Tiucă Bianca Mihaela

grupa 336 , seria D , anul II , Comerţ

Valorificarea potenţialului turistic al judeţului

Hunedoara

I. Localizarea si caracterizarea zonei

Scurt istoric al judeţului

Judeţul reprezintă o importanţă deosebită pentru România. Istoricii au căzut de acord că poporul român s-a format în urma cuceririi Daciei de către romani.Este un joc al istoriei faptul ca atât capitala vechii Dacii cât şi capitala provinciei romane Dacia se găsesc pe teritoriul judeţului Hunedoara la o distanţă de doar 100 de km una de cealaltă. Nu este deci greşit să spunem că judeţul Hunedoara este esenţa României moderne,din aceste locuri pornind spre a-şi urma destinul poporul român.

Are o populaţie de 468,318 locuitori , 66,3locuitori / km2 Din punct de vedere al naţionalităţii , populaţia are următoarea structură : românii reprezintă: 92,7% din totalul populaţiei (451.555) , 5,2% maghiari (25.330) , 1,4% ţigani , 0,4% germani , 0,3% alte naţionalităţi. Populaţia urbană este de 359,027 persoane , iar cea rurală de 109,295 .

1) Aşezare geografică

Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României şi este traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine estică.

Judeţul este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vîlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Totodată este încadrat de judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest.

Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi : Streiul cu Râul Mare şi Cerna, precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Crişului Alb, lacurile de origine glaciară  : Bucura, Zănoaga, tăul Porţii, Slăveiul, Gălcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mare. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului. Primele aşezări omeneşti din ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urma cu zeci de mii de ani.

2) Căi de acces

În judeţ activitatea de transport se desfăşoară pe drumuri naţionale, judeţene, comunale şi pe calea ferată.

Căi rutiere . Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timi ș oara , Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate . Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202

Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura între Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat că ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.936 km din care drumuri naţionale 383 km (20%),

drumuri judeţene 587 km (30%) , drumuri comunale 973 km (50%) , densitatea reţelei rutiere fiind de 276 km .

În ceea ce priveşte starea tehnică a reţelei de drumuri situaţia se prezintă în următoarea structură: drumuri modernizate 928 km (48%) , drumuri pietruite 861 km (44%) , drumuri de pământ 147 km (8%) .

Podurile de pe reţeaua drumurilor rutiere însumează 11.845 ml, fiind construite din beton armat, excepţie făcând câteva poduri care se află în curs de modernizare.

Transportul pe calea ferată de pe teritoriul judetului Hunedoara se desfăşoară pe o lungime de 339 km, din care 158 km sunt electrificaţi (46%), asigurând o legatură viabilă cu restul judeţelor.

3) Dezvoltare economico-socială

Clasat pe locul al 9-lea ca suprafaţă(7.063 km2), având o populaţie de circa 470.000 de locuitori (locul al 19- lea), Hunedoara este judeţul cu cel mai ridicat grad de urbanizare din România (77 %).

Pentru caracterizarea nivelului de dezvoltare al judeţului , principalii indicatori care evidenţiază acest lucru sunt : nivelul veniturilor , volumul investiţiilor , populaţia ocupată , rata şomajului , PIB .

Numărul agenţilor economici, după forma de proprietate este următoarea: 8 Companii naţionale , 11 Regii autonome , 19 Companii comerciale cu capital de stat , 67 Companii comerciale cu capital majoritar de stat , 81 Companii comerciale cu capital majoritar privat , 13.037 Companii comerciale cu capital integral privat , 2.555 Cooperative , 1.317 Asociaţii familiale şi 17.967 Persoane fizice .

În economia judeţului ponderea o deţine industria din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii, industria uşoară, chimie alimentară, artizanat etc.

Tabel nr. 1 Indicatorii dezvoltării economico-sociale 2008

Indicatori2008

Populaţia totală (nr pers)

Populaţiaocupată

(nr. pers)

Rataşomajului(procente)

Nr mediu al salariaților(nr. pers)

Câștig salarialmediu net

lunar (lei/salariat)

România 21.500.000 8.747.000 4,4 5.046.317 1.309

Hunedoara 468.318 192.800 6,7 128.927 1157

Hoteluri şi restaurante

(Hunedoara )----------- 3.300 --------- 2.645 624

II. Caracterizarea potenţialului turistic

Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate in 5 zone principale: Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului.Munţii. Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi şi fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina) . Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat (endocarst şi exocarst) , marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepţie făcând aşa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.).. Arealul carstic de pe teritoriul judeţului relevă trăsături interesante (peşteri, avene) la care se adaugă culoare transversale joase, bazine şi mici depresiuni de eroziune .

Izvoarele minerale existente (Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozeş, Băcâia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice . Depresiunile. Depresiunile intramontane din judeţul Hunedoara (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri . Lacurile. Lacurile naturale ale judeţului Hunedoara, sunt în marea lor majoritate de origine glaciară, şi se concentrează în Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu şi Parâng, cea mai mare densitate regăsindu-se în Munţii Retezat (peste 80 de lacuri), demne de menţionat fiind lacurile Bucura, Zănoaga, Custuri etc. Recordul de altitudine îl deţine Tăul Mare sau al Custurii (2270 m altitudine) din Munţii Retezat, iar lacul Bucura ocupă întinderea cea mai mare dintre lacurile alpine (peste 10,5 ha) .

Judeţul Hunedoara are cu adevărat ceva special de oferit si anume monumente ale naturii si numeroase rezervaţii naturale pe care turiştii străini le pot vizita si prin care se pot convinge că “Hunedoara este o destinaţie specială” .

MONUMENTE ALE NATURII

1.  ARBORETUL SIMERIA (Hunedoara»Simeria) - Monument al naturii (parc dendrologic). Cea mai veche (1760), valoroasă şi pitorească colecţie de plante lemnoase din ţară. Este situat la altitudinea de 200 m şi are o suprafaţă de 70 ha.

2.  COPACUL PURTĂTOR DE LALELE (Hunedoara»Aninoasa) - Copacul purtător de lalele (Liridendronum tulipifera) a fost adus în 1880 de Anna Margarette Madesprach de la Paris, originea arborelui fiind din America de Nord. Copacul înfloreşte din patru în patru ani.

REZERVAŢII  NATURALE

CALCARELE DE LA FAŢA FETEI (Râu de Mori) - Rezervaţie naţională botanică . Are o suprafaţă de 3 ha. Aici se întâlneşte planta endemică (centaurea pseudophrigia ssp. retezatensis).

CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Baita) - Peşteri de mari dimensiuni pe formaţiuni calcaroase reduse. CHEILE CRIVADIEI (Banita) - Chei cu pereţi verticali în care se observă formaţiuni carstice specifice (Peştera Ioanei, Cascadele de la Stânca Comărnicelu, Peştera în pereţi) şi o floră specifică zonelor calcaroase. FÂNEŢELE CU NARCISE (din NUCŞOARA) - Fânete cu specii interesante xerofile si cu o abundenta de narcise.

 LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI DE LA SÂNPETRU - Între 1889-1929 au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri, crocodili, chelonieni) în depozite continentale. Ulterior au mai fost scoase la iveală mai multe schelete şi ouă de dinozauri. PĂDUREA BEJAN (Deva) - Rezervatie naturală forestieră Are o suprafaţă de 70 ha cuprinzând aproape toate speciile de stejar existente în România: gorunul, stejar pedunculat, cer, gârnita, stejarul pufos etc. PĂDUREA SLIVUŢ (Hateg) – Rezervaţie forestieră şi faunistică. Pădurea de stejar în suprafaţa de 40 ha. Adăposteşte o colonie naturală de zimbri şi cerbi. Iniţial au fost aduşi din Polonia doi zimbri. PARCUL NAŢIONAL RETEZAT (Clopotiva) - Rezervaţie geologică, forestieră, botanică, faunistică, peisagistică ; Înfiinţat în 1935 din iniţiativa savanţilor Emil Racoviţa şi Alexandru Borza. Din 1980 a fost inclus în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei. Are o suprafaţă de 54,4 ha. PUNCTUL FOSILIFER DE LA LĂPUGIU (Lapugiu de Sus) - Aici se întâlnesc gresii, argile şi nisipuri cu o foarte bogată faună marinăde corali, brahiopode, moluşte etc.

REZERVAŢIA ZAM (Zam) - Rezervaţia delimitează un teritoriu în care creşte floarea de colţ - aici fiind cea mai mică altitudine unde se găseşte. În apropiere se află şi o serie de peşteri în care s-au găsit urme ale omului preistoric .

Reţeaua hidrograficã a judeţului este vastã si complexã. Principalul râu care strãbate judetul este Mureşul, care are ca afluenţi importanţi Streiul, Râu Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este strãbãtutã de apele Jiului de Est şi de Vest, iar partea nordicã, de apele Crişului Alb. O notã specificã în hidrografia judetului o conferã cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat, cele mai mari din Carpatii româneşti: Bucura - 10 ha si 16,5 m adâncime, Tãul Negru, Zãnoaga, Slãveiul, Peleaga. Asemenea lacuri glaciare se aflã şi în Munţii Sebeşului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). Debitele bogate ale râurilor şi panta accentuatã în zona muntoasã conferã judeţului un bogat potenţial hidroenergetic.

In afara de vegetaţia alpină şi subalpină de pe culmile inalte ale munţilor, există o bogată vegetaţie forestieră, păduri de conifere, fag, păduri amestecate de fag şi gorun, de cer, garnita, precum si zavoaie, in pâlcuri intrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop etc. Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: capra neagră, cerb, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele şi toată gama păsărilor cântătoare. In lacuri şi râuri abundă numeroase specii de peşti (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somoni şi alte specii).

Clima. Din punct de vedere al unităţilor climatice, judeţul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte (cu 8 luni reci , umede şi 4 luni temperate în zonele înalte , cu 5 luni reci , umede şi 7 luni temperate la altitudini mijlocii) şi de un climat continental moderat de deal, în restul teritoriului (cu 4 luni reci , umede şi 8 luni temperate), cu excepţia văii Mureşului şi depresiunea Haţegulu . Iernile sunt relativ umede, în timp ce verile sunt însorite, cu un regim pluviometric echilibrat. Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros. Temperaturile medii anuale variază între -2o C la munte şi 10oC în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-1400 mm/mp.Resurse antropice

Judeţul Hunedoara este un ţinut plin de vestigii istorice şi monumente de arhitectură. Dintre acestea amintim: Cetatea Devei, Cetatea de la Gradiştea Muncelului, Cetatea de Colţ, Castelul Corvineştilor, Cetatea de la Costeşti, Cetatea Mălăieşti. Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor este un castel din Hunedoara, cel mai important monument de arhitectură gotică din Transilvania. A fost ridicat in secolul XV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi intărituri, pe o stânca la picioarele căreia curge pârâul Zlasti. Este o construcţie impunătoare, cu acoperisuri inalte, cu turnuri,ferestre şi balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Lăcaşe de cult din Judeţul Hunedoara: Biserica din Leşnic, Biserica din Densus, Biserica din Gurasada, Biserica Ortodoxa Hunedoara, Biserica din Peşteana, Biserica din Sântămărie-Orlea, Mânăstirea Prislop. Cele mai vechi biserici din România, sunt aproape de Hunedoara. Sunt mai vechi cu 300 – 400 de ani decât bisericile şi mânăstirile din nordul Moldovei. Dintre toate, cea mai veche, atestata prin cercetări arheologice, este Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe din Streisângiorgiu. Tot în apropierea municipiului Hunedoara, pe drumul spre Haţeg, într-un peisaj de o rară frumusete, se înalţă zidurile mânăstirii Prislop, ctitorie a lui Nicodim de la începutul secolului 15. La 5 Km. de Hunedoara, la Almaşu Mic,se află una din cele mai vechi biserici din lemn din România, monument istoric construit în anul 1623. Biserica din Densus este un monument unic în arhitectură medievală românească, fiind construită probabil în cursul secolului al

13-lea .           - Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în secolul 14, adăposteşte o frescă de la 1365.

Muzee din Judeţul Hunedoara: Muzeul Civilizaţiei Dacice Deva ; Muzeul Fierului Hunedoara ; Muzeul de Istorie a Mineritului, Brad ; Muzeul Aurel Vlaicu. sat Aurel Vlaicu.

Centru etnografic din Dăbâca - arta populară: cusături şi ţesături (ţesături de interior, piese de costum popular, desăgi, traiste, covoare, ) .

Manifestări culturale , Târguri organizate , Serbări populare tradiţionale : • “Căluşerul transilvănean” ;• Sărbătoarea obiceiurilor de iarnă “Colinzi pe prispa casei”;• “Comori folclorice” ; • Festivalul tarafurilor şi grupurilor instrumentale de muzica populară” ; • ,,Sărbătoarea pădurenilor” ; • Târgul de oale de la Obârşa - luna iunie• Târgul de fete de la Găina -20 iulie • Serbările Naţionale de la Ţebea în fiecare an în luna Septembrie între data 10-15.

Judeţul Hunedoara este de asemena puternic individualizat in domeniul artei populare păstrător al unor tradiţii de viaţă materială concretizat in meşteşuguri tradiţionale de înaltă valoare spirituală.De altfel fiecare zonă etnografică se individualizeaza pregnant.

Astfel portul din Ţinutul Pădurenilor este considerat mai arhaic şi mai bine conservat in intreaga ţara in special costumul femeiesc. Felul in care işi incing mijlocul femeile din Ţinutul pădurenilor este unul dintre cele mai complicate şi mai interesante cu semnificaţii care merg până in perioada neolitică. Portul popular din Orăştie se remarcă prin rafinament artistic ce dau o notă aparte celor din aceasta zonă. În Ţara Haţegului portul popular, păstrează numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, aşa cum se vede pe columna lui Traian cum ar fi şuba infundată, opinca cu gurgui şi gluga. Un interes deosebit il constituie şi costumele din Ţara Zarandului (moţii) şi Valea Jiului (momârlanii), iar cei de pe Valea Mureşului au o cromatică plăcută, armonioasă.

Pentru valorificarea patrimoniului acumulat până in prezent s-au organizat manifestari specifice, ca “Târgul meşterilor populari” (Editia a XXI-a), “Sărbătoarea poeţilor populari” (Editia aXXIV-a), lansări de publicaţie (reviste, albume etnografice, cărţi), precum şi derularea unui ciclul de “serbări etnografice” in principalele comune ale judeţului.

Concluzii

Consider că judeţul Hunedoara are un potenţial mare de a atrage turiştii care călătoresc peste tot în lume datorită bogăţiei istoriei cu cetăţile daco-romane , datorită fortăreţelor şi peisajelor minunate ale naturii pe care le-am evidenţiat mai sus .

Aşadar resursele constituie o premisă deosebită de dezvoltare deoarece judeţul are cu adevărat ceva special de oferit de la resurse , relief, floră, faună, unice până la resurse antropice cu o vechime considerabilă , restaurate special pentru a putea fi vizitate .

III . Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

Principalele echipamente utilizate pentru a satisface cât mai bine cerinţele turistice ale clienţilor sunt echipamentele de transport, agrement, tratament, alimentaţie şi nu în ultimul rând echipamentele de cazare.

Întâlnim multiple posibilitǎţi de agrement şi de relaxare precum: excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistice ale judeţului, drumeţii, pescuit, sǎli de fitness, înot ,vânătoare,bazine de tratament, patinoar, săli de spectacol, cluburi, restaurante , pârtii etc.

Staţiuni montane - În Straja sunt amenajate 7 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu.

Parâng -  Staţiune din ce în ce mai indrăgită de iubitorii sportului alb, situată lângă Petroşani. 

Pârtii Parâng-nivel mediu,lungime 2400 m,telescaun. Sub telescaun-nivel mediu,lungime 2500 m,telescaun. Poiana Mare-nivel mediu,lungime 800 m,teleschi.Pârtia Locaţie Lungime (m) Dif.nivel (m)

Pârtia ParângPetroşani 600 m 205m

Pârtia Poiana MarePetroşani 800m

Pârtia Spre SaivanePetroşani 900m 250m

Pârtia Sub TelescaunPetroşani 2,500m 610m

Pârtia Sub Telescaun 2Petroşani 360m 100m

Pârtia CanalStraja 1,400m 280 m

Pârtia LupuluiStraja 520m 160m

Pârtia MutuStraja 1,270m 150m

Pârtia Platoul ConstantinescuStraja 1,740m 230m

Pârtia Platoul SoareluiStraja 405m 100m

Pârtia Sf. GheorgheStraja 700m 145m

Pârtia TelescaunStraja 3,200m 590 m

Total: 14,395m

Staţiuni de tratament - Staţiunea Vaţa de Jos este celebră pentru apele sale termale cu proprietăţi curative deosebit de eficiente în tratamentul bolilor reumatice, a convulsiilor spasmodice, inflamaţiilor, paraliziilor, afecţiunilor tubului digestiv, glandelor anexe, afecţiuni ale sistemului nervos şi bolilor profesionale.Odată cu modernizarea staţiunii , în baza de tratament se asigură proceduri de electroterapie,aerohelioterapie , baicu sulf, sala fitness, cabinet de masaj,laborator analize.Staţiunea Vaţa de Jos dispune de instalaţii moderne de electroterapie, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală în vane şi bazine, instalaţii pentru băi reci în aer liber şi solariu pentru aerohelioterapie.

Staţiunea Geoagiu Băi se recomandă în tratamentul bolilor reumatismale degenerative şi al diartrozelor (spondiloza, artroza, poliartroza, tendonita, tendomisita,), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele ale poliomielitei, enurit) etc. Oferă următoarele posibilităţi de tratament: aeroterapie, băi calde în cadă sau bazin cu ape minerale, împachetări cu nămol cald, hidro, electro-, foto- şi termoterapie, băi de ierburi. Un bazin cu apă termală (30°C) în aer liber funcţionează pe durata verii. Turiştii mai dispun deasemenea de o gamă largă de activităţi de divertisment :tenis, înot, biliard, vânătoare. Pasionaţii de vânătoare au la dispoziţie un număr important de terenuri de vânătoare, iar cei de înot au la dispoziţie un bazin de dimensiuni semiolimpice .

Tabel nr 2 . Unităţi de cazare turistică existente

Anii Unităţi de cazare existente

( y i)

Nr.

Indicatorii medii

Calculaţi din

valoarea

absolută

Calculaţi din

valoarea

relativă

y Δ I % R %

2004 87

88,6 0 1 02005 872006 1012007 812008 87

y=∑ y i

n= 88,6 ∆=

yn− y1

n−1=0 I=n−1√ yn

y1

=1 R=I∗100 – 100= 0

18.39%

12.64%

24.14%13.79

%

24.14%

Structura unităţilor de cazare existente în

anul 2004

HoteluriMoteluri şi hanuriVile turisticeCabanePensiuni

18.39%

6.90%

20.69%4.60%

46.00%

Structura unităţilor de cazare

existente în anul 2008

HoteluriMoteluri şi hanuriVile turisticeCabanePensiuni

Din analiza tabelului de mai sus reiese că numărul unităţilor de primire a variat destul de puţin pe parcursul perioadei studiate 2004-2008 . Astfel că în anul 2006 se remarcă o creştere considerabilă de 14 unităţi faţă de anul anterior , mai ales a vilelor şi a pensiunilor turistice . Consider că acest lucru se datorează faptului că judeţul s-a dezvoltat din punct de vedere economic, iar întreprinzătorii au avut mai multe resurse financiare sau acces mai uşor la credite pentru a putea să-şi dezvolte propria afacere, şi anume construirea de noi unităţi de cazare turistică . Pentru anul următor , tendinţa este de scădere ajungând la o valoare mai mică decât a anului de bază , urmată de o nouă creştere la aceeaşi valoare din 2004 de 87 de unităţi doar că numărul unora dintre structuri s-a redus cum ar fi la moteluri şi cabane , iar la altele a crescut şi anume la pensiuni . În medie în perioada 2004-2008 s-au înregistrat 88,6 astfel de structuri , sporul mediu absolut şi relativ este 0 , iar indicele 1 semn că numărul unităţilor de cazare nu s-a modificat .

Din punct de vedere al structurii ponderea cea mai mare este reprezentată în anul 2004 de pensiuni şi vile turistice amândouă având aceeaşi valoare de 24,14% , iar în 2008 de pensiuni cu valoare de 46% , ponderea vilelelor turistice fiind mai mică cu o valoare de 20,69% .Se remarcă o creştere de 21,86% a

ponderii pensiunilor turistice semn că tot mai mulţi turişti doresc să se bucure de frumuseţile locului , de „viaţa rurală” , de bucătăria tradiţională şi să se relaxeze în zonele mai puţin populate .

Tabel nr 3 . Capacitatea de cazare turistică

Anii Capacitate de cazare turistică

( y i)

Locuri

Indicatorii medii

Calculaţi din

valoarea

absolută

Calculaţi din

valoarea

relativă

y Δ I % R %

2004 4189

3763,6 - 171,25 0,956 - 4,42005 39182006 37552007 34522008 3504

y = 3763,6 Δ = - 171,25 I = 0,956 R = - 4,4

În perioada analizată tendinţa locurilor de cazare existentă este de scădere continuă astfel căî 2008

numărul acestora se reduce considerabil faţă de anul de bază . În medie numărul locurilor de cazare din

judeţ este de 3763,6 . Pe parcursul celor 5 ani de zile , valorile au înregistrat un spor mediu absolut şi un

ritm de creştere negative . Numărul locurilor a scăzut în medie cu 171,25 , adică de 0,956 , ceea ce reprezintă

un spor mediu relativ de 4,4% .

Tabel nr 4 . Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

Anii Capacitate de cazare turistică în

funcţiune ( y i)

Loc-zi

Indicatorii medii

Calculaţi din

valoarea

absolută

Calculaţi din

valoarea

relativă

y Δ I % R %

2004 971315

910098,8 - 9967,25 0,989 - 1,042005 903822

2006 821429

2007 922482

2008 931446

y = 910098,8 Δ = - 9967,25 I = 0,989 R = - 1,04

Capacitatea de cazare în funcţiune pe judeţ a scăzut din anul 2004 până în 2006, suferind apoi creşteri până în anul 2008 . Capacitatea de cazare în funcţiune a scăzut ,în medie, cu 9967,25 , adică cu

1,04% în fiecare an. Făcând o comparaţie între anul 2004 şi anul 2008 se poate observa că acest indicator a scăzut cu 39869 locuri, ceea ce înseamnă că a scăzut cu 4,2% faţă de primul an analizat. Cea mai mare capacitate de cazare se înregistrează în hoteluri care deţine o pondere de 64,60% , fiind în creştere cu 6,65 % faţă de anul 2004 , spre deosebire de cabane care scad cu 7,24% in 2008 faţă de 2004 .

57.95%

4.82%

10.68%

9.82%4.88%

Structura capacităţii de cazare în funcţi-

une în anul 2004

Hoteluri

Moteluri şi hanuri

Vile turistice

Cabane

Pensiuni

64.60%

6.40%

13.00%

2.58%

9.34%

Structura capacităţii de cazare în

funcţiune în anul 2008

Hoteluri

Moteluri şi hanuri

Vile turistice

Cabane

Pensiuni

Tabel nr 5 . Indicii de utilizare netã a capacitãţii în funcţiune (%)

2004 2005 2006 2007 2008Indicele de

utilizare netă-jud. Hunedoara

26,5% 28,8% 31,3% 31,8% 30,4%

În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a locurilor de cazare se observă oscilaţii, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2007 de 31,8%,iar cea mai mică în anul 2004 de 26,5%.

IV. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Tabel nr 6 . Numărul turiştilor sosiţi între anii 2004-2008 în judeţul Hunedoara

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Total 91011 89951 87568 109054 103860 Hoteluri 64515 58504 53890 67814 65392 Moteluri şi hanuri

7789 9260 6273 8019 8473

Vile turistice 7292 8748 11849 11901 8961 Cabane 3124 2063 1625 4017 5839 Pensiuni 4658 9506 12047 14559 12789

Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Hunedoara înregistrează mai mult o scădere în timpul perioadei de analiză 2004-2008 , doar în anul 2007 numărul acestora creşte . Consider că acest lucru se datorează nepromovării suficiente a zonei deoarece există numeroase obiective turistice care nu sunt promovate

suficient sau nu sunt distribuite potrivit pentru a ajunge la publicul ţintă . Totodată cred că ar trebui să existe mai multe atracţii şi mijloace de relaxare, distracţie şi agrement .

Tabel nr 7 . Numărul de înnoptări între anii 2004-2008 în judeţul Hunedoara

Anii 2004 2005 2006 2007 2008Total 257530 260448 257319 293247 283447

Hoteluri 179342 176406 174776 188926 191329Moteluri şi

hanuri13570 16836 12499 15612 15578

Vile turistice 35504 38184 43875 48624 38291Cabane 5900 3966 3250 8734 12385Pensiuni 9153 18408 19207 24276 19804

Numărul de înnoptări în perioada 2004-2008 are o evoluţie oscilantă şi anume la început creşte , după care scade până la o valoare care e mai mică decât în anul 2004 ; în 2007 creşte ca apoi să scadă din nou .

Tabel nr 8 . Durata medie a sejurului - mii persoane -

Anul 2004 2005 2006 2007 2008Nr. Sosiri 91 89,9 87,5 109,1 103,8

Nr. Înnoptări 257,5 260,4 257,3 293,2 283,4Durata medie a

sejurului2,83 2,89 2,94 2,68 2,73

Durata medie a sejurului înregistrează un trend ascendent până în anul 2006 , urmată de o scădere impresionantă în anul 2007 cu o valoare mai mică decât în 2004 şi apoi de o nouă creştere , dar valoare este mai mică decât în anul de bază . Cea mai mică rată a duratei medii a fost înregistrată în anul 2007 ca urmare a scăderii. Consider că acest fapt are drept cauză faptul că turiştii preferă varietatea, adică optează şi pentru alte locuri din afara judeţului unde să-şi petreacă timpul liber, în special tinerii şi anume studenţii şi elevii care sunt dornici să descopere peisaje noi şi să experimenteze frumuseţile naturii ale turismului precum pârtiile, traseele turistice şi nu numai.Totodată o cauză poate fi serviciile care nu sunt în conformitate cu cerinţele turiştilor oferite de către echipamentele de cazare din judeţul respectiv , precum şi preţurile acestora ; raportul calitate – preţ nu este unul favorabil .

2004 2005 2006 2007 20082.5

2.552.6

2.652.7

2.752.8

2.852.9

2.953

durata medie a sejurului

durata medie a sejurului

a) Metoda sporului mediu

Anii Sosiri ( y i)mii pers

t i y i= y1+∆∗t i ¿- y i ¿2

2004 91 0 91 02005 89,9 1 94,2 18,492006 87,5 2 97,4 98,012007 109,1 3 100,6 28,092008 103,8 4 103,8 02009 5 107

2010 6 110.22011 7 113.4

∆ = yn− y1

n−1 = 3,2 ∑¿- y i ¿2 = 144,59

y=∑ y i

n= 96,26 σ=√∑¿¿¿= 5,37 ν =

σy∗100 = 5,57 %

b) Metoda indicelui mediu

Anii Sosiri ( y i)mii pers

t i y i= y1∗I ti ¿- y i ¿2

2004 91 0 91 02005 89,9 1 94 16,812006 87,5 2 97,10 92,162007 109,1 3 100,30 77,442008 103,8 4 103,6 0,042009 5

2010 62011 7

I= n−1√ yn

y1

= 1,033 ∑¿- y i ¿2 = 186,45

σ = 6,10 ν = 6,34 %

c) Metoda trendului liniar

AniiSosiri( y i)

mii pers

t i y i= a + b*t i t i∗y i t i2 ¿- y i ¿2

2004 91 -2 87,3 -182 4 13,692005 89,9 -1 91,78 -89,9 1 3,532006 87,5 0 96,26 0 0 76,732007 109,1 +1 100,74 109,1 1 69,882008 103,8 +2 105,22 207,6 4 2,022009 +3

2010 +42011 +5

a= y=∑ y i

n= 96,26 b=

∑ ti∗y i

∑ t i2 = 4,48

σ= 5,75 ν = 5,97 %

Pentru previzionarea cererii , exprimate prin indicatorul „număr de sosiri ”, am folosit 3 metode şi anume: metoda indicelui mediu , metoda trendului liniar şi metoda sporului mediu. După analiza celor trei metode de previziune se poate observa că cea mai bună metodă de previzionare este prima, cea a sporului mediu, obţinându-se cel mai mic “ν”, şi anume 5,57%. Astfel numărul de sosiri previzionat pentru perioada 2009-2011 pentru Judeţul Hunedoara este:

- pentru anul 2009 – 107 mii sosiri ;- pentru anul 2010 – 110,2 mii sosiri ;- pentru anul 2011 – 113,4 mii sosiri .

V. Soluţii de valorificare a potenţialului turistic in judeţul Hunedoara

S-ar putea face o multitudine de îmbunătăţiri, construiri, amenajări etc. pentru a pune în valoare şi mai bine turismul din judeţul Hunedoara , şi implicit ducând la dezvoltarea economiei . Judeţul Hunedoara este un judeţ bogat atât din punctul de vedere al resurselor naturale, cât şi al celor antropice , însă potenţialul turistic nu este dezvoltat la maximum.

Printre comorile cu care se laudă judeţul Hunedoara sunt cele două capitale antice - ale Regatului Dac şi Daciei Romane - Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Parcul Naţional Retezat, Cetatea Colţ, Cetatea Devei, Castelul de la Sântămărie Orlea, bisericile de la Densuş, Crişcior, Strei, Ribiţa, Lăpugiu de Jos etc. La toate acestea se adaugă Muzeul Aurului din Brad, unic în lume, dar şi câteva staţiuni montane şi balneoclimaterice. În plus, în judeţ există o mulţime de zone, cum ar fi Ţinutul Pădurenilor, care ar putea aduce turişti in zonă, însă în lipsa unei strategii clare privind turismul şi a unei infrastructuri rutiere adecvate, turismul din judeţul Hunedoara este la un nivel scăzut, dar se încadrează în media pentru România.

În prezent turismul a devenit o piaţă competitivă: pentru turiştii care călătoresc peste tot în lume, distanţele devenind din ce în ce mai scurte şi informaţiile din ce în ce mai la îndemână. Pentru a pregăti o strategie de turism pentru judeţul Hunedoara consider că este esenţială în primul rând cunoaşterea tendinţelor mondiale de dezvoltare .

Situaţia generală a judeţului Hunedoara, redată de diagnosticul şi analiza SWOT, este foarte contrastantă:

- a beneficiat, de-a lungul timpului, de posibilitatea existenţei şi dezvoltării unei diversităţi culturale, ceea ce a generat apariţia unui spirit civic;

- în acelaşi timp, judeţul se confruntă cu probleme de coeziune economică şi socială datorate disparităţilor care există între mediul urban şi cel rural, şi restrângerii drastice a industriilor tradiţionale. Astfel, judeţele Arad şi Timiş cunosc o mai pronunţată dezvoltare economică şi socială, în timp ce, pe de altă parte, judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin se confruntă cu acute probleme structurale şi au nevoie de o puternică intervenţie şi susţinere din partea statului;

- realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi a unei competitivităţi sporite depind încă, în mare măsură, la nivel naţional, de calitatea şi de stabilitatea mediului juridic şi de crearea unui cadru instituţional adecvat, iar pe plan local şi regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicaţi, de susţinerea şi implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional.

“Hunedoara : o destinaţie specială” - Judeţul Hunedoara are cu adevărat ceva special de oferit ,dar pentru a convinge turiştii străin în anii viitori trebuie dezvoltate produse interesante.

Experţii internaţionali sunt de acord că locurile din judeţ ce trebuie vizitate sunt: fortăreaţa, cetăţile daco – romane, bisericile şi mănăstirile vechi, munţii Retezat, dar din păcate aproape fiecare obiectiv are ceva ce cauzează inconveniente pentru turist. În ceea ce priveşte analiza SWOT pentru turism în judeţul Hunedoara este corect să spun că punctele puternice oferă bune oportunităţi pentru dezvoltarea viitoare şi că majoritatea punctelor slabe pot fi depăşite.

În analiza mea am evidenţiat patru nivele distincte de turism:

•Turismul montan şi de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilităţile viitoare sunt de a îmbunătăţi facilităţile de schi şi servicii mai bune pentru planificarea vacanţelor. Potenţialul este limitat de competiţiile internaţionale şi îngrădirile din domeniul mediului.

•Turismul cultural şi rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie să fie promovate prin încadrarea lor într-o reţea şi prin realizarea de programe.

•Turismul de afaceri, de sănătate şi a doua casă este puţin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potenţial pentru o dezvoltare viitoare.

•Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat până acum. Experienţele altor ţări au arătat exemple stimulative care ar putea atrage noi forme de turism.

Punctele puternice ale judeţului Hunedoara sunt în principal atuurile pe care judeţul le are (munţii, peisajul, tradiţiile, oamenii):

• zonele montane cu vârfuri peste 2500 metri, ideale pentru turism atât vara cât şi iarna;• ariile protejate cu suprafaţa extinsă (rezervaţia Zam, parcul Naţional Retezat etc.) ;• moşternirea culturală şi istorică (Cetatea dacica Sarmisegetuza Raegia etc) ;• Populaţie ospitalieră şi tradiţiile judeţului .

Punctele slabe ale Judeţului Hunedoara sunt în special lipsa organizării aspectelor necesare pentru stimularea turismului:

• Lipsa de informare şi hărţi turistice; • Lipsa de infrastructură de acces către obiectivele turistice; • Lipsa de resurse umane specializate în domeniu –datorită salariilor mici ; • Lipsa de organizare şi cooperare în ceea ce priveşte promovarea.

În Judeţul Hunedoara turismul de schi este concentrat în Valea Jiului. Staţiunea Straja s-a dezvoltat în cadrul Programului Naţional Super-Schi. Planul General al staţiunii Straja a fost pregătit de către unii dintre cei mai buni specialişti internaţionali. Straja are cea mai lungă pârtie de schi din România, infrastructura şi drumurile au fost modernizate, iar spaţiile de cazare au fost îmbunătăţite. Mii de turişti vizitează Straja în sezonul de iarnă datorită valorificării care s-a făcut in staţiunea aceasta; staţiunea de schi îşi atinge acum capacitatea maximă.

O altă soluţie de valorificare a potenţialului turistic în judeţ ar fi implementarea conceptului Nord-American  “Off-Highway-Motor Vehicle recreation” şi stabilirea primului parc de acest gen în Europa .

În perioada anotimpurilor non – schi munţii din Hunedoara au multe de oferit vizitatorilor internaţionali sub forma plimbărilor şi a drumeţiilor. Posibilităţile sunt concentrate înăuntrul şi în apropierea Parcului Naţional al Munţilor Retezat. Parcul Naţional Retezat este acum membru al organizaţiei internaţionale Pan Parks. Dezvoltarea viitoare ar trebui să se axeze în a oferi trasee speciale. Ar trebui modernizate facilităţile şi serviciile pentru a oferi o experienţă montană înalt calitativă. O agenţie centrală de informaţie şi rezervare ar putea fi stabilită (înfiinţată). Aceste dezvoltări viitoare trebuie să existe în contextul constrângerilor de mediu ale Parcului Naţional.

Judeţul Hunedoara are anumite situri istorice şi culturale care ar putea îmbunătăţii turismul cultural.

• cetăţile (Cetatea Deva, Castelul Corvin Hunedoara); • cetăţile Dacice şi Romane (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa); • vechile biserici şi mănăstiri (Densuş, Prislop). Aceste situri atrag nişte turişti naţionali şi internaţionali (în special din ţările vecine cum este

Ungaria). Cu scopul de a dezvolta din plin potenţialul acestor situri şi să atragem un număr mai mare de turişti străini, aceste situri ar trebui restaurate şi renovate (cel mai notabil Castelul Corvin) şi să fie promovate într-un mod mai profund şi mai ispititor. De exemplu: -prin stabilirea lor ca puncte a unei reţele internaţionale sau rută a vechilor cetăţi şi castele Dacice şi Romane. De asemenea ar putea fi promovate activităţi în care turistul experimentează trezirea la viaţă a vechii istorii ceea ce ar putea să atragă mai mulţi turişti, precum şi reabilitarea teatrelor,opere, case memoriale, muzee, case de cultură, biblioteci, centre culturale şi sprijin pentru organizarea de expoziţii, vernisaje, concerte şi alte evenimente culturale .

Ţara Haţegului, situată la întretăierea drumurilor dintre Oltenia-Banat şi Transilvania este un teritoriu în care abundă locurile cu deosebită semnificaţie  istorică ,culturală şi ştiinţifică,toate  amplasate într-un cadru natural  mirific , în vecinătatea Parcului Naţional al Munţilor Retezat. Acest teritoriu bine individualizat atât geografic ,prin şirurile de munţi care îl delimitează, cât şi  din punct de vedere cultural şi etnografic,intruneşte toate condiţiile pentru instituirea  statutului de Geoparc ,conform  conceptului  lansat in anul 1999 de către UNESCO şi înscrierea sa în reţeaua Europeană a Geoparcurilor,din care fac parte în prezent 17  parcuri naturale , toate situate in ţări membre ale Uniunii Europene. În esenţă, proiectul Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului(GDTH) vizează valorificarea prin turism a   excepţionalui patrimoniu natural, cultural şi ştiinţific al Ţării Haţegului şi revitalizarea tradiţiilor  folclorice şi meşteşugăreşti  ale acestei regiuni  cu pronunţat specific etnologic în cadrul României.Proiectul are ca obiective majore :

- Organizarea  unui sistem integrat de management al  ariilor  naturale protejate şi a siturilor culturale şi istorice;

- Crearea unui sistem de educaţie şi formare/reconversia profesională, bazat pe un parteneriat universitar, in sistemul educaţiei deschise şi la distanţă;

- Revitalizarea traditiilor folclorice si mestesugaresti  ale locuitorilor din regiune.

O altă zonă din judeţ care ar trebui să fie valorificată este Vaţa de Jos . Pentru promovarea agroturismului în Vaţa de Jos  un rol hotărâtor îl are  Asociaţia Turistică ''Vacanţa la Ţară '" prin demersurile pe care le desfăşoară . Asociaţia Turistică ''Vacanţa la Ţară  '' este o  organizaţie neguvernamentală, care are ca principale obiecte de activitate agroturismul si dezvoltarea rurală .

Turismul rural se găseşte încă la faza iniţială de dezvoltare. În zona rurală se găsesc mici pensiuni unde turiştii se pot bucura de „viaţa rurală”, se pot relaxa şi se pot bucura de pacea şi de liniştea sătească. Dar până la ora actuală numărul lor este foarte limitat. Dezvoltarea viitoare ar trebui să se axeze pe legarea diferitelor sate , de exemplu prin biserici/mănăstiri sau citadele cu scopul de a furniza „opţiunea unui tur de vacanţă” , precum şi pe realizarea unor seminarii, programe de pregătire TT privind ospitalitatea, subiecte ca

modul de îmbunătăţire a promovării gastronomiei, cum ar fi Ţuica (băutură locală), şi Virşli (cârnăciori locali), cum să îmbunătăţim nivelul de servicii, cum să colaborăm la nivel judeţean pentru a mulţumi (a păstra) turiştii în judeţul Hunedoara .. În afară de asta vizitatorii ar trebui să cunoască şi să fie informaţi când sunt festivaluri, expoziţii,târguri etc.

Turismul de afaceri est de obicei concentrat în oraşele mai mari. În judeţul Hunedoara anumite hoteluri oferă aranjamente speciale pentru companii , dar aceasta nu este parte a unei abordări de marketing active. Turismul de afaceri prezintă la nivel de ţară un potenţial în creştere pentru întâlniri, iniţiative, conferinţe şi expoziţii (MICE) nu doar în capitala Bucureşti dar de asemenea în oraşele mai mari. Pentru judeţul Hunedoara, şansele pentru Turismul de Afaceri ar trebui să se axeze pe construcţia unei infrastructuri de hoteluri de înaltă clasă, centre de conferinţe, amenajate special pentru o şedere mai mare de câteva zile.

În Judeţul Hunedoara turismul de sănătate este concentrat în localitatea Geoagiu Băi. Dezvoltarea viitoarelor „spa” – uri, pentru vizitatorii internaţionali care vor cheltui mai mult şi, pentru vizitatorii obişnuiţi, nu doar va creşte veniturile şi va crea slujbe ,dar va ajuta de asemenea la conservarea unui aspect important al moştenirii judeţului. Pentru Judeţul Hunedoara aceasta ar putea însemna nu doar restaurarea vechilor „spa”-uri (Romane), dar de asemenea o implicare activă a altor municipalităţi.

În ultimii ani Castelul Corvinilor a fost gazda şi subiectul multor producţii prestigioase de cinema care prezintă momente faimoase ale României, istorie universală şi ficţiune. Până acum această caracteristică specială nu a fost utilizată pentru a crea un nou tip de turism. Avantajele producţiei de film în judeţul Hunedoara sunt multiple şi imediate. În mod direct, aceasta oferă beneficii financiare pentru castel. De asemenea, agenţii economici au beneficii prin oferirea de servicii de calitate pentru solicitările de cazare şi mese ale echipelor de filmare. În mod indirect, vizionarea filmelor atrage turiştii care ar dori să vadă ei înşişi locurile.

Turismul industrial este legat de istoria industrială a judeţului. În tot judeţul, mai notabil în Hunedoara, Vulcan, Brad şi Călan există zone enorme care arată o lungă istorie în mine, oţel şi alte activităţi industriale româneşti. Multe din aceste situri sunt ruinate şi în declin. Totuşi, aceste situri oferă o viziune interioară legată de măsura şi modul în care era efectuată producţia în perioada ultimelor decade care ar trebui să fie considerate ca moştenire culturală a industriei naţionale din România. Din acest punct de vedere, turismul industrial ar putea fi văzut ca parte a turismului cultural şi de moştenire. O soluţie pentru promovarea acestui tip de turism şi pentru ca Hunedoara să ajungă să fie ca un muzeu deschis unde moştenirea industrială din România este bine prezentată ar trebuie efectuat un studiu de fezabilitate cu indicaţii clare privind bugetul necesar, investitorii interesaţi, legat de strategia turismului pentru întregul judeţ.

În concluzie pentru ca judeţul Hunedoara să ajungă o destinaţie dorită de câţi mai mulţi turişti , atât români , cât şi străini , să fie o destinaţie specială şi un judeţ ospitalier trebuie ca autorităţile locale şi judeţene să investească resurse financiare şi umane considerabile , să promoveze cât mai mult oviectivele turistice , să se axeze pe îmbunătăţirea unor teme de dezvoltare împreună cu specialişti internaţionali astfel încât judeţul Hunedoara să ajungă o destinaţie turistică în concordanţă cu standardele internaţionale .

Harta judeţului Hunedoara

Bibliografie

Anuarul statistic al judeţului Hunedoara 2009

Anuarul statistic al României 2008 , 2009

http://www.hunedoara.insse.ro

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm#_ftn8

http://www.scritube.com/geografie/turism/HUNEDOARA16213191914.php

http://www.turismhunedoara.lx.ro/

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_hunedoara/

http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=25&viewCat=130.htm

http://www.tourismguide.ro/x/partii_de_ski_straja/

http://www.viaromania.eu/info.cfm/ski-partii_de_schi.html

http://www.turist-in-romania.ro/hunedoara/statiuni/statiuni.htm

http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=25&viewCat=198.htmî