Analiza geodemografică a statelor Finlanda și Thailanda

Rezumat

Scopul lucrării este de a evidenția și compara evoluțiile distincte ale celor două stateanalizate: Finlanda și Thailanda. Pentru a face diferența între cele două state s-au analizatcomparativ indici precum : natalitate, mortalitate, fertilitate, speranța de viața la naștereprecum și structura populației pe grupe de vârstă si sexe pentru perioada 1970-2025 (respectiv1950-2010 pentru piramidele vârstelor).

Cuvinte cheie

Populație, dinamica populației, natalitate, mortalitate, fertilitate, structura populației,statele Finlanda si Thailanda.

Introducere

În cele ce urmează vom analiza evoluția demografică a statelor Finlanda și Thailanda.Vom analiza atât date strict referitoare la populație (evoluția numărului de locuitori, ratanatalitătii, a mortalității, structura acesteia), cât și dezvoltarea umana pe care aceste doua statele-au avut de-a lungul ultimelor decenii.

Pentru acești indicatori se determinǎ factorii ce au provocat creșterea sau descreștereaevoluției acestora. Aceste creșteri și descreșteri pot fi influențate de o anumite conditiiprecum o creștere economicǎ, factori economici, naturali, culturali, migrația populației, etc.

In prezenta lucrare vom face analiza geodemografică a statelor atât prin grafice cât șiprin piramide.

Zona de studiu

Fig.1 Harta poziției geografice a Finlandei

Finlanda este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord, capitalasa fiind la Helsinki. Se învecinează cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord și cu Rusia la est,este a opta țară din Europa și cea mai rarefiat populată țară a Uniunii Europene.

Populația Finlandei este de circa 5.4 mil. de locuitori. Finlanda are o densitate medie apopulației de 16 locuitori pe kilometru pătrat, ceea ce reprezintă a treia cea mai scăzutădensitate din toate țările Europei, după cele ale Norvegiei și Islandei. Populația Finlandei afost dintotdeauna concentrată în părțile sudice ale țării, fenomen care a devenit și maipronunțat cu ocazia urbanizării ce a avut loc în secolul al XX-lea. Cele mai mari orașe dinFinlanda sunt Helsinki, Espoo și Vantaa. Alte orașe cu peste 100.000 de locuitori suntTampere, Turku, Oulu, Jyväskylä și Lahti.

Fig.2 Harta poziției geografice a Thailandei

Tailanda este o țară în Asia de sud-est, învecinată cu Cambodgia la est, GolfulThailandei și Malaezia la sud, și cu Marea Andaman și Myanmar la vest. Capitala statuluieste Bangkok.

Thailanda este așezată pe câteva districte geografice, în mare parte corespunzând cugrupurile provinciale.

Populația Thailandei este dominată de etnicii thailandezi și laoțieni, ultimii concentrați înregiunea nord-estică Isan formând aproximativ o treime din populație. Există, de asemeni, omare comunitate de chinezi-thailandezi care a jucat în istorie un rol economic important. Altegrupuri etnice sunt: mala, în sud, mon, khmer și diferite triburi hill.

Metodologie

În vederea realizării acestui articol, datele au avut ca sursă World PopulationProspects: The 2012 Revision.

Pentru a evidenția diferențele din punct de vedere demografic între cele doua state :Finlanda și Thailanda s-a utilizat metoda analizei comparative. De asemenea pentrureprezentarea idicatorilor precum rata natalității, rata mortalității, rata fertilității s-a utilizatmetoda grafică. In ceea ce privește structura populației pe grupe de vârstă și sexe, aceasta s-areprezentat cu ajutorul piramidei vârstelor.

Datele necesare realizării analizei, au fost colectate pe o perioada de timp binedeterminată și anume: intervalul 1970-2050, excepție făcând datele despre structurapopulației pe grupe de vârstă și sexe pentru care s-au colectat date pentru anul 1950 și pentruanul 2010.

Graficul reprezintă metoda cea mai des intalnită deoarece este concisă, ușor de interpretatși ușor de alcătuit. Prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce urmeaza a fi analizat si permitanalizarea mult mai ușoara a problemelor dezbătute.

Piramida este un instrument fundamental in analiza structurii populației pe vârste si sexe,cu o deosebită importanța descriptivă si analitică. Ea ne arată proporțiile dintre efectivele pesexe, vârste si grupe de vârstă, oglindind, astfel „istoria” unei populații.

Rezultate și discuții:

1. Dinamica numărului total de locuitori:

Analizând graficul (Fig.3) putem observa o diferență majoră ȋntre evoluția populațieicelor douǎ state. Se observă că în Finlanda numărul de locuitori este aproape constant din1950 și până in 2025, cu o ușoară creștere în anii 2015-2025, ajungându-se de la 4607 loc. înanul 1970 la 5963 loc. în anul 2050.

Thailanda în schimb, are o tendința ascendentă în intervalul 1970-2005, după careurmeaza o perioada relativă de tranziție în care valorile nu suferă o modificare majoră pana inanul 2035, de unde până în anul 2050 tendința este descententă.

Fig.3. Dinamica numărului total de locuitori în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Dacă se ia in considerare ritmul de creștere al celor doua state se observă că în statulsubdezvoltat, Thailanda, acesta este mult mai accentuat fața de cel din statul dezvoltat,Finlanda. Acest fenomen se explică prin valorile mult mai mari ale ratei fertilitații inThailanda fața de Finlanda.

2. Dinamica populației.2.1. Dinamica ratei natalității.

Fig.4. Rata natalității in Finlanda si în Thailanda (1970-2050)

Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

1970

1975

1980

1985

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

Finlanda

Thailanda

05101520253035404550

1970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Thailanda

Finlanda

Rata natalității în Finlanda nu fluctueaza foarte mult, încadrându-se în intervalul 10-15‰, în intervalul 1970-2000 se menține pe aceeași linie, urmând mai apoi o ușoara tendințăde descreștere, menținâandu-se pâna în anul 2050.

Rata natalității in Thailanda începe în anul 1970 cu o scadere majoră pe durata a 15 ani,pana in anul 1985, urmata de o perioada cu o scadere mai lentă până în anul 2035, iar până înanul 2050 se preconizeaza a se ramane aproximativ la valorile din 2035.

2.2. Dinamica ratei mortalității

Fig. 5. Dinamica ratei mortalității în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Mortalitatea depinde de mai mulți factori cum ar fi calitatea serviciilor medicale,infrastructura și echpamentele sanitare, conflicte armate sau fenomenul de îmbatranire apopulației.

În cazul Finlandei, deși este o țară dezvoltată din punct de vedere economic. ratamortalității are o tedință de creștere, după o perioada de oscilație între anii 1970-2015,preconizându-se ca în 20 de ani, în 2035, rata mortalității să ajungă la 12‰, după care până înanul 2050, să aiba loc o stagnare a acestui fenomen,

În schimb în Thailanda, rata motalității a scăzut simțitor din anul 1970 până in anul 1985cu pană la 3,5‰, iar mai apoi a urmat o creștere pana in prezent, preconizându-se aceașitendința de ascendență până în anul 2050. Un eveniment nefericit care a provocat peste 5000de victime a fost tsunami-ul care a devastat întreaga coastă vestică a Thailandei în anul 2005,acesta influențand rata mortalitații din acea perioadă.

2.3. Dinamica ratei mortalitatii infantile

Mortalitatea infantilă reprezintă decesele 0-1 an (de la naştere la 364 de zile), raportatela 1000 născuţi vii din aceeaşi perioadă şi teritoriu.

0

2

4

6

8

10

12

14

161970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Finlanda

Thailanda

Mortalitatea infantilă este cel mai fidel indicator al nivelului de dezvoltare al uneisocietați , fiind influențată de factori :

- Economici,- Sociali,- Educationali.- Organizationali.

Fig.6. Dinamica ratei mortalității infantile în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Conform graficului (Fig.6 ) ambele țări au tendințe descendente.În Finlanda, rata mortalității infantile scade de la 12 la 1,3‰, în perioada 1970-2050.In schimb rata mortalității infantile in Thailanda în anul 1970 a înregistrat valori foarte

mari, de 62‰, urmând o perioadă de scadere bruscă până la 17‰ în anul 2000, urmată apoide o scadere relativ lentă până în 2050, ajungând până la 4,3‰.

2.4. Dinamica fertilității

0

10

20

30

40

50

60

70

1970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Finlanda

Thailanda

0

1

2

3

4

5

6

1970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Finlanda

Thailanda

Fig.7. Dinamica fertilității în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Fertilitatea se referă numai la acea parte a populației care participă direct la procesul dereproducere, respectiv producția feminină de vârstă fertilă, între 15-49ani.

Analizând valorile din grafic se observă că în Finlanda, rata fertlității nu depașește 2‰,în primul interval, tendința este ușor ascendentă până în anul 2000, urmată de o ușoarăcreștere din anul 2005, care se menține constantă până în anul 2050, ajungându-se la valoareade 1,8‰.

In Thailanda, rata fertilității are o tendință descendentă, în intervalul 1970-2000, de la5,05 la 1,8‰, urmată de o perioadă de scădere treptată până în anul 2040 (1,5‰), când maiapoi tendința este de ușoară creștere (1,6‰).

2.5. Dinamica speranței de viață la naștere

Fig. 8. Dinamica speranței de viață la naștere în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Caracterul graficului speranței de viață la naștere este unul de creștere continuuă.În Finlanda se înregistrează valori mult mai ridicate ale speranței de viață la naștere față

de Thailanda, în mod special datorită condițiilor economice și a sistemului de sanatate multmai dezvoltat în Finlanda.

Astfel în anul 1970 speranța de viață in Finlanda este de 72,5 ani fiind într-o continuăcreștere până în anul 2050 când se ajunge la o valoare de 85,2 ani.

În Thailanda, speranța de viață la naștere crește de la 63 ani, în anul 1970 până în anul1990, atingându-se valoarea de 69,8ani. Această perioadă este urmata de un scurt interval destagnare 1990-2005, după care tendința de ușoara creștere revine, în anul 2050 înregistrându-se o valoare de 80,5 ani.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Finlanda

Thailanda

2.6. Dinamica ratei migrației

Fig. 9. Dinamica ratei migrației în Finlanda și Thailanda (1970-2050)

Migrația este deplasarea geografică a persoanelor peste o anumită graniță în scopulstabilirii unui domiciliu permanent sau temporar.

Analizând graficul migrației (Fig.9) se observă că cele două state au înregistrat valoridiferite de-a lungul timpului, valorile ratei migrației pozitive alternând cu valorile negative.

Cele mai negative valori se înregistreaza în Thailanda, în intervalul 1990-1995, când seînregistreaza -3,8 pers/1000loc. Valorile ratei migrației oscileaza foarte tare, astfel în primaperioada 1970-1990, se înregistrează valori pozitive 2- 1,4 pers./1000locuitori, ca mai apoi înperioada imediat urmatoare să se înregistreze un sold migratoriu pozitiv, cu un maxim de3,4pers/1000loc. în anul 2005.

Sfârșitul perioadei este urmată de altă scadere brusca în anul 2010, iar spre anul 2050 semenține o perioada constantă.

Comparativ cu Thailanda, în Finlanda se inregistreaza valori negative doar in perioada1975-1985. Dupa aceasta perioada Finlanda inregistreaza numai valori pozitive, cu un maximde 2,7 in perioada 2005-2010, ceea ce inseamna un sold migratoriu pozitiv, urmata la randulei, asemeni Thailandei de o perioada constantă până în anul 2050.

Printre principalele cauze ale acestor valori, se numară factorii economici.

Astfel Finlanda are un nivel economic dezvoltat cu un nivel ridicat de trai și prin urmareprezintă o atractivitate demografica prin oferirea de locuri de muncă.

Spre deosebire de Finlanda, Thailanda prezintă un nivel de trai scăzut, fără atractivitatedemografică.

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

1970-1975

1975-1980

1980-1985

1985-1990

1990-1995

1995-2000

2000-2005

2005-2010

2010-2015

2015-2020

2020-2025

2025-2030

2030-2035

2035-2040

2040-2045

2045-2050

Finlanda

Thailanda

3. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Caracteristicile demografice constituie un element major de diferențiere a populațiilor.Vârsta și sexul sunt caracteristici de bază ale unei populații. Fiecare populație are o structurădiferită pe vârste si sexe –numărul și proporția bărbaților și femeilor din fiecare grupă devârstă– iar această structură poate avea un impact considerabil asupra situației sociale șieconomice, atât in prezent cât și in viitor. Structura pe vârste a unei populații are o stransălegatură cu modul in care traiește acea populație.

Țările in curs de dezvoltare au populații relativ tinere, in timp ce țările mai dezvoltate aupopulații imbătrânite sau pe cale de a îmbtrâni (Fig.10, 11, 12, 13).

Piramida pe grupe de vârstă și sexe reprezintă diagrama liniară prin care se reprezintăgrafic , în mod simetric, o caracteristică cantitativă si una calitativă. Constă în reprezentareape verticală, bilateral, a grupelor de vârstă pe cele două sexe, în raport cu mărimea grupelorde vârstă; piramidele structurale iau forme diferite, reflectând tipul de evoluție a populației.

Fig. 10. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe in Finlanda (1950)

În Finlanda în anul 1950, piramida are formă de triunghi, expansivă, cu o baza extinsă șiprin urmare o populație tânără mai numeroasă. Se observă un numar mare al populațieiadulte, grupa de vârstă cuprinsă între 35 și 49 de ani. Vârful piramidei este aplatizat caurmare a speranței de viață ridicată.

O scădere importantă a valorilor se înregistrează pentru populaţia cuprinsă între 30-34 deani. Valori ridicate se înregistrează pentru categoria 0-4 ani, ceea ce indică o valoare crescutăa natalităţii.

300 200 100 0 100 200 300

0-45-9

10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980+

Female

Male

În ceea ce priveşte structura pe sexe, populaţia feminină şi cea masculinǎ sunt într-unechilibru relativ.

Fig.11. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe in Thailanda (1950)

În Thailanda în anul 1950 piramida are o forma triunghiulară, expansivă cu o bază foarteextinsă, populație tanara numeroasă și un vârf ascuțit datorită numărului foarte mic alpersoanelor vârstnice.

În funcție de structura pe sexe, atât populaţia feminină cât şi cea masculinǎ se mențin

intr-un echilibru uniform.

Fig. 12. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe in Finlanda (2010)

2000 1000 0 1000 2000

0-45-9

10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980+

Female

Male

300 200 100 0 100 200 300

0-45-9

10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-8485-8990-9495-99100+

Female

Male

Forma piramidei (Fig.12) sufera modificări de-a lungul anilor, ajungând în 2010 la oforma amorfă, regresivă, baza și vârful având tendințe de ȋngustare.

Populația tânără nu mai este la fel de numeroasă ca în anul 1950. Se păstreaza totuși opopulație adultă numeroasă și o populație vârstnică în creștere.

În cadrul populației adulte se observă câteva fluctuații, o creștere importantăînregistrându-se în intervalul 44-64 ani cu o scadere importantă în intervalul 35-39 ani.

În funcție de structura pe sexe a populației, se remarcă o uniformitate în numărulpersoanelor de sex masculin și feminin.

Fig.13. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe in Thailanda (2010)

Fața de Finlanda, Thailanda este o populație tânără, iar fertilitatea ridicată și nivelulsperanței de viața scăzut dau o populație tânăra numeroasă în acest stat.

Forma piramidei (Fig.13) este amorfă, regresivă, valorile cele mai mari înregistrându-seîn intervalul 25-54 ani, cu o bază destul de extinsă însemnând o rata a natalității mare.

Vârful foarte ascuțit indica o rata a mortalității ridicată. Se constată un echilibru dinpunct de vedere al structurii pe sexe.

Dacă analizam comparativ cele două state, se observă că în Finlanda populația de varstăde peste 35-49 ani este mult mai ridicată in anul 1950 fată de Thailanda.

În anul 2010 se prevede o explozie a populației tinere în Thailanda iar valorile depașesccu mult pe cele ale Finlandei din același an.

4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000

0-45-9

10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-8485-8990-9495-99100+

Female

Male

În ceea ce privește populația vârstnică, Finlanda deține un numar mult mai mare, faptexplicabil prin condițiile de viață mult mai bune, a speranței de viață mai ridicată.

4. Concluzii

În lucrarea de față s-a analizat comparativ situația demografică a statelor Finlanda, statdezvoltat și Thailanda, stat in curs de dezvoltare.

În urma analizei efectuate asupra celor două state se observă că acestea se află in stadiidiferite de evoluție.

Amandouă statele înregistrează variații importante ale factorilor demografici, faptevidențiat în evoluția populației.

În cazul analizei structurii populaţiei, atât în Finlanda, cât şi în Thailanda, predomină

populaţia adultă, însă în Finlanda există o tendinţă de îmbatrânire demografică.

Nivelul de dezvoltare economică este un factor determinant în evoluția celor doua state,acesta având influența asupra natalității, mortalității, fertilității, speranței de viața.

Dezvoltarea, în sens comparativ-în cazul celor doua state,evidentiază modul în careresursele au fost aduse în stadiul productiv și generează bunastare. Aceasta poate să implicecreștere economică, modernizare, îmbunatățirea nivelului producției materiale și consumului,schimbărilor în tradițiile culturale, sociale, schimbări ale structurilor politice.

Bibliografie

Erdeli G., Dumitrache Liliana (2008), Geografia Populatiei Mondiale, Editura

Universitara, Bucuresti.

http://esa.un.org/wpp/unpp/panel_population.htm

http://esa.un.org/wpp/unpp/panel_indicators.htm

www.regielive.ro

ro.wikipedia.org