ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 43

ANALIZA ROLULUI FUNCŢIILOR CORTEXULUI PREFRONTAL ÎN DETERMINAREA DIFERENŢELOR DE VÂRSTĂ ÎN PROCESAREA LIMBAJULUI: ACORDUL ÎN NUMĂR GRAMATICAL DINTRE SUBIECT ŞI PREDICAT

MARIA DUNCA 1, FELICIA IFTENE2, R. BALÁZSI3, P. SZABÓ 4, M. VARGA5

1Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca, 2Universitatea Queen's, Kingston, ON, Canada

3,4,5Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj Napoca

Cuvinte cheie: cortex prefrontal, memorie de lucru, limbaj

Rezumat: Conform teoriei frontale a îmbătrânirii, înaintarea în vârstă este însoţită de modificări dramatice micro- şi macro-structurale ale cortexului prefrontal. Modificări structurale şi funcţionale ale cortexului prefrontal sunt corelate cu declinul memoriei de lucru. Pe baza datelor din literatura de specialiate, putem afirma că deocamdată nu există consens în ceea ce priveşte implicarea unor resurse unitare sau distribuite ale memoriei de lucru în explicarea diferenţelor de vârstă în procesarea sintactică. Participanţii incluşi în studiu N=134, au vârsta Tineri (n=72, m=22.06, as=3.17) şi Vârstnici (n=62, m=65.95, as=5.94). Timpul de procesare a diferitelor regiuni, a fost prelucrat statistic prin utilizarea procedurii ANOVA pentru un design 2x2x4, cu o variabilă independentă intersubiect, Capacitate ML (redusă sau crescută) şi două variabile independente intragrup, Tipul frazei (acord sau dezacord) şi Regiune (substativ, verb, plus1 şi ultim). Rezultatele obţinute infirmă predicţiile modelului capacităţii unice a memoriei de lucru, susţinând explicaţia alternativă dedusă pe baza modelului resurselor distribuite.

Keywords: prefrontal cortex, working memory, language

Abstract: Acoording to the frontal lobe theory of aging, this porcess is asociated with a series of micro- and macro-structural chaneges at the level of the prefrontal cortex. These changes are correlated with a decline of the capacity of working memory. Until now there are no clear evidence the sustains the involvment of a unitary or distributed working memory capacity in explaining age diferences in syntactic processing. The participants included in the study N=134 has age, Young (n=72, m=22.06, sd=3.17) and Old (n=62, m=65.95, as=5.94). The measured variable of the study, time of processing was statistically analized using an ANOVA 2x2x4 model, with one between subject independent variable Working memory capacity (high or low) and two whitin subject varaibles, Type of phrase (number agreement or disagreement) and Region of processing (subject, verb, the word ofter the verb or the last word). The obtained result does not conform the prediction of a unitary working memory capacity of sintactic processing, sustaining the alternative, specific resources model of working memory.

1Autor Corespondent: Dunca Maria, nr.760, Vişeu de Jos, Jud. Maramureş, România; e-mail: d_dunca@yahoo.co.uk; tel +40-0 757664303 Articol intrat în redacţie în 28.05.2010 şi acceptat spre publicare în 21.09.2010 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 43-46

INTRODUCERE Ipoteza declinului executiv se bazează pe teoria frontală a îmbătrânirii, formulată de West (1996). Conform acestei teorii înaintarea în vârstă este însoţită de modificări dramatice micro- şi macro-structurale ale cortexului prefrontal (Raz, 1999). Astfel, se constată o demielinizare a neuronilor cortexului prefrontal ceea ce reduce eficienţa transmiterii impulsurilor (Berkman şi colab., 1993; Raz, 2000), scade receptivitatea la neurotransmiţători, se constată în special o reducere a numărului de receptori ai dopaminei (Fulop & Seres, 1994), se reduce metabolismul celular, scade numărul sinapselor (Gibson, 1983), se reduce abundenţa ramificaţiilor dentritice (Uylings, West, Coleman, de Brabander, & Flood, 2000) şi creşte concentraţia structurilor patologice (ex. plăgi senile), acestea având o concentraţie mai mare în ariile frontale şi temporale (Ferrer-Caja şi colab., 2002). Modificările structurale sunt însoţite de modificări funcţionale. La nivelul cortexului prefrontal (CPF) se observă un declin selectiv al fluxului sanguin cerebral, comparat cu lobul temporal sau parietal şi o reducere a metabolismului glucozei. Aceste pierderi nu afectează în mod egal toate ariile corticale prefrontale. Dintre ariile cortexului prefrontal, cele mai semnificative modificări structurale şi funcţionale sunt înregistrate la nivelul cortexului prefrontal dorso-lateral şi cortexul orbitofrontal (Band, Ridderinkhof, & Segalowitz, 2002). Modificări structurale şi

funcţionale ale cortexului prefrontal sunt corelate cu declinul funcţiilor asociate cu activarea acestor arii corticale, în special cea a memoriei de lucru. În literatura de specialitate există o serie de date, care susţin existenţa unui deficit la nivelul memoriei de lucru, în populaţia vârstnicilor (Light şi Capps, 1986, Verhaeghen şi colab., 1993). Utilizarea paradigmei de monitorizare a cuvintelor a permis investigarea sensibilităţii la greşeli gramaticale la vârstnici. Rezultatele obţinute indică o creştere generală a timpului şi a ratei erorilor, dar nu s-a pus în evidenţă o diferenţă în sensibilitatea la aceste greşeli (Waldstein & Baum, 1992). Parcurgerea cuvânt cu cuvânt a unor fraze ambigue structural nu a evidenţiat diferenţe de timp în procesarea zonei de dezambiguizare între tineri şi vârstnici (Kemtes & Kemper, 1996), cu toate că vârstnicii au fost afectaţi mult mai puternic de componenta off-line a evaluării. Aceste date susţin că înaintarea în vârstă nu afectează procesele psiholingvistice în sine (evaluate prin paradigme on-line) ci afectează posibilitatea de a opera eficient cu semnificaţiile deja elaborate (abilitate evaluată prin probe off-line). Studiile prezentate susţin implicarea unei capacităţi ML specifice în procesele de analiză sintactică, a cărei capacitate nu este afectată de vârstă (Waters & Caplan, 1996; Waters & Caplan, 2005).

La polul opus se situează acele studii care susţin implicarea unei capacităţi ML generale în procesarea sintactică. Astfel, Zurif, Swinney, Prather, Wingfield, şi Brownell (1995)

ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 44

au arătat că vârstnicii au rezultate mai slabe în sarcinile care presupun coindexarea componentelor frazei a căror poziţie a fost modificată. De exemplu, în enunţul Croitorul a confecţionat halatul de care actorul de la teatru avea nevoie pentru piesa de mâine, cuvântului halatul poate obţine un rol tematic doar după stabilirea legăturii existente între cuvântul avea nevoie (în formă canonică, ... avea nevoie de halat). În astfel de sarcini vârstnicii prezintă o sensibilitate redusă la relaţia existentă între componentele distanţate. În acelaşi sens, indică şi rezultatele oferite de studiile efectuate de King & Just (1991) şi Stine-Morrow, Loveless & Soederberg (1996). În ambele studii s-au înregistrat diferenţe semnificative între performanţele subiecţilor vârstnici la frazele sintactic ambigue şi non-ambigue.

Existenţa unei singure resurse ML implicate în procesarea sintactică este susţinută şi de datele oferite de studiile efectuate pe pacienţi afazici. În cazul acestora s-a constatat că diversitatea simptomatologiei poate fi redusă la diferenţe în gradul deficitului localizat la nivelul ML (MacDonald, Just & Carpenter, 1992). Datele indică o corelaţie semnificativă între, declinul capacităţii ML şi deficitul gramatical (Zurif, Swinney, Prather, Wingfield & Brownell, 1995; Carpenter, Miyake & Just, 1994). Datele oferite de neuroştiinţele cognitive arată că această relaţie se poate explica prin substratul comun al funcţiilor vizate, procesare sintactică şi capacitate ML (Kemtes & Kemper, 1996; Kemper, 1988). Însumând datele empirice prezentate, putem reliefa două aspecte: i) deocamdată nu există consens în ceea ce priveşte implicarea unor resurse unitare sau distribuite ale ML în explicarea diferenţelor de vârstă în procesarea sintactică; ii) există o convergenţă care sugerează o similaritate a performanţelor vârstnicilor şi pacienţilor afazici în sarcinile de dezambiguizare lexicală. Similaritatea se explică prin declinul la nivel neuronal ce caracterizează înaintarea în vârstă (West, 1996). Studiul îşi propune verificarea celor două modele în contextul unui proces sintactic mai puţin investigat, stabilirea acordului în număr între subiect şi predicat. Dacă integrarea informaţiilor sintactice presupune menţinerea acestora în stare activată până în momentul extragerii semnificaţiei frazei, atunci distanţarea componentelor relaţionate sintactic va duce la un declin în detectarea anomaliilor. Însă acest efect va afecta în mod special participanţii vârstnici, deoarece în cazul lor există un declin al capacităţii ML (Spencer & Raz, 1995). Menţinerea în stare activată a trăsăturilor sintactice ale verbului permite detectarea timpurie a violării regulilor de acord. Subiecţii vârstnici vor înregistra timpi mai lungi în procesarea verbului, efect ce va afecta doar frazele incorecte lungi nu şi cele corecte. În cazul tinerilor nu se vor înregistrat interacţiunea variabilelor menţionate.

SCOPUL STUDIULUI Studiul îşi propune verificarea ipotezei conform căreia există modificări privind menţinerea în stare activată a trăsăturilor sintactice ale verbului în scopul detectării timpurii a violării regulilor de acord la subiecţii vârstnici.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU Numărul participanţilor incluşi în studiu a fost de

N=134, împărţiţi în două categorii pe baza vârstei, Tineri (n=72) şi Vârstnici (n=62). Media de vârstă în categoria participanţilor tineri a fost de, m=22.06 (s=3.17), iar în categoria vârstnicilor a fost de, m=65.95 (s=5.94). Scorul la proba RST în categoria tinerilor a fost de, m=36.66 (s=7.25), iar în categoria vârstnicilor a fost de, m=26.624 (s=7.19). Subiecţii aparţinând ambelor grupe de vârstă au fost randomizaţi în două grupuri, unul a parcurs varianta scurtă a probei şi celălalt varianta lungă. Fiecare participant avea vederea normală sau corectată la normal.

Proba Reading Span (RST) - Proba evaluează capacitatea memoriei de lucru (Just & Carpenter, 1992). Sarcina include 60 de perechi de fraze - cuvânt, structurate în 5 serii. Fiecare serie include 3 şiruri de astfel de perechi. Gradul de dificultate al seriilor creşte progresiv, în funcţie de numărul de perechi fraze – cuvânt (între 2 şi 6) incluse în şirurile serie. Rezolvarea corectă implică decizia asupra corectitudinii gramaticale a frazei şi reţinerea cuvântului ce urmează fiecare frază (pentru o descriere detaliată vezi capitolul 6.2).

Proba de Sensibilitate la Dezacordul în Număr (PSDN) – Forma lungă cât şi în forma scurtă a fost alcătuit din 40 de fraze test şi 40 de fraze de umplutură. Acordul/dezacordul în număr, în enunţurile test s-a stabilit între subiect şi verbul copulativ în felul următor: acord în 20 de enunţuri (10 de tip SS, subiect singular şi verb singular şi 10 de tip PP, subiect plural şi verb plural) şi dezacord în 20 de enunţuri (10 de tip SP, subiect la singular şi verb la plural şi 10 de tip PS, subiect la plural şi verb la singular). Astfel sau generat patru tipuri de fraze: Restaurantul de lângă cabană este frecventat de turişti (SS), Restaurantele de lângă cabane sunt frecventate de turişti (PP), Restaurantul de lângă cabană sunt frecventat de turişti (SP) şi Restaurantele de lângă cabane este frecventate de turişti (PS). Distanţa dintre subiect şi verb a fost întotdeauna de 3 cuvinte (care însumau între 15-20 de caractere), pentru enunţurile scurte şi 8 cuvinte pentru enunţurile lungi (care însumau 35-40).

Variabila măsurată a experimentului a rezultat din scăderea valorii prezise, pe baza analizei de regresie pentru fiecare subiect în parte (variabila criteriu fiind timpul de procesare a unei regiuni şi variabila predictor fiind lungimea regiunii procesate) din valorile înregistrate (pentru o descriere detaliată a demersului vezi Lorch & Myers, 1990). Regiunile prelucrate statistic au fost: substantivul proxim (...cabană...), verb (...este...), cuvântul ce urmează verbul, denumit plus1 (...frecventat...) şi ultimul cuvânt (...turişti). În procesarea datelor s-a calculat media timpului de procesare pe frazele corecte (de tip SS şi PP) şi frazele incorecte (de tip SP şi PS). Timpul de procesare a diferitelor regiuni, a fost prelucrat statistic prin utilizarea procedurii ANOVA pentru un design 2x2x4, cu o variabilă independentă intersubiect, Capacitate ML (redusă sau crescută) şi două variabile independente intragrup, Tipul frazei (acord sau dezacord) şi Regiune (substativ, verb, plus1 şi utim). Pragul de semnificaţie statistică setat a fost 0.05.

REZULTATE ŞI DISCUŢII Prelucrările au fost efectuate separat pe variantele,

lungă şi scurtă, a probei, rezultatele descriptive obţinute pentru varianta scurtă sunt prezentate în tabelul 1.

Analiza de varianţă efectuată relevă un efect al Tipului frazei, F(1,71)=184.03, p<0.05, η²=0.81. Aceasta arată că dezacordul prezent în fraze duce la o creştere semnificativă a timpului de procesare cu 37,6 ms. Relevant din punct de vedere al studiului este efectul Regiunii, F(3,213)=121.58, p<0.05, η²=0.63, ceea ce înseamnă că se înregistrează diferenţe semnificative în timpul de procesare a diferitelor regiuni ale frazei. Comparaţiile în cadrul regiunilor arată că regiunea verbul este procesat mai lent cu 44.93 ms faţă de viteza de procesare expectată, în timp ce substantivul şi cuvântul ce urmează verbul sunt procesate mai repede faţă de timpul expectat (-20.56 ms şi -12.27 ms).

Comparaţiile statistice indică diferenţe semnificatve între timpul de procesare pentru toate cele patru regiuni. Efectul Regiunii nu se manifestă la fel în cele două tipuri de fraze, F(3,213)=166.68, p<0.05, η²=0.7. Din tabel reiese că timpul de procesare este mult mai mare în frazele care conţin acord, faţă de cele care conţin dezacord.

ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 45

Tabelul nr. 1. Datele descriptive înregistrate de cele două grupe în parcurgerea frazelor scurte (N=72) Tineri (N=38)

Vârstnici (N=35)

Tipul frazei

Regiune

Media Abatere standard

Eroare standard

Media Abatere standard

Eroare standard

Substantiv -14.78 15.88 2.58 -32.15 4.27 25.26 Verb -5.12 20.99 3.40 -16.38 3.88 22.94 Plus 1 -26.07 12.40 2.01 -42.41 3.71 21.93 Acord

Ultim 10.53 23.36 3.79 -0.83 6.20 36.68 Substantiv -9.18 17.69 2.87 -26.14 3.38 20.01

Verb 96.14 53.48 8.68 105.09 6.77 40.08 Plus 1 13.17 23.48 3.81 6.20 6.72 39.76 Dezacord

Ultim 2.17 23.70 3.85 -11.76 5.00 29.55 Tabelul nr. 2. Datele descriptive înregistrate de cele două grupe în parcurgerea frazelor lungi (N=61)

Participanţi Tineri (N=34)

Participanţi Vârstnici (N=27)

Tipul frazei

Regiune

Media Abatere standard

Eroare standard

Media Abatere standard

Eroare standard

Substantiv 1.33 20.71 3.55 -23.03 30.15 5.80 Verb 34.00 29.89 5.13 49.56 40.65 7.82 Plus 1 -32.04 19.63 3.37 -38.56 31.11 5.99 Acord

Ultim 22.48 35.24 6.04 6.42 57.33 11.03 Substantiv 13.98 40.00 6.86 -13.74 30.83 5.93

Verb 161.84 96.05 16.47 161.40 82.40 15.86 Plus 1 16.51 33.35 5.72 29.95 40.74 7.84 Dezacord

Ultim 17.51 40.45 6.94 6.27 70.62 13.59

În ceea ce priveşte participarea capacităţii ML, nu se observă nici un efect care să susţină participarea sa în acest proces. Valorile calculate pentru efectul Capacităţii ML, a interacţiunii acesteia cu Tipul frazei x Regiune, toate sunt nesemnificative, F<1. Efectele înregistrate în procesare a frazelor corecte şi greşite se manifestă identic la subiecţii aparţinând celor două categorii de subiecţi.

Rezultatele obţinute pentru varianta lungă indică o prezenţă a efectului variabilei Tipul frazei, F(1,59)=164.41, p<0.05, η²=0.73, frazele care conţin dezacord sunt procesate mai lent decât cele care nu includ cu 46.69 ms (vezi tabelul 2).

Se mai înregistrează un efect al regiunii procesate, F(3,177)=96.61, p<0.05, η²=0.62. Timpul de procesare a verbului este în medie cu 101.7 mai lent decât cel expectat, în timp ce procesarea substantivului şi a cuvântului ce urmează verbul şi a ultimului cuvânt nu diferă semnificativ de timpul expectat (-5.36, -6.03 şi 13.17 ms).

Comparaţiile între diferitele regiuni indică diferenţe semnificative între timpul de procesare a verbului faţă de restul regiunilor, şi a ultimului cuvânt faţă de restul. Nu există diferenţe între procesarea substantivului şi a cuvântului ce urmează verbul. Prezenţa unui efect semnificativ al interacţiunii, F(3,177)=60.07, p<0.05, η²=0.5 arată că efectul regiunii nu se manifestă în mod egal în ambele tipuri de fraze, timpul de procesare a unor regiuni fiind mai lung doar în frazele care conţin dezacord.

Nici de această dată nu s-au înregistrat efecte care să implice capacitatea ML, efectele înregistrate se manifestă la ambele categorii de subiecţi.

În final am inclus în analiză datele provenind din cele două versiuni într-o analiză de varianţă cu 4 variabile, 2x2x2x2, două variabile independente intergrup: varianta probei (scurtă sau lungă), capacitate ML (crescută sau redusă); şi două variabile independente intragrup: Tipul frazei (acord sau dezacord) şi regiune (verb sau neutră). Rezultatul nu indică prezenţa unei interacţiuni între cele patru variabile, F(1,390)= 1.8, p>0.05, ceea ce confirmă rezultatele deja discutate.

CONCLUZII Rezultatele obţinute infirmă predicţiile modelului

capacităţii unice ML (Just & Carpenter, 1992; Just, Carpenter & Keller, 1996), susţinând explicaţia alternativă dedusă pe baza modelului resurselor distribuite (Waters & Caplan, 1996). Ipoteza resurselor generale ML presupune o diferenţă semnificativă între categoriile de vârstă ca urmare a faptului că vârstnicii suferă un declin al acestei componente mnezice. Deficitul mecanismelor de stocare şi menţinere în stare activată a trăsăturilor gramaticale ale subiectului frazei, va afecta timpul de detectare a dezacordului prezent (King & Just, 1991; Carpenter, Miyake & Just, 1994).

La nivel statistic acesta ar fi fost susţinut de efecte semnificative ale interacţiunii capacităţii ML cu variabilele Frază, Distanţă Subiect-Verb şi Regiune. Rezultatele procesărilor statistice însă arată că efectele menţionate sunt nesemnificative statistic. Indicatorii mărimii efectului confirmă faptul că lipsa semnificativităţii statistice nu reprezintă un artefact, datorat puterii reduse al testului.

Lipsa interacţiunii capacităţii ML cu variabilele manipulate, susţin ipoteza implicării unor resurse specifice în procesarea acordului în număr. Conform acestui model, capacitatea ML evaluată prin probele RST evaluează doar resurse verbale generale ale ML nu şi cele specifice alocate sintaxei (Waters & Caplan, 1996; Caplan & Waters, 1999; Waters & Caplan, 2004). Înregistrarea unor diferenţe ale scorurilor ML între cele două categorii de vârstă nu trebuie să se asocieze cu diferenţe prezente la nivelul procesării sintactice.

BIBLIOGRAFIE 1. Band GPH Ridderinkhof KR Segalowitz S. Explaining

neurocognitive aging: Is one factor enough? Brain and Cognition 2002; 49: 259–267.

2. Berkman LF Seeman TE Albert M Blazer D Kahn R Mohs R Finch C Schneider E Cotman C McClearn G. High, usual and impaired functioning in community-dwelling older men and women: findings from the MacArthur Foundation

ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 46

Research Network on Successful Aging. Journal of Clinical Epidemiology 1993; 46(10): 1129–1140.

3. Caplan D Waters GS. Verbal working memory and sentence comprehension. Behavioral Brain Science 1999; 22:114 –126.

4. Carpenter PA Miyake A Just MA. Working memory constraints in comprehension: Evidence from individual differences, aphasia, and aging. In M. Gernsbacher (Ed.), Handbook of Psycholinguistics (pp. 1075-1122). San Diego, CA: Academic Press, 1994.

5. Ferrer-Caja E Crawford JR Bryan J. A structural modelling examination of the executive decline hypothesis of cognitive aging through reanalysis of Crawford et al.’s (2000) data. Aging, Neuropsychology and Cognition 2002; 9: 231-249.

6. Fulop T Seres I Signal transduction changes in granulocytes and lymphocytes with aging. Immunology Letters 1994; 40: 259-268.

7. Gibson GE Aging and 3, 4-diaminopyridine alter synaptosomal. calcium uptake. Journal of Biological Chemistry 1983; 258: 11482-11486.

8. Just MA Carpenter PA A capacity theory of comprehension: Individual differences in working memory. Psychological Review 1992; 99: 122-149.

9. Just MA Carpenter PA Keller TA. The capacity theory of comprehension: New frontiers of evidence and arguments. Psychological Review 1996; 103: 773–780.

10. Kemper S. Geriatric psycholinguistics: syntactic limitations of oral and written language. In Language, memory and aging, ed. Light, L. L. and Burke, D. M.:58-76. Cambridge: Cambridge University Press, 1988.

11. Kemtes KA Kemper S. Younger and older adults’ working memory and on-line processing of syntactically ambiguuous sentences. Poster presented at the Cognitive Aging Conference, Atlanta, 1996.

12. King J Just MA Individual differences in syntactic processing: The role of working memory. Journal of Memory Language 1991; 30(5): 580-602.

13. Light LL Capps JL. Comprehension of pronouns in younger and older adults. Developmental Psychology 1986; 22: 580– 585.

14. MacDonald MC Just MA Carpenter PA. Working memory constraints on the processing of syntactic ambiguuity. Cognitive Psychology 1992; 24: 56–98.

15. Raz N. Aging of the brain and its impact on cognitive performance: integration of structural and functional findings. In: Handbook of aging and cognition—II (Craik FIM, Salthouse TA, eds), pp. 1–90. Mahwah, NJ: Erlbaum, 1999.

16. Raz N. Aging of the brain and its impact on cognitive performance: Integration of structural and functional findings. In F. I. M. Craik and T. A. Salthouse (Eds.), Handbook of aging and cognition (2nd ed., pp. 1–90). Mahwah, NJ: Erlbaum, 2000.

17. Spencer WD Raz N. Differential effects of aging on memory for content and context. Psychology and Aging 1995; 10:527-539.

18. Stine-Morrow EAL Loveless MK Soederberg LM. Resource allocation in on-line reading by younger and older adults. Psychology and Aging 1996; 11: 475- 486.

19. Uylings HBM West MJ Coleman PD De Brabander JM Flood DG Neuronal and cellular changes in aging brain. In: Clark C, Trojanowski J (eds) Neurodegenerative dementias. Clinical features and pathological mechanisms. McGraw-Hill, New York, 2000.

20. Verhaeghen P. Marcoen A Goosens L. Facts and fiction about memory aging: A quantitative integration of research findings. Journal of Gerontology: Psychological Sciences 1993; 48: 157 – 171.

21. Waldstein R Baum S. The influence of syntactic and semantic context on word monitoring latencies in normal aging. Journal of Speech Language Pathology and Audiology 1992; 6: 217–222.

22. Waters G.S Caplan D. Processing resource capacity and the comprehension of gardenpath sentences. Memory and Cognition 1996; 24: 342-355.

23. Waters GS Caplan D Individual differences in working memory capacity and on-line syntactic processing: Evidence from self-paced listening. Quarterly Journal of Experimental Psychology 2004; 57: 129-164.

24. Waters GS Caplan D The relationship between age, processing speed, working memory capacity and language comprehension. Memory 2005; 13: 403-413.

25. West RL An application of prefrontal cortex function theory to cognitive aging. Psychological Bulletin 1996; 120: 272-292.

26. Zurif E Swinney D Prather P Wingfield A Brownell H. The allocation of memory resources during sentence comprehension: evidence from the elderly. Journal of Psycholinguistic Research 1995; 24 (3): 165-182.