Analiza Potenţialului Personal Şi Identificarea Direcţiilor Prioritare de Dezvoltare Personală...

7/24/2019 Analiza Potenialului Personal i Identificarea Direciilor Prioritare de Dezvoltare Personal Orientare Profesional

1/14

Analiza potenialului personal i identifcarea direciilor prioritare de dezvoltare

personal orientare proesional

SINDROMUL BURN-OUT

(SINDROMUL DE OBOSEAL CRONIC) Cuvinte cheie: sindrom burn-out, oboseal cronic,management stres, exerciiu fizic

pagina 1- 2, test sindrom burn-out

Maslach si Jackson (1981) sintetizeaz aceast simptomatologie ntr-un "sindrom ce prezint 3dimensiuni!a) depersonalizarea - persoana se distaneaz de ceilali#

$) reducerea realizrilor personale mai ales n condiiile unui spirit critic (orientat spre cei din%ur# dar &i spre sine# n egal msur) crescut asociat cu scderea randamentuluic) epuizare emoional - persoana se simte golit de resurse emoionale &i de'ine oarte'ulnera$il la agenii stresori

*indromul $urn-out se instaleaz lent +u apare n urma unor traume sau e'enimente &ocante# cidoar ca urmare a unor actori stresori cronici ce in de locul de munc

,n la instalarea eectelor sindromului indi'idul parcurge cte'a aze preliminare!1 .ntuziasmul ideal! este etapa n care se ncadreaz persoanele alate la nceputul carierei# carein'estesc# oarte mult din punct de 'edere emoional# n munca pe care o des&oar# trind cu

ideea c pot acoperi carenele proesionale oarte repede/ *tagnarea ineicient! munca &i pierde aspectul primordial# nu mai are acela&i eect stimulati'asupra indi'idului# are loc o scdere a capacitii de a lucra cumulat cu asocierea re'endicrilordin planul indi'idual (persoana realizeaz c &i dore&te &i altce'a n aara unui loc de munc

$ine pltit! amilie# copii# 'acane# socializare)3 *entimentul de rustrare! n acest moment se dez'olt tul$urri izice (cealee sau migrene#tul$urri gastrointestinale# modiicarea calitii somnului etc)# comportamentale &i psiho-emoionale (an0ietate# depresie) *entimentul de rustrare de'ine cu att mai accentuat cu ctindi'idul &i pune ntre$ri in pri'ina sensului muncii sale# &i ree'aluez &ansele &i aspiraiile# sesimte din ce n ce mai o$osit# i scade interesul pentru munc 2patia plin de dezamgire! indi'idul se simte cronic rustrat n&i la munc# singura moti'aie

pe care o gse&te este cea inanciar*ituaia ar putea i prezentat su$ orm graic dup cum urmeaz n 4igura /!- a&teptri nerealiste de la propria persoan- anga%area n munc- perormane sla$e- eort crescut n raport cu munca prestat- lipsa 'iziunii# a o$iecti'elor personale- un management deectuos al uriei- epuizare mental &i izic# cinism- sentimente de disperare &i lipsa speranei- pierderea ncrederii ntr-un 'iitor mai $un

- colaps

5alea in'ers# de normalizare# de 'indecare &i de sta$ilizarea a strii de sntate (izice# psihice
http://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Test%20sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Test%20sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.html


2/14

&i mentale) pe care cine'a o poate urma ar i (4igura 3)!- sta$ilirea unor orizonturi de a&teptare realiste- acceptarea aptului c munca intens# din greu realizat nu este cheia dorit- eicientizarea eorturilor n uncie de rezultatele pe care preconizm s le aduc- sta$ilirea unor etape care ar tre$ui parcurse de cine'a n atingerea scopuluiscopurilor propuse- construirea unei imagini asupra 'iitorului dorit

- responsa$ilizarea &i asumarea e&ecurilor- analizarea realitilor- reluarea legturilor cu prietenii &i amilia- respectarea orarului de odihn acti' &i pasi'- acordarea unui timp pentru propria persoan

Stadiile de evoluie ale sindromului burn-out i etapele inverse spre normalizarea strii de sntate.

(Sursa graficelor: Szerena Nagy szerena.wordpress.com )

Figura 2. Curba de instalare a sindromului burn-out Figura 3. Curba de ieire din sindromul burn-out

6n aara situaiilor inale# tratarea unei persoane cu sindrom $urn-out este una comple0 &i are n

'edere comple0itatea sindromului 7 latur a tratamentului este cea medicamentoas# de competena medicului! medicaieantialgic# antiinlamatoare speciic sau general# anti'iral# imunomodulatoare# antidepresi'en uncie de simptomatologia acuzat Regimul igienico-dieteticde 'ia este partea din tratament care este la ndemna oricui!

respectarea unui orar de mese ceea ce nseamn respectarea calitii &i cantitii dealimente de care organismul are ne'oie 2irmaia c nu am timp s mnnc ascunde deapt o prioritizare deectuoas a acti'itilor cotidiene orict de ocupat este o persoan#e0ist posi$ilitatea unei mese de diminea care poate realiza un aport n principiialimentare suicient pentru mare parte din acti'itatea cotidian :ac la aceast mas semai asociaz /-3 gustri peste zi ormate dintr-un ruct proaspt sau un pahar de sucnatural de ructelegume# o$inem necesarul caloric calitati' &i cantitati' 7 importanaparte ar i util de acordat &i reducerii cu pn la 3;< a consumului de lipide

hidratarea suicient# apro0imati' / litri consumai ntre mesele principale


3/14

respectarea unui orar al odihnei pasi'e (somn) =i n acest caz este important calitatea &icantitatea somnului somnul din inter'alul orar //-/ aciliteaz reacerea izico-psihicorganismului

e'itarea alternanei eorturi izicepsihice epuizante cu perioade de inacti'itate# cum ar iduminica# atunci cnd ar e0ista tendina hipersomniei

e'itarea programului de lucru prelungit sau terminare la timp a programului mcar de /-3ori pe sptmn

plim$are zilnic de minim 1;-1> minute n ritm rapid n situaiile cnd nu este posi$ilacest lucru se recomand ca autoturismul s ie lsat la distan de locul de munc tocmai

pentru a parcurge o distan minim pe %os

?eek-end-ul s ie organizat astel nct s ie alternate e0erciiile izice cu acti'itilecomune n amilie &i cu socializarea

6n'area unor strategii de management al stresului 2cestea pot i puse ie la dispoziia

anga%ailor prin cursuri indoor sau s implice participare indi'idual @olul acestor cursuri estede a!

n'a participanii s respire corespunztor a$dominal inerior 7 $un o0igenare aorganismului coner calm &i sta$ilitate persoanei# dar &i capacitatea de a analiza o$iecti'

pro$lematica i'it# a%utnd la identiicarea soluiilor 6n aara eectului pe care l areasupra sistemului ner'os central# o0igenul este unul dintre actorii cei mai importani nmeta$olizarea radicalilor li$eri &i responsa$il n com$aterea stresului

participarea la cursuri de dez'oltare personal# n care su$iectul este n'at s secunoasc# s se e'alueze# s &i sta$ileasc o$iecti'ele# s-&i gestioneze emoiile# s inter-relaioneze cu cei din %ur# s pre'in apariia conlictelor# sau dac acestea sunt de%agenerate# cum s se lase ct mai puin aectat de reaciile negati'e ale celor din %ur

n'area tehnicilor de rela0are progresi'# adaptat la condiiile de la ser'iciu

educarea su$iecilor n olosirea tehnicilor de! autoncura%are# auto-'alorizare# moti'are#cre&tere a stimei de sine &i a ncrederii n propria persoan

:ac pri'im cu atenie cauzele are conduc spre acest sindrom# constatm c oarte multeelemente in de trsturile de personalitate# ceea ce poate s %ustiice o ndrumare spre grupurilede susinere psihologic# acolo unde situaiile o impun

An loc aparte n acest proces de tratament l pot a'ea tehnicile de reacere pe care le olosesc

sporti'ii pentru nlturarea o$oselii posteort! utilizarea hiper'entilaiei pentru nlturarea datoriei de o0igen acumulat pe durata

eortului olosirea mi%loacelor hidroterapeutice

aplicarea unor tehnici minime de masa% (ie la ni'elul lo$ului urechii# ie la ni'el plantar)

e0erciii de stretching# n reprize# de cte 1; minute pe parcursul zilei

e0erciii de le0i$ilizare ale coloanei 'erte$rale (alturi de precedentele a%ut lastimularea meridianelor energetice# ceea ce nltur rapid starea de o$oseal)

Concluzie 5oncluzia nu poate i dect una singur! M7:.@2BC2 ceea ce nseamn m$inarea aspectelor


4/14

'ieii noastre astel nct s e0iste un echili$ru ntre carier# 'iaa personal# dez'oltareapersonal# sntate# relaii sociale &i de prietenie &i dorinele inanciare ale iecruia

Dezeiten Eaus Flinik (DEF) uncioneaz n Gonn &i oer un test gratuitpentru cei interesais descopere dac au sau nu simptome de Gurnout

Bibliografie selectiv

1 5ra&o'an Mariana# Mentoratul on-line la distanta a'anta%e &i limite n @e'ista de Cnormatic*ocial# /;;> an CC# nr # ???risu'tro/ :onald . +ease JrH Fatherine MargoH Michael 4loId 4amiliI Medicine rainess,erspecti'es on the role o .motion and .mpathI Medicine# .'idence and .motions 1>thCnternational Galint 5ongress# Kis$on /;;L-1->-sept p33-3# C*G+ 9L8-989-/;-;LL-/3 4reuden$erger EJ# *ta Gurn-out# J loc Cssues 19L#3;!1>9 EaIes 5#*tress @elie or heachers# @outledge# Kondon and +e? Nork! aIlor O 4rancisDroup# /;;> Maslach Gurnout Cn'entorI Maslach 5Jackson# * .# 1981#

http!casandracheracom/;1;;/;1chestionarul-de-e'aluare-a-$urnout-ului-maslach Maslach 5# *chaueli P# Keiter M# Jo$ Gurn-out# 2nn @e' ,sIchologI /;;1H >/!39L-//L ,edra$issi# @olland &i *antinello# *tress and Gurnout 2mong eachers in CtalI and 4rance#Journal o ,sIchologI# Qol 1/L# 19938 @ichard G 2ddison- Gurn-out and Galint# 1th Cnternational Galint 5ongress *tockholm/;;># C*G+ 91-31-L;3L-R p 118-1/9 Slate Mielu# ratat de psihologie organizaional-managerial Qolum C# /;;# ,olirom# Ca&i1; Alrich Frat# "Gurned 7ut"# *cientiic 2merican Mind# JuneJulI /;; p /8-3311 Maslach# 5H *chaueli# P GH Keiter# M , (/;;1) * 4iske# : K *chacter# O 5 Sahn-

Pa0ler ed "Jo$ $urnout" 2nnual @e'ie? o ,sIchologI (>/)! 39L//

Cum stii daca suferi de sindromul burnout?

5u totii a'em zile in care ne simtiti coplesiti de responsa$ilitati# ara moti'atie sau plictisiti si# caatare# incapa$ili de a ne ridica din pat :ar atunci cand te conrunti cu aceasta stare zilnic si nuintre'ezi nicio sansa de a-ti im$unatati situatia# este oarte pro$a$il sa sueri de burnout ,eromaneste# ti s-au consumat $ateriile# ai a%uns la capatul puterilor :ar sindromul $urnout poate itratat# daca il identiici ca atare si te mo$ilizezi din timp

2la daca esti una dintre persoanele care suera de $urnout# care sunt principalele cauze ale

acestui tip de epuizare# cum dierentiezi stresul de $urnout si# mai ales# cum sa pre'ii sau satratezi aceasta aectiune
http://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Test%20sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Test%20sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.htmlhttp://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Test%20sindromul%20burn-out%20oboseala%20cronica.html


5/14

Despre

2ectiunea burnout# cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitareaprofesionala sau oboseala cronica# consta in epuizarea izica# emotionala si mentala cauzata dee0punerea e0cesi'a si prelungita la situatii stresante ,ersoanele care suera de $urnout se simt

coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor proesionale si# in timp# aceasta acumulareconstanta de stres conduce la pierderea interesului si a moti'atiei care au stat cand'a la $azaacti'itatilor desasurate la locul de munca

:aca sueri de o$oseala cronica# iti este aectata producti'itatea# scade ni'elul de energie si tesimti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar tre$ui sa le aci ata# de'iinea%utorat si rustrat in mod constant Cn cele din urma# te 'ei conrunta cu senzatia ca nu se mai

poate ace nimic pentru a-ti remedia situatia

Cauze

,rincipala cauza a sindromului $urnout este senzatia de suprasolicitare proesionala com$inata

cu su$aprecierea eorturilor tale de catre ceilalti Kocul de munca tinde sa ie mediul cel maipropice pentru dez'oltarea acestei aectiuni# dar e0ista situatii in care 'iata sociala sau personalaconduc la $urnout 2stel# un anga%at care nu a mai $eneiciat de concediu si de o marire desalariu de / ani sau o mama de la care se asteapta sa ai$a gri%a de trei copii si de un parinte

$olna'# plus sa se ocupe de acti'itatile domestice sunt in egala masura e0pusi riscului de a a%ungela $urnout

2sadar# o$oseala cronica este determinata de o com$inatie de actori# ie ca este 'or$a desprecauze legate de locul de munca# de stilul de munca sau chiar de trasaturi de personalitate

Cauze legate de locul de munca

- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate- senzatia de lipsa de control asupra propriilor acti'itati- asteptari nerealiste sau neclare din partea anga%atorului- desasurarea unor acti'itati monotone# repetiti'e si care nu oera satisactii proesionale- lucrul su$ presiune constanta sau intr-un mediu haoticCauze legate de stilul de viata

- dezechili$ru intre 'iata proesionala si cea personala- persoanele din 'iata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine- asumarea unui numar prea mare de responsa$ilitati# ara a%utor din partea celorlalti- somn insuicientH prea putin timp dedicat rela0arii si socializarii

- lipsa unor relatii apropiate# a unor persoane care sa oere suport emotionalCauze legate de tipul de personalitate- tendinte perectionisteH conceptia ca nimic nu este suicient de $ine acut sau $un
http://www.hipo.ro/index.php/redirect/677


6/14

- 'iziune pesimista asupra perspecti'elor sinelui si asupra lumii in general- personalitate de tip 2 (high-achie'er)- ne'oia permanenta de a detine controlulH reticenta in a delega

Simptome

.ste oarte pro$a$il sa ii pe drumul catre $urnout daca!

- iecare zi ti se pare a i o zi o proastaH- ai senzatia ca# orice ai ace# nu 'a a'ea niciun eect si nu 'a conta pentru nimeniH- iti petreci ma%oritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri ie plictisitoare# derutina# ie coplesitoareH- te simti epuizat tot timpulH- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de 'iata ta proesionala sau personala

Cnsa# pentru a identiica simptomele o$oselii cronice# tre$uie mai intai intelese dierentele dintre$urnout si stres 5u toate ca deri'a din stres# starea de $urnout este o aectiune cu totul dierita 2i stresat inseamna a te conrunta cu prea mult! prea multa presiune# prea multe responsa$ilitati# osolicitare permanenta care depaseste puterile izice si psihice ale indi'idului 5u toate acestea# o

persoana stresata are in continuare con'ingerea ca# daca ar dispune de mai mult timp si de maimulta energie# ar putea ace ata situatiei 7$oseala cronica# insa# se caracterizeaza mai ales prininsuicient! senzatia ca nimic nu este suicient de $un# ca nu se mai poate ace nimic# ca oricegest este in zadar

,e scurt# o persoana stresata cauta solutii# pe cand cine'a a%uns la stadiul de $urnouta$andoneaza lupta# iind total lipsit de moti'atie si deprimat

Stres versus burnout

Stres Burnout

- implicare e0cesi'a# consum de energie# suprasolicitare a sinelui (la ni'el izic sipsihic)- suprae0citare emotionala- hiperacti'itate# senzatia permanenta de urgenta- pierderea energie- produce mai ales daune izice- poate conduce la moarte prematura

- lipsaimplicarii#dezanga%are#a$andon- amortireemotionala- delasare#nea%utorare#senzatia de ai coplesit- pierderea

moti'atiei# aidealurilor sia sperantei- producemai alesdaune

psihice siemotionale- poateconduce lasenzatia ca'iata numerita traitasi ca atare la


7/14

moarte# prinsuicid

,oate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres 's $urnout este ca simptomelestresului sunt destul de 'izi$ile si# ca atare# sunt recunoscute Cn schim$# simptomele o$oseliicronice sunt su$tile# mai ales in azele ei incipiente Mai tarziu# in azele a'ansate ale instalarii

starii de $urnout# cu toate ca simptomele de'in clare# aectiunea de'ine mult mai greu de tratat

Simptome/semne fizice

- senzatia permanenta de o$oseala# 'laguire- imunitate scazuta# predispozitie ridicata la contractarea dieritilor 'irusi- dureri de cap# de spate si musculare rec'ente- schim$ari ale apetitului si ale o$iceiurilor de somnSimptome/semne emotionale

- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine- nea%utorare# coplesire

- detasare de ceilalti oameni si de lume in general- pierderea moti'atiei- a$ordare negati'ista si cinica- imposi$ilitatea de a i satisacut (nimic nu este suicient de $un)Simptome/semne comportamentale

- cautarea singuratatii prin izolarea rec'enta de ceilalti oameni- retragerea din dierite acti'itati# reuzul responsa$ilitatilor- consumul e0cesi' de mancare# $auturi alcoolice sau droguri pentru a ace ata situatiei- re'arsarea rustarilor peste oameni ne'ino'ati- a$senteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru# 'enind tarziu si plecandde'reme de la %o$

Preventie/Remediu

5u stilul de 'iata pe care il ducem# din ce in ce mai alert si mai indierent ata de ne'oilepersonale ale indi'idului# iecare dintre noi risca sa a%unga la $urnout ,entru a e'ita acest lucru#este important# in primul rand# sa im atenti la semnele care ne a'ertizeaza despre instalareao$oselii cronice astel incat sa le putem trata din timp# pre'enind $urnout-ul

Cata cate'a mici trucuri pentru a nu a%unge la $urnout!

Incepeti ziua cu un ritual rela!ant

Cn loc sa mergi direct la lucru# aloca-ti o scurta perioada de timp in iecare dimineata pentru adesasura o acti'itate rela0anta 2legerea ei depinde# desigur# de preerintele personale# deho$$I-uri# tip de personalitate si stil de 'iata :e e0emplu# poti alege sa asculti muzica# sa citesticate'a pagini dintr-o carte care te inspira# sa iti $ei caeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nute gandesti la nimic"ananca regulat si fati un program de somn

2doptarea unei anumite regularitati in stilul de 'iata are un rol important in asigurarea senzatieica totul este su$ control Mancand sanatos# implicandu-te in acti'itati sporti'e sau de rela0are siodihnindu-te suicient# iti 'ei mentine energia izica si puterea mentala pentru a ace ata

pro'ocarilor de zi cu zi

Stabileste niste limite,entru ca ma%oritatea persoanelor a%ung la $urnout din cauza prea multor responsa$ilitati si a


8/14

cerintelor nerealiste din partea celorlalti# este important sa in'eti sa spui Tnu atunci cand estesuprasolicitat# amintindu-ti ca aceasta atitudine iti 'a permite sa spui Tda lucrurilor care iti ac

placere si care conteaza cu ade'aratIa o pauza zilnica de la te#nologie

Daseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri# de teleon si alte de'ice-uri

:econecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale 2ltel# 'eipierde controlul si 'ei i suprins sau coplesit atunci cand gandurile respecti'e se 'or maniestaintr-un mod si la un moment nepotri'itImplicate in activitati creative5reati'itatea este un antidot puternic pentru $urnout 2tat timp cat aci ce'a nou# care te

pasioneaza si iti pro'oaca partea creati'a# esti prote%at de eectele negati'e ale muncii de rutinaCmplica-te mai ales in acti'itati creati'e care nu au a$solut nicio legatura cu %o$ul pe care ilindeplinesti > zile pe saptamana:aca nu ai identiicat din timp simptomele suprasolicitarii astel incat sa poti aplica metodele de

pre'entie de mai sus si ai a%uns la stadiul de $urnout# poti urma una dintre strategiile derecuperare!Strategia $% Sc#imba mediul in care traiesti:esi poate parea aproape imposi$il de aplicat# aceasta strategie presupune indepartarea de toatelucrurile care au condus la $urnout :oar iesind din mediul noci' care te-a adus in aceasta stare#mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii .limina deci cauzele# chiar daca aceasta decizie poateaduce aparent pre%udicii la randul eiStrategia &% Cere a'utor

Ana dintre simptomele $urnout-ului este tendinta de conser'are a energiei prin izolarea deceilalti oameni :e aceea# in situatia ericita in care indi'idul isi da seama ca suera de $urnout#alegerea de a cere a%utor este printre ultimele metode de 'indecare la care s-ar gandi 5u toateacestea# suportul prietenilor si al amiliei este necesar pentru redo$andirea perspecti'ei# amoti'atiei si a energiei pierdute prin $urnoutStrategia (% Reevalueazati prioritatile si obiectivele

:aca ai a%uns la $urnout# este clar ca ce'a important din 'iata ta nu unctioneaza asa cum artre$ui sa unctioneze Daseste timp pentru a-ti redeini idealurile# prioritatile si lucrurile care temoti'eaza cu ade'arat Dandeste-te daca nu cum'a iti in'estesti timpul si energia in ce'a care nueste primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu ade'arat

:aca iti dai seama ca ai negli%at ce'a important# redirectioneaza-ti eorturile inspre acel lucru,entru a lupta cu burnoutul cauzat de locul de munca# poti lua masuri suplimentare# precum!*emnaleaza-ti pro$lemeleCn loc sa astepti ca alte persoane sa o$ser'e situatia in care te ali# asigura-te ca superiorii tai suntla curent cu aspectele %o$-ului tau care au dus la $urnout 2dreseaza-te persoanei care poateschim$a acest lucru astel incat sa iti ie im$unatatita e0perienta de lucru5ere o reconsiderare a responsa$ilitatilor :aca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau#

cere o reconsiderare a responsa$ilitatilor care iti sunt alocate :e asemenea# daca moti'ul$urnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetiti'e ce nu iti mai oera nicio satisactie# cerealocarea unor noi responsa$ilitati sau poti lua in considerare chiar schim$area locului de munca


9/14

Ca o pauza de la %o$5ea mai drastica metoda de a opri eectele suprasolicitarii proesionale este sa te desparti pentruo perioada de locul de munca 4oloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o 'acanta care sa-tireincarce $ateriile si sa te a%ute in regandirea perspecti'elor de 'iitor

)Sindromul Burnout, un fenomen e!trem depericulos al societ*ii moderne)

1 UVWX /;1 Y 13 Z[\]^\_[\` 1 \_^_b [`U_]Xf

; b\^^_[U`

\WU_j]X ` KinkedCn

\WU_j]X ` 4ace$ook

\WU_j]X ` ?itter

"Qiaa haotic# criza economic &i condiiile de trai tot mai grele# presiunea psihic uria&

e0ercitat de creditele $ancare &i nesigurana zilei de mine# precum &i mult munc# r orsplat pe msur sunt doar c i'a dintre actorii care duc la tul$urarea secolului# sindromul$urnout (aeciunea care "arde" omul pe interior) .0per ii din domeniul sntii apreciaz c# lani'el mondial# sunt milioane de oameni care suer de aceast aeciune# iar 7M* apreciaz c'a de'eni o pandemie n urmtorul deceniu

:enumirea acestei tul$urri 'ine din lim$a englez i nseamn "complet ars" - dup elul n carese simt cei aecta i ,sihologul american Eer$ert 4reuden$erger a ost cel care a olosit# pentru

prima oar# termenul de sindrom $urnout# n L;# pentru a e0prima starea psihic a unor categoriiproesionale care# prin deiniie# nseamn sacriicarea 'ieii &i a ne'oilor personale n $eneiciulcelorlali :einit# iniial# ca sindrom speciic medicilor# aceast tul$urare s-a e0tins# treptat# la

mai multe grupuri proesionale 6n prezent# speciali&tii spun c este un enomen al societiimoderne &i estimeaz c maniestrile sindromului $urnout se regsesc# pro$a$il# la peste

%umtate din populaia acti' proesional a planetei

5ei mai aectai de "sindromul secolului" sunt oamenii inteligeni# oarte moti'a i i am$i io i# care se se implic oarte mult la locul de munc :in dorina de a se airma# sau din pasiune

pentru ceea ce ac# ace&tia depun eorturi mari# lucreaz mult peste program# iar acestcomportament le aecteaz &i 'iaa personal ,rimele simptome ale epuizrii proesionale suntscderea entuziasmului la locul de munc# senzaia c sarcinile de ser'iciu de'in imposi$il dendeplinit# scderea puterii de concentrare &i a randamentului proesional reptat# se instaleazinsatisacia &i deziluzia# iar# n scurt timp# sindromul $urnout se maniest &i la ni'el izic# prin

o$oseal cronic# dureri de cap# dureri musculare# tul$urri de 'edere# insomnii# diicultatea de ase trezi dimineaa
https://www.linkedin.com/pulse/20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%C4%83%C5%A3ii-moderne#comments-8560657491191856067https://www.linkedin.com/shareArticle?url=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-modernehttps://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-moderne&t=%22Sindromul%20Burnout%2C%20un%20fenomen%20extrem%20de%20periculos%20al%20societ%C4%83%C5%A3ii%20moderne%22https://twitter.com/intent/tweet?&url=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-moderne&text=%C2%AB%22Sindromul%20Burnout%2C%20un%20fenomen%20extrem%20de%20periculos%20al%20societ%C4%83%C5%A3ii%20moderne%22%C2%BB%20%D0%B2%20@LinkedInhttps://www.linkedin.com/pulse/20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%C4%83%C5%A3ii-moderne#comments-8560657491191856067https://www.linkedin.com/shareArticle?url=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-modernehttps://www.facebook.com/sharer/sharer.php?u=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-moderne&t=%22Sindromul%20Burnout%2C%20un%20fenomen%20extrem%20de%20periculos%20al%20societ%C4%83%C5%A3ii%20moderne%22https://twitter.com/intent/tweet?&url=https%3A%2F%2Fwww.linkedin.com%2Fpulse%2F20140716183642-97893688--sindromul-burnout-un-fenomen-extrem-de-periculos-al-societ%25C4%2583%25C5%25A3ii-moderne&text=%C2%AB%22Sindromul%20Burnout%2C%20un%20fenomen%20extrem%20de%20periculos%20al%20societ%C4%83%C5%A3ii%20moderne%22%C2%BB%20%D0%B2%20@LinkedIn


10/14

5ei mai muli oameni percep aceste simptome ca "stres" sau "o$oseal"# ns $urnout nu este niciuna# nici alta# ci o aeciune care consum# ncet-ncet# toate resursele energetice aleorganismului# caracterizat prin epuizare emoional# depersonalizare# derealizare

.0ist# desigur# anumii actori care predispun la sindromul $urnout - ocupaie# personalitate &iactori socio-culturali - &i# implicit# grupuri proesionale cu un risc crescut de a dez'olta

aeciunea 5ele mai aectate categorii de persoane sunt cele care lucreaz su$ presiune# stres &icu termene limit# cum sunt# spre e0emplu# medicii &i %urnali&tii :e asemenea# oarte predispusesunt persoanele care 'ehiculeaz sume de $ani oarte mari &i contracte importante# sau deruleazacti'iti riscante la Gurs# precum $rokerii Qiza i sunt &i tinerii aduli anga%ai n marilecorporaii# care 'or s-&i construiasc o carier# muncesc peste puteri# iar rsplata pentru eortuldepus 'ine cu diicultate &i# de multe ori# este nesatisctoare

*indromul $urnout are consecine gra'e asupra strii generale de sntate ,e lng tul$urrilepsihice - $urnout iind o etap premergtoare instalrii depresiei ma%ore - acesta ar putea duce lahipertensiune arterial# tul$urri hormonale &i dia$et zaharat :e asemenea# poate determinacre&teri n greutate &i pro$leme cu o$ezitatea# dar &i un risc oarte mare de a ace $oli cardiace

5atalogate drept "$olile secolului"# sindromul $urnout &i depresia sunt mult mai ntlnite dectalte maladii gra'e precum cancerul sau *C:2# iar numrul depresi'ilor este ntr-o continucre&tere ,otri'it ultimelor statistici ale 7rganizaiei Mondiale a *ntii (7M*)# la ni'el glo$al#numrul celor care se conrunt cu depresia dep&e&te cira de 3>; de milioane 6n pri'ina@omniei# datele 7M* arat c una din zece persoane suer de aceast tul$urare# ns aici seace nc prea puin pentru pre'enirea acestui sindrom :e asemenea# n @omnia# numrulstudiilor &i cercetrilor pe sindromul rmne nc oarte sczut comparati' cu alte ri europene

@eprezentanii departamentului de sntate mental &i a$uzuri de su$stane din cadrul 7M* spunc depresia nu este o $oal care a e'oluat ntr-o ar anume# ci este un enomen glo$al# &i "este

prezent att n rndurile celor $ogai# ct &i ale celor sraci" Mai mult# speciali&tii a'ertizeazc# peste &apte ani# depresia 'a de'eni a doua $oal ca inciden n lume# iar situaia estengri%ortoare inclusi' n rndul copiilor su$ 1 ani

5um poate i pre'enit

,entru a e'ita instalarea sindromului $urnout# medicii recomand deta&area total de munc# dar&i acti'iti rela0ante,entru cei care sesizeaz primele simptome de epuizare (o$oseal e0cesi'# dureri de cap zilnicei sentimente de genul "nu m mai pot descurca"# "nu o mai scot la capt")# speciali&tii spun c#

primul pas# este "e'adarea" ntr-o scurt 'acan# n care singura preocupare s ie rela0areaAlterior# iecare zi tre$uie s nceap cu o acti'itate rela0ant &i s se ncheie cu o deta&are totalde munc :e asemenea# medicii spun c este important ca iecare s n'ee s spun "nu" atuncicnd este suprasolicitat &i s spun "da" lucrurilor care conteaz cu ade'rat &i i ac plcereotodat# se recomand delegarea sarcinilor &i responsa$ilitilor la locul de munc# respectarea

programului de somn# mese regulate &i practicarea unui sport

*tres 'ersus Gurnout

*tres!

- hiperacti'itate# o senzaie permanent de urgenH- implicare e0cesi'# suprasolicitare izic &i psihic# consum mare de energieH- suprae0citare emo ionalH


11/14

- pierderea energieiH- produce mai ales daune iziceH- poate conduce la moarte prematur

Gurnout!- pierderea moti'aiei# a speranei &i a idealurilorH

- lipsa implicrii# dezanga%are# a$andonH- amorire emoionalH- delsare# nea%utorare# senzaia de "cople&it"H- produce mai ales daune psihice &i emoionaleH- poate conduce la senzaia c 'iaa nu merit trit &i# ca urmare# la sinucidere

Eome5arier*aturi5e este sindromul $urn out

Ce este sindromul burn out?

.ste 'or$a despre o stare de epuizare# atat izica cat si psihica# caracterizata prin prezentaurmatoarelor simptome!

7 o$oseala intensa cu dureri diuze (dorsalgii sau migrene) si tul$urari de somnH

An sentiment de Tdezumanizare care se traduce printr-o detasare emotionala din ce in cemai e'identa# mergand chiar pana la a$senta emotiilor ata de altii# daca nu chiar o totalaindierenta la suerinta lorH

7 deceptie ata de proesie si sentimentul de inutilitate legat de acti'itatea respecti'a#impresia de incapacitate de a-i a%uta pe altii

2cest sindrom de epuizare proesionala ii aecteaza mai ales pe aceia care au ales sa-si a%utesemenul (ca# de e0emplu# a'ocatii# proesorii# personalul medical# educatorii) pe scurt# toti ceicare se daruiesc pe ei insisi si nu simt intodeauna ca Tprimesc ce'a in schim$ *indromul ii'izeaza in mod aparte pe cei care lucreaza in sanatate# pentru ca ei intra in contact direct cusuerinta# neericirea si $oala 2cest tip de reactie este destul de asemanatoare depresiei sau

poate sa duca la ea

Puncte comune cu depresia

tulburari ale somnului+

tulburari digestive+
http://www.eva.ro/http://www.eva.ro/cariera/http://www.eva.ro/cariera/sfaturi/http://www.eva.ro/http://www.eva.ro/cariera/http://www.eva.ro/cariera/sfaturi/


12/14

o scadere a eficientei in munca+

o senzatie progresiva de epuizare cu rasfrangere asupra mediului familial+

iritabilitate fata de cei apropiati+

lipsa dialogului+

senzatia de a fi )golit) sau in alta parte+

impresia ca munca invadeaza totul, inclusiv viata privata

Cn raport cu munca se constata un sentiment de am$i'alenta insotita de urmatoarele stari! tendinta de a ramane din ce in ce mai tarziu la ser'iciuH diicultatea de a se cruta pe sineH

lipsa rapiditatii in e0ecutarea unor sarcini simpleH

dezinteres ata de munca! indi'idul lucreaza din ce in ce mai mult si se simte in'adat#pentru ca nu este recunoscut la ade'arata sa 'aloare si pentru ca are impresia ca nu esteplatit pe masura# sau ca munca de'ine un drog de care nu se poate lipsi# dar care il apasa#apasare mascata de un supraacti'ism ineicient# de supraata

@ar se intampla ca sindromul $urn-out sa se instaleze dintr-o data si-n totalitate .l este maidegra$a insidios# intr-atat incat# de cele mai multe ori# putem descrie patru etape esentiale

:r :ominiue Gar$ier descrie in cartea sa TCesirea din depresie medicamente sau

psihoterapie urmatoarele aze ale sindromului $urn-out!

1 -ntuziasmul ideal! este 'or$a despre o atitudine care il caracterizeaza mai degra$a peincepator care suprain'esteste in cariera la un ni'el energetic e0trem de ridicatH de unde notiuneade Tardere Cndi'idul# care nu mai poate tine ritmul# are impresia ca munca ii 'a umple 'iata siacoperi carentele Car lucrul acesta e0plica o importanta scadere de energie care contrasteaza cu

putina eicacitate constatata

/ Stagnarea ineficienta%munca isi pierde aspectul primordial *e produce o dezin'estireprogresi'a care ace ca acesta sa-si piarda nuanta stimulatoare Cn schim$# re'endicarilepersonale 'in in prim-plan ca si cum indi'idual ar i ost pacalit si ar cauta o reparatie e0terna

3 Sentimentul de frustrare%in acest moment se dez'olta tul$urari izice (cealee# migrene#tul$urari gastrointestinale# etc)# comportamentale si emotionale (an0ietate# depresie) *u$iectulisi pune intre$ari in pri'inta sensului muncii sale# isi analizeaza din nou alegerile# se simte rau#nu mai are che sa munceasca

.patia plina de dezamagire si pozitia de securitate% indi'idual se simte aproape in modcronic rustrat in munca# desi recunoaste ca are ne'oie de ea din moti'e pur economice 4aptcare este# intr-o oarecare masura redactor si ii relecta o imagine de'alorizata de sine insusi

*indromul $urn out nu este simplu de tratat sau de a$ordat# intrucat prin multitudinea actorilor

care pro'oaca si in timp agra'eaza aceasta stare# si inter'entiile sunt de dorit sa se desasoare pemai multe dimensiuni 7 inter'entie din partea companiei sau institutiei 'a a'ea ca scop o mai

$una impartire a responsa$ilitatilor# ceea ce-i 'a permite salariatului sa ai$a o munca 'ariata


13/14

pentru a se sustrage monotoniei indatoririlor Drupurile de intra%utorare# seminariile#simpozioanele pot acilita o mai $una impartasire a diicultatilor si# mai ales# iesirea din izolareKa ni'el indi'idual# daca se doreste o schim$are mai radicala si se doreste o analiza atenta aalegerilor personale# se recoamanda urmarea unei psihoterapii

Burnout-ul nu se instaleaza insa de pe o zi pe alta: stresul ne aecteaza treptat, si

intai putem vorbi de "brownout" (o orma usoara de "burnout" - in acest stadiu,

indivizii pot preveni instalarea sindromului de epuizare utilizand diverse trate!ii de

mana!ement al stresului (despre care vom discuta insa cu alta ocazie #iteratura

de specialitate a identifcat urmatoarele etape in evolutia burnout-ului:

>> "Luna de miere"

$n aceasta etapa, an!a%atul este de obicei entuziast si satisacut de slu%ba sa si de

sarcinile pe care le are de indeplinit &aca aceasta aza continua ara pauze si ara

modalitati de "reincarcare a bateriilor", sarcinile devin neplacute si individul isipierde din ener!ie

>> "Pana de combustibil"

'boseala se instaleaza An!a%atul poate reactiona prin olosirea abuziva de

substante (alcool, medicamente etc sau poate incepe sa aiba probleme cu somnul

>> "Simptomele cronice"

$n aceasta etapa, munca peste masura duce la eecte fzice (incluzand epuizare,

etenuare constanta si susceptibilitate la boli si la eecte psi)olo!ice (care includ

manie, urie acuta sau depresie

>> "Criza"

An!a%atul nu mai este capabil sa isi indeplineasca indatoririle proesionale si,

adeseori, suera de anumite aectiuni fzice *ot f aectate si relatiile cu amilia, din

cauza pesimismului, a indoielii de sine, a aptului ca problemele proesionale il

obsedeaza pe individ

>> "Izbirea de perete"

*roblemele psi)olo!ice si fzice pot deveni atat de !rave, incat sa duca la boli !rave,

care ameninta viata individului *roblemele de la locul de munca devin atat deserioase, incat ii pun in pericol cariera an!a%atului

+ste clar ca un astel de enomen, c)iar si ara a atin!e maimum de intensitate

posibil, are eecte ne!ative asupra an!a%atului si asupra intre!ii or!anizatii, prin

urmare el trebuie depistat cat mai devreme si combatut prin toate mi%loacele

posibile

a prezentam in continuare, pe scurt, cateva dintre modalitatile de prevenirea

instalarii epuizarii la locul de munca, urmand ca in materialele urmatoare sa

detaliem subiectul:

- $ncercati sa va !anditi la toate benefciile, de orice natura, pe care le obtineti ca

urmare a %ob-ului actual: bani, recunoastere proesionala, deprinderea de noi


14/14

abilitati, compania placuta a cole!ilor - !anditi-va la orice satisactie, oricat de

neinsemnata &aca aveti an!a%ati care sunt aectati de burnout, puteti discuta cu ei

si ii puteti a%uta sa isi alcatuiasca o astel de lista a benefciilor oncentrarea pe

aspectele pozitive va a%uta sa aveti un nivel optim de motivare si o atitudine

pozitiva.

- /otati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit la locul de munca si ierar)izati-le

in ordinea !radului in care va ac placere - astel, puteti descoperi ca orice %ob,oricat de !reu sau de solicitant vi s-ar parea, are si o parte interesanta si placuta.

- /u renuntati la viata sociala - intalniti-va cu prietenii, in timpul liber pe care il

aveti.

- $nvatati strate!ii de mana!ement al timpului, aceti eercitii de relaare, invatati

sa fti asertivi si sa reuzati cand nu mai puteti ace ata - orice va a%uta sa va

pastrati efcienta la locul de munca, mentinandu-va in acelasi timp un ec)ilibru

interior si o stare de bine psi)ic

Analiza Potenţialului Personal Şi Identificarea Direcţiilor Prioritare de Dezvoltare Personală...

Documents

Transcript of Analiza Potenţialului Personal Şi Identificarea Direcţiilor Prioritare de Dezvoltare Personală...