a optimizării serviciilor fiscale

Oportunităţi1048707 Definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei1048707 Creşterea valorii adăugate produse local prin stimularea dezvoltării producţiei de noi tehnologii etc1048707 Reconversia şi ecologizarea zonelorindustriale dezafectate1048707 Icircmbunătăţirea cooperării dintre mediul

potenţialilorinvestitori1048707 Investiţii scăzute ale mediului privat mai ales icircn localităţile urbane şi rurale din nordul şi vestul judeţului1048707Infrastructura de sprijinire a icircntreprinzătorilor este redusă ndash există un singur incubator de afaceri nu există parcuri tehnologice sau centre de transfer tehnologic active1048707Suprafeţele industriale de mari dimensiuni sunt icircnvechite şi depăşite din punct de vedere fizic şi moral1048707 Oferta de locaţii a parcurilor industrialebrownfield din judeţ este foarte redusă şidepăşită moral şi tehnic1048707 Icircn judeţ lipsesc locaţii special amenajatepentru desfăşurarea unor evenimenteculturale sociale şi de afaceri (tacircrguri şiexpoziţii) de mari dimensiuni1048707 Infrastructura de afaceri slab dezvoltată icircn Ţara Făgăraşului şi aproape inexistentă icircn zona de nord a judeţului1048707 Distanţa mare faţă de graniţele ţăriidezavantajează comerţul şi traficulinternaţional pe căi rutiere şi feroviare icircnzonă1048707 Volumul arieratelor este icircn continuaresemnificativ1048707 Dezvoltarea insuficientă a industriei icircndomeniul tehnologiei de vacircrf şi utilizarearedusă a inovaţiei icircn racircndul IMM-urilor1048707 Activitatea redusă a asociaţiilor şiorganizaţiilor patronale şi profesionale

Riscuri1048707 Creşterea diferenţelor economice icircntre zonele judeţului1048707 Scăderea competitivităţii Braşovului ca locaţie investiţională datorită creşterii costului deinvestiţie şi operare a afacerii ndash mai ales datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară şi a creşterii nivelului salarial

de afaceri şi cercetare1048707 Dezvoltarea pieţei investiţiilor imobiliare şi de construcţii peste media pe ţară datorită atractivităţii turistice şi rezidenţiale a judeţului1048707 Poziţionare avantajoasă din punct de vedere logistic a Ţării Făgăraşului datorită dezvoltării viitoare a infrastructurii1048707 Crearea de noi investiţii icircn zoneledezavantajate ale judeţului1048707 Disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane resurse naturale)1048707 Atragerea de capital uman din judeţelelimitrofe (CV PH HG) datorită ofertei delocuri de muncă mai atractive mai ales icircnzona metropolitană a municipiului Braşov1048707 Icircntărirea infrastructurii de afaceri ndash centre de conferinţe centru expoziţional infrastructură tehnologică şi informaţională1048707 Extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare parcuri industriale etc)1048707 Extinderea sistemelor de declarare fiscală şi de plată electronică mai ales icircn contextul legiferării semnaturii electronice1048707 Creşterea eficienţei administrării fiscale prin informatizarea activităţilor1048707 O cacirct mai bună absorbţie a fondurilorstructurale şi de coeziune disponibile

Dpdv al agriculturiiPuncte Tari

1048707 predominanţa păşunilor şi a facircneţelor (icircnspecial icircn zona Rupea) permite dezvoltareasectorului zootehnic cu precădere a animalelor rumegătoare1048707 promovarea produselor agro-alimentaretradiţionale (zona Bran-Moeciu HomorodVama Buzăului Făgăraş) reprezintă o premisă pentru dezvoltarea agroturismului1048707unităţile de procesare a producţiei agrozootehnice se află icircn plin proces demodernizare conform noilor standardetehnologice

1048707Deteriorarea atractivităţii zonelor turistice ale judeţului datorită dezvoltării unor zone puternic industrializate icircn apropiere1048707 Menţinerea actualului nivel scăzut dedezvoltare al infrastructurii poate influenţanegativ dezvoltarea economică a zonei1048707Transformările economiei locale (accesul pe piaţa Uniunii Europene dezvoltareacomerţului electronic etc) vor crea provocări noi pentru evidenţa fiscală şi colectarea veniturilor la bugetul consolidat1048707 Modificările dese ale legislaţiei fiscale

Puncte Slabe1048707 gradul mare de făracircmiţare a terenuriloragricole determină practicarea unei agriculturi neperformante1048707cacircştigurile din activităţile agricole nu sunt atractive1048707 forţa de muncă din mediul rural esteicircmbătracircnită şi va continua evoluţia deicircmbătracircnire1048707 produsele agro-alimentare din import cu preţuri scăzute fac concurenţă produselor autohtone1048707 activităţile economice cu profil non-

1048707fermele agricole şi zootehnice pun icircn aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare1048707oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră icircncurajează dezvoltarea de activităţi cu profil agricol diverse1048707 terenurile nepoluate din zona montanăfavorizează dezvoltarea agriculturii ecologice

Oportunităţi1048707posibilitatea desfacerii rapide a produselor agro-alimentare tradiţionale datorită numărului mare de turişti pe tot parcursul anului1048707existenţa specialiştilor tehnologi din agricultură1048707putere de cumpărare a populaţiei peste media pe ţară balanţa icircnclinacircnd spre produsele naturale ecologice şi de calitate superioară1048707agroturismul s-a dezvoltat cu succes icircn zona Bran-Moeciu-Rucăr şi Vama Buzăului

Dpdv al turismului

Puncte Tari1048707 diversitatea potenţialului turistic natural a reliefului florei şi faunei1048707existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice şi de artă medievalătradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţistructuri săteşti istorice bine păstrate urme vestigii din istoria Transilvaniei cetăţi bisericimuzee)1048707 tradiţia judeţului icircn domeniul turistic1048707 capacitate mare de cazare icircn diverse structuri de primire a turiştilor inclusiv pensiuni rurale1048707 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului1048707 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

agricol sunt insuficient diversificate şi suntsezoniere

Riscuri1048707 apariţia marilor firme şi concerne icircn activităţile agricole riscă să ducă la falimentul micilor producători1048707 fenomenul de globalizare va influenţa negativ activitatea agricolă zonală1048707 lipsa infrastructurii şi dotării tehnice icircnrezolvarea deşeurilor şi apelor uzate din activităţile agricole intracircnd icircn contradicţie cu protecţia mediului

Puncte Slabe1048707 gradul de ocupare scăzut icircn sezonul estival şi extrasezon1048707 starea de conservare icircn continuă degradare a unor obiective protejate (icircn special a bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni BuneştiHomorod Merchiaşa)1048707 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă1048707 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ necesare promovării unor pachete turistice1048707 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice1048707 nerespectarea normelor de construcţie icircn

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

de afaceri şi cercetare1048707 Dezvoltarea pieţei investiţiilor imobiliare şi de construcţii peste media pe ţară datorită atractivităţii turistice şi rezidenţiale a judeţului1048707 Poziţionare avantajoasă din punct de vedere logistic a Ţării Făgăraşului datorită dezvoltării viitoare a infrastructurii1048707 Crearea de noi investiţii icircn zoneledezavantajate ale judeţului1048707 Disponibilitatea unor resurse atractive pentru investitori (resurse umane resurse naturale)1048707 Atragerea de capital uman din judeţelelimitrofe (CV PH HG) datorită ofertei delocuri de muncă mai atractive mai ales icircnzona metropolitană a municipiului Braşov1048707 Icircntărirea infrastructurii de afaceri ndash centre de conferinţe centru expoziţional infrastructură tehnologică şi informaţională1048707 Extinderea infrastructurii de promovare a noilor afaceri (incubatoare parcuri industriale etc)1048707 Extinderea sistemelor de declarare fiscală şi de plată electronică mai ales icircn contextul legiferării semnaturii electronice1048707 Creşterea eficienţei administrării fiscale prin informatizarea activităţilor1048707 O cacirct mai bună absorbţie a fondurilorstructurale şi de coeziune disponibile

Dpdv al agriculturiiPuncte Tari

1048707 predominanţa păşunilor şi a facircneţelor (icircnspecial icircn zona Rupea) permite dezvoltareasectorului zootehnic cu precădere a animalelor rumegătoare1048707 promovarea produselor agro-alimentaretradiţionale (zona Bran-Moeciu HomorodVama Buzăului Făgăraş) reprezintă o premisă pentru dezvoltarea agroturismului1048707unităţile de procesare a producţiei agrozootehnice se află icircn plin proces demodernizare conform noilor standardetehnologice

1048707Deteriorarea atractivităţii zonelor turistice ale judeţului datorită dezvoltării unor zone puternic industrializate icircn apropiere1048707 Menţinerea actualului nivel scăzut dedezvoltare al infrastructurii poate influenţanegativ dezvoltarea economică a zonei1048707Transformările economiei locale (accesul pe piaţa Uniunii Europene dezvoltareacomerţului electronic etc) vor crea provocări noi pentru evidenţa fiscală şi colectarea veniturilor la bugetul consolidat1048707 Modificările dese ale legislaţiei fiscale

Puncte Slabe1048707 gradul mare de făracircmiţare a terenuriloragricole determină practicarea unei agriculturi neperformante1048707cacircştigurile din activităţile agricole nu sunt atractive1048707 forţa de muncă din mediul rural esteicircmbătracircnită şi va continua evoluţia deicircmbătracircnire1048707 produsele agro-alimentare din import cu preţuri scăzute fac concurenţă produselor autohtone1048707 activităţile economice cu profil non-

1048707fermele agricole şi zootehnice pun icircn aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare1048707oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră icircncurajează dezvoltarea de activităţi cu profil agricol diverse1048707 terenurile nepoluate din zona montanăfavorizează dezvoltarea agriculturii ecologice

Oportunităţi1048707posibilitatea desfacerii rapide a produselor agro-alimentare tradiţionale datorită numărului mare de turişti pe tot parcursul anului1048707existenţa specialiştilor tehnologi din agricultură1048707putere de cumpărare a populaţiei peste media pe ţară balanţa icircnclinacircnd spre produsele naturale ecologice şi de calitate superioară1048707agroturismul s-a dezvoltat cu succes icircn zona Bran-Moeciu-Rucăr şi Vama Buzăului

Dpdv al turismului

Puncte Tari1048707 diversitatea potenţialului turistic natural a reliefului florei şi faunei1048707existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice şi de artă medievalătradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţistructuri săteşti istorice bine păstrate urme vestigii din istoria Transilvaniei cetăţi bisericimuzee)1048707 tradiţia judeţului icircn domeniul turistic1048707 capacitate mare de cazare icircn diverse structuri de primire a turiştilor inclusiv pensiuni rurale1048707 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului1048707 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

agricol sunt insuficient diversificate şi suntsezoniere

Riscuri1048707 apariţia marilor firme şi concerne icircn activităţile agricole riscă să ducă la falimentul micilor producători1048707 fenomenul de globalizare va influenţa negativ activitatea agricolă zonală1048707 lipsa infrastructurii şi dotării tehnice icircnrezolvarea deşeurilor şi apelor uzate din activităţile agricole intracircnd icircn contradicţie cu protecţia mediului

Puncte Slabe1048707 gradul de ocupare scăzut icircn sezonul estival şi extrasezon1048707 starea de conservare icircn continuă degradare a unor obiective protejate (icircn special a bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni BuneştiHomorod Merchiaşa)1048707 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă1048707 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ necesare promovării unor pachete turistice1048707 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice1048707 nerespectarea normelor de construcţie icircn

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

1048707fermele agricole şi zootehnice pun icircn aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare1048707oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră icircncurajează dezvoltarea de activităţi cu profil agricol diverse1048707 terenurile nepoluate din zona montanăfavorizează dezvoltarea agriculturii ecologice

Oportunităţi1048707posibilitatea desfacerii rapide a produselor agro-alimentare tradiţionale datorită numărului mare de turişti pe tot parcursul anului1048707existenţa specialiştilor tehnologi din agricultură1048707putere de cumpărare a populaţiei peste media pe ţară balanţa icircnclinacircnd spre produsele naturale ecologice şi de calitate superioară1048707agroturismul s-a dezvoltat cu succes icircn zona Bran-Moeciu-Rucăr şi Vama Buzăului

Dpdv al turismului

Puncte Tari1048707 diversitatea potenţialului turistic natural a reliefului florei şi faunei1048707existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat(monumente istorice şi de artă medievalătradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţistructuri săteşti istorice bine păstrate urme vestigii din istoria Transilvaniei cetăţi bisericimuzee)1048707 tradiţia judeţului icircn domeniul turistic1048707 capacitate mare de cazare icircn diverse structuri de primire a turiştilor inclusiv pensiuni rurale1048707 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului1048707 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

agricol sunt insuficient diversificate şi suntsezoniere

Riscuri1048707 apariţia marilor firme şi concerne icircn activităţile agricole riscă să ducă la falimentul micilor producători1048707 fenomenul de globalizare va influenţa negativ activitatea agricolă zonală1048707 lipsa infrastructurii şi dotării tehnice icircnrezolvarea deşeurilor şi apelor uzate din activităţile agricole intracircnd icircn contradicţie cu protecţia mediului

Puncte Slabe1048707 gradul de ocupare scăzut icircn sezonul estival şi extrasezon1048707 starea de conservare icircn continuă degradare a unor obiective protejate (icircn special a bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni BuneştiHomorod Merchiaşa)1048707 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă1048707 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ necesare promovării unor pachete turistice1048707 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice1048707 nerespectarea normelor de construcţie icircn

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

1048707 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul1048707 ofertă universitară bine dezvoltată icircn domeniile management-turism-servicii

Oportunităţi1048707 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism1048707 accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor1048707dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor1048707dezvoltarea pachetelor turistice ecoturismagroturism sporturi montane etc1048707 lărgirea bazelor de agrement1048707 extinderea şi icircmbunătăţirea reţelei deinformare turistică astfel icircncacirct să răspundănevoilor turiştilor1048707 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la tacircrgurile naţionale şi internaţionale1048707 o mai mare implicare a administraţiilor locale icircn promovarea activităţilor turistice

Dpdv a echiparii teritoriuluiPuncte Tari

1048707 apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului a generat scăderea preţurilor1048707 extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel naţional s-a icircnregistrat o creştere cu aproape 400 icircn 2 ani ndash de la un număr total de 500000 de conexiuni la sficircrşitul anului 2003 la 1930000 la sficircrşitul anului 2005)1048707 lansarea primelor produse de acces Internet icircn

unele zone turistice icircn special icircn perimetrul parcurilor şi ariilor protejate1048707 icircn unele zone icircn special cea nordicăserviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate

Riscuri1048707 supraaglomerarea zonelor turistice princonstrucţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul icircnconjurător1048707 concurenţa internaţională precum şi cea din partea judeţelor icircnconjurătoare1048707 promovarea unor servicii de turismneadecvate şi slabe din punct de vederecalitativ1048707 icircncălzirea climatică riscă să efectezederularea activităţilor turistice de iarnă1048707 lipsa intervenţiei urgente poate duce ladegradarea iremediabilă a unor monumente istorice1048707 diminuarea valorii istorice arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prinfolosirea unor materiale necorespunzătoareicircn momentul reabilitării lor1048707 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

Puncte Slabe1048707 standardele oferite de companiile detelecomunicaţii şi Internet nu sunt icircntotdeauna ridicate1048707 lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa telecomunicaţiilor şi Internetului icircn mediulrural1048707 lipsa semnalului GSM icircn unele zone rurale1048707 lipsa telefoniei fixe icircn unele sate1048707 inexistenţa posibilităţii de conectare lareţeaua de cablu TV icircn unele localităţi

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

bandă largă bazate pe tehnologie ADSL1048707 numărul mare de posturi de radio şi televiziune locale al publicaţiilor icircn limba romacircnă precum şi al celor icircn limbile maghiară şi germană1048707 acoperirea mare a reţelei de cablu TV la niveluljudeţului

Oportunităţi1048707 dezvoltarea icircn continuare a pieţeitelecomunicaţiilor şi Internetului1048707 extinderea reţelei de cablu TV1048707 mărirea numărului de publicaţii la nivel local1048707 modernizarea şi extinderea punctelor dedifuzare a presei1048707extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor electronice de comunicatii

Dpdv socialPuncte tari

1048707 baza materială bună a instituţiilor de cultură1048707 preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale1048707 preocupări din partea comunităţilor locale rurale pentru conservarea tradiţiilor locale1048707evenimente culturale de nivel internaţional(Cerbul de Aur Zilele Braşovului Festivalul Dramaturgiei Festival de Lied Festivalul Muzicii de Cameră Festivalul de Jazz)1048707 implicarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Braşov a Muzeului de Etnografie şi a Muzeului de Istorie icircn conservarea culturii tradiţionale autentice icircn toate zonele etnofolclorice

rurale1048707 lipsa informatizării instituţiilor publice

Riscuri1048707 apariţia marilor companii riscă să elimine companiile mici de pe piaţa mediatică a telecomunicaţiilor şi Internetului

Puncte slabe1048707 nivelul scăzut de integrare socialăculturală(nivel redus de păstrare a tradiţiilor din cauza migraţiei populaţiei impactului audiovizualuluicomunicare insuficientă icircntre generaţii)1048707 funcţionalitate redusă a aşezămintelorculturale (centre culturale case de culturăcămine culturale)1048707promovarea interactivitatea şi cunoaşterea insuficiente ale istoriei şi valorilor locale icircn racircndul cetăţenilor braşoveni1048707 lipsa unui sediu propriu al Filarmonicii1048707 numărul redus de centre culturale studenţeşti1048707 icircn cinematografele existente nu suntpromovate filmele de artă

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

Oportunităţi1048707 creşterea interesului la nivel european şinaţional pentru elementele culturale şi istoriceavacircnd ca efect repunerea icircn valoare a monumentelor istorice a evenimentelortradiţionale şi a valorilor locale1048707 restaurarea şi renovarea monumentelor istorice şi a instituţiilor de cultură1048707 accesarea programelor de finanţare internă şi externă1048707 promovarea cetăţeniei europene bazată pe principiul unităţii prin diversitate

Riscuri1048707 ocuparea treptată a spaţiului culturiitradiţionale de către elementele moderne fapt ce poate duce la estomparea identităţiiculturale1048707 diminuarea culturii autentice prin intermediul culturii străzii1048707 intensificarea procesului de migraţie a tinerilor de la sat la oraş şi de la oraş icircn străinătatefapt ce duce la pierderea unei verigi importante icircn lanţul cauzal al transmiterii valorilor tradiţionale

5CONCLUZII SI PROPUNERISTRATEGII DE DEZVOLTARE A JUDETULUI

BRASOV

Judetul Brasov poate oferi Regiunii Centru urmatoarele

Forta de munca calificata in domeniul tehnic spre exemplu

Nod comercial puternic-schimburi de marfuri pentru judetele Regiunii si

deschidere pentru aceasta catre estul tarii

Produse alimentare la preturi mici datorita costurilor de transport mici

Daca la Sibiu se deschie reprezentanta Mercedes judetul Brasov poate veni cu

piese de schimb

Activitatea turistica integrata in Regiune (agentiile turistice pot avea traseele

regionale)

Aeropot apropiat pentru judet integrat in Regiune

Aeroport apropiat pentru Covasna

Regiunea Centru poate oferi judetului Brasov urmatoarele

Notorietate

Relaxare a activitatilor urbane

Rigurozitate germana

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

Seriozitate maghiara

Fonduri structurale prin ADR Alba

Retea de drumuri europene

Turism integrat( cultural- Sibiu ecoturism-Alba montan- Brasov)

Sistem sanitar performant pentru cetatenii brasoveni la Targul Mures

Produse de calitate superioara sin industria lemnului de la Harghita

Locuri de munca rezultate in urma investitiilor sibiene

Pornind de la conceptul de ldquodezvoltare durabilărdquo ce-şi propune să rezolve problemele

prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoiplanificările intenţiile şi măsurile ce vizează dezvoltarea judeţului sunt icircn interesul

cetăţenilor

O propunere de dezvoltare a localităţilor judeţului ar fi aceea de ldquoregionalizarerdquo de

gupare a localităţilor icircn jurul a trei poli catalizatori Braşov Făgăraş Rupea cu rolul de a

impulsiona şi diversifica activităţile economice Rezutatul demersurilor trebuie să fie

stimularea investiţiilorreducerea şomajului icircmbunătăţirea nivelului de trai stoparea

migraţiei externe dezvoltarea sistemelor de sănătate sociale şi de infrastructură

Perspectivele de dezvoltare propuse icircn continuare trebuie să asigure şi să dezvolte pe

mai departe potenţialul zonelor asiguracircnd astfel creşterea calităţii vieţii cetăţenilor

Demografie- Dezvoltarea structurii localităţilor conform principiului clasificării pe unităţi centrale icircn funcţie de poziţie mărime populaţie de posibilitatea de a prelua pe termen lung sarcini privind aprovizionarea dotarea cu servicii educaţionale sociale culturale economice

Mediu de afaceri- Consolidarea durabilă şi transformarea structurală a economiei judeţene existente icircn scopul atingerii unui nivel economic ridicat Acest proces trebuie să fie susţinut de extinderea efectivă a infrastructurii la nivel judeţean icircn special a celei de transporturi

- Utilizarea mijloacelor de comunicare locale naţionale şi internaţionale icircn scopul dezvoltării unei culturi (la nivel local) şi a unei imagini (la nivel internaţional) care să consolideze calitatea vieţii potenţialul turisticatractivitatea investiţională şi accesul la pieţele internaţionale

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

Agricultură- Dezvoltarea agriculturii icircn mediul rural ca sursă importantă de venit prin crearea de unităţi agricole exploatatoare mari Prin această dezvoltare se doreşte ca agricultura să devină o ramură economică competitivă chiar şi la nivel european Agricultura va trebui să participe la producerea de produse agroalimentare de mare calitate la conservarea peisajului cultural precum şi la dezvoltarea turismului ca sursă alternativă de venit icircn mediul rural

Turism- Spaţiile judeţului adecvate pentru turism şi recreere aflate icircn special icircn zonele de munte şi de pădure trebuie păstrate şi amenajate icircn mod compatibil cu mediul icircn vederea icircndeplinirii unor funcţii turistice şi de recreere cu accent pe aspectul peisagistic De asemenea formele de turism care urmează a fi dezvoltate trebuie să respecte caracterul fiecărei zone Icircn aceste spaţii trebuie asigurată o infrastructură icircnalt calitativă drept bază pentru activităţile antreprenoriale din domeniul turismului

Echiparea teritoriului- Dezvoltarea şi modernizarea căilor de circulaţie şi comunicaţii astfel ca ele să asigure legături şi conexiuni sigure atacirct icircn interiorul judeţului cacirct şi către judeţele icircnvecinate precum şi fluidizarea traficului de tranzit icircn special cel dinspre capitală spre Europa occidentală Aceste dezvoltări trebuie astfel coordonate icircncacirct ele să nu dăuneze mediului icircnconjurător

- Asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică gaze naturalecombustibili etc) a tuturor consumatorilor din judeţ conform principiilor prioritare de protecţia mediului Se vor avea icircn vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie sa fie ecologică şi ieftină

- Icircmbunătăţirea ofertei de educaţie şi informare pentru cetăţeni prin canale media moderne (cablu TV şi Internet) precum şi icircmbunătăţirea distribuţiei presei icircn teritoriu

Infrastructura socială- Măsurile de investiţie pentru furnizarea serviciilor şi consilierea populaţiei icircn domeniile educaţiei sănătăţii protecţiei sociale culturii şi sportului trebuie să se concentreze icircn special asupra oraşelor mari cu un efort minim Prin aceste facilitaţi de infrastructură aşezate la distanţe mediipopulaţia va avea acces la servicii publice şi private create la nivel zonal şi judeţean

Mediu

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

- Fundamentarea unui standard de viaţă bazat pe capacitatea de suport a naturii protecţia mediului natural - bază a dezvoltării economice prin promovarea eco-eficienţei şi a utilizării durabile a apelor solului energieiprotejării şi conservării biodiversităţii

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

BIBLIOGRAFIE

1Comunicat de presa 4022009 Sursa datelor INS DJS Brasov Registrul Comertului 2Concept de dezvoltare durabila a Judetului BrasovConsiliul Judetean Brasov20073 wwwaddjbro4 wwwjudbrasovro5 wwwinssero6 wwwbrasovro7 wwwadrcentruro8 wwwfonduri-structuralero

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

ldquoPozitia judetului Brasov in cadrul regiunii de dezvoltare Centrurdquo

Coordonator

AutorProf univ Istudor Nicolae Prep Petrescu Irina Elena

grupa1322an3

Bucuresti 2008

CUPRINS

1 Descrierea judetuluiCareacteristici11 Pozitie12 Caracteristici Administrative13 Relief14 Clima15 Hidrografie16 Particularitati ale Jud Brasov

2 Analiza socio-economica a Jud Brasov 21 Indicatori demografici 22 PIBValoarea Adaugata Bruta(VAB) 23 Infrastructura 24 Activitatea intreprinderii 25 Cifra de afaceri a activelor in industrieconstructiicomert si pe activitati 26 Indicatori de eficienta 27 Export-ImprtTurism 28 Agricultura 29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008 3 Proiecte implementate la nivelul regiunii si proiect eviitoare de implementare la nivelul Jud Brasov

4 Analiza SWOT a Jud Brasov

5 Concluzii si propuneriStrategii

CUPRINS

1 Descrierea judetuluiCareacteristici11 Pozitie12 Caracteristici Administrative13 Relief14 Clima15 Hidrografie16 Particularitati ale Jud Brasov

2 Analiza socio-economica a Jud Brasov 21 Indicatori demografici 22 PIBValoarea Adaugata Bruta(VAB) 23 Infrastructura 24 Activitatea intreprinderii 25 Cifra de afaceri a activelor in industrieconstructiicomert si pe activitati 26 Indicatori de eficienta 27 Export-ImprtTurism 28 Agricultura 29 Dezvoltarea socio-economica in noiembrie 2008 3 Proiecte implementate la nivelul regiunii si proiect eviitoare de implementare la nivelul Jud Brasov

4 Analiza SWOT a Jud Brasov

5 Concluzii si propuneriStrategii