1

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a

condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

La data de 25 aprilie 2017, CEDO a pronunţat o hotărâre-pilot1

în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, care are ca obiect

supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii

necorespunzătoare de detenţie2.

Ca urmare a acestei hotărâri, la 25 ianuarie 2018, Guvernul

României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului

Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan

1In iulie 2013, “peste 150 000 de cereri erau pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, iar multe

dintre acestea erau asa-zise „cereri repetitive”, care își au originea într-o disfuncționalitate cronică la nivel

intern. Procedura hotărârii-pilot a fost concepută ca o metodă prin care să se permită identificarea

problemelor structurale subiacente cererilor repetitive îndreptate împotriva multor state și prin care să se

impună statelor respective soluționarea problemelor în litigiu. În cazul în care numeroase cereri

întemeiate pe aceeași problematică sunt introduse în fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze

una sau mai multe dintre ele cu prioritate în procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri,

Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o

cerere sau alta, ci și de a identifica problema sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații clare

privind măsurile de reparație pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei.Statului

vizat îi revine rolul de a alege, sub supravegherea Comitetului Ministrilor din cadrul Conșiliului Europei,

modalitatea în care își va îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 46 (efectul obligatoriu și

executarea hotărârilor). Una dintre caracteristicile esențiale ale procedurii hotărârii-pilot constă în

faptul că permite Curții suspendarea – sau „înghețarea”– pe o anumită perioadă a cererilor care fac

obiectul procedurii, cu condiția ca guvernul în cerere să ia rapid măsurile interne necesare pentru a se

conforma hotărârii. Cu toate acestea, Curtea poate relua examinarea cererilor suspendate de fiecare dată

când interesul administrării justiției o impune.” 2Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr.

254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera

executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaţiile următoare:

a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa

grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de

deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză

b) lipsa accesului la activităţi în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi

cerinţele de igienă;

f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

De asemenea, același art. 55/1 prevede că „se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în

oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene”.

Deci, dacă o singură încăpere din acel centru nu întrunește condițiile corespunzătoare, intregul centru e

considerat ca necorespunzător și intră sub incidența reducerilor de pedeapsă de 6 zile la 30 executate.

2

de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind

supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri conţine şi un calendar al implementării

acestor măsuri şi se întinde pe durata a 7 ani (2018-2024).

În prezent, ne aflăm în anul II al realizării acestui plan.

Componenta esenţială a planului este realizarea de investiţii

în infrastructură, care să ducă la creşterea numărului de

locuri de detenţie (pentru rezolvarea problemei

supraaglomerării) şi la modernizarea lor (pentru rezolvarea

problemei celorlalte condiţii necorespunzătoare de detenţie).

APADOR-CH a formulat mai multe cereri de informaţii de interes

public, întemeiate pe Legea nr. 544/2001, pentru a stabili

dacă implementarea acestui plan respectă sau nu calendarul

asumat de autorităţi.

Modernizarea penitenciarelor

Promisiuni: 8095 locuri noi de detenție și 1351 locuri

modernizate

I. A. Astfel, potrivit planului de acţiune, pe durata celor 7 ani, în penitenciare, urmează să fie create 8.095 locuri noi

de detenţie şi să fie modernizate 1.351 locuri de detenţie.

Crearea de noi locuri de detenţie se face şi prin construirea

a 2 noi penitenciare (Penitenciarul Berceni şi Penitenciarul

Unguriu), care vor asigura un plus de 1.900 locuri (par. 47

din planul de acţiune).

Potrivit anexei I a planului de acţiune, noile locuri de

detenţie vor fi create prin:

- transformarea/schimbarea destinaţiei unor spaţii existente

în noi locuri de deţinere prin lucrări de intervenţie (de

exemplu: transformarea popotei, a sălii de festivităţi, a unor

ateliere de producţie, a unor birouri administrative sau a

unor magazii în spaţii de detenţie)

- construirea de noi locuri de detenţie (construirea unor noi

pavilioane/secţii de detenţie în cadrul unor penitenciare,

precum şi construirea a 2 noi penitenciare: Berceni şi Unguriu)

Planul de acţiune este structurat pe 6 stagii de realizare

(par. 48 din plan), după cum urmează:

3

Stagiul 1 (anii 2018-2019) – obiective: crearea de 316 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 500 locuri.

În răspunsul primit de asociaţie de la Ministerul Justiţiei,

în luna aprilie 2019, se menţionează că, în perioada ianuarie

2018 – februarie 2019, în sistemul penitenciar au fost

finalizate 70 locuri noi de detenţie (30 – Penitenciarul

Giurgiu şi 40 – Penitenciarul Deva) şi au fost modernizate 282

locuri (Penitenciarul Deva). Se observă un ritm mai redus cu

privire atât la locurile noi ce trebuiau create (la finele lui

2019 ar trebui să existe 316 locuri noi, dar in februarie erau

finalizate doar 70), cât şi la modernizarea locurilor

existente (la finele lui 2019 ar trebui să se încheie

modernizarea a 500 locuri, dar in februarie erau finalizate

doar 282). Astfel, până la finalul anului 2019 trebuie să

existe un plus de 816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou

create sau modernizate), dar, in 14 luni, din ianuarie 2018

până în februarie 2019 nu fuseseră realizate decât 352 (70 nou

create şi 282 modernizate), adică doar 43% din numărul

planificat de locuri. Este greu de presupus că în 10 luni se

va realiza mai mult decat în 14 luni, adică restul de 57% din

numărul planificat de locuri.

Stagiul 2 (anul 2020) – obiectiv: crearea de 44 locuri noi de detenţie

Stagiul 3 (anul 2021) – obiective: crearea de 508 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 85 locuri

Stagiul 4 (anul 2022) – obiective: crearea de 3.997 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 666 locuri. La finele anului 2022

trebuie să se afle în funcţiune şi Penitenciarul Unguriu, care

va asigura 900 de locuri. Tot la finele anului 2022 ar trebui

finalizată modernizarea locurilor de detenţie, deoarece pentru

stagiile 5 şi 6, care acoperă anii 2023 şi 2024, nu au fost

prevăzute în plan şi acţiuni de modernizare, ci doar de creare

de locuri noi de detenţie.

Stagiul 5 (anul 2023) – obiectiv: crearea de 2.730 locuri noi de detenţie. La finele anului 2023 trebuie să se afle în

funcţiune, cel puţin parţial, Penitenciarul Berceni, care va

asigura 500 locuri (din totalul de 1.000 – cât reprezintă

capacitatea sa integrală).

4

Stagiul 6 (anul 2024) – obiective: crearea de 500 locuri noi de detenţie. Cele 500 locuri noi de detenţie vor fi asigurate de

Penitenciarul Berceni, care va trebui să funcţioneze la

capacitatea normală (1.000 locuri) la finele anului 2024.

I.B. La pct. 3 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului

Penitenciar Berceni, cu o capacitate totală de 1.000 de locuri,

care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2024.

Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau

realizate următoarele activităţi:

- elaborarea studiului de fezabilitate [termen: iunie 2018]

- avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul

Interministerial (CIM) [termen: decembrie 2018]

- adoptarea unei hotărâri de guvern (HG) de aprobare a

indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de

investiţii reprezentat de penitenciar [termen iunie 2019]

În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la

data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre

activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată.

I.C. La pct. 4 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute

etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului

Penitenciar Unguriu, cu o capacitate totală de 900 de locuri,

care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2022.

Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau

realizate următoarele activităţi:

- întocmirea Notei conceptuale şi a temei de proiectare

[termen: ianuarie 2018]

- avizarea în Consiliul tehnico-economic al ANP a Notei

conceptuale şi a temei de proiectare [termen: ianuarie 2018]

- întocmirea şi promovarea de către Ministerul Justiţiei a

unui proiect de HG pentru autorizarea ANP în vederea

achiziţiei studiului de fezabilitate [termen: februarie 2018]

- efectuarea expertizelor tehnice şi a studiului de

fezabilitate [termen: iunie 2018]

- avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul tehnico-

economic al ANP şi trimiterea lui la Ministerul Justiţiei

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către

Consiliul interministerial şi întocmirea proiectului de HG

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici [termen:

decembrie 2018]

- demararea elaborării şi aprobării documentaţiei de atribuire

a contractului de lucrări, derularea procedurii şi elaborarea

5

proiectului tehnic [termen: întreg anul 2019, până în

decembrie 2019]

În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la

data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre

activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată.

Supraaglomerarea penitenciarelor în 2019 – constant 111%

Cu privire la indicele actual de ocupare a penitenciarelor, pe site-

ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) este publicată o

situaţie detaliată pentru data de 25 iunie 2019. În esenţă, la data

de 25 iunie 2019, în penitenciare indicele de ocupare era de 111,12%

(19.083 deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de

peste 4 mp/detinut3). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de

ocupare era, la aceeaşi dată, de 68,38%, iar în cazul centrelor de

detenţie şi al centrelor educative4 (corespunzătoare celor 2 măsuri

3Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr.

254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera

executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4

mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a

alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în

camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză. 4 Art. 124 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru educativ constã în internarea minorului

într-o institutie specializatã în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregãtire scolarã si

formare profesionalã potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare socialã.

(2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între unu si 3 ani.

Art. 125 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru de detentie constã în internarea

minorului într-o instituþie specializatã în recuperarea minorilor, cu regim de pazã si supraveghere, unde va

urma programe intensive de reintegrare socialã, precum si programe de pregãtire scolarã si formare

profesionalã potrivit aptitudinilor sale.

(2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între 2 si 5 ani, afarã de cazul în care pedeapsa

prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe

viatã, când internarea se ia pe o perioadã cuprinsã între 5 si 15 ani.

Deci, se poate observa că, în cazul construirii

penitenciarelor Berceni şi Unguriu, există întârzieri, unele

mai mari chiar de un an, cu privire la îndeplinirea

formalităţilor necesare (studii de fezabilitate etc.) pentru

trecerea la construirea efectivă a celor două penitenciare.

Practic, potrivit răspunsului primit de la Ministerul

Justiţiei la data de 27 martie 2019, până în luna martie 2019

nu se făcuseră nici primii paşi din calendarul stabilit prin

planul de acţiune pentru construirea celor două noi

penitenciare.

6

educative privative de libertate aplicabile minorilor, prev. de

art. 124 și 125 cp: internarea într-un centru educativ pe 1-3

ani și internarea într-un centru de detenție pe 2-5/5-15 ani),

indicele de ocupare era de 42,41% şi, respectiv, de 71,23%.

O situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi la

data de 4 iunie 2019. În esenţă, la data de 4 iunie 2019, în

penitenciare indicele de ocupare era de 111,68% (19.178

deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp).

În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la

aceeaşi dată, de 61,93%, iar în cazul centrelor de detenţie şi

al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de

ocupare era de 43,86% şi, respectiv, de 75%.

Tot o situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi

la data de 21 mai 2019. În esenţă, la data de 21 mai 2019, în

penitenciare indicele de ocupare era de 111,45% (19.179

deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp).

În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la

aceeaşi dată, de 66,12%, iar în cazul centrelor de detenţie şi

al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de

ocupare era de 43,73% şi, respectiv, de 75%.

O situaţie privind privind gradul de ocupare a fost publicată

pe site-ul ANP şi în luna februarie 2019. Astfel, la data de

19 februarie 2019, în penitenciare, indicele de ocupare era de

111,83% (19.244 deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la

capacitatea de 4 m2/persoana). În cazul penitenciarelor-spital,

indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 71,10%, iar în

cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative

(destinate minorilor), indicele de ocupare era de 46,74% şi,

respectiv, de 73,97%.

Din aceste date statistice se observă, pentru anul 2019, că

există o constantă a supraaglomerării, doar la penitenciare,

nu şi la penitenciarele-spital ori la centrele de detenţie

sau centrele educative. Constanta constă în depăşirea cu

circa 11% a numărului total de locuri de detenţie, care

îndeplinesc condiţia spaţiului de 4 m2/persoană (=indicele

de ocupare de 111%).

7

Soluții pentru reducerea supraaglomerării pe termen scurt

În cazul penitenciarelor, indicele de 111% ar putea fi redus

la 100% ori prin reducerea numărului de deţinuţi cu circa

2.000 (19.083 - 17.173 = 1.910), ori prin crearea/modernizarea

a circa 2.000 locuri detenţie (păstrând acelaşi număr de

deţinuţi).

Potrivit planului de acţiune, cifra de 2.000 locuri de

detenţie nou create sau modernizate ar trebui să fie atinsă

abia în cursul anului 2022. Desigur, cu condiţia să fie

respectat calendarul din plan. Însă, până în prezent, aşa cum

am arătat mai sus, acest calendar nu a fost respectat. Astfel,

deşi până la finalul anului 2019 trebuia să existe un plus de

816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou create sau

modernizate), până în luna februarie 2019 nu fuseseră

realizate decât 352 (70 nou create şi 282 modernizate), adică

doar 43% din numărul planificat de locuri. Deci, se poate

presupune că şi pe viitor vor exista întârzieri şi decalări de

termene.

O primă concluzie este că, pe calea ritmului real al

investiţiilor în infrastructură, este greu de presupus că,

pentru a reduce indicele de ocupare a penitenciarelor de la

111% la 100%, se vor putea adăuga 2.000 de locuri de detenţie

corespunzătoare mai devreme de anii 2022-2023. Mai târziu de

2023, posibil.

O soluţie mai rapidă pentru reducerea indicelui de ocupare a

penitenciarelor la 100%, care este o alternativă la creşterea

numărului locurilor corespunzătoare de detenţie, ar fi

reducerea cu 2.000 a numărului celor deţinuţi. În prezent, o

astfel de soluţie (reducerea numărului de deţinuţi) se aplică

şi constă în mai multe modificări legislative: de la legea

„recursului compensatoriu”, la aplicarea unor sancţiuni penale

alternative la pedeapsă închisorii.

Efectele legii recursului compensatoriu

Cu privire la „legea recursului compensatoriu” (Legea nr.

169/2017). Măsura compensatorie introdusă prin Legea 169/2017

8

constă în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de

zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare. Deci,

pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile

executate efectiv (pentru o lună executată efectiv, se

consideră că s-a executat o lună şi 6 zile, deci aproape o

lună şi o săptămână; pentru 4 luni executate efectiv se

consideră că s-au executat 5 luni etc.).

În planul de acţiune a fost menţionată şi această lege printre

măsurile de natură legislativă, care vor conduce la rezolvarea

problemelor din penitenciare (par. 34 din plan).

Potrivit comunicatului de presă al ANP nr. 21652/14.01.2019,

în perioada dintre intrarea în vigoare a legii „recursului

compensatoriu” (21 iulie 2017) şi data comunicatului (14

ianuarie 2019), deci într-un an şi jumătate, de prevederile

acestei legi au beneficiat 14.402 deţinuţi, care au fost puşi

în libertate. Dintre aceştia, 2.551 au fost eliberaţi pe motiv

că, prin aplicarea „reducerilor” din lege, s-a constatat că

pedeapsa este considerată executată integral, iar 11.851 au

fost liberaţi condiţionat întrucât, prin aplicarea

„reducerilor” din lege, s-a constatat că îndeplinesc

condiţiile privind executarea unei anumite cote (fracţii) din

pedeapsă, care să le permită să solicite eliberarea

condiţionată (pe care au şi obţinut-o).

Problema practică ridicată de „legea recursului compensatoriu”

este că ea se aplică nediferenţiat (pentru toţi condamnaţii).

Din acest motiv, ea a permis şi încă permite eliberarea

timpurie şi a condamnaţilor pentru fapte grave sau foarte

grave, întrucât reducerea de pedeapsă se aplică şi acestora.

Dar, o astfel de lege nu se putea aplica decât tuturor celor

care se aflau în aceeaşi situaţie (aveau aceleaşi condiţii de

detenţie), pentru a nu avea un caracter discriminatoriu.

Opinia publică a reacţionat vehement, de mai multe ori, în

cazul în care beneficiarii legii „recursului compensatoriu” au

comis noi infracţiuni grave (crime, violuri, tâlharii etc.),

după eliberare.

Poate că o politică penală diferită ar fi găsit soluţii

alternative la „legea recursului compensatoriu”, soluţii care

să nu permită eliberarea accelerată a recidiviştilor (=cei

care au mai fost condamnaţi anterior condamnării pe care o

execută) şi a celor care au comis infracţiuni grave şi foarte

grave. Spre exemplu, ar fi putut fi luate măsuri, chiar de

natură legislativă, prin care să se realizeze o eliberare mai

9

rapidă a celor nerecidivişti (care se aflau la prima

condamnare) şi care erau condamnaţi pentru infracţiuni de o

gravitate mai redusă. S-ar fi creat astfel locuri libere în

penitenciare şi, în cele care întrunesc condiţiile

corespunzătoare, ar fi putut fi relocaţi, pentru a-şi efectua

pedeapsa, fără a fi eliberaţi accelerat, recidiviştii şi

autorii infracţiunilor grave şi foarte grave.

Desigur, construcţia accelerată de noi locuri de detenţie şi

modernizarea accelerată a celor existente ar fi fost măsura

ideală, care ar fi scos din discuţie eliberarea accelerată a

condamnaţilor, dar, într-un climat social destul de tensionat

şi conflictual, soluţiile cele mai rezonabile sunt şi cele mai

greu de realizat.

Consiliul Europei nu e convins și solicită noi măsuri de

modernizare, dar și de compensare financiară a deținuților

În acest context, este de menţionat recenta Decizie nr. H46-

21/2019 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care

se ocupă de executarea hotărârilor CEDO), luată în sesiunea nr.

1348 din 4-6 iunie 2019, în ceea ce priveşte executarea

hotărârii CEDO din cauza Rezmiveș and Others and Bragadireanu

group v. România (Cererea nr. 61467/12).

Prin această decizie, s-a stabilit, printre altele, că:

în ceea ce privește eforturile actuale de îmbunătățire a infrastructurii penitenciarelor, sunt încă necesare

clarificări pentru a permite Comitetului de Miniştri să

evalueze exact strategia autorităților; de asemenea, sunt

necesare şi precizări dacă lucrările de modernizare

preconizate acoperă toate spațiile care necesită o astfel

de intervenție și, dacă nu acoperă, care sunt

intențiile/soluţiile cu privire la restul spaţiilor (pct.

4 din decizie)

este necesar ca autorităţile să revizuiască și să își

adapteze planurile actuale de modernizare și reînnoire a

rețelei existente de centre de detenție pentru arest

preventiv, pentru a se asigura că toate facilitățile

destinate reținerii deținuților înainte de proces

(arestare preventivă) oferă condiții conforme cu

Convenția, adaptate la durata șederii acestora, spațiu

suficient de locuit, condiții materiale adecvate, cu

acces direct la lumina naturală și aer, un regim adecvat

10

de activități în afara celulelor și premise adecvate

pentru astfel de activități (pct. 7 din decizie)

odată cu îmbunătățirea condițiilor de viață în

penitenciare și în locurile de detenție preventivă, sunt

necesare remedii accesibile și eficiente, preventive și

compensatorii, la nivel național, pentru a permite Curții

Europene [CEDO] ca, în timp util, să retrimită la

instanțele naționale miile de cereri aflate pe rolul său,

referitoare la problemele ridicate de aceste hotărâri [de

tip Rezmives – n.n.] (pct. 8 din decizie)

în timp ce România a instituit un mecanism care prevede reducerea pedepsei persoanelor reținute în condiții

inumane sau degradante, în 2017, [legea „recursului

compensatoriu” - n.n.], rămâne ca autoritățile să adopte

o legislație care să permită persoanelor care nu au

beneficiat sau nu vor beneficia de o reducere a pedepsei,

care au depus sau ar putea depune plângeri la Curtea

Europeană cu privire la condițiile lor de detenție, să

solicite compensaţii financiare (pct. 9 din decizie)

exprimând îngrijorarea profundă a Comitetului de Miniştri cu privire la întârzierea în stabilirea soluției

compensaţiilor financiare, autoritățile trebuie să își

intensifice eforturile în vederea finalizării proiectelor

de propuneri legislative și a angajării procedurilor

necesare pentru adoptarea acestora; în cazul în care până

la 1 octombrie 2019 nu se va raporta niciun progres

tangibil în procesul legislativ, Secretariatul

Comitetului de Miniştri va pregăti un proiect de

rezoluție provizorie în vederea reuniunii sale nr. 1362,

din decembrie 2019 (pct. 10 din decizie).

Modernizarea penitenciarelor, eliberarea deținuților sau

recompensarea financiară – ce ar alege opinia publică?

Deci, la nivelul Consiliului Europei, se consideră că

problemele legate de condiţiile de detenţie/supraaglomerare

încă nu sunt rezolvate şi se solicită, în continuare, luarea

unor măsuri ce ţin atât de modernizarea infrastructurii, cât

şi de adoptarea unor noi legi, pentru acordarea de compensaţii

materiale celor deţinuţi.

11

Este de menţionat că, în prezent, Codul civil (art. 1349 şi

urm.) conţine prevederi care permit repararea prejudiciului,

moral sau material, suferit de o persoană, indiferent de

circumstanţele în care a suferit acest prejudiciu. Judecătorul

naţional are astfel posibilitatea ca, în termenul legal de

prescripţie, să aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă a

existat sau nu un prejudiciu, de ce natură a fost, în ce a

constat, care a fost întinderea sa şi care ar fi remediul cel

mai potrivit.

În actualul context economico-social, pare a fi destul de

dificil de pus în practică ideea unei noi legi care să aibă

drept consecinţă obţinerea de compensaţii băneşti de către cei

condamnaţi, în alte condiţii decât cele prevăzute în Codul

civil. Această variantă a mai fost dezbătută în opinia publică,

iar reacţiile nu au fost dintre cele favorabile.

Modernizarea aresturilor poliției

Promisiuni: 1596 locuri noi și 187 locuri modernizate

II. De asemenea, planul de acţiune prevede crearea de noi

locuri şi modernizarea celor existente, în cazul centrelor de

reţinere şi arestare preventivă (denumite în limbaj comun

„aresturile poliţiei”). Planul prevede că, pe durata a 6 ani

Asociaţia îşi exprimă opinia că, pentru rezolvarea problemei

privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de

detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni

cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în

prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi

modernizarea accelerată a celor existente. Desigur, în

conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor

programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în

societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare

instituționala care să stimuleze reintegrarea foștilor

deținuți în societate după eliberare, prin facilități la

angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina

recidiva.

12

(2018-2023), în aceste centre vor fi create 1.596 locuri noi

şi vor fi modernizate 187 locuri (par. 55 din plan).

Planul este structurat pe 3 stagii de realizare (par. 56 din

plan), după cum urmează:

Stagiul 1 (2018) – obiective: locuri noi/modernizate – 114

Stagiul 2 (2019-2021) – obiective: locuri noi/modernizate – 153

Stagiul 3 (2021-2023) – obiective: locuri noi/modernizate –

1.516

În răspunsul primit de asociaţie de la Inspectoratul General

al Poliției Române (IGPR), în luna martie 2019, se menţionează

că, în perioada ianuarie 2018 - februarie 2019, nu au fost

create locuri noi, dar au fost modernizate 147 locuri, după

cum urmează:

- Centrul de Reținere și Arestare preventivă din cadrul I.P.J.

Maramureș (30 locuri) – în curs de recepționare;

- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.

Galați (34 locuri);

- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.

Iași (50 locuri);

- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.

Alba (33 locuri) - în curs de recepționare.

Se observă că a fost realizat numărul de 114 locuri

modernizate prevăzut în plan pentru stagiul 1 (anul 2018) şi

că au fost modernizate o parte (33) din numărul total de 153

de locuri prevăzute în plan pentru stagiul 2, cu termen în

decembrie 2021.

Este de remarcat faptul că, în cazul locurilor de

reţinere/arestare preventivă, numărul cel mai mare al

locurilor care trebuie construite/modernizate este prevăzut în

planul de acţiune abia pentru stagiul 3 (perioada 2021-2023),

când este vorba despre 1.516 locuri noi/modernizate. Totalul

locurilor prevăzute în plan pentru creare/modernizare, în

stagiile 1-2 (perioada 2018-2021) este de 267, cifră relativ

lesne de atins. Dar, între „ținta” de 267 locuri (pentru

perioada 2018-2021) şi „ținta” de 1.516 locuri (pentru

perioada 2021-2023) există o diferenţă numerică spectaculoasă.

13

Gradul de ocupare în aresturi: 55,7%

Cu privire la gradul actual de ocupare a centrelor de reţinere

şi arestare preventivă, IGPR a comunicat asociaţiei că la data

de 19.03.2019, numărul total de locuri destinate custodiei

persoanelor private de libertate în centrele de reținere și

arestare preventivă subordonate IGPR este de 1.398 locuri

(conform standardului de 4m2) şi că, la aceeaşi dată,

19.03.2019, numărul total de persoane încarcerate în aceste

centre era de 779 persoane private de libertate. Deci, o medie

de ocupare de 55,7%, la data de 19.03.2019.

De asemenea, IGPR a comunicat asociaţiei şi dinamica

efectivelor din centrele de reținere și arestare preventivă pe

întreaga lună februarie 2019, defalcat pe zile. Din această

evidenţă s-a putut constata că în cursul lunii februarie 2019,

numărul total al persoanelor reţinute/arestate în aceste

centre a variat între 719 şi 751 pe zi, la un număr total de

locuri de deţinere de 1.398 (deci, o medie de ocupare între

51,4% şi 53,7%).

Observații din timpul vizitelor de monitorizare în aresturi și penitenciare

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere

(aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019,

respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare

Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova,

București și Târgu Jiu.

Ca o scurtă concluzie, din informaţiile publice obţinute de

asociaţie rezultă că în timp ce în penitenciare indicele de

ocupare este de 111%, în aresturile poliţiei indicele de

ocupare este cu puţin peste 50%. Iar construirea de noi

locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în

cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de

calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO

Rezmiveş şi alţii c. România.

14

Condițiile de deținere din aresturi

Folosirea unor metode alternative de arest precum și

investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor

de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să

nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare

fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile

vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în

continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena

spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în

camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar

fi:

Există în continuare camere fără grup sanitar în care

arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată

pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt

nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi

scoși la toaletă sau duș;

În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există

în continuare problema iluminării și a aerisirii

insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate

aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu

funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală

și aer proaspăt;

În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală

dedicată arestaților, ci același personal medical al

Inspectoratelor județene de poliție, care acordă

asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar

această asistență nu este asigurată în permanență;

Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică,

deși un procent important din populația carcerală are

probleme de sănătate mintală;

În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al

arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a

cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din

prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri

pentru arestați;

15

Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din

ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească

capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea

spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt

deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea

observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost

dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7

lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea

materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare

deținut: aparat de ras, două suluri de hârtie igienică, pastă

de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră,

detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste

materiale sunt suficiente, dar cei mai mulți dintre deținuții

cu care APADOR-CH a interacționat continuă să se plângă de

calitatea hranei.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un

deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul

reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire

de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la

începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au

fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente,

mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea

rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai

puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau

din blocurile alimentare;

Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru

numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă

caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;

Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția

Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau

deficit de medici sau nu aveau deloc - cazul Miercurea

Ciuc);

16

Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului

medical psihiatric;

Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul

penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în

general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii

acestor boli, de exemplu prezervative;

Lipsa unor programe eficiente de calificare a

deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după

eliberare;

Personal insuficient pentru realizarea unor activități

socio-educative de care majoritatea deținuților spun că

au nevoie;

Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără

plată. În condițiile în care piața muncii din România

duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni

care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul

Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul

Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;

Observații și recomandări pentru aresturile vizitate

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă București (Arestul

Central)

Deși s-au realizat ample investiții la demisol este în continuare nevoie de alocarea unor fonduri bugetare care

să vizeze parterul Centrului de reţinere, în care sunt

APADOR-CH atrage atenția asupra unei probleme sistemice încă

nerezolvată: accesul limitat la servicii medicale pentru

persoanele cu tulburări psihice. Reamintim statului român că

trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii

CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că

lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru

deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a

articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus

torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și

degradante).

17

cazate femeile. Toate cele 11 camere necesită

reabilitare, având în vedere că nu au fost deloc

reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii

sanitare ruginite și condiții precare de igienă.

În continuare agenţii de poliţie se ocupă personal de efectuarea cumpărăturilor din comerț şi de distribuirea

acestora către arestați.

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Miercurea Ciuc

Toate cele 11 camere ale arestului necesită investiţii

urgente. Au infiltrații de apă, instalaţii sanitare

ruginite și condiții precare de igienă. Există două

grupuri sanitare, pe hol, unul folosit de femei (folosit

şi de personalul centrului) şi un grup sanitar folosit de

bărbaţii privaţi de libertate.

WC-urile sunt blocate cu peturi de plastic pentru că

mirosul de canalizare este pătrunzător şi greu de

suportat. Toate instalaţiile sanitare sunt ruginite,

vechi şi parţial funcţionale. Folosirea unei găleţi

pentru satisfacerea nevoilor fiziologice în timpul nopţii

reprezintă un tratament inuman şi degradant în sensul

jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la

Strasbourg.

Poziţionarea aparatului telefonic este total nepotrivită atât prin locaţia aleasă – în cabinetul medical – dar şi

prin faptul că nu se poate asigura o supraveghere vizuală

a celor care îl folosesc.

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Galați

Arestul este vizibil schimbat față de ultima vizită APADOR-CH, proaspăt renovat, grupuri sanitare

modernizate, geamuri termopan, sistem de ventilație

pe hol și în camere.

Proiectul ar fi putut să prevadă totuși amplasarea unui număr de paturi mai mic, pentru respectarea

normei de spațiu din camere.

Nu există psiholog/psihiatru pentru deținuți.

Telefoanele ar trebui să fie amplasate într-o zonă care să asigure confidențialitatea convorbirilor.

Se cere suplimentarea fondului de carte de la

bibliotecă cu exemplare ale Codului penal și de

procedură penală, cele mai cerute cărți în sistem.

18

Reamenajarea și dotarea curților de plimbare cu un echipament minim pentru activități fizice.

Centrul de reținere și arestare preventivă Dolj

În ultimii 4 ani au fost alocate fonduri pentru

reparații, igienizări și amenajări, totuși, senzația

pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza

amenajării sale la demisol, este una de murdărie și

întunecime.

E necesară dotarea cu uși a grupurilor sanitare din camerele de deținere și igenizarea lor periodică.

Se impune remenajarea sectorului vizite pentru

minori astfel încât vizitele să aibă loc fără

separator, potrivit legislației în vigoare.

Instalarea celor 4 biciclete de fitness și a bandei de alergare achiziționate, în curțile de plimbare,

pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de

a desfășura activități sportive.

Asigurarea asistenței medicale în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa

postul vacant de medic al arestului.

Centrul de reținere și arestare preventivă Giurgiu

Deși nu mai e supraaglomerat, se impune construirea unui nou arest, după cum au declarat și angajații,

pentru că nu sunt condiții pentru o reorganizare a

spațiului de deţinere existent, de exemplu nu există

posibilitatea tehnica a instalării grupurilor

sanitare în camere.

Centru se confruntă deseori cu pene de curent, un motiv pentru care aparatele de aer condiționat din

camere mai mult nu funcționează.

Se recomandă îndepărtarea panourilor de metal

perforat de la geamuri, care împiedică aerul să

intre în camere.

Amplasarea telefoanelor pentru deținuți ar trebui

făcută într-o zonă care să asigure

confidențialitatea convorbirilor.

Dotarea cabinetului medical cu o trusa de prim-

ajutor

19

Observații și recomandări pentru penitenciarele vizitate

Penitenciarul Giurgiu

Este singurul penitenciar vizitat care avea un corp de clădire nou, amenajat la standarde moderne de

detenție. În rest, numai 50% din penitenciar asigură

condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai

este supraaglomerat, multe camere din penitenciar

încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare,

din punct de vedere igienic.

Conform conducerii, unitatea are o capacitate

scăzută de cheltuire a fondurilor destinate

reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu

găsește mână de lucru calificată nici în interiorul

penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior.

Programul de apă caldă în camerele cu mai mult de 3 persoane ar trebui prelungit mai mult de o oră,

astfel încât să aibă timp toți ocupanții camerei să

facă duș.

Intensificarea eforturilor de colaborare cu

Inspectoratul școlar pentru organizarea de clase V-

VIII în penitenciar, astfel încât nivelul de

școlarizare să nu mai fie o piedică în obținerea

unei calificări și, mai târziu, în găsirea unui loc

de muncă.

Penitenciarul de maximă siguranță Galați

Față de 2012 (ultima vizită a APADOR-CH aici), unele lucruri din Penitenciarul Galați s-au schimbat în

bine, însă condițiile de detenție în general și

supraaglomerarea camerelor rămân în continuare de

rezolvat.

De apreciat că sectorul socio-educativ reușește să implice un număr mare de deținuți în activități

educative. Ar fi de dorit o accentuare pe latura de

cursuri de calificare, pentru a le oferi deținuților

un atu la ieșirea din penitenciar, pe piața muncii.

Este de înțeles și de apreciat preocuparea

conducerii de a stopa traficul de droguri și de

20

telefoane, despre care spune că se petrecea la scară

mare în anii dinainte de 2017. Însă unele măsuri

luate în acest sens par a fi de natură să

pedepsească in corpore deținuții și să le îngreuneze

și mai mult detenția, pe lângă condițiile și așa

improprii. Aceste efecte par să se reflecte și într-

o ușoară creștere a numărului de agresiuni și

autoagresiuni petrecute în rândul deținuților,

conform datelor din raportul de activitate pe 2018 –

68 de cazuri în 2018 față de 48 în 2017, în

condițiile scăderii numărului de deținuți. Conform

aceluiași raport, a crescut spectaculos numărul

actelor de violență la adresa cadrelor, de la 1 în

2017 la 14 în 2018, ceea ce poate denota o stare

latentă de nervozitate în rândul deținuților.

Conducerea ar trebui să revină asupra deciziei de

interzicere a frigiderelor pe holurile secțiilor,

pentru uzul deținuților.

Lungirea perioadei de distribuire a apei calde, de la o oră jumătate-două la trei ore, măcar în

camerele cu opt persoane, astfel încât să apuce

fiecare să se spele.

Găsirea de soluții pentru ocuparea deținuților prin munci remunerate, măcar pentru cei aflați la regim

deschis, care nu ar necesita o pază atât de strictă.

Penitenciarul Miercurea Ciuc

APADOR-CH apreciază că Penitenciarul Miecurea Ciuc

este unul dintre cele mai curate și îngrijite

penitenciare din țară. Cu toate astea, persistă două

mari probleme: supaaglomerarea și lipsa (din 2014) a

unui medic care să asigure permament asistența

medicală.

La momentul vizitei într-o cameră se aflau, de

exemplu, 16 deținuți și 18 paturi, fiecărui deținut

revenindu-i 1.56 mp, mult sub standardul de 4 mp.

Deținuții din această cameră s-au plâns că nu există

scări la paturile suprapuse, că mâncarea e proastă,

curțile de plimbare sunt foare mici și timpul

limitat de stat afară, că nu primesc plicuri și

timbre, că și-ar dori să muncească „nu nepărat cu

plata”.

Se recomandă rezolvarea problemei supraaglomerării, inclusiv prin elaborarea unei strategii pe termen

21

mediu și lung având în vedere că spațiul și natura

penitenciarului nu permite extinderea sau

construirea de noi spații.

Angajarea unui medic generalist permanent în

penitenciar. Având în vedere că unii dintre

asistenții medicali urmează să se penisoneze,

reprezentanții penitenciarului trebuie să se

gândească încă de pe acum la soluții pentru

înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de

impas.

Penitenciarul Târgu Jiu

Nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu,

ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp

recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii

penitenciarului dar și ANP să găsească urgent

soluții pentru descongestionarea unor camere în care

aerul este irespirabil.

În apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a Jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar

îndeplini condițiile necesare unui penitenciar cu o

investiţie minimă. Această locaţie nu mai este

folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea

Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut

propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu

încă din anul 2016 însă nu s-au găsit soluții la

nivelul celor două minitere: Ministerul

Administraţiei şi Internelor şi Ministerul

Justiţiei.

Sunt necesare investiții la blocul alimentar

(renovare, achiziţia unui sistem de ventilație).

Reorganizarea spațiului de vizită cu minori.

Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei

de la Bumbeşti-Jiu pentru a fi transformată în

penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi

spaţii de deţinere la standarde internaţionale.

Penitenciarul Craiova

Este o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește

supraaglomerarea, față de vizita din 2014. De asemenea,

Penitenciarul Craiova este printre puținele care beneficiază

22

de un psihiatru. Totuși, raportat la volumul de muncă de aici,

APADOR-CH recomană să mai existe cel puțin un medic psihiatru.

În plus ar mai fi nevoie de:

• amplasarea de frigidere în camere; • amplasarea prezervativelor în locuri accesibile

deținuților pentru prevenirea răspândirii bolilor

cu transmitere sexuală;

• aprovizionarea cu teste rapide HIV; • remedierea sistemului de ventilație de la blocul

alimentar.

Mulțumim pentru colaborare și deschidere: Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției

Române, Ministerului Justiției și Administrației Naționale a

Penitenciarelor.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect

au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de

Ambasada Olandei la București.