Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La...

85
CUPRINS INTRODUCERE............................................. 3 Capitolul I: BILANȚUL INSTRUMENT DE APRECIERE A POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE......................5 1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare......5 1.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială....6 1.3. Bilanțul financiar................................7 1.4. Bilanțul funcțional...............................7 1.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă......8 Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE................................... 9 2.1. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare.................................9 2.2. Analiza structurii financiare....................11 2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier.......11 2.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier.......12 2.3. Analiza situației financiare.....................13 2.3.1. Lichiditatea................................. 14 2.3.2. Solvabilitatea............................... 15 2.3.3. Profitabilitatea............................. 15 2.3.4. Analiza ratelor de gestiune..................16 2.3.5. Analiza gradului de îndatorare...............18 2.4. Riscul de faliment...............................19 Capirolul III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR..........21 3.1. Fondul de rulmelt................................21 3.2. Necesarul de fond de rulment.....................23 3.3. Trezoreria netă..................................24 Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE ȘI TRANZACȚIONATE LA BVB.......................26 4.1. Prezentarea generală a comapiilor din industria farmaceutică listate la BVB...........................26 1

description

analiza financiara

Transcript of Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La...

Page 1: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................3Capitolul I: BILANȚUL INSTRUMENT DE APRECIERE A POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE.......................................................5

1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare........................................................51.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială....................................................61.3. Bilanțul financiar................................................................................................71.4. Bilanțul funcțional..............................................................................................71.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă.....................................................8

Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE....................................................................................9

2.1. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare....................92.2. Analiza structurii financiare..............................................................................11

2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier...........................................................112.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier...........................................................12

2.3. Analiza situației financiare...............................................................................132.3.1. Lichiditatea.................................................................................................142.3.2. Solvabilitatea..............................................................................................152.3.3. Profitabilitatea............................................................................................152.3.4. Analiza ratelor de gestiune.........................................................................162.3.5. Analiza gradului de îndatorare....................................................................18

2.4. Riscul de faliment.............................................................................................19Capirolul III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.........................................21

3.1. Fondul de rulmelt..............................................................................................213.2. Necesarul de fond de rulment...........................................................................233.3. Trezoreria netă..................................................................................................24

Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE ȘI TRANZACȚIONATE LA BVB.................................................................................26

4.1. Prezentarea generală a comapiilor din industria farmaceutică listate la BVB...264.2. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare..................284.3. Analiza structurii activului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB..........................................................................................................334.4. Analiza structurii pasivului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB..........................................................................................................364.5. Analiza situației financiare a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică............................................................................................................38

4.5.1. Lichiditatea.................................................................................................384.5.2. Solvabilitatea..............................................................................................40

1

Page 2: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

4.5.3. Analiza profitabilității.................................................................................414.6. Analiza ratelor de gestiune a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică............................................................................................................424.7. Analiza gradului de îndatorare a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB.....................................................................................................................484.8. Analiza riscului de faliment a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică............................................................................................................494.9. Analiza echilibrului financiar a companiilor din isndustria farmaceutică listate la BVB pe baza corelației dintre FR, NFR și TN.....................................................50

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................56ANEXE.......................................................................................................................58

2

Page 3: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

INTRODUCERE

Analiza poziției financiare a entității economice studiază totalitatea relațiilor care se stabilesc între elementele situațiilor financiare (active și capitaluri), prezentate static sau dinamic.

Analizarea situațiilor financiare are drept scop redarea unei imagini cât mai fidele și veridice a situației entității economice. Acesta este utilizată în elaboarea unor previziuni legate de evoluția elementelor urmărite pentru a se putea diagnostica starea finanicară a firmei. Informațiile pe care analiza financiară le oferă sunt certe și reduc numărul deciziilor bazate pe incertitudine sau intuițe.

Principalul obiectiv al oricărei entități este obținerea de profit și maximizarea averii investitorilor. În cele mai multe cazult atingerea acestui obiectiv presupune o gestionare aficientă a resurselor, costurilor și efectuarea unor analize asupra elemnetelor activului, pasivului, situației financiare, lichidității și solvabilității entității - considerați a fi factori interni, dar pe langă aceștia întâlnim și factori externi precum mediul economic, social, politic.

Tema lucrării de disertație este „Analiza poziției financiare a companiilor din industria farmaceutică listate și tranzacționate la Bursa de Valori București – Studiu de caz Antibiotice SA, Biofarm SA și Zentiva SA” și are ca obiectiv principal analiza poziției financiare a entităților pe baza structurii activului și pasivului bilanțier, lichidități solvabilității, ratelor de gestiune, profitabilitate, grad de îndatorare și a corelației fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment și trezoreriei nete.

Lucrarea cuprinde: introducere, patru capitole, concluzii, bibliografie și anexe. Pentru o mai bună prezentare a analizei urmărite fiecare capitol este structurat în subcapitole.

Primul capitol, intitulat „Bilanțul instrument de apreciere a poziției financiare a entităților economice” prezintă bilanțui ca instrument al analizei financiare, abordat atât din sfera patrimonială, financiară, funcțională cât și prin concepția anglo-sexonă.

Cel de-al doilea capitol, și anume „Obiectivele analizei poziției financiare a entităților economice” studiază atent fiecare element al poziției finanicare prin analiza structurii activului și pasivului bilanțier, ratele de lichiditate, solvabilitate și profitabilitate, ca mai apoi să pună accent pe analiza ratelor de gestiune, gradul de îndatorare și nu în ultimul rând analiza riscului de faliment.

Capitolul trei este cel care tratează echilibrul financiar. În acest capitol este calculat echilibrul financiar al întreprinderii pe baza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment și a trezoreriei nete.

Ultimul capitol va pune în aplicare noțiunile prezentate în primele trei capitole, și se va numi - Studiu de caz privind analiza poziției financiare a companiilor din industria farmaceutică listate și tranzacționate la BVB.

3

Page 4: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Prima parte a capitolului prezintă noțiuni introductive despre cele trei companii referitoare la sectorul de activitate, obiectul de activitate, structura acționariatului și aprecierea poziției și performanței financiare pe piața de capital ilustrată cu ajutorul indicatorilor bursieri specifici.

Urmând a fi analizată structura activului și pasivului prin aplicarea principalelor rate prezentate în detaliu la cel de-al doilea capitol. Pe lângă acestea se vor analiza principali indicatori ai lichidității, solvabilității, profitabilității, ratele de gestiune, gradul de îndatorare și riscul de faliment.

Ca în ultima parte a acestui capitol ne vom îndrepta atenția asupra carelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă. Pentru realizarea acestui studiu vom utiliza situațiile financiare anuale ale celor 3 companii și rapoartele Bursei de Valori București.

Ultima parte a lucrării va cuprinde concluziile ca o sinteză la tot ceea ce s-a constatat pe parcursul cercetării și nu în ultimul rând anexele care prezintă succint modul de calcul al indicatorilor prezentați în studiul de caz.

4

Page 5: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Capitolul I: BILANȚUL INSTRUMENT DE APRECIERE A POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE

Legislația contabilă din țara noastră este cuprinsă în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 și prevede obligativitatea întocmirii situaților financiare anuale a întreprinderilor. Tot aici sunt dezvoltate situațiile financiare, fiind alcătuite din: bilanț, cont de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația capitalurilor proprii și notele explicative. Toate acestea se numesc situații financiare, sunt întocmite anual și reflectă imaginea patrimoniului societății.

Principiile de bază ale situațiilor financiare sunt: inteligibilitatea - trebuie să cuprindă informații ușor de înteles și de interpretat; relevanța – imaginea scriptică a situațiilor trebuie să fie conformă cu realitatea patrimoniului, credibilitatea – veridicitatea informațiilor furnizate de acestea sunt confirmate prin vizele personalului calificat în acest sens și comparabilitatea – redactarea informaților se realizează după standarde generale pentru a putea fi usor comparate de la an la an sau cu alte situații ale unei alte societăți.

1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare

Bilanțul este un „document contabil de sinteză prin care se prezintă bunurile economice, drepturile și obligațiile întreprinderilor (activul și pasivul unității patrimoniale) la încheierea exercițiului și care constituie suportul analizei financiare”1. Acesta este considerat imaginea patrimoniului firmei la un moment dat.

Apariția bilanțului ca document contabil a fost determinată de fenomene majore precum creșterea numărului de sociețăți pe acțiuni fapt ce determină separarea proprietarilor de conducerea întreprinderilor și obligativitatea conducătorilor de a informa periodic acționarii cu privire la gestiunea patrimoniului și activității. În aceste condiții contabilul este mediatorul dintre conducere și proprietari, fiind subordonat primilor2.

De remarcat, în literatura de specialitate este faptul că până în secolul XIX nu se făcea distincția în procesul contabil între bunurile entității și cele ale proprietarilor săi, și doar începând cu acest secol se vorbește despre principiul entirății în contabilitate.3

1 Spătaru L.– Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag. 419.2 Bernard Colosse – Contabilitatea generală, Ediția a 4-a, Traducere realizată de Neculai Tabără, Editura Moldova, 1995, pag. 86.3 Bernard Colosse – Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de Comptabilité, septembre-octombre, 1988, pag. 108.

5

Page 6: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Rolul principal al bilanțului contabil este acela de a genera periodic datele contabile și de a permite calcularea anumitor indicatori economico-financiari, oferindu-i calitatea de „model contabil și informațional”4.

Standardul Internațional de Contabilitate (IAS 1) prezintă principalele elemente ale situațiilor financiare care oferă informații relevante despre poziția financiară a unei entități, utile acționarilor, creditorilor, potențialilor investiori, salarialilor, statului, dar nu în ultimul rând managerilor în vederea luării celor mai bune decizii5. Astfel, situațiile finanicare cuprind elemente precum:

Active – resursa controlată a entității venită din trecut, programată a genera beneficii economice viitoare.

Datorii – este privită ca o obligație din trecut a etității și decontată în viitor cu scopul de a produce avantaje economice.

Capitaluri proprii – reprezentând interesul rezidual al acționarilor după deducerea datoriilor.

În teoria și practica economico-financiară se regăsesc următoarele tipuri de bilanț: bilanțul patrimonial, bilanțul funcțional, bilanțul financiar și bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă.

1.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială

Bilanțul patrimonial – elaborarea acestul bilanț clasifică elementele activului și a pasivului după două criterii, lichididate, respectiv exigibilitate. Astfel elementele de activ sunt așezate în ordinea crescătoare a lichidității, iar elementele de pasiv sunt clasificate în ordinea crescătoare a exigibilității. În acest fel, este mai ușor de intrepretat și comparat informațiile pe care bilanțul le furnizează principalilor utilizatori precum acționari, creditori sau potențiali investitorii. În teoria de specialitate bilațul patrimonial este considerat drept un „inventar al averii întreprinderii”6.

Analiza poziției financiare pe baza bilanțului patromonial rezolvă probleme precum: determinarea patrimoniului net, analiza struturii financiare, a gradului de indatorare, a lichidității și solvabilității.7

Bilanțul patrimonial este conceput în așa fel încât să redea un echilibru perfect între activele patrimoniale, numite utilizări, și pasive patrimoniale, respectiv resurse rezultând următoarele ecuații:

UTILIZĂRI = RESURSE

4 Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag.17. 5 Standardul Internațional de Contabilitate – IAS 1, pag. 1.6 Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura. Economică, București, 2004, 421.7 Vâlceanu G., Robu V. – Analiza economico - financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 344.

6

Page 7: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

ACTIVE TOTALE = PASIVE TOTALETabelul 1: Bilanțul patrimonial

Sursa: Ph. Avare, G. Legros, L. Ravary – „Gestiune și analiză financiară”

1.3. Bilanțul financiar

În teoria de specialitate mai este cunoscut sub denumirea de bilanț al lichidității, deoarece stă la baza determinării indicatorilor de lichiditate și solvabilitate.

Având la baza bilanțul patrimonial8, bilanțul financiar – presupune ordonarea elementelor de activ în funcție de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de exigibilitate. Privit din această perspectivă bilanțul se compune din trei componente: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă9.

TN = FR – NFR

1.4. Bilanțul funcțional

Bilanțul funcțional – reflectă imaginea valorii patrimoniale distribuită pe cicluri de exploatare, făcând distincția între „ciclul lung și ciclul scurt”10. În elaborarea bilanțului funcțional este suficient a stabili apartenența fiecărui element bilanțier în ciclul de învestiții, exploatare sau finanțare.

Tabelul 2: Bilanțul funcționalACTIV PASIV

Active stabile (aciclice) (AS) Surse stabile (SS)Active ciclice aferente exploatării (ACE)Active ciclice din afara exploatării (ACAE)Trezoreria de activ (TA)

Surse ciclice de exploatare (SCE)Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)Trezoreria de pasiv (TP)

8 Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag 90.9 Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura ULBS, Sibiu, 2010, pag. 141.10 Brezeanu P. - Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag. 208.

7

Utilizări cu durată mai mare de 1 an

Utilizări cu durată mai mică de 1 an

Trezorerie

Resurse cu durată mai mare de 1 an

=Capitaluri

permenente

Resurse cu durată mai mică de 1 an

Activ imobilizatCapitaluri proprii

Activ circulant Datorii pe termen lung

Datorii pe termen scurtDisponibilități

Page 8: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Sursa: G. Vâlceanu , V. Robu – „Analiză economico - financiară”

1.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă

Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă – „exclude judecățile patrimoniale”11, prezentând doar situația financiară a entității la un moment dat prin prisma activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii.

Principala caracteristică a acestei abordări este libertatea alegerii formei de prezentare, fiind acceptat atât formatul în cont (pe orizontală), cât și cel în listă (pe verticală)12.

Contabilitatea românească bazată pe Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) prezintă bilanțul contabil sub formă de listă. Acesta împarte elementele bilanțiere în drepturi de proprietate, creanță și obligații, grupând elementele de activ după lichiditate și cele de pasiv după exigibilitate.

11 Feleagă N. – Tratat de contabilitate financiară, volumul I, Editura Economică, București, 1998, pag. 78.12 Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura ULBS, Sibiu, 2010, pag. 143.

8

Page 9: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE

2.1. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare

1. Indicatori de apreciere a valorii acțiunilor din perspectiva pieței și a patrimoniului

Valoarea nominală (face value) – se calculează prin raportarea capitalului social (CS) la numărul de acțiuni emise. Acțiunile unei companii nu pot fi emise la o valoare mai mică decât valoarea nominală, iar aceasta nu poate fi mai mică decât 0,10 lei.

VN = CS

Nr . acțiuni emise

Valoarea patrimonială - aceasta se poate exprima în: Valoare contabilă (VC- Book Value) – calculată prin raportarea

activului net la numărul de acțiuni. Activul net (An) reprezintă acea parte din activele societății care nu sunt afectate de datorii.13

Valoare intrinsecă (VI) – calculată prin raportarea capitalului propriu (CP) la numărul de acțiuni aflate în circulație, nefiind o valoare utilizabilă imediat, în cazul lichidării unei societăți pe acțiuni, dreptul acționarului asupra activelor companiei va fi egal cu valoarea intrinsecă.

VC = Activ net

Nr . totalde acțiuni

VI = CP

Nr . totalde acțiuni

Valoarea de rentabilitate – se poate calcula cu ajutorul valorii financiare și a celei de randament.

Valoarea financiară (Vf) – se calculează prin raportarea valorii unui dividend (D) la rata medie a dobânzii de piată (Rmd). Pentru ca un investitor să aleagă a investi într-o companie acest indicator trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.

Valoarea de randament – se calculează prin raportarea profitului net pe acțiune (Pna) la rata medie a dobânzii de pe piață (Rmd).

Vf = DRmd

Vr = PnaRmd

Valoarea de piață – prețul la care se tranzacționează acțiunile pe piața de capital, luând forma cursului bursier.

Cursul acțiunilor

2. Profit pe acțiune (EPS – earnings per share) – măsoară partea din profit ce îi revine unei acțiuni, fiind considerat cel mai important indicator de estimare a prețului unei acțiuni.

EPS = Profit net / Numărul de acțiuni

3. PER (Price to earning ratio)– se calculează prin raportarea prețului unei acțiuni la profitul net pe acțiune (EPS), numit și coeficientul capitalizării bursiere. O valoare ridicată reprezintă o societate performantă, dar sunt situații în care atinge valori mult prea ridicate și atunci avem de-a face cu o supraevaluare a

13 Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București, 2001, pag. 1479

Page 10: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

societății. Aceasta este cauza pentru care unii investitori optează pentru companii cu PER redus. „Arată cât sunt investitorii dispuși să plătească pentru profitul”14companiilor listate.

PER = Valoarea de piată a unei acțiuni / EPS

4. Capitalizarea bursieră (CB) – exprimă valoarea de piață a societăților cotate la bursă, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori în calcularea valorii societății.

CB = Numărul de acțiuni x Valoarea de piață a acțiunii.

5. Raportul Valoarea de piață/Valoare contabilă (MBR – Market Book Ratio) – indicatorul este calculat prin raportarea capitalizării bursiere (CB) la capitalurile proprii (CPR).

MBR = CB / CPR

6. PSR (Price to Sales Ratio) – reprezintă raportul dintre prețul de piață a unei acțiuni (PP) și cifra de afaceri pe acțiune (CA pe acțiune), dar se poate calcula și prin raportarea capitalizării bursiere (CB) la cifra de afaceri (CA).15 Prezintă evaluarea unei societăți pe baza cifrei de afaceri și se calculează în momentul în care se înregistrează pierderi sau rentabilitatea este foarte mică. Raportându-se la cifra de afaceri se recomandă compararea valorii indicatorului doar între societăți din cadrul aceluiași sector de activitate.

PSR = Capitalizarea bursieră / Cifra de afaceri

7. PBR (Price to Book Ratio) – se calculează prin raportarea valorii de piață a unei acțiuni și valoarea contabilă a acesteia. Când acest indicator este subunitar, adică prețul de piață este mai mic decât valoarea contabilă, putem spune că activele societății sunt supraevaluate16. Sunt situații în care societățile cu o rată de profitabilitate raportată la capitalurile proprii și cu un ritm constant de creștere a profitului și a cifrei de afaceri să înregitreze un PBR ridicat, iar cele cu rentabilitatea scăzută și valori constante ale cifrei de afaceri să prezinte un PBR redus.

PBR = Valoarea de piață a unei acțiuni / Valoarea contabilă a acțiunii

14 Butănescu Volanin R. – Managementul financiar al firmei – management al valorii, Ed.ULBS, Sibiu, 2010, pag. 19215 Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București, 2001, pag. 14916 Anghelescu G. – Piața de capital în context european, Editura Economică, București, 2009, pag. 250

10

Page 11: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

2.2. Analiza structurii financiare

Stabilirea surselor de finanțare a activității, dar și combinarea acestora pentru a obține un raport rentabilitate risc supraunitar reprezintă o provocare continuă pentru manageri. Măsura în care o entitate apelează fie la finanțări din surse proprii sau împrumutate este cunoscută sub denumirea de structura financiară a entității sau structura capitalurilor. Teoria de specialitate apreciază structura financiară ca fiind raportul dintre finanțările pe termen scurt și cele pe termen lung17 sau suma ponderilor diferitelor surse de finanțare ale capitalurilor investite în acea entitate18.

2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier

Pentu a analiza modul de constituire a patrimoniului unei entități se va analiza structura activului bilanțier, tot cu ajutorul acestei analize putem stabili gradul de lichiditate a elementelor de activ care sunt prezentate în bilanț la valoarea netă și grupate în ordinea descrescătoare a lichidității.

Activ net = Total Activ – Datorii = Capitaluri proprii

Creșterea activelor circulante denotă o situație nefavorabilă în cazul în care viteza de rotație nu este suficiente de mare.

Principalele rate ale structurii activului sunt:a) Rata activelor imobilizate (Rai) – măsoară gradul de investire a

capitalului în active și se calculează ca raport dintre activele imobilizate în total activul întreprinderii. Nivelul acestei rate diferă în funcție de ramura și sectorul de activitate al entității economice, înregistrând un nivel mai ridicat în cazul întreprinderilor din industrie și un nivel scăzut în cazul întreprinderilor comerciale. Nivelul oprim, mai ales în industrie este de aproximativ 60%, putând fi influențat de factori economici, juridici sau de politicile contabile (politica de amortizare, reevaluarea activelor imobilizate).

Rai = (Active imobilizate / Total activ) * 100

b) Rata activelor circulante (Rac) arată ponderea activelor pe termen scurt în activul total, reflectând valoarea relativă a celor mai lichide active.

Rac = (Active circulante / Total activ) * 100

17 Toma M., Alexandru F. – Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Ed. Economică, București, 2003, pag. 48.18 Stancu I., - Finanțe, Ed. Economică, București, 2002, pag. 643.

11

Page 12: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Pentru o analiză mai aprofundată a structurii activelor circulante putem observa ponderea fiecărui element în parte, și anume: stocuri, creanțe, disponbilități.

Rata stocurilor (Rs) – arată ponderea stocurilor în total active circulante. În practică, deține un nivel optim de 30% în industrie și de 40-50% în comerț sau construcții. În cazul serviciilor ponderea acestora este foarte scăzută19.

Rs = (Stocuri / Active circulante) * 100

Rata creanțelor (Rc) – evidențiază ponderea creanțelor în activele circulante, în general este vorba despre creanțele comerciale. Mărime acestui indicator este determinată de termenele de încasare specificate în contractele încheiate.

Rc = (Creanțe / Active circulante) * 100

Rata disponibilităților bănești (Rdb) – arată ponderea bisponibilităților bănești sau a echivalentelor acestora (investiții financiare pe termen scurt) în totalul activelor circulante. Această rată identifică nivelul lichidității interne având ca nivel optim valori între 1,5 – 2% raportat la activ total și 10% raportat la active circulante.

Rdb = [(Inv. fin. termen scurt + Disponibilități) / Active circulante] *100

2.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier

Principalul scop al analizei structurii pasivului este acela de a stabili strategiile și politicile financiare ale societăților în relație cu „modul de formare a resurselor financiare pe categorii de surse (proprii, împrumutate, atrase) și pe termene de exigibilitate (scurt, mediu, lung)” 20. În partea de pasiv a bilanțului elementele sunt grupate în ordinea crescătoare a exigibilității, astfel o obligație este exigibilă cu cât scadența sa este mai mică.

Dacă modificarea capitalurilor proprii este favorabilă, atunci firmei îi crește capacitatea de autofinanțare, „creșterea fiind datorată acumulării profiturilor”21.

Ratele de structură a pasivului analizează evoluția în timp a surselor de finanțare ale societății, printre acestea amintim:

a) Rata stabilității financiare (Rsf) - reflectă ponderea capitalului permanent în totalul capitalului. Cu cât nivelul acestui indicator este mai ridicat cu atât crește și siguranța stabilității financiare, un nivel scăzut arată o instabilitate financiară deoarece entitatea se finanțează în mare parte din datorii curent. Corelând cu nivelul ratei activelor imobilizate, rata stabilității finanicare trebuie să fie superioară ca finanțarea activelor imobilizate să se realizeze integral din capitaluri 19 Vâlceanu G., Robu V. – Analiza economico - financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 349.20 Eros – Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 119.21 Rusu C. – Diagnostic economico – financiar, volumul I, Editura Economică, București, 2006, pag. 213.

12

Page 13: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

permanente. „Valoarea minimă acceptată pentru aceast indicator este de 50%”22, iar nivelul normal situându-se în jurul valorii de 66%.

Rsf = (Capital permanent / Total pasiv) * 100Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung + Provizioane

+ Subvenții pentru investiții + Venituri înregistrate în avans mai mari de 1 an

b) Rata autonomiei financiare (Raf) – arată ponderea capitalului propriu în total resurse, reflectând gradul de finanțare din surse proprii. Printre factorii de influență a acestui indicator se numără atât obiectul de activitate al entității cât și politica financiată adoptată. O pondere de 30 - 40% a capitalului propriu în total pasiv este considerat satisfăcător, nivelul normal fiind de 50%.

Raf = (Capital propriu / Total pasiv) * 100

c) Rata îndatorării globale (Rig) - evidențiază gradul de îndatorare sau starea de solvabilitate a întreprinderii. Se completează cu rata autonomiei financiare, nivelul maxim admis fiind de 66% și un nivel normal de 50%. Se înregistrează o situație favorabilă a acestui indicator în momentul în care această rată scade datorită rambursării creditelor contractate, dar o situație favorabilă poate fi și în momentul creșterii, atunci când volumul datoriilor comerciale cresc pe seama obținerii unor termene de plată mai îndepărtate de la furnizori23.

RDT = (Datorii totale / Total pasiv) * 100

b) Rata datoriilor curente (Rdc) - arată ponderea în care datoriile curente finanțează utilizările. Această rată trebuie analizată în comparație cu rata activelor circulante pentru a evidenția gradul echilibrului financiar pe termen scurt.

Rdc = (Datorii curente / Total pasiv) * 100

2.3. Analiza situației financiare

În cadrul oricărei companii, lichiditatea este condiția gestiunii financiare, sau altfel spus, a supraviețuirii acesteia. În gestiunea financiară trebuie să se țină cont de faptul că datoriile au termen de exgibilitate scurt sau foarte scut, astfel compania trebuie să dețină suficiente lichidități pentru a le putea acoperi, această metodă realizându-se prin compatarea gradului de lichiditate al activelor cu gradul exigibilității datoriilor.

22 Eros– Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 119.23 Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008, pag. 200.

13

Page 14: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Rolul calculării solvabilității este acela de a controla mai ușor capacitatea companiilor de a-și transforma elementele cel mai lichide în bani pentru a putea acoperi obligațiile care au ajuns sau urmază a ajunge la scadență.

2.3.1. Lichiditatea

Lichiditatea reprezintă capacitatea entității de a face față plăților pe termen scurt, de a-și transforma activele circulante în numerar sau echivalente ale acestuia, exprimând capacitatea de plată a societățiilor. Cu cât rata lichidității este mai mare cu atăt crește și garanția plății datoriilor.

a) Rata lichidității curente (Rlg) – Current ratio - se calculează ca raport între activele curente și datoriile curente. Semnifică măsura în care datoriile curente sunt acoperite din activele circulante24. Pentru ca rata lichidității să fie pozitivă este necesar ca activele mai mici de un an să fie superioare datoriile mai mici de un an, un nivel mai mic de 1 poate fi privit ca un semnal de alarmă asupra capacității întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt aceasta duce negocieri în vederea sabilirii unor noi termene de plată sau la contractarea unor noi împrumuturi pentru a le lichida pe cele scadente. Pe când „o valoare mai mare de 2 a acestei rate presupune o utilizarea necorespunzătoare a activelor curente”25.

Rlg = Active curente / Datorii curente

b) Rata lichidității imediate (Rli) – Quick ratio – întâlnit, în literatura de specialitate sub denumirea de Testul Acid, acest indicator măsoară capacitatea entității de a onora obligațiile curente din lichiditățile disponibile. Calculându-se ca raport între activele curente din care se exclud stocurile și a datoriilor pe termen scurt. Prin excluderea storurilor din activele circulante putem aprecia cu mai multă exactitate capacitatea societății de a onora oblgațiile scadente din activele circulante cel mai ușor transformabile în lichidități. Teoria de specialitate prezintă un nivel optim cuprins între 0,8 – 1, daca valoarea acestuia este mai mică de 0,5 atunci avem de-a face cu probleme în onorarea obligațiilor ce termene de scadență mică.

O valoare mică a ratei lichidității nu presupune o criză de solvabilitate în cazul în care societatea deține stocuri sau creanțe ce pot fi transformate în disponibilități în termenele de plată a datoriilor. O valoare prea mare poate avea efecte negative precum: utilizarea neeficientă a resurselor, scăderea capacității de cumpărare a disponibilului în relație cu creșterea inflației etc26.

24 Solomon D. C. – Analiză economico– financiară II – curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2003, pag. 97.25 Eros Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 273.26 Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008, pag. 200.

14

Page 15: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Rli = (Active curente-Stocuri) / Datorii curente

c) Rata lichidității la vedere (Rlv) – reflectă capacitatea entității de a-și acoperii datoriile curente din disponibilul bănesc. În cadrul echivalentelor de numerar se includ investițiile financiare pe termen scurt.

Rlv = Disponibilități bănești și echivalente de numerar / Datorii curente

2.3.2. Solvabilitatea

Solvabilitatea se definește prin aptitudinea întrerinderii de a face față termenelor de plată. Teoria de specialitate spune că ideal este ca societatea să achite aceste datori din surse proprii pentru a-și păstra autonomia financiară și echilibrul financiar rezultat din o bună flexibilitate a gestiunii. Spunem că „întreprinderea este solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a permite plata tuturor datoriilor”27.

a) Rata solvabilității generale (Rsg) – se calculează ca raport între activele totale în total datorii. Valorile favorabile se apreciază a fi supraunitare, având nivel optim în jurul valorii de 1,4 în condițiile în care ponderea capitalului propriu în cel permanent este de 30%.28 În situația în care indicatorul înregistrează valori subunitare, entitatea este considerată insolvabilă.

Rsg = Active totale / Datorii totale

b) Rata sovabilității patrimoniale (Rsp) – se calculează ca raport între capital propriu în capital permanent. Se apreciază un nivel optim în condițiile unor valori mai mari de 0,5, 0,3-0,5 este condiderat nivel satirfăcător și valori sub 0,3 entitatea este considerată riscantă de cărte investitori29.

Rsp = Capital propriu / Capital permanent

2.3.3. Profitabilitatea

Analiza profitabilității financiare reflectă performanța financiară e întreprinderii și se referă la eficiența activității acesteia. Cu alte cuvinte o entitate este considerată mai profitabilă cu cât capacitatea de a obține profit din resursele deținute crește. Indicatorii specifici performanței financiare sunt rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare.

27 Brezeanu P. - Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag 253.28 Iosif Gh. N. – Analiza activității economice, Editura Tribuna Eonomică, București, 2009, pag. 353.29 Iosif Gh. N. – Analiza activității economice, Editura Tribuna Eonomică, București, 2009, pag. 354.

15

Page 16: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

a) Rata rentabilității economice (Rec) – reflectă gradul în care sunt valorificate activele entității, fiind un indicator de măsurare a performanței manageriale. De specificat este faptul că, un profit economic scăzut nu oferă posibilitatea dezvoltării pe baza resurselor proprii, iar valori mai mici decât media pe un sector de activitate confirmă utilizarea neeficientă a activelor30.

Rec = (Profit brut din exploatare / Active totale) * 100

b) Rata rentabilității financiare (Rf) – reprezintă contribuția pe care o aduce profitul sau pierderea netă a entității la dezvoltarea sau degradarea capitalului propriu. Cu alte cuvinte reprezintă potențialul entității de a înregistra profit net din capitalul propriu utilizat în desfășurarea activității. Niveluri scăzute ale acestiu indicator duc la o funcționare defectuoasă a entități care nu contribuie la creșterea averii acționarilor, în condițiile în care indicatorul este negativ va înfluența nefavorabil și averea acționatilor, fiind o situație îngrijorătoare aceasta va duce în timp la diminuarea atractivității companiei.

Rf = Profit net / Capital propriu * 100

2.3.4. Analiza ratelor de gestiune

În vederea monitorizării activității une entități se pot calcula o serie de rate de gestiune utilizate pentru aprecierea gradului de utilizare a resurselor, respectiv viteza de rotație a acestora în circuitul economic. De precizat este că acești indicatori măsoară viteza cu care resursele se pot transforma în lichidități și viteza de reînoire a resurselor în cazul pasivelor31.

Literatura de specialitate indică două modalități prin care se pot exprima aceste rate, raportându-se la cifra de afaceri (CA), deoarece este indicatorul care arată valoarea vânzărilor pe seama resurselor:

Numărul de rotații (Nr. Rot.) – indică numărul rotațiilor unui element de activ sau pasiv până ca acesta să se transforme în lichidități, pe o perioadă de timp, respectiv un an. Se consideră o activitate performantă cu cât nivelul acestui indicator este mai ridicat, altfel spus, este necesar ca un element fie el de activ sau pasiv să contrubuie la mai multe cicluri de producție. În altă ordine de idei, acest indicator exprimă gradul de eficacitate cu care societatea folosește activele patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor și a creanțelor.

Numărul de rotații = CA / Element de bilanț Durata în zile a unei rotaţii (Dz) – reprezintă durata medie parcursă de

elementul bilanțier analizat într-un ciclu economic și revine la forma inițială, bănească. În situația în care ratele de rotaţie se identifiă sub această formă, pentru ca 30 Rusu C. – Diagnostic economic - financiar, volumul I, Edituta Economică, București, 2006, pag. 217.31 Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura ULBS, Sibiu, 2013, pag. 238.

16

Page 17: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

entitatea să fie performantă, nivelul acestui indicator trebuie să fie cât mai scăzut, însemnând o recuperare cât mai rapidă a elementului în formă bănească. Cu alte cuvinte acest indicator arat durata în zile în care volumul vanzărilor reînnoiește activele32.

Dz = Element de bilanț / CA * 365Prin urmare, indicatorii de gestiune oferă informații referitoare la viteza de

intrare și ieșire a fluxurilor de numerar ale entității, dar și capacitatea de a controla capitalul circulant și activitatea comercială a acesteia. Astfel întâlnim indicatori precum:

A. Viteza de rotație a activelor totale – reprezintă contribuția activelor totale la realizarea cifrei de afaceri, semnificând eficiența cu care sunt folosite mijloacele de care dispune entitatea. Valoarea medie în industie este de 2,5 ori semnificând faptul că nu înregistrează suficiente vânzări în raport cu activele pe care le utilizează. O recomandare în acest fel ar fi creșterea volumului cifrei de afaceri și retragerea activelor neproductive.

a) Numărul de rotații a activelor totale

(Nrat) = CA / Total activeb) Durata unei rotații a activelor totale

(Drat) = (Total active / CA) * 365 zile

B. Viteza de rotație a capitalurilor proprii – reflectă de câte ori entitatea avansează și recuperează resursele proprii pe care de gestionează în cadrul unui exercițiu financiar. Nivelul minim este de 2 rotații, adică 180 de zile.

a) Numărul de rotații ale capitalului propriu (Nrcp)Nrcp = CA / Capital propriu

b) Durata unei rotații a capitalului propriu (Drcp) Drcp = (Capital propriu / CA) * 365 zile

C. Viteza de rotație a stocurilor – reprezintă numărul de rotații ale stocurilor, adică numărul de zile în care produsele sunt stocate într-un exercițiu financiar. Informațiile pe care acest indicator le oferă sunt cele mai sugestive în ceea ce privește activitatea entității, iar nivelul minim pentruasigurarea unei gestiuni eficiente a stocurilor este de 8 rotații, adică 45 de zile. Cu cât durata de stocare este mai mare cu atât situația este mai nefavorabilă pantru trezorerie, doarece scad vânzările și se prelungesc cheltuielie cu stocarea producției.

a) Numărul de rotații ale stocurilor (Nrs) = CA / Stocuri medii

32 Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008, pag. 209.17

Page 18: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

b) Durata de stocare (Ds) = (Stocuri medii / CA) * 365 zile

D. Viteza de rotație a debitelor clienți – reprezintă eficacitatea entității în încasarea creanțelor clienți. Valoarea potrivită pentru acesti indicator este de maxim 30 de zile, cu cât durata este mai mare de această valoare cu atăt entitatea este predispusă blocajelor financiare deoarece apare imposibilitatea achitării datoriilor, neavând încasări33.

a) Numărul de rotații ale creanțelor (Nrc) Nrc = CA / Sold mediu clienți

b) Durata medie de recuperare a creanțelor (Dr) Dr = (Sold mediu clienți / CA) * 365 zile

E. Viteza de rotație a creditelor furnizori – stabilește valori apropiate ale numărului de zile de creditare pe care entitatea le obține de la furnizori. Cu alte cuvinte, acest indicator arată perioada medie în care entitatea își achită datoriile către furnizori, aceasta fiind de maxim 30 zile.

a) Numărul de rotații ale creditelor furnizori (Nrcf)Nrcf = CA / Sold mediu furnizori

b) Durata medie de achitare afurnizorilor (Df)Df = (Sold mediu furnizori / CA) * 365 zile

2.3.5. Analiza gradului de îndatorare

a) Rata îndatorării globale – semnifică ponderea datoriilor totale în total resurse sau nivelul gradului de îndatorare. Nivelul optim este sub 50%, reprezentând faptul că nivelul capitalului propriu este mai mare decât a obligațiilor totale, înglobând atât datoriile pe termen scurt cât și cele pe termen lung.

Rig = Capital Împrumutat / Total Pasiv * 100

b) Levierul financiar – reprezintă ponderea datorilor totale în capitalul propriu, sau, altfel spus, gradul de acoperire a obligaților totale din capital propriu. Când acest raport este egal cu 1 spunem că entitatea își finanțează activitatea în proporții egale din surse proprii și împrumutate34.

Lf = Capital împrumutat / Capital propriu * 10033 Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008, pag. 210.34 Bușe L. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 77.

18

Page 19: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

c) Rata autonomiei financiare – arată ponderea capitalurilor proprii în total pasiv. În altă ordine de idei, autonomia financiară reprezintă nivelul independenței financiare a entității economice și capacitatea acesteia de a se gestiona fără a recurge la credite pe termen lung, mediu sau scurt.

Raf = Capitaluri proprii / Pasive Totale * 100

2.4. Riscul de faliment

Vorbim de falimentul unei societăți în momentul ieșirii acestea de pe piață datorită imposibilității plății. Riscul de faliment reprezintă starea ilustrată prin incapacitatea societății de a onora obligațiile la termen, cu alte cuvinte acesta reprezintă „evaluarea solvabilității și lichidității acesteia”35 Pentru a analiza riscul de faliment, literatura de specialitate ne recomandă tipuri de modele bazate pe metoda scorurilor, două dintre acestea sunt: modelul Altman și modelul Canon și Holder.

Modelul Altman este procedeul de calculare a riscului de faliment și se prezintă după cum urmează:

Z = 3,3 X1 + 1,4X2 + 1,2X3 + 1,0X4 + 0,6X5

Indicator

Mod de calcul indicator Interpretare indicator

X1Profit înainte de impozitare

Active totaleRata rentabilității economice

X2Profit reinvestit

Active totaleRata profitului reinvestit

X3Active curentenete

Active totaleRata activelor curente

X4Cifrade afaceri

Active totaleVireza de rotație a activului

X5Capitaluri proprii

Datorii totaleAutonomia financiară

Interval scor Aprecierea falimentuluiZ <1,8 Firma nu poate evita falimentul

1,8 < Z ≤ 3Societatea se confruntă cu o situație finacniară deficitară, cu

performanțe scăzute, dar se poate redresa prin strategi conrespunătoare.

35 Brătian V. – Valoarea firmei – tehnici și metode de evaluare financiară, Editura ULBS, Sibiu, 2013, pag. 186.19

Page 20: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Z > 3 Situația financiară este foarte bună cu risc de faliment inexistent.Sursa : Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”

Modelul Canon și Holder – are în vedere analiza lichidității și exigibilității, determinându-se astfel36:

Z = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 + 0,87X4 + 0,10X5

Indicator Mod de calcul indicator Interpretare indicator

X1Excedentul brut dinexploatare

Datorii totaleCapacitatea de rambursare a datoriilor

X2Capital angajat

Capitaluri pripriiRata stabilității financiare

X3Active curente−Stocuri

Datorii curenteRata lichidității imediate

X4Cheltuieli financiare

Cifra deafaceriPonderea cheltuielilor financiare în

cifra de afaceri

X5Cheltuieli de personal

ValoareaadăugatăPonderea cheltuielilor de personal în valoarea adaugată creată de societate.

Interval scor Procentul riscului de faliment

Starea societății

Z > 0,16 > 10% Foarte bună

0,1 < Z < 0,16 10% - 30% Favorabilă0.04 < Z < 0,1 30% - 65% Incertă

-0,05 < Z < 0,04 65% - 90 % NefavorabilăZ < - 0,05 > 90% Eșec

Sursa: Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”

Capirolul III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

În analiza echilibrului financiar sunt utilizați indicatori precum: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și tezoreria netă. Fiecare indicator oferă informații sugestive despre echilibrul financiar al entității, deoarece fondul de rulment arată echilibrul pe termen lung al entității, corelând capitalul permanent cu activele imobilizate; necesarul de fond de rulment arată echilibrul financiar pe termen scurt

36 Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura ULBS, Sibiu, 2013, pag. 327

20

Page 21: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

pentru că relaționează activele circulante cu datoriile pe termen scurt; iar trezoreria netă este echivalentă echilibrului curent datorită asocierii dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment.

3.1. Fondul de rulmelt

Fondul de rulment (Net Working Capital) „reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanțarea activelor circulante”37, se utilizează în analize financiare pentru a determina „echilibrul financiar”, făcând parte din categoria „indicatorilor de dimensionare a potențialului financiar al firmei”38.

Echilibrul financiar este reflectat prin comparația dintre lichiditatea și solvabilitatea resurselor. Regula de bază a echilibrului financiar presupune ca finanțarea utilizărilor să se realizeze într-un interval de timp egal cu perioada de deținere a resursele destinate finanțării utilizărilor respective.

În literatura de specialitate, fondul de rulment este considerat o marjă de singuranță la nivelul întreprinderii, având rol de a proteja entitatea de evenimente viitoare neprevăzute. Cu toate acestea, imdicatorul se poate exprima și prin excedentul capitalului permanent (surse permanente) în raport cu valoarea imobilizărilor (nevoi permanente – active imobilizate) sau văzut din partea de jos a bilanțului, excedentul activelor circulante (nevoi ciclice) față de datoriile pe termen scurt (surse ciclice). „El constituie premise menținerii solvailității întreprinderii, respective a unei independențe financiare a acesteia față de creanțierii săi”39

Graficul 1. Calculul fondului de rulment pe baza bilanțului.Nevoi permanente

(alocări stabile)Activele imobilizate

Surse permanete(resurse stabile)

Capital permanent

Nevoi ciclice (temporare)Active circulante

Fond de rulment

Surse ciclice (temporare)Datori pe termen scurt

Sursa: Prof. Univ. Dr. Petre Brezeanu - „Diagnostic financiar”

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizateCapitalurile permanente = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung

Pe percursul mai multor exerciții financiare se pot întâlni diverse situații în care fondul de rulment înregistrează valori diferite, și anume40:

a) Fond de rulment > 0 37 Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag 325.38 Bogdan I. – Management financiar – concepte, instrumente, Editura Universitară, București, 2004, pag. 325.39 Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 1999, pag. 99.40 Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag. 460.

21

Page 22: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Refletă excedentul capitalului permanent în detrimentul activelor imobilizate, astfel se asigură finanțarea integrală a imobilizărilor nete, iar excedentul din capitalul permanent este folosit pentru finanțarea activelor circulante. „Această situație evidențiază aportul fondului de rulment la echilibrul financiar pe termen lung, dar și la potețarea echilirului financiar pe termen scurt”41.

b) Fond de rulment < 0 Această situație se poate caracteriza printr-un dezechilibru financiar datorat

incapacității finanțării activelor imobilizate. Acest deficit provine din existența unei politici extrem de active în domeniul investițiilor care reprezintă un benficiu pe termen lung însă pe termen scurt aceasta poate aduce dificultăți, mai exact finanțarea activităților curente ale exercițiului financiar pot fi afectate de acest lucru.

FR = Active circulante – Datorii curente

Formula de mai sus ne prezintă relația dintre lichiditate și exigibilitate evidențiat prin prisma fondului de rulment, pe lângă aceasta relația poate identifica și riscul de incapacitate de plată pe termen scurt42. Calcularea fondului de rulment cu ajutorul acestei formule, poate genera trei situații, astfel:

a) Fond de rulment > 0 Activele circulante sunt mai mari decât datoriile pe termen scurt, ceea ce

confirmă existanța fondului de rulment, mai precis eliberarea unei părți din capitalul permanent pentru acoperirea financiară a activelor circulante. Pentru a descoperi dacă fodul de rulment contribuie normal la echilibrul financiar al firmei este necesară stabilirea contribuției sale la activitatea financiară a activelor circulante, respectiv a stocurilor.

b) Fond de rulment < 0Datoriile pe termen scut sunt mai mari decât activele circulante, astfel fondul de

rulment este negativ. Această situație reflectă un dezechilibru financiar masiv, semnalând criza de faliment. Pentru ca întreprinderea să se îndrepte poate să-și renegocieze împrumuturile sau să mărească viteza de rotație a activelor circulante.

c) Fond de rulment = 0Fondul de rulment nul sau aproape nul, reprezintă un semnal de alarmă și

subliniază sensibilitatea echilibrului financiar al întreprinderii.

41 Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag.101.42 Iosif N. Gh. – Analiza activității economice, Editura Economică, București, pag. 320.

22

Page 23: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

3.2. Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) „este reprezentat de activele circulante care trebuie să fie finațate din fondul de rulment”43.

Finanțarea alocărilor temporare , adică finanțarea producției se realizează, de obiccei, din sursele temporare, dar sunt situații când acestea sunt insuficiente pentru acoperirea alocărilor temporare, ceea ce implică apariția necesarului de fond de rulment (nevoia de fond de rulment).

Acesta prezintă diferența dintre nevoile temporare și sursele temporare, și anume suma necesară finațării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile reale (materii prime și materiale, produse finite, mărfuri, etc) și fluxurile de trezorerie (financiare, plăți și încasări) determinate în mare parte de activitatea de exploatare.

Cu cât valoarea NFR este mai mare cu atât societatea are nevoie de resurse44, dacă acestea provin din creșterea datoriilor, decizia este une foarte riscantă.

Perioada dintre achiziții, producție și vânzări determină constituirea stocurilor, pe când diferența dintre fluxrile reale și cele financiare duce la apariția datoriilor și creanțelor. Astfel:

- durata între momentul cumpărării și plății generează datorii,- durată între momentul vânzării și încasării generează creanțe.

Necesarul de fond de rulment se comportă ca „un element de activ”45 și este reprezentat de volumul activelor circulante (stocuri și creanțe) nefinanțate din sursele temporare (obligațiile pe termen scurt). În categoria datoriilor pe termen scurt se includ: furnizorii, salariații, bugetul de stat, care până în momentul plății lor reprezintă o sursă de finațare a activelor circulante.

În literatura de specialitate pentru calcularea necesarului de fond de rulment se utilizează următoarele formule46:

NFR = (Active circulante – Disponibilități bănești) – (Datorii pe termne scurt – Credite pe termen scurt)

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Credite pe termen scurt

În analiza financiară a unei întreprinderi putem întâlni următoarele ipostaze ale necesarului de fond de rulment:

a) NFR > 0 – „situția se consideră a fi normală numai dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii de finanțare a ciclului de

43 Isfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – Analiza economico financiară, Ed. Economică, București, 1999 pag. 237.44 Rusu C. – Diagnostic economic - financiar, volumul I, Edituta Economică, București, 2006, pag. 219.45 Vâlceanu Gh., Georgescu N. – Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 359.46 Spătaru L. – Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag. 462.

23

Page 24: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

exploatare.”47 În caz contrar, nevoia de fond de rulment existent va evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare.

b) NFR < 0 – arată că întreprinderea deține un surplus de resurse temporare, în paralel cu nevoile temporare. Această situație poate fi considerată favorabilă doar în cazul în care provine din accelerarea rotației activelor circulante și ale contractării unor credite cu scadență mai îndepărtată. Dacă nu, situația este nefavorabilă, pentru că se datorează întreruperii temporare a aprovizionării, reînoirii stocurilor sau activității de producție.

Factori care influențează volumul nevoii de fond de rulment și asupra cărora trebuie să se ia decizii manageriale sunt48:

Natura activității; Durata ciclului de producție; Viteza de rotație a stocurilor și creanțelor etc.

3.3. Trezoreria netă

Trezoreria netă (TN) reprezintă „indicatorul care pune în corelație fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment”49. „Ea reprezintă deasemenea ansamblul disponibilitățiilor rămase după ce se scad creditele de trezorerie”50.

Cunoscută sub denumirea de, disponibil bănesc „este partea din fondul de rulment care depășește nevoia de fond de rulment, constituie activele lichide, care staționează între două rotații.51” Aceasta prezintă situația financiară a entității atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Indicatorul se calculează conform următoarei formule:

TN = FR – NFR

Posibile situații în care se pote regăsi trezoreria nete:

a) TN – pozitivă (FR > NFR) – întreprinderea deține un excedent de trezorerie, adică dispune de lichidități, „ceea ce ii permite rambursarea datoriilor, acordarea de împtumuturi terților sau efectuarea de plasamente pe

47 Isfanescu A. – Analiza economico-financiară, capitolul 5, Biblioteca Digitală ASE.48 Spătaru L. – Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag 463.49 Vâlceanu Gh., Georgescu N. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 359.50 Avare Ph., Legros, L. Ravary – Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002, pag. 47.51 Isfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – Analiza economico-financiară, Ed. Economică, București., 1999, pag. 237.

24

Page 25: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

piața financiar-monetară”52. Dacă această situație se prezintă în decursul a mai multor exerciții financiare succesive, „rezultă că întreprinderea are o rentabilitate economică ridicată ”53.

b) NFR – constantă, atunci TN > 0 – este echivalentul profitului net, din care se exclud dividendele plătite în cursul perioadei (D) și la care se adaugă amortizarea (A).

c) TN < 0 – arată un deficit la exercițiului financiar dacă în calculul NFR nu s-au luat în considerare creditele pe termen scurt; dacă NFR este constant, TN este negative, fiind efectul înregistrării pierderii.

d) TN < 0 și NFR în creștere – întreprinderea deține o situație economico-financiară favorabilă. Aceasta valoare negativă a TN datorându-se decalajului între termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în lichidități și durata medie de onorare a obligațiilor pe termen

Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE ȘI

TRANZACȚIONATE LA BVB

Industria farmaceutică este o ramură a industriei tot mai bine cotată în ultima perioadă, unde câștigurile sunt în creștere, iar contribuția acesteia la formarea PIB-52 Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, Sibiu, 2003, pag. 290.53 Spătaru L.- Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, București, 2004, pag. 464.

25

Page 26: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

ului este tot mai ridicată. Atât producătorii interni cât și cei externi și-au mărit producția în ultimii ani datorită cererii tot mai ridicate de medicamente. Astfel această industrie a început să fie tot mai căutată de investitori fie ei străini sau autohtoni.

Pentru a putea crea o imagine de ansamblu asupra industriei farmaceutice din ultimii ani am ales trei companii active pe piața din România cu capital autohton și străin precum: Antibiotice SA, Biofarm SA și Zentiva SA.

4.1. Prezentarea generală a comapiilor din industria farmaceutică listate la BVB

Antibiotice SA (ATB) – fondată în anul 1955, este cel mai important producător de medicamete din România, a fost listată prima data la BVB în anul 1997. Activitatea de bază este producția de antiinfecțioase forme solide, fiind lider în furnizarea medicamentelor către spitalele din România54.

Graficul 2: Acționarii Antibiotice SA

27%

17%

6%

50%

Ministerul Sănătății

Alți acționari

S.I.F. Oltenia

TOTAL

Sursa: Prelucrare personală pe baza informațiilor furizate de www.bvb.ro

După cum putem observa, compania ATB deține în întregime capital autohton iar statul, reprezentat prin Ministerul Sănătății, deține jumătate din numărul acțiunilor.

Biofarma SA (BIO) - a fost fondată în anul 1921 prin fuzionarea mai multor societăți producatoare de medicamente care foloseau ca materie primă plantele medicinale sau subproduse animaliere55. Structura acționariatului fiind prezentată în grafidul următor.

Graficul 3: Acționarii Biofarm SA

54 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ATB, accesat la 05.05.2015.55 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BIO, accesat la 05.05.2015.

26

Page 27: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

46%

20%

12%

11%

10%

1%

S.I.F. Muntenia

S.I.F. Banat-Crișana S.A.

SIF Moldova

Alți acționari

Biofarm S.A.

A.A.A.S. loc. București

Sursa: Prelucrare personală pe baza informațiilor furizate de www.bvb.ro

La data de 31.12.2014, 46% din portofoliul companiei BIO era deținut de SIF Muntenia, iar după cum observăm din graficul de mai sus aproape 90% din portofoliu este în proprietatea societăților de investiții financiare din România.

Zentiva SA (SCD) - este o companie multinațională care face parte din grupul Sanofi, are ca obiect de activitate producerea și comercializarea produselor farmaceutice moderne56.

Graficul 4: Acționarii Zentiva SA

51%

25%

24%

Venoma Holdings Limited

Alți acționari

Zentiva NV

Sursa: Prelucrare personală pe baza informațiilor furizate de www.bvb.ro

Analizând graficul de mai sus putem observa că SCD este o companie cu capilat majoritar străin, având doar 2 acționari cu o importanță majoră, Venoma Holding Limited cu 51% și Zentiva NV cu 24%, restul de 25% fiind deținute ce alți acționari. Pentru a ne putea face o imagine asupra portofoliului celor trei companii am identifical valoarea portofoliului de acțiuni deținută la data de 31.12.2014, aceasta prezentându-se astfel:

Tabelul 3: Numărul de acțiuni al companiilor la data de 31.12.2014Companii Număr acțiuni

ATB 671.338.040

BIO 1.094.861.499

56 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD, accesat la 05.05.2015.27

Page 28: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

SCD 416.961.150

Sursa: Prelucrare personală pe baza informațiilor furizate de www.bvb.ro

4.2. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare

A) Profit pe acțiune (earnings per share)

Graficul 5: Evoluția Profitului pe acțiune (EPS)

2010 2011 2012 2013

ATB 0.0262512815140547

0.0357370691317063

0.0477297484485669

0.0467437462652943

BIO 0.0131658598034234

0.0132574750443389

0.019213571779822

0.0233646712605792

SCD 0.137608618932483

0.0812001525801624

0.0859230146501658

0.0771800346387187

0.01

0.03

0.05

0.07

0.09

0.11

0.13

0.15

lei /

acț

iune

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 - 2013

Compania cu cel mai mic profit pe acțiune, BIO înregistrează în 2010 – 2011, 0,01 lei/acțiune ca până la finele analizei să crească ușor. Profitul pe acțiune al ATB prezintă un trend ascendent, crescând de la 0,3 lei / acțiune în anul 2010, la 0,05 lei / acțiune în anul 2013, deși în anii 2010 – 2012 volumul acțiunilor rămâne neschimbat (Anexa 1), creșterea se datorează evoluției favorabile a profitului net care deține un trend ascendent pe toată perioada anlizată.

În anul 2013, s-a mărit atât volumul acțiunilor cât și profitul net, profitul pe acțiune rămânând același din anul precedent ceea ce înseamnă că ambele elemente au avut o rată de creștere aproximativ egală.

Comparativ cu celelalte entități, profitul pe acțiune cel mai ridicat este în cazul SCD, de 0,14 lei/ acțiune în anul 2010, ca mai apoi să scadă la 0,08 și să se mențină relativ constant până la finele analizei.

Scăderea cea mai drastică o înregistrează în anul 2011, numărul acțiunilor rămânând neschimbat, profitul net este cel care influențează scăderea, diminuându-se cu aproximativ 23,5 miloane lei conform Anexei 1.

O explicație a scăderii profitului net în anul 2011, analizând contul de profit și pierdere, este scăderea atât a veniturilor din exploatare cât și a veniturilor totale și creșterea cheltuielilor, în speciale a celor din exploatare.

28

Page 29: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

B) PER (Price to earning ratio)

Graficul 6: Evoluția PER

2010 2011 2012 2013

ATB 22.6274667650788 15.1383427109309 10.2242315508087 10.3115397996645

BIO 14.8110342136027 14.9349705986849 10.0970294447666 8.90232940494809

SCD 5.45024000544604 12.8571186977677 9.27574530811067 11.077994509879

2.50

7.50

12.50

17.50

22.50

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 - 2013

După cum observăm graficul de mai sus în anul 2010 ATB avea cel mai mare PER , urmată de BIO și mai apoi de SCD, astfel putem spune că în acest an ATB a fost cea mai performantă.

Anul 2011 este favorabil pentru BIO și SCD. ATB înregistreză o ușoară scădere, ca în anul 2012 scăderea să fie și mai mare datorită scăderii prețului și creșterii EPS-ului urmare a creșterii profitului net în 2011 (20.298.909 lei) iar în 2012 (27.110.836 lei) dar și a numărului de acțiuni din 2011(568.007.100 acțiuni) față de 2010 (477.656.681 acțiuni), după cum putem observa în Anexa 2.

Analizând evuluția PER pentru SCD observăm că este în creștere, subclasându-le în 2013 pe celelalte 2 cu un PER de 11,08. Această creștere se datorează creșterii valorii de piață e unei acțini datorită creșterii valorii de piață a companiei. Motivul pentru care evoluția PER în cazul SCD înregistrează un trend ascendent poate fi includerea companiei în Grupul Sanofi în anul 2009, crescându-i astfel gradul de încredere.

Privit din alt punct de vedere, nivelul scăzut al PER înseamnă, pentru investitor, o recuperare mai rapidă a investiției prin intermediul profitului, prin urmare în anul 2013, de exemplu, investitorii ATB își pot recupera cel mai rapid investiția prin intermediul profitului față de celalte 2 companii.

C) Capitalizarea bursieră (CB)

Graficul 7: Evoluția capitalizării bursiere

29

Page 30: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

2010 2011 2012 2013

ATB 283728068.514 307291841.1 277187464.8 323584935.28

BIO 213497992.305 216782576.802 212403130.806 227731191.792

SCD 312720862.5 435307440.6 332318036.55 356501783.25

25,000,000

75,000,000

125,000,000

175,000,000

225,000,000

275,000,000

325,000,000

375,000,000

425,000,000

475,000,000

lei

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 - 2013

Din punctul de vedere al capitalizării busiere, adică a valorii de piață a companiei, SCD deține detașat cel mai înalt nivel în anul 2011, comparativ cu celelalte 2 companii, acest fapt datorându-se valorii de piață mai ridicate a unei acțiuni deoarece numărul acțiunilor nu s-a modificat în intervalul analizat, ajungând la 1,04 lei/acțiune în anul 2011.

Anul 2010 a fost un an nefavorabil pentru SCD marcat prin cea mai scăzută capitalzare bursieră de aproximativ 312 milioane lei, scădere datorată deprecierii acțiunilor cu 0,75 lei/ acțiune față de anul 2011 când a înregistrat 1,04 lei /acțiune.

Privind situația strict pe anul 2011, SCD se menține totuși lider de piață, comparativ cu celelalte 2 companii. Deși BIO deține cel mai mare număr de acțiuni, nu este lider al valorii de piață, dar după cum putem observa evoluția acestui indicator înregistrează un trend ascendent; de aici putem afirma, având ca temei nemodificarea numărului de acțiuni în perioada analizată, că valoarea de piață a unei acțiuni prezintă o creștere în anul 2013.

Volumul acțiunilor ATB s-a menținut constant pe intervalul 2011-2012, iar în anul 2013 s-a mărit de la 568.007.100 acțiuni la 671.338.040 acțiuni, operațiunea folosită fiind majorarea capitalului social prin creșterea numărului de acțiuni cu 15% față de anul precedent (Anexa 3).

Privind capitatalizarea bursieră din pespectiva investitorilor care au plasat sume consistente în acțiuni, aceștia sunt influnțați de nivelul acesteia deoarece evidențiază cel mai bine nivelul lichidității pe piața de capital, relevând ușurința cu care se tranzacționează titlurile companiilor dar și posibilitatea găsirii unor contrapartide în cazul în care aleg să vândă acțiuni din portofoliul deținut.

D) MBR – Market Book Ratio - raportul Valoarea de piață/Valoare contabilă

Graficul 8: Market Book Ratio

30

Page 31: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

2010 2011 2012 2013

ATB 1.08040603176444 1.0704854259851 0.799851791033263 0.92810462288866

BIO 1.46471264002433 1.40537655230416 1.29089637742803 1.29475751877613

SCD 0.921527539131558 1.6977975012912 1.3194691239542 1.31035704352937

0.10

0.30

0.50

0.70

0.90

1.10

1.30

1.50

1.70

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 – 2013

Raportul între valoarea de piață a unei acțiuni și valoarea contabilă a acesteia oferă informații importante investitorilor cu privire la situația companiei în care ar dori să investească sau au investit deja.

Observăm că în primii 2 ani ai analizei MBR al ATB înregistreză valori subraunitare ceea ce arată faptul că valoare de piață a companiei este mai mare decât valoarea ei contabilă, ca mai apoi în anul 2012 valorile acestui indicator să înregistreze mărimi subunitare căpătând o depreciere a valorii de piață a acțiunilor față de valoarea contabilă.

Analizând valorile MBR în cazul celorlalte 2 companii, BIO și SCD, acestea prezintă valori supraunitare pe tot intervalul studiat, mai puțin SCD în 2010, de aici putem aprecia faptul că investitorii pieței de capital privesc valoarea întreprinderii ca fiind superioară celei contabile. Acest lucru poate fi pe de-o parte favorabil deoarece crește notorietatea și încrederea companiilor, dar pe altă parte sunt investitori sceptici care vad acestă situație ca fiind nefavorabilă și riscantă în ideea plasării disponibilităților. Modul de calcul al acestui indicator este prezentat în Anexa 4.

E) PSR (Price to Sales Ratio)

Dacă pentru calcularea indicatorului MBR am raportat valoarea de piață (capitalizarea bursieră) la valoarea contabilă (capitaluri proprii), pentru calcularea PSR vom raporta capitalizarea bursieră la totalul volumului vânzărilor înregistrate de companii anual (cifra de afaceri).

Pentu a evidenția cât mai real evoluția acestui indicator il vom intepreta prin comparație cu nivelul înregistrat de cele trei companii în intervalul 2010-2013, deaorece fac parte din același sector de activitate, și anume cel farmaceutic.

31

Page 32: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Acest indicator poate fi pozitiv și în cazul companiilor care înregistrează pierderi, și au vânzări considerabile.

Graficul 9: Price to Sales Ratio

2010 2011 2012 2013

ATB 1.16460474788613 1.09027715400162 0.909610773665184 1.01556333596841

BIO 2.59430452214618 2.31994229645017 2.0234480140141 1.91254200059832

SCD 1.20441993049593 1.84727701466601 1.37043435347045 1.22778063776338

0.25

0.75

1.25

1.75

2.25

2.75

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 – 2013

În cazul BIO acest indicatori prezintă un trend descendent influențat de oscilațiile capitalizării bursiere, deși cifra de afaceri prezintă creșteri pe toată perioada analizată. Plecând de la 2,59 lei în anul 2010 și ajungând în anul 2013 la 1,91 lei.

ATB deține cel mai scăzut nivel, comparativ cu celelalte două pe toată perioada analizată, evoluția ei fiind oscilantă cu cel mai ridicat nivel în anul 2010.

În graficul de mai sus putem observa cum PSR calculat pentru SCD variază de la an la an, cel mai mic nivel înregistrându-l în 2010, an în care atât nivelul capitalizării bursiere scade semnificativ, fiind de 312.720.863 lei în comparație cu cifra de afaceri care este de 259.644.377 lei (Anexa 5). Scăderea ciferei de afaceri din anii următori (2011 – 2012) se datorează scăderii veniturilor din exploatare, urmare a creșterii reducerilor comerciale acordate, dar și a suplimetării cheltuielilor de exploatare.

4.3. Analiza structurii activului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB

Graficul 11: Evoluția ratei activelor imobilizate

32

Page 33: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

2010 2011 2012 2013

ATB 42.9 39.03 39.54 38.45

BIO 40.13 37.15 37.02 37.7

SCD 18.4 24.68 26.47 25.32

12.50

17.50

22.50

27.50

32.50

37.50

42.50

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

În cadrul celor trei companii, valoarea RAI. se menține relativ constant cu ușoare scăderi în intervalul 2011 – 2013, excepție făcând SCD care înregitrează în anul 2010 cea mai scăzută valoare 18,4%, crescând apoi anul următor cu 6,3 puncte procentuale, datorită creșterii imoblizărilor corporale; ceea ce înseamnă că gradul de investire a capitalului în active fixe a crescut.

Analizând bilanțul contabil, observăm că în anul 2013 imobilizările corporale ale SCD scad datorită înregistrării unor diferențe din reevaluare, dar valoarea activelor imobilizate crește atât în mărime relativă cât și în mărime absolută, datorită creșterii semnificative a imobilizărilor în curs de execuțe cu 118% față de anul 2012.

Celorlalte doua companii, le scade valoarea RAI în perioada 2010-2011, la ATB cu 3,6 puncte procentuale deși ca valoarea absolută activele imobilizate cresc, o explicație în acenst sens este creșterea activelor totale ale companiei cu o rată mai mare decât creșterea activelor imobilizare ale acesteia.

Graficul 12: Evoluția ratei activelor circulante

33

Page 34: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Comparativ cu celelalte doua companii, SCD înregistrează ele mai ridicate valori ale acestei rate. Cea mai mică valoarea o atinge în anul 2010, urmând să scadă semnificativ în anul 2011, ca mai apoi să înregistreaze valori relativ constante. În cadrul celorlalte două companii, acest indicator se menține constant, ATB deține o creștere in 2011 față de 2010 de patru puncte procentuale, pe când BIO prezintă o creștere de 3 puncte procentuale în aceeiași perioada ca în urmatorii an ambele având o creștere relativ constantă.

Graficul 13: Evoluția ratei stocurilor

2010 2011 2012 2013

ATB 18.04 15.32 15.44 16.06

BIO 13.49 13.14 12.52 12.98

SCD 6.62 9.74 12.48 18.53

1.00

3.00

5.00

7.00

9.00

11.00

13.00

15.00

17.00

19.00

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Literatura de specialitate consideră nivelul optim pentru această rată în cadrul industriei ca fiind de 30%, analizând evoluția ratei stocurilor celor trei companii, observăm că nicio companie nu depășește acest prag. Ceea ce înseamnă că în cazul

34

2010 2011 2012 2013

ATB 57.02 60.9 60.4 61.28

BIO 59.74 62.7 62.83 62.13

SCD 81.45 75.22 73.47 74.59

52.50

57.50

62.50

67.50

72.50

77.50

82.50

%

Page 35: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

ATB și BIO mărimea relativă a stocurilor a scăzut în primii trei ani din perioada analizată, crescând ușor în cel de al patrulea.

Analizănd Rapoartele anuale ale administratorului publicate pe site-ul ATB, putem aprecia faptul că începând cu anul 2011 stocurle au început să scadă și să se mențină relativ constante datorită planificării pe fondul asigurării necesarului de materii prime și a identificării valorii optime pentru onorarea tuturor comenzilor din primele luni ale anului următor.

În cazul SCD acest indicator este în creștere de la 6,62% in 2010 la 18,53% în 2013, în mare parte datorită creșterii de achiziție a materialelor consumabile dar și a creșterii volumului producției, ilustrată prin valori mai mari ale produselor finite și mărfurilor.

Graficul 14: Evoluția ratei creanțelor

2010 2011 2012 2013

ATB 80.29 82.73 82.62 80.91

BIO 19.68 22.81 44.87 49.17

SCD 29.82 86.35 85.18 66.88

5.00

15.00

25.00

35.00

45.00

55.00

65.00

75.00

85.00

95.00

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

După cum putem observa în graficul de mai sus, rata creanțelor la ATB se menține constantă în perioada 2010-2013. Volumul atât de ridicat al creanțelor înregistrate de ATB se datorează colaborării cu sistemul sanitar din România și ritmului scăzut de încasare a creanțelor, dar și a altor clienți care lucrează cu Casa de Asigurări a căror decontări se fac la intervale lungi de timp.

În cazul BIO, rata stocurilor inregistrează un trend ascendent, crescând cu 25 puncte procentuale, de la aproximativ 20% în 2010 pana la 49,17% în 2013.

Referitor la SCD rata înregistrează cea mai mare creștere între 2010-2011, de 56,3 puncte procentuale, în valoare absolută, volumul creanțelor dublându-se.

Aceste creșteri, sunt datorate în toate cele trei cazuri, volumului ridicat al creanțelor comerciale dar și a termenelor de încasare specificate în contractele încheiate cu clienții.

35

Page 36: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Graficul 15: Evoluția ratei disponibilităților bănești

2010 2011 2012 2013

ATB 1.66 1.95 1.93 3.34

BIO 66.83 64.05 42.6 37.84

SCD 63.56 3.9 2.33 14.58

5.00

15.00

25.00

35.00

45.00

55.00

65.00

75.00

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Valorea ratei disponiblităților bănești în cazul ATB este una foarte mică, sub nivelul normal de 10%, ceea ce denotă faptul că societatea nu deține lichidități suficiente nici sub forma disponibilităților bănești și nici a investiților pe termen scurt, pentru a putea face față plăților curente.

La polul opus de afla BIO, cu rată a lichidității extrem de ridicată pe toată perioada analizată, deși scade cu 29 de puncte procentuale de la 66,83% în 2010 pană la 37,8% în 2013, aceste valori ridicate sunt explicate prin intermediul investițiilor majore pe termen scurt facute de societate.

În cazul SCD întâlnim o scădere majoră a indicatorului cu aproximativ 60 puncte procentuale în intervalul 2010-2011, deși firma nu deține investiții pe termen scurt.

4.4. Analiza structurii pasivului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB

Graficul 16: Evoluția ratei stabilității financiare

2010 2011 2012 2013

ATB 71.82 68.24 69.82 73.86

BIO 89.14 85.77 83.69 84.66

SCD 88.35 77.45 83.85 81.57

52.5

57.5

62.5

67.5

72.5

77.5

82.5

87.5

92.5

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

36

Page 37: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Valoarea ratei stabilității financiare pentru toate cele trei companii și în toți cei 4 ani, înregistrează valori peste nivelul optim de 50%, asta înseamnă că societățile au o stabilitate financiară bună, iar valoarea capitalului permanent este superioară valorii datoriilor curente.

Graficul 17: Evoluția ratei autonomiei financiare

2010 2011 2012 2013

ATB 66.86 63.86 67.38 68.15

BIO 86.64 83.45 82.88 83.5

SCD 85.63 73.73 77.95 75.56

53

58

63

68

73

78

83

88

93

98

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Rata autonomiei financiare este deasemenea superioară valorii optime de 33,3% de unde rezultă faptul că gradul de finantare din surse proprii depășește 70% la toate cele trei companii pe toata perioada analizată.

Putem afirma analizând legătura dintre sabilitatea financiară și autonomia financiară, singura diferență dintre cele două fiind prezența datoriilor pe termen lung la numitor în cazul stabilității că, cele două sunt aproximativ egale, ceea ce înseamnă că niciuna din companii nu se confruntă cu datorii pe termen lung majore.

Graficul 18: Evoluția ratei îndatorării globale

2010 2011 2012 2013

ATB 28.14 31.76 30.35 29.54

BIO 11.36 14.44 16.31 15.33

SCD 11.65 22.55 16.15 18.43

2.5

7.5

12.5

17.5

22.5

27.5

32.5

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

37

Page 38: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Doar observând graficul putem confirma ideea enunțată mai sus cum că toate cele trei companii nu au contractate credite pe termen lung cu valori mari, iar rata îndatoririi globale fiind influențată în mare parte de datoriile pe termen scurt.

În aceste condiții, datorită lipsei sau valorii scăzute a datoriilor pe termen mediu și lung, putem afirma faptul ca valorile ratei îndatoririi globale, sunt aproximativ egale cu valorile ratei datoriilor curente.

4.5. Analiza situației financiare a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică

4.5.1. LichiditateaGraficul 19: Evoluția ratei lichiditatii curente

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Pentru toate cele trei companii, pe parcursul celor patru ani marimea acestui indicator depășește valoarea optima de 2, valorile cele mai ridicate fiind înregistrare de Zentiva, cuprinse între 3,34 si 6,99, pe lângă faptul că deține suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiile pe termen scurt, aceste valori ridicate și constante, pot atrage dupa sine o utilizare necorespunzătoare a activelor curente.

Singura ATB care înregistrează valori apropiate de 2 ceea ce înseamnă că nu doar își poate achita datoriile curente dar poate și să dețină un control asupra nivelului lichidității.

Pe baza graficului se observă ca BIO încearcă să își controleze nivelul lichidității curente, deoarece valorile acestuia din 2010 în 2012 sunt în scădere, cu o ușoară creștere în 2013.

38

2010 2011 2012 2013

ATB 2.02 1.92 2 2.34

BIO 5.5 4.41 3.85 4.05

SCD 6.99 3.34 4.55 4.04

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

Page 39: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Graficul 20: Evoluția ratei lichidității imediate

2010 2011 2012 2013

ATB 1.66 1.62 1.69 1.96

BIO 4.76 3.83 3.37 3.52

SCD 6.53 3.01 3.98 3.29

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Pe tot intervalul analizat, în cazul celor trei companii rata lichidității imediate depășește nivelul optim 1. Cauza fiind superioritatea valorii activelor curente din care se exclud stocurile în comparație cu datoriile curente. Chiar dacă nu și-ar valorifica stocurile, toate cele trei societăți, dețin suficiente lichidități pentru a onora plățile cu scadență imediată.

Cea mai semnificativă modificare o putem observa la SCD în perioada 2010-2011 unde lichiditatea imedită scade cu 3,5 puncte procentuale; această scădere se datorează diminuării activelor circulante, mai precis a diminuării creanțelor care scad în marime relativă cu aproximativ 22,6 milioane.

Graficul 21: Evoluția ratei lichidității la vedere

2010 2011 2012 2013

ATB 0.03 0.04 0.038 0.07

BIO 3.68 2.82 1.64 1.53

SCD 4.44 0.13 0.106 0.59

0.25

0.75

1.25

1.75

2.25

2.75

3.25

3.75

4.25

4.75

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

BIO înregistreză valori considerabile a ratei lichidității la vedere pe toatea perioada, deși prezintă un trend descendent. O explicație în accest sens, o are prezența

39

Page 40: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

investițiilor financiare în primii doi ani iar celelalte doua companii se confruntă cu o lipsă acută de disponibilități bănești neputându-și ornora obligațiile din această sursă. Acestea înregistreaza valori sub limita acceptată, de 1.

Analizând situațiile financiare ale celorlalte 2 entități, ATB și SCD, observăm că acestea nu dețin investiții pe termen scurt, doar disponibilități băneși, iar nivelul acestora este foarte scăzut, excepție facând SCD în anul 2010.

4.5.2. Solvabilitatea

Graficul 22: Evoluția ratei solvabilității generale

2010 2011 2012 2013

ATB 3.55 3.15 3.29 3.38

BIO 8.81 6.92 6.12 6.51

SCD 8.58 4.43 6.18 5.42

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

9.5

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Pe tot intervalul analizat, în toate cele trei cazuri rata solvabilității generale, deține valori pozitive, superioare nivelului optim de 1,4; de aici constatăm că activele totale sunt superioare datoriilor totale și că entitățile își pot achita în orice moment întreaga valoarea a obligațiilor curente.

Graficul 23: Evoluția ratei solvabilității patrimoniale

2010 2011 2012 2013

ATB 0.93 0.94 0.95 0.92

BIO 0.97 0.97 0.99 0.98

SCD 0.97 0.95 0.92 0.92

0.89

0.91

0.93

0.95

0.97

0.99

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

40

Page 41: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

După cum putem observa solvabilitatea patrimonială înregistrează valori mai mari de 0,5, ceea ce înseamnă că ponderea capitalurilor proprii în capitalul permanent este considerabilă și entitățile nu dețin datorii pe termen lung. De aici putem afirma că societățile sunt stabile și căutate de investitori în vederea plasării investițiilor în domeniul farmaceutic.

4.5.3. Analiza profitabilității

Graficul 24: Evoluția ratei rentabilitatii economice

2010 2011 2012 2013

ATB 7.78 7.14 8.59 10.52

BIO 10.07 8.71 8.27 10.72

SCD 15.88 10.93 11.56 14.04

1

3

5

7

9

11

13

15

17

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Cu ușoare creșteri in 2011, rata rentabilității economice, a avut un trend ascendent, cauzată de o evoluție mai rapidă a rezultatului din exploatare raportat la activul total, cu alte cuvinte a înregistrat o creștere a utilizării activului. Această constatare fiind valabilă pentru toate cele trei companii în perioada 2011-2013.

Graficul 25: Evoluția ratei rentabilitatii financiare

2010 2011 2012 2013

ATB 4.77 7.07 7.82 9

BIO 9.89 9.41 12.78 14.54

SCD 16.91 13.21 12.77 14.8

1

3

5

7

9

11

13

15

17

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

41

Page 42: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Analiza evoluției rantabilității financiare este elocventă pentru că, în intervalul 2010-2013, toate cele trei companii au înregistrat profit. Rezultând rentabilitate financiară pozitivă, cu valori cuprinse înre 4,77% și 9% pentru ATB , 9,41% -14,54% BIO, respectiv 12,77 % - 16,91% pentru SCD.

Astfel contribuția pe care o aduce profitul net, în vedera dezvoltării capitalului propriu este pozitivă.

4.6. Analiza ratelor de gestiune a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică

Graficul 26: Numărul de rotații a Activelor Totale

2010 2011 2012 2013

ATB 0.62 0.63 0.59 0.62

BIO 0.49 0.51 0.52 0.56

SCD 0.66 0.68 0.75 0.8

0.35

0.45

0.55

0.65

0.75

0.85

Nu

r d

e ro

tați

i

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Numărul de rotații a activelor totale este în creștere în cazul BIO și SCD, iar în cazul ATB își menține și aici trendul ascendant, excepție făcând anul 2012 când se înregistrează o ușoară scădere. De aici rezultă o activitate performantă a celor trei societăți.

Graficul 27: Durata unei rotații a Activelor Totale

2010 2011 2012 2013

ATB 588.42 581.87 616.03 586.02

BIO 746.16 721.95 690.25 645.64

SCD 557.07 538.65 486.32 452.61

325

375

425

475

525

575

625

675

725

775

Num

ăr d

e zi

le

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

42

Page 43: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Conform graficului, putem observa că durata medie a unei rotații a activului total, în perioada analizată, este de aproximativ 1,6 ani în cazul ATB. În cazul BIO durata de rotație a activelor totale este de 1,9 ani, iar în cazul SCD este de 1,3 ani. Putem spune că aceste valori sunt ridicate și implică o recuperare cat mai îndepărtată a activului total în forma bănească, lichidă.

Graficul 28: Numărul de rotații ale Capitalului Propriu

2010 2011 2012 2013

ATB 0.93 0.98 0.87 0.91

BIO 0.56 0.61 0.63 0.67

SCD 0.77 0.92 0.96 1.07

0.1

0.3

0.5

0.7

0.9

1.1

Nu

r ro

tați

i

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Numărul de rotații ale capitalului propriu este sub nivelul minim de 2 rotații acceptat de litaratura de specialitate, coborând chiar sub nivelul de 1 rotație, în toate cele trei situații. Astfel companiile au un ritm lent de avansare și recuperare a resurselor proprii pe care le gestionează în cadrul exercițiilor financiare analizate.

Graficul 29: Durata unei rotații a Capitalului Propriu

2010 2011 2012 2013

ATB 393.45 371.75 415.08 399.39

BIO 646.49 602.53 572.12 539.15

SCD 477.05 397.14 379.09 341.99

325

375

425

475

525

575

625

675

Num

ăr d

e zi

le

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

43

Page 44: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

După cum putem observa în graficul de mai sus, durata de rotație al capitalului propriu al companiilor analizate depășește cu mult, nivelul optim de 180 zile, de aici deducem faptul că acestea se confruntă cu o recuperare lentă a capitalului propriu sub formă bănească. Totuși putem observa o tendință de scădere, mai ales în cazul BIO și SCD, cee ce înseamnă că societățile au început să își controleze această deficiență.

Graficul 30: Numărul de rotații a stocurilor

2010 2011 2012 2013

ATB 6.53539279014855 6.84592526168989 6.77888697096385 6.48038462432966

BIO 6.62667905763572 6.57752250363594 6.88819601394873 7.30275760512273

SCD 10.5817576979726 10.0954997583316 8.82543215327238 7.31266994882439

1.00

3.00

5.00

7.00

9.00

11.00

Num

ăr

de

rota

ții

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Atât ATB cât și BIO au valori mai mici decât nivelul minim stabilit, și anume de 8 rotații, de aici deducem că acestea fac eforturi pentru gestionarea eficientă a stocurilor. Pe grafic de observă o tendință ușoară de creștere în cazul BIO pe intervalul 2010-2013. Deși a pornit cu valori relativ bune în primii doi ani, numărul de rotații în cadrul SCD au scăzut în urmatorii doi, sub nivelul mediu în anul 2013, confruntându-se și ea, ca și celelalte două cu unele probleme în gestiunea stocurilor. (Anexa 6)

Graficul 31: Durata de stocare

2010 2011 2012 2013

ATB 55.8497418166206 53.316386908656 53.8436474252208 56.3238173594914

BIO 55.0803799045348 55.4920184306833 52.9892005484264 49.9811194258947

SCD 34.4933243056521 36.1547232665498 41.3577481148798 49.913369884645

5

15

25

35

45

55

Nu

r d

e zi

le

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

44

Page 45: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Durata de stocare pentru ATB și BIO este mai mare decât media de 45 zile, de unde se confirmă încă odată gestiunea ineficinetă a stocurilor. Pentru SCD, situația este mai favorabilă, în perioada 2010-2013, deoarece înregistrează valori sub 45 de zile, excepție făcând anul 2013, când durata de stocare crește cu 5 de zile față de medie.

Analizând stocurile medii în cazul SCD observăm că aceste se măresc de la an la an, cauza principală fiind creșterea stocurilor pentru materii prime și materiale consumabile în vederea asigurării stocului optim pentru producție aferente intervalelor ulteroare.

Pe ansamblu, cuprinzând toate cele treo companii, putem afirma că durata în zile a unei rotații în anul 2013, este destul de mare, astfel stocurile trec prin faza de aprovizionare, producție și vânzare foarte lent.

Pentru a putea remedia situația, companiile trebuie să accelereze viteza de rotație a stocurilor prin optarea pentru furnizori mai buni, reducerea costurilor și eficiența gestionării stocurilor profuselor finite. (Anexa 7)

Graficul 32: Numărul de rotații a Creanțelor

2010 2011 2012 2013

ATB 1.36672543116283 1.40430294414833 1.27437620963396 1.27012491490341

BIO 3.54248219937335 3.11217717121343 2.28600250147148 2.26329912922705

SCD 2.46142023686467 2.20815676687575 1.81834129891894 1.84101159871588

0.25

0.75

1.25

1.75

2.25

2.75

3.25

3.75

Nu

r d

e ro

tați

i

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Creanțele clienți reprezintă un element important pentru o companie, în general, iar gestiunea relaților cu clienții constituie un întreg ansamblu de metode și tehnici folosite pentru eficientizarea creditului comercial.

Numărul de rotații ale creanțelor este în scădere, acest trend fiind invers proporțional cu nivelul optim în care firma s-ar putea bucura de o activitate performantă în care creanțele să participe la mai multe cicluri de producție.

O situație relativ favorabilă s-a înregistrat doar în anul 2010, în cadrul companiei BIO, când numărul de rotație al creanțelor a fost de 3,5. (Anexa 8)

45

Page 46: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Graficul 33: Durata medie de recuperare a Creanțelor

2010 2011 2012 2013

ATB 267.061687503285 259.915427451704 286.414637405103 287.373309284118

BIO 103.03509783749 117.281240726307 159.667366840173 161.269005623951

SCD 148.288372108671 165.296235065967 200.732392877511 198.260565145048

25

75

125

175

225

275

325

Nu

r d

e zi

le

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Durata medie optimă pentru recuperarea creditelor furnizori este de 30 zile, valoare care este depășită cu mult, de toate cele trei societăți. Analizând graficul doar din această perspectivă, putem susține ideea blocajelor de lichiditate cu care se confruntă acestea.

Dar privind pe ansamblu și luând în calcul rata disponibilităților bănești pe toată perioada analizată, pentru cele trei societăți observăm ca acestea nu se confruntă cu o problemă în de lichiditate.

Luând în calcul strict evoluția acestui nivel și analizând durata atât de ridicată de recuperare a creanțelor, putem identifica o cauză importantă pentru care ATB înregistrează cel mai înalt nivel și anume colaborarea cu sistemul de sănătate din România, fiind principalul furnizor de medicamente în spitalele din țară. Ritmul scăzut a încasărilor din sistemul sanitar a dus la o durată medie de încasare a creanțelor mult mai mare. (Anexa 9)

Graficul 34: Numarul de rotații a Creditelor comerciale - Furnizori

2010 2011 2012 2013

ATB 8.30106196057707 7.57204177053747 6.53637408952675 6.94188740543051

BIO 6.48435628638714 4.84505827786533 3.52777679850152 3.80129071633948

SCD 10.0163409735836 8.30891924201828 7.69140390854497 7.8662290813663

1.00

3.00

5.00

7.00

9.00

11.00

Nu

r d

e r

ota

ții

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

46

Page 47: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Atât în cazul ATB cât și în cazul BIO numărul de rotații a creditelor comerciale este în scăderedin anul 2010 până în anul 2012 cu ușoare creșteri în anul 2013. Pentru SCD situația nu este îmbucurătoare deși atinge un nivel de 10,02 în 2010 ajungând in 2013 la 7,87 rotații. (Anexa 10)

Graficul 35: Durata medie de achitare a furnizorilor – datorii comerciale

2010 2011 2012 2013

ATB 43.9702777468036 48.2036432260848 55.8413571501118 52.5793604365388

BIO 56.289319074934 75.3344911592714 103.464595649883 96.0200172091767

SCD 36.4404527524199 43.9286975078771 47.4555756452335 46.40088614564

10

30

50

70

90

110

Num

ăr d

e zi

le

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Datorită factorilor externi precum capacitatea de negociere a contractelor sau amânarea termenlor de plată care influențează acest indicator, puteam observa oscilații majore în cazul tuturor celor trei societăți. BIO în anul 2011 conform graficului a înregistrat cea mai mare amânare a plății furnizorilor de 103 zile.

După cum putem observa analizând graficele de mai sus, dar și Anexa 11, durata de achitare acreditelor furnizori este mai mică decât durata de recuperare a creanțelor, la toate cele 3 companii, astfel putem spune că nu există un excedent finaniar creat de diferența dintre resursele procurate de la furnizori și cele puse la dispoziția clienților.

47

Page 48: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

4.7. Analiza gradului de îndatorare a companiilor din industria farmaceutică listate la BVB

Graficul 36: Rata îndatoririi globale

2010 2011 2012 2013

ATB 28.17 31.76 30.35 29.54

BIO 11.36 14.44 16.31 15.33

SCD 11.65 22.55 16.15 18.43

2.5

7.5

12.5

17.5

22.5

27.5

32.5

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

După cum am observat și mai sus calculând ratele de structură a pasivului bilanțier, ponderea datoriilor totale în totalul resurse este foarte scăzută, ceea ce înseamnă un grad ridicat de autonomie financiară, mai ales că niciuna dintre cele 3 firme nu se confruntă cu datorii pe termen lung semnificative.

Graficul 37: Levierul financiar

2010 2011 2012 2013

ATB 42.14 49.72 45.05 43.35

BIO 13.11 17.31 19.68 18.36

SCD 13.61 30.59 20.72 24.39

5

15

25

35

45

55

%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Reprezentând ponderea datoriilor totale în capital propriu, acest indicator înregistrează sub 50% în cazul tuturot firmelor. Cel mai mic nivel în deține în anul

48

Page 49: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

2010 atât BIO cât și SCD unde datoriile totale sunt foarte scăzute în detrimentul capitalurilor proprii. ATB deține valori mai ridicate ale acestui indicator datorită faptului că, în comparație cu celelalte 2 nivelul datoriilor este mai ridicat.

4.8. Analiza riscului de faliment a companiilor listate la BVB din industria farmaceutică

Spunem depre o firmă că este solvabilă atunic când este capabilă să își poată acoperi obligațiile ajunse la scadență. În momentul în care caestea nu mai poti fi acoperite din fondurile entității economice și nu mai există alte surse financiare externe pe care le poate mobiliza, spunem că entitatea a întrat în incapacitate de plată, declansându-se astfel procedura de faliment.

Cele mai importante criterii care stau la baza stabilirii insolenței și implicit a faliemntului sunt: gradul de îndatorare risicat și solvabilitatea scăzută. În vederea determinării riscului de faliment vom folosi în cele ce urmează metoda scorurilor:

Modelul Altman

Grafic 38: Valoarea ecuației Z în calcularea riscului de faliment

2010

2011

2012

2013

1 2 3 4 5 6 7

2010 2011 2012 2013

ATB 3.0300017940275 2.86364686812131 3.00652614984377 3.16553850167349

BIO 6.23597753871415 5.1222730387704 4.75186862364876 5.10126198842756

SCD 6.7769232484828 4.03901062951507 5.04830098054708 4.7810853146243

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Calcularea riscului de falimen pentru companiile BIO și SCD înregistrează valori peste 3 pe toată perioada analizată sugerând faptul că riscul de faliment este aproape inexistent, situația financiară fiind bună și cu o situație solvabilă. În cazul ATB valoarea ecuației este puțin sub 3 în anul 2011, cand putem aprecia că societatea s-a confruntat cu o situație deficitară s-a redresat în anii următori pe seama unei bune strategii, astfel că în anii 2012 – 2013riscul de faliment este aproape inexistent cu valori peste 3.

49

Page 50: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Modelul Conan și Holder

Grafic 39: Valoarea ecuației Z în calcularea riscului de faliment

2010

2011

2012

2013

1 3

2010 2011 2012 2013

ATB 0.674361285453997

0.620228590881708

0.630413946862628

0.696198235839809

BIO 1.13155648937599

0.96958087755289

0.834984167708446

0.991988894411916

SCD 1.40145042769112

2.31331691106047

0.971569120716691

0.864513374654852

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Calculând și prin prisma Modelului Conan și Holder riscul de faliment al celor trei companii se confirmă ecuația calculată prin prisma primului model, adică riscul de faliment în cele tri situați este foarte scăzut, sub 10% și situația economică a societăților fiind una foarte bună. (Anexa 13)

4.9. Analiza echilibrului financiar a companiilor din isndustria farmaceutică listate la BVB pe baza corelației dintre FR, NFR și TN

Graficul 40: Evoluția fondului de rulement

50

2010 2011 2012 2013

ATB 113615255 131227224 155761006 181150225

BIO 82458412 89873259 92623722 98883693

SCD 277169583 183510251 185402399 202567069

25,000,000

75,000,000

125,000,000

175,000,000

225,000,000

275,000,000

Lei

Page 51: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Analizând situația financiară a ATB observăm că evoluția fondului de rultment este pozitivă și în creștere. De aici putem aprecia o situație de echilibru financiar cu o perspectiva favorabilă, altfel spus, autonomia financiară este ridicată iar riscul de sovabilitate este scăzut.

Fondul de rulment al SCD este și el favorabil cu cea mai mare valoare înregistrată în anul 2010, exprimând un excedent al capitalului permanent în detrimentul activelor imobilizate sau un deficit al datoriilor curente în raport cu activele curente. În urmatorii ani, mențimându-se relativ constant, cu ușoare creșteri în 2013. Pentru BIO, valorile fondului de rulment sunt constante și pozitive, reflectând un echilibru financiar invariabil.

Graficul 41: Evoluția necesarului de fond de rulment

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Necesarul de fond de rulement al ATB în intervalul analizat înregistrează un trend ascendent, semnificând valori ridicate ale nevoilor temporare în raport cu resursele temporare. O consecință a creșterii necesarului de fond de rulment este sporirea nevoilor curente într-o mai mare masură decât creșterea datoriilor curente datorate creșterii activelor curente și a reducerii disponibilităților dar și a creditelor pe termen scurt ale căror valori sunt relativ constante.

Valorea necesarului de fond de rulment al companiei BIO crește în intervalul 2010-2011 scăzând seminificativ în 2012 datorită creșterii disponibilităților bănești și a creditelor pe termen scurt cu o rată mai mare decât creșterea activelor circulante.

51

2010 2011 2012 2013

ATB 179193480 208303943 242044746 242801684

BIO 81537586 89136682 39493344 49366816

SCD 72025576 173282864 179868767 163401454

25,000,000

75,000,000

125,000,000

175,000,000

225,000,000

Lei

Page 52: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Evoluția necesarului de fond de rulment rezultat din situațiile financiare ale SCD înregistrază un trend ascendent în primii 3 ani, scăzând în anul 2013 din cauza creșterii disponibilităților bănești și a datoriilor curente în detrimentul activelor circulante.

Graficul 42: Evoluție trezorerie netă

2010 2011 2012 2013

ATB -65578225 -77076719 -86283740 -61651459

BIO 920826 736577 53130378 49516877

SCD 205144007 10227387 5533632 39165615-75,000,000

-25,000,000

25,000,000

75,000,000

125,000,000

175,000,000

225,000,000

Lei

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013

Trezoreria netă rezultată din situațile financiare ale ATB înregistrează valori negative, iar necesarul de fond de rulment este în creștere indicând o situație economico-financiară favorabilă. Valoarea negativă datorându-se decalajului între termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în lichidități și durata medie de onorare e obligaților pe termen scurt.

Pe baza datelor furnizate BIO și SCD dețin un excedent de trezorerie dispunând de lichidități permițându-le achitarea obligațiilor, acordarea de împrumut terților, sau chiar efectuarea unor plasamente pe piață. Cu alte cuvinte societățile dețin o rentabilitate economică ridicată. Indicatorii echilbrului financiar i-am calculat detaliat în cadrul Anexei 14.

52

Page 53: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

CONCLUZII

În primul rând, putem afirma faptul că analiza poziției financiare este utilă atât întreprinderii cât și potențialilor investitori sau creditori ai acesteia prin informațile pe care le furnizează. Tebuie să ținem și să verificăm verificitatea și caracterul oficial al situațiilor financiare pentru a obține informații și de a face estimări cât mai apropiate de realitate.

În al doilea rând, informațiile furnizate de analiza poziției financiare sunt benefice pentru adoptarea unor decizii cu privire la politica de gestionare a resurselor, de investire sau de contractare a unor imprumuturi. Pentru obțierea acestor informații trebuie utilizate instrumente adecvate care să reflecte adevărata situație a întreprinderii.

Pornind de la analiza situațiilor financiare a celor 3 companii, Antibiotice SA, Biofarm SA și Zentiva SA în anii 2010 – 2013 am urmărit indentificarea principalelor probleme de natură financiară cu care aceasta s-au confruntat în toți acești ani și căutarea unor soluții prielnice în contextul actual.

Astfel, am început cercetarea prin obținerea unor informații despre obiectul de activitate al societăților, ca mai apoi prin a identifica principalele elemente din bilanț care m-au ajutat în analiza financiară.

Compania cu cel mai mic profit pe acțiune în înregistrează BIO în 2010 – 2011, ca până la finele analzei să crească ușor. Profitul pe acțiune al ATB prezintă un trend ascendent, deși în anii 2010 – 2012 volumul acțiunilor rămâne neschimbat creșterea se datorează evoluției favorabile a profitului net care deține un trend ascendent pe toată perioada anlizată. Comparativ cu celelalte entități, profitul pe acțiune cel mai ridicat este în cazul SCD, de 0,14 lei/ acțiune în anul 2010, ca mai apoi să scadă la 0,08 și să se mențină relativ constant până la finele analizei

Din punctul de vedere al capitalizării busiere, adică a valorii de piață a companiei, SCD deține detașat cel mai înalt nivel în anul 2013, comparativ cu celelalte 2 companii, acest fapt datorându-se valorii de piață mai ridicate a unei acțiuni deoarece numărul acțiunilor nu s-a modificat în intervalul analizat.

Privind capitalizarea bursieră din pespectiva investitorilor care au plasat sume consistente în acțiuni, aceștia sunt influnțaț de nivelul CB deoarece evidențiază cel mai bine nivelul lichidității pe piața de capital, relevând ușurința cu care se tranzacționează titlurile companiilor dar și posibilitatea găsirii unor contrapartide în cazul în care aleg să vândă acțiuni din portofoliul deținut.

Analizând bilanțul contabil, observăm că în anul 2013 imobilizările corporale ale SCD scad datorită înregistrării unor diferențe din reevaluare, dar valoarea activelor imobilizate crește atât în mărime relativă cât și în mărime absolută, datorită creșterii semnificative a imobilizărilor în curs de execuțe cu 118% față de anul 2012.

Celorlalte doua companii, le scade valoarea RAI în perioada 2010-2011, la ATB cu 3,6 puncte procentuale deși ca valoarea absolută activele imobilizate cresc, o

53

Page 54: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

explicație în acenst sens este creșterea activelor totale ale companiei cu o rată mai mare decât creșterea activelor imobilizare ale acesteia.

Putem afirma analizând legătura dintre sabilitatea financiară și autonomia financiară, singura diferență dintre cele două fiind prezența datoriilor pe termen lung la numitor în cazul stabilității că, cele două sunt aproximativ egale, ceea ce înseamnă că niciuna din companii nu se confruntă cu datorii pe termen lung majore.

Toate cele trei companiile nu au contractate credite pe termen lung cu valori mari, iar rata îndatoririi globale fiind influențată în mare parte de datoriile pe termen scurt.

Pentru toate cele trei companii, pe parcursul celor patru ani marimea acestui indicator depășește valoarea optima de 2, valorile cele mai ridicate fiind înregistrare de Zentiva, cuprinse între 3,34 si 6,99, pe lângă faptul că deține suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiile pe termen scurt, aceste valori ridicate și constante, pot atrage dupa sine o utilizare necorespunzătoare a activelor curente.

Pe tot intervalul analizat, în cazul celor trei companii rata lichidității imediate depășește nivelul optim 1. Cauza fiind superioritatea valorii activelor curente din care se exclud stocurile în comparație cu datoriile curente. Chiar dacă nu și-ar valorifica stocurile, toate cele trei societăți, dețin suficiente lichidități pentru a onora plățile cu scadență imediată.

Pe tot intervalul analizat, în toate cele trei cazuri rata solvabilității generale, deține valori pozitive, superioare nivelului optim de 1,4; de aici constatăm că activele totale sunt superioare datoriilor totale și că entitățile își pot achita în orice moment întreaga valoarea a obligațiilor curente.

Numărul de rotații a activelor totale este în creștere în cazul BIO și SCD, iar în cazul ATB își menține și aici trendul ascendant, excepție făcând anul 2012 când se înregistrează o ușoară scădere. De aici rezultă o activitate performantă a celor trei societăți.

Numărul de rotații ale capitalului propriu este sub nivelul minim de 2 rotații acceptat de litaratura de specialitate, coborând chiar sub nivelul de 1 rotație, în toate cele trei situații. Astfel companiile au un ritm lent de avansare și recuperare a resurselor proprii pe care le gestionează în cadrul exercițiilor financiare analizate.

Pe ansamblu, cuprinzând toate cele treo companii, putem afirma că durata în zile a unei rotații în anul 2013, este destul de mare, astfel stocurile trec prin faza de aprovizionare, producție și vânzare foarte lent.

Pentru a putea remedia situația, companiile trebuie să accelereze viteza de rotație a stocurilor prin optarea pentru furnizori mai buni, reducerea costurilor și eficiența gestionării stocurilor profuselor finite.

Analizând durata atât de ridicată de recuperare a creanțelor, putem identifica o cauză importantă pentru care ATB înregistrează cel mai înalt nivel și anume colaborarea cu sistemul de sănătate din România, fiind principalul furnizor de

54

Page 55: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

medicamente în spitalele din țară. Ritmul scăzut a încasărilor din sistemul sanitar a dus la o durată medie de încasare a creanțelor mult mai mare.

Durata de achitare acreditelor furnizori este mai mică decât durata de recuperare a creanțelor, la toate cele 3 companii, astfel putem spune că nu există un excedent finaniar creat de diferența dintre resursele procurate de la furnizori și cele puse la dispoziția clienților.

Riscul de faliment în cele trei situați este foarte scăzut, sub 10% și situația economică a societăților fiind une foarte bună.

Analizând situația financiară a ATB observăm că evoluția fondului de rultment este pozitivă și în creștere. De aici putem aprecia o situație de echilibru financiar cu o perspectiva favorabilă, altfel spus, autonomia financiară este ridicată iar riscul de sovabilitate este scăzut. Pentru BIO, valorile fondului de rulment sunt constante și pozitive, reflectând un echilibru financiar invariabil.

O consecință a creșterii necesarului de fond de rulment este sporirea nevoilor curente într-o mai mare masură decât creșterea datoriilor curente datorate creșterii activelor curente și a reducerii disponibilităților dar și a creditelor pe termen scurt ale căror valori sunt relativ constante.

În opinia mea, societatea va avea un viitor destul de favorabil dacă încearcă să-și corecteze ușoarele decalajele ale duratei de încasare a creanțelor și duratei de plată a furnizorilor, în vederea scăderii, respectiv a creșterii acestora, dar și a gestionării mai eficiente a stocurilor.

55

Page 56: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelescu G. – Piața de capital în context european, Editura Economică, București, 2009.

2. Avare Ph., Legros G., Ravary L.– „Gestiune și analiză financiară”, Editura Economică, București, 2002, pag. 47.

3. Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura ULBS, Sibiu, 2013.

4. Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Sibiu, 2003.5. Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura

ULBS, Sibiu, 2010.6. Bernard Colosse – Contabilitatea generală, Ediția a 4-a, Traducere realizată de

Neculai Tabără, Editura Moldova, 1995.7. Bernard Colosse – Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de

Comptabilité, septembre-octombre, 1988.8. Bogdan I.– „Management financiar – concepte, instrumente”, Editura

Universitară, București, 2004.9. Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008.10.Brătian V. – Valoarea firmei – tehnici și metode de evaluare financiară,

Editura ULBS, Sibiu, 2013.11.Brezeanu P. - „Diagnostic financiar”, Editura Economică, București, 2003.12.Bușe L. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005.13.Butănescu Volanin R. – Managementul financiar al firmei – management al

valorii, Editura ULBS, Sibiu, 2010.14.Eros – Stark L., Pantea I. M. – „Analiza situației financiare a firmei”, Ed.

Economică, București, 2001.15.Feleagă N. – Tratat de contabilitate financiară, volumul I, Editura Economică,

București, 1998.16.Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București,

2009. 17.Iosif Gh. N. – „Analiza activității economice”, Editura Tribuna Eonomică,

București, 2009.18.Isfanescu A. – „Analiza economico-financiară”, capitolul 5, Biblioteca

Digitală ASE.19.Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – „Analiza economico-financiară”,

Editura Economică, București, 1999.20.Rusu C. – „Diagnostic economic - financiar”, volumul I, Edituta Economică,

București, 2006.21.Solomon D. C. – Analiză economico– financiară II – curs universitar, Editura

Alma Mater, Bacău, 2003.

56

Page 57: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

22.Spătaru L. – „Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor”, Editura Economică, București, 2004.

23.Stancu I., - Finanțe, Ed. Economică, București, 2002.24.Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București,

2001.25.Toma M., Alexandru F. – Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Ed.

Economică, București, 2003.26.Vâlceanu G., Robu V.– „Analiză economico - financiară”, Editura Economică,

București, 2005.27.Standardul Internațional de Contabilitate – IAS 1.28.Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/201429.www.bvb.ro30.www.antibiotice.ro/31.www.zentiva.ro/32.www.biofarm.ro/

57

Page 58: Analiza Pozitiei Finanicare a Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

ANEXE

58