Nestle analiza swot, analiza stakeholderilor, micromediu nestle, macromediu nestle
ANALIZA FACIALA.doc
Transcript of ANALIZA FACIALA.doc
Capitolul II Analiza faciesala
Capitolul II
ANALIZA FACIESALAI.1 Notiuni generale
Analiza faciesala cuprinde descrierea si sistematica faciesurilor în succesiune verticala (a "secventelor"), sub controlul extinderii areale. Ea are drept scop interpretarea proceselor si mediilor de depunere în termenii setului de variabile ce definesc sistemul (respectiv, modelul facial). Acest set cuprinde: PROCESE (mecanice, chimice, biotice); AGENTUL (apa, aerul, gheata); BAZINUL (pozitia geografica, topografica, batimetria); CONTEXTUL GEOTECTONIC (fundamentul, mobilitatea); ARIA SURSA ( Anastasiu si Panaiotu Cristina, 1995). Setul de informatii (date primare/faciesuri descriptive) indispensabil oricarei analize secventiale cuprinde: localizare (geologica, geografica); vârsta; grosime; limite (inferoara-baza, superioara-top); succesiunea litonilor; granofacies, morfofacies, structofacies, petrofacies, biofacies; geometria secventei: ThUS/TkUS - CUS/FUS; ritmicitatea; ciclicitatea; faciesuri diagnostic.
Fata de cele enuntate anterior se impune definirea mai multor termeni :Faciesul este trasatura texturala, structurala si compozitionala a unei entitati
petrografice (litologice; corp de sedimente) care s-a format într-o anumita ambianta depozitionala, (fig.1.5, 1.6).
Facies descriptiv reprezinta o entitate petrografica (un volum de roca) care poate fi caracterizat printr-un set de proprietati (parametrii texturali, structurali, compozitionali, chimici, biotici) care-l deosebesc de alte entitati, de exemplu facies arenitic, facies imbricat, facies carbonatic etc. Notiunea de litofacies - care exprima aceste trasaturi - ramâne echivoca; de aceea, faciesul descriptiv poate fi exprimat mai riguros, mai clar si mai direct, prin urmatoarele subcategorii (Tabel 1.1, 1.2):
Granofacies-ul defineste clasa de dimensiuni care grupeaza cele mai multe din particulele (granulele) unei entitati petrografice; aplicat rocilor clastice, el poate fi: ruditic, arenitic, siltic, lutitic sau aplicat rocilor carbonatice chimice: micritic, sparitic etc.
Morfofacies-ul exprima clasele si parametrii morfometrici ce caracterizeaza cel mai mare numar de claste si/sau cristale dintr-o entitate petrografica (ex. morfofacies oblat, rotunjit, euhedral).
Structofacies-ul defineste relatiile tridimensionale dintre clastele sau cristalele unei entitati petrografice, exprimate prin structuri depozitionale (ex. structofacies granoclasat, imbricat).
Clastofacies-ul defineste natura mineralogica a clastelor ce domina o entitate petrografica în acord cu normele în vigoare de separare a cetegoriilor petrografice prin analiza modala (ex. clastofacies cuartos, litic).
Petrofacies-ul exprima tipul petrografic al acelei unitati depozitionale (termen litologic), separat pe criterii compozitionale, cantitative (ex. petrofacies arcozian, calcaros).
Chemofacies-ul defineste compozitia chimica predominanta a unei entitati petrografice (sau participarea fractiei autigene - care de cele mai multe ori este reflectata fidel în compozitia chimica a rocii (ex. chemofacies oxidica, sulfidic).
Faciesul interpretativ se constituie într-un set de generalizari care grupeaza criteriile de reconstituire a proceselor si mediilor de depunere ale acelei entitati petrogarfice definite prin faciesurile descriptive mentionate (ex. facies de canel, turbiditic, evaporitic).
Asociatii de facies - un grup de faciesuri care apar împreuna, generate de aceleasi cauze si într-un acelasi sistem (sub-) depozitional. Aflate în succesiune si bine delimitate, asociatiile de facies sunt considerate SECVENTE DEPOZITIONALE (dupa Reading, 1978: "o serie de faciesuri care trec gradat unele în altele").
Sistemul depozitional - un cadru structurat de produse ("efecte" cu atributele lor) si/sau procese aflate în interactiune, care functioneaza individual si în comun pentru a
7
Capitolul II Analiza faciesala
avea noi generatii de produse (forme depozitionale si efecte erozionale).Sistemul natural are urmatoarele trasaturi esentiale:
- este un întreg structurat (functioneaza ca o entitate);- are identitate (îsi mentine entitatea în conditii de schimbare a ambiantei mediului);- se autoorganizeaza (se creaza prin raspunsul la schimbarea mediului, are capacitatea de
a-si dezvolta structuri si functii noi);- are o structura ierarhica (sistemele contin subsisteme care pot fi examinate de sine
statator).Modele de facies
Definirea si conturarea sistemului depozitional pregateste elaborarea modelului facial care reprezinta "un sumar general al unui mediu de sedimentare specific, scris in termeni care-l fac utilizabil" (Walter, 1979).
El este: o NORMA pentru acel mediu, un CADRU pentru observatii viitoare, o BAZA pentru interpretari hidrodinamice, un INSTRUMENT de predictie.
Poate fi reprezentat:- descriptiv, printr-o succesiune idealizata de faciesuri;- geometric, prin harti, sectiuni si bloc diagrame;- matematic , prin analiza factoriala, analiza de tendinta- statistic, prin simulare pe computer.
Astfel, modelul facial constituie expresia reconstituirii relatiilor intercauzale a fenomenelor naturale si a integrarii proceselor (cauzelor) - pe baza cunoasterii riguroase a produselor (efectelor - respectiv, faciesurilor sedimentare), ex (fig. 1.11)I.2 Metode : Construirea modelului de facies
Schema desfasurarii analizei secventiale în vederea elaborarii modelului facial include urmatoarele trepte :1 - Culegerea datelor de observatie (aflorimente, carote).2 - Intocmirea LOG-ului (coloana litologica) (fig. 1.5)3 - Definirea si precizarea unitatilor faciale (faciesuri descriptive); coduri faciale (fig. 1.1,
tabel 1.1 si 1.2, fig1.5, 1.6).4 - Descifrarea contactelor (discontinuitatilor) dintre faciesuri si stabilirea, prin examenul
relatiilor faciale verticale.5 - Identificarea si precizarea "faciesului diagnostic" (cheie) si urmarirea pozitiei sale în
cadrul secventei; relatia cu secventele învecinate.6 - Stabilirea granofaciesurilor si structofaciesurilor imediat învecinate faciesului "cheie" si
schitarea faciesurilor interpretative.7 - Analiza relatiilor verticale dintre faciesuri plecând de la regula lui Walter si aplicând pe
cât posibil, metoda analizei statistice prin "lantul Markov".8 - Ierarhizarea si revederea criteriilor, integrarea faciesurilor interpretative în termenii
sistemelor depozitionale; numirea acestuia.(fig. 1.7;1.8;1.9;1.10;1.11)Pentru elaborarea modelului de facies, dupa cum deja s-a putut constata, sunt
necesare atat studii de teren cat si de laborator. Pentru culegerea datelor de teren se impun studii macroscopice : granulometrice,
morfometrice, stratonomice, structurale (in sens sedimentologic), petrografice paleontologice si ichnologice. Analiza nu poate continua fara reprezentarea informatiei sub forma coloanelor litologice si interpretarea acestora.
De asemenea analize detaliate urmeaza a fi facute in laborator: granulometrice, mofometrice, petrografice, diagenetice, de materie organica.
In continuare prezentam modul de elaborare si prelucrare a coloanelor litologice, analiza structurilor sedimentare directionale si un exemplu de tratare dupa algoritmul propus pentru sistemul conurilor deltaice.
8
Capitolul II Analiza faciesala
Tabelul 1.1. Criterii sedimentologice pentru stabilirea categoriilor faciesalele (din Anastasiu si Panaiotu 1995)
Parametrii depozitionali Cod Faciesuri descriptive Metode de investigatie
Granulometrie Granofacies
categorii granulometrice:ruditarenitsiltlutitmicritsparit
rasl
misp
ruditicareniticsilticlutiticmicriticsparitic
analiza granulometricasitaresitarepipetarepipetare
analiza microscopica
parametrii granulometrici:indice de clasticitatemedianasortare
CMdSo sortat/nesortat
analiza granulometrica
Morfometrie Morfofacies
categorii morfometrice:izometricoblatprolat
izobpr
sfericoblatprolat
analiza morfometrica
contur claste:angularsubangularsubrotunjitrotunjit
ASASRR
angular (nerulat)
rotunjit (rulat)
analiza microscopica sau mezoscopica
contur cristale:euhedralsubhedralanhedral
ehshah
euhedralsubhedralanhedral
analiza microscopica
Structura rocii Structofacies
structuri organizate:stratif./laminatie paralela
gradataoblic tabulara
oblic concoidaimbricatiestr. flaserstr. lenticularastr. Hummocky
st-pst-grst-o-tst-o-c
imst-flst-lest-H
paralelgradattabularconcoidimbricatflaserlenticularHummocky
analiza elementelor planare (S)
structuri neorganizate:masivacurgeri fluidizate
pres. dispersatamâloasedebrite
slumpuri
mc-fl
c-pdc-mc-dsl
masivfluidizatdispersantmâlosdebriticconvolut
analiza structurala
forme de fund:ondulatii
(valuri, curent, eoliene)caneluririduricanale de eroziune
o-v,o-c,o-eceri
Ce
ondulatcaneluratridatcolmatat
analiza elementelor liniare (L)
9
Capitolul II Analiza faciesala
Parametrii depozitionali Cod Faciesuri descriptive Metode de investigatie
Compozitia rocii Clastofacies
claste: cuartfeldspatilitoclaste
QFL
cuartosfeldspaticlitic
analiza microscopica
alocheme: ooidepeloideoncoideintraclastebioclastic
OoPelOncIntBio
ooidicpeloidiconcoidicintraclasticbioclastic
analiza microscopica
Chimismul rocii Chemofacies
oxizi-hidroxizisulfurihalogenuricarbonatisulfatifosfatisilicati
OxSCl
CO3
SO4
PO4
SiO2
oxidicsulfidichalogeniccarbonaticsulfaticfosfaticsilicatic
analiza chimica
analiza spectrala
Roca Petrofacies
para/orto-conglomeratpara/orto-brecie
gresie:litica/cuartoasa/arcoziana
graywacke
siltit/loess
argila oligo/poli-micticaargilit
mud/wacke/pack/grainstoneboundstonedolomit
evaporite halitice/sulfatice
radiolarit/spongolit/diatomitsilex/chaillemenilit
fosforite lito/alo-chemicemicro/bio-fosforite
ferilite minette/taconitemanganolitebauxite lateritice/karst
aglomerate vulcanicetuf lapilicetuf vitro/cristalo/lito-clastictufite
pCgl/CglpBr/oBr
Gl/Gq/ArGw
St/Lo
Ao/ApAt
Ms/Ws/Ps/GsBsDol
Eh/Es
Ra/Sp/DiSx/Ch
Me
Fl/FalmF/bF
Fe-m/Fe-tMn
Bx-l/kBx
AglTl
Tv/Tc/TlTf
conglomeraticbrecios
grezos
siltic
argilosargilitic
calcarosdolomitic
evaporitic
silicolitic
fosforitic
feriliticmanganoliticbauxitic
vulcanoclastic
analiza microscopica
10
Capitolul II Analiza faciesala
Tabelul 1.2. Termenii MODELULUI FACIESAL (din Anastasiu si Panaiotu 1995)
PROCESE DEPOZITIONALE
Procese mecanice: dezagregaretransport individual: târâre, rostogolire, saltatie, suspensietransport în masa: curgeri fluidizate, debritice, mâloasaacumulare: agradare, progradare, acretia laterala
Procese chimice: alterare, precipitare, substitutie
Procese biotice: bioacumulare: concentrare, conservare, condensare; CaCO3,SiO2,PO4
acretie algala: stromatolite, oncoidebioconstructie coralgala: bafflestone, bindstone, framestoneactiune geobacteriana
EVENIMENTE DEPOZITIONALE
Evenimente normale ciclice, disciclice
AGENTUL (Mediul)
Apa
AerulGheata
proprietati fizice: regim hidrodinamic (viteza, competenta, debit)volum (oscilatii de nivel)curenti, densitate, temperatura
proprietati chimice: salinitate (dulcicol, salmastru, marin, hipersalin)alcalinitate (acid, neutru, alcalin)potential redox (aerob-oxidant, anaerob-euxinic)
BAZINUL
Pozitie geografica latitudine (inferioara, medie, superioara)climat (cald-umed, cald-arid, temperat, rece)pozitia fata de aria sursa (proximal, distal)
Batimetrie(adâncime)
supratidal, subtidal, baza valurilor de furtuna (10-20 m), self proximal (20-40 m), self distal (40-200 m), taluz (200-2000 m), câmpie abisala (2000-6000 m), fose (> 6000 m)
Morfologie închis, deschis, rampa, platforma
Context geologic fundament sialic, simatic
Context tectonic modilitate (stabil, mobil)
ARIA SURSA
Extrabazinala vulcanica (activa, stinsa), plutonica, metamorfica, sedimentara
Intrabazinala vulcanica, non-vulcanica
SISTEMUL DEPOZITIONAL
Continental eolian, desertic: serir, erg, ued, sabkhaglaciar: glaciolacustru, glaciofluviatil, glacioalpinfluviatil: albie minora, albie majora, con aluviallacustru: în zone aride, umede
De tranzitie deltaic: delta emersa, submersa, abandonatalagunar: arid (sabkha de coasta), umed
Marin-Oceanic litoral: mareic, non-mareicself: deschis, baratbatial: taluzabisal: piemot, câmpie abisala, dorsala; hadal: fose
11
Capitolul II Analiza faciesala
I. 3 Coloane litologice
Coloana litologica este reprezentarea grafica cea mai utilizata pentru înregistrarea si redarea variatiilor verticale (temporale) ale faciesurilor sedimentare (fig. 1.2,-1.11). Ea este folosita, în mod curent, în analiza faciala (secventiala) si la identificarea ciclurilor sedimentare. Cu cât informatia sedimentologica este mai variata, cu atât corelarea datelor la distanta va fi posibila, iar interpretarea datelor primare va permite separarea faciesurilor depozitionale. Informatiile necesare pentru elaborarea coloanei litologice sunt: grosimea "stratelor", date despre: granofacies, morfofacies, petrofacies, structuri interne, discontinuitati (limite) si structuri specifice suprafetelor de strat.
Construirea coloanei:Latura stânga a coloanei este marcata de o linie dreapta, continua, alaturi de care se
traseaza intervalele metrice care vor servi la redarea grosimii "stratelor" (masurata la afloriment sau pe carote). Adesea, în baza coloanei se aseaza o scara granulometrica care va permite trasarea limitei fiecarui strat în functie de granofacies. Astfel, latura dreapta a coloanei nu poate fi rectangulara si continua. Ea va exprima, în desfasurarea ei, trecerea de la un granofacies la altul si va permite o mai usoara separare (delimitare) a "secventelor faciale". Scara granulometrica trebuie adaptata tipurilor de roci reprezentate, astfel pentru roci clastice se utilizeaza clasele majore (R, A, S, L) sau daca variatia granulometrica nu este prea mare atunci se utilizeaza subclasele (Ag, Am, Af); pentru rocile carbonatice se poate utiliza criteriul textural propus de Dunham (Mst, Wst, Pst, Gst); pentru rocile formate din agregate cristaline se utilizeaza gradul de cristalizare (macro, mezo, micro, pauro).
In trasarea coloanei se vor accentua discontinuitatile depozitionale - erozionale sau non-depozitionale (unconformity si conformity). In cadrul fiecarei unitati depozitionale astfel conturata, se va reda prin simboluri, sau coduri, calitatea structofaciesului. Pentru uniformitate si usurinta în descifrarea coloanelor se recomanda folosirea standardelor grafice internationale pentru parametrii granulometrici, morfometrici, structurali si compozitionali. In cazul în care se doreste reprezentarea tuturor informatiilor disponibile atunci se vor trece pornind de la linia de zero (verticala) spre exterior, urmatoarele: petrofaciesul (cu hasura), structofaciesul (cu simboluri), biofaciesul (cu simboluri), granofaciesul (limita exterioara).
In dreptul fiecarei unitati depozitionale redata în coloana se trec informatiile necesare derularii analizei secventiale si care privesc: granulometria (C, Md, So); morfometria (Ro, Sf); indicele de culoare (M - raportul dintre mineralele mafice si salice); compozitia mineralogica si/sau petrografica; comentarii sau detalii privind structurile sedimentare, masuratori de paleocurenti.
Dupa întocmirea coloanei litologice, prelucrarea informatiei pe care aceasta o contine se poate face în diferite moduri si pentru diferite scopuri. Pregatind separarea secventelor faciale si, respectiv reconstituirea ciclurilor si sistemelor depozitionale, se pot întocmi, in partea dreapta grafice cu ponderile granulometrice, cu indicele de clasticitate (fig. 1.3), precum si ritmograme, stratograme (fig. 1.2). Ele vor servi la aprecieri legate de variatia adâncimii bazinului în momentul depunerii unitatilor depozitionale. Ritmograma este reprezentarea grafica prin care se scot în evidenta ritmurile (ciclurile) din constitutia unei secvente sedimentare, si se traseaza limitele de secvente litologice si se defineste calitatea acestora (normala-inversa, completa-incompleta, ciclica-disciclica, continua-discontinua, transgresiva-regresiva), se descifreaza momentele în care s-au modificat conditiile de sedimentare. Construirea ritmogramei:
- grosimea stratelor se exprima sub forma unor linii orizontale, întrerupte, în continuarea limitelor de strat din coloana litologica în coloana rezervata acestei reprezentari;
- în baza coloanei în care se face ridicarea ritmogramei se aleg intervalele granulometrice (Ex. R, A, S, L) care vor permite delimitarea prin linii verticale a spatiilor necesare redarii variatiilor de granofacies.
12
Capitolul II Analiza faciesala
Fig. 1. 1. Simboluri si hasuri folosite la realizarea coloanelor, (din Anastasiu si Panaiotu 1995)
13
Capitolul II Analiza faciesala
- pe caroiajul astfel obtinut din intersectia verticalelor ce delimiteaza granofacie-surile, cu liniile întrerupte ce marcheaza grosimea termenilor litologici, se traseaza segmente de dreapta, din coltul "stânga jos" în coltul "dreapta sus"; în dreptul clasei granulometrice care lipseste din coloana litologica si care nu-si gaseste un corespondent în coloanele ritmogramei, se traseaza o linie punctata. Astfel, treptat, strat cu strat, prin adaugarea diverselor segmente de dreapta se completeaza ritmograma. Pe langa ritmograma se mai pot executa si grafice cu indicele de clasticitate.
Stratograma - reprezentare grafica a variatiei verticale a grosimii stratelor ce ajuta la scoaterea în evidenta a corpurilor groase, potential colectoare de apa sau de hidrocarburi. Indicele de stratificatie este dat de numarul de strate din cadrul unei unitatii metrice (de regula, "pe metru). Ridicarea stratogramei se realizeaza într-o coloana separata în care în baza ei, sunt date intervalele standard de grosime a stratelor: 1, 3, 10, 30, 100 cm. In aceste coloane se precizeaza, din baza spre partea superioara, printr-un semn grafic, grosimea stratului la care ne referim; ulterior aceste puncte se pot lega prin intermediul unei curbe, (fig.1.2).
Fig.1.2 Exemplu de proportii granulometrice, indice de clasticitate, stratograma si indice de stratificatie, in depozitele Paleogene din Valea Valsanului, Depresiunea Getica din Jipa, 1982.
14
Capitolul II Analiza faciesala
a b
Fig. 1.3 a) Coloana litologica si reprezentarea indicelui de clasticitate (maximum particle size), Conglomerate Devoniene din Hornel Basin, Norvegia (Steel et al. 1977, fide Graham, 1988), b) Coloana litologica si distributia indicelui de clasticitate, conglomerate de con aluvial, Carbonifer superior, Spania, Heward 1978, fide Graham 1988)
15
Capitolul II Analiza faciesala
I. 4 Analiza structurilor sedimentareRelatiile dintre particulele sedimentare ce intra in alcatuirea unui liton si aspectul
suprafetei ce-l delimiteaza, defineste structofaciesul sedimentar. Dupa criteriul genetic structurile sedimentare se impart in 3 categorii : mecanice, chimice si biotice.
In aceasta lucrare vom considera doar structofaciesul mecanic. Acesta, tot dupa un criteriu genetic poate fi : depozitional si postdepozitional.Structurile depozitionale, la randul lor pot fi erozionale si constructionale.
Structurile erozionale sunt materializate in suprafete depresionale, generate fie de curenti (caneluri de eroziune, riduri dendritice, urme meandrate), fie de catre obiecte transportate (santuri de dragaj, riduri de dragaj, urme de infingere, ricosare, cu rid frontal, de saltatie).
Structurile constructionale, sunt generate pe de o parte de catre curgeri individuale si pe de alta parte, de curgeri gravitationale, in masa. In prima categorie pot fi citate : orientarea particulelor – imbricatiile, granoclasarile normale, stratificatiile si laminatiile paralele, oblice, ondulatiile simetrice si asimetrice. In a doaua categorie sunt citate debritele, granoclasarile normale si inverse, structurile masive, laminatiile convolute (slump).
Structurile postdepozitionale, sunt de tipul laminatiilor convolute, tasarilor diferentiale, structuri de eliminare a apei, (filoane, vulcani clastici), crapaturi de uscare, urme de picaturi de ploaie.
In urma studierii acestor structuri se pot obtine informatii privind tipul procesului, modul de transport, viteza, reologia curgerii, agentul de transport, pozitia ariei sursa, uneori batimetria, tipul bazinului, repetabilitatea evenimentului.
In continuare detaliem studiile privind pozitia ariilor sursa prin studiul structurilor directionale, planare si liniare (studii de paleocurenti)
Analiza structurilor directionale; plane "s" si liniatii "l" - Studii de paleocurentiDistributia spatiala a structurilor sedimentare poate avea caracter scalar sau
directional. Structurile directionale pot fi utilizate pentru reconstituirea directiilor de curgere ale paleocurentilor, ce pot conduce la interpretari paleogeografice, de geometrie a corpurilor de sedimente, paleotectonice.
Structurile directionale sunt planare, liniare si vectoriale.Structurile planare - PLANE "S" - sunt marcate de dezvoltarea în plan a constitu-
entilor minerali sau de prezenta unei discontinuitati plane. Ele pot fi consecinta proceselor depozitionale (stratul, lamina) sau postdepozitionale (diaclaze, fisuri, stilolite, "con-în-con") si chiar tectonice (cute, falii).
Structurile liniare - LINIATII "L" - au o dezvoltare unidirectionala si exprima doar o directie, nu si un sens. Ele pot fi expresia unor procese sindepozitionale când sunt determi-nate de orientarea unor componenti cu forme alungite (minerale prismatice, galeti, bioclaste) sau constructia unor ondulatii de curent simetrice, dar pot fi si expresia unor procese erozionale sau postdepozitionale (groove marks, bioturbatii, striuri de frictiune, axele microcutelor sau slump-urilor).
Structurile vectoriale - pot fi planare sau liniare, dar se deosebesc de acestea prin faptul ca reconstituie atât o directie cât si un sens. Sensul vectorului exprima de regula sensul de deplasare al curentului ce a construit structura respectiva (de exemplu: stratificatia oblica concoida, ondulatiile asimetrice de tip ripple, flute marks, imbricatia galetilor).
Orientarea structurilor se masoara direct în teren prin metode diferite: azimutul înclinarii (pentru structuri planare) si azimutul directiei (pentru structuri liniare si vectoriale). Pentru a obtine o valoare interpretabila este nevoie de un numar relativ mare de masuratori si de medierea acestora. Astfel pentru a calcula o directie medie satisfacatoare în cazul unui sistem de curenti unimodal (cu o singura directie de curgere) sunt suficiente 20-30 de ma-
16
Capitolul II Analiza faciesala
suratori; dar în cazul unui sistem bi/polimodal (curenti despletiti) este nevoie de cca. 100 de masuratori ale aceleiasi structuri. In zonele afectate de cutari tectonice se va masura obligatoriu si orientarea stratului (unitatii depozitionale) din care face parte structura de interes, pentru a efectua corectia tectonica (aducerea stratului în pozitia initiala prin basculare în jurul unei axe orizontale - axul cutei, iar în cazul cutelor cu plonj si în jurul unei axe verticale).Medierea valorilor masurate se poate efectua astfel:- ca medie vectoriala pentru sistemele unimodale;- ca medie statistica pentru sistemele bi/polimodale dupa departajarea clasterelor pe baza unor teste statistice.
Reprezentarile grafice cel mai des utilizate sunt: diagrama rozeta (fig. 1.4), diagramele stereografice (retea Wulf sau Schmidt), diagrame polare, diagrame de contur, harti de paleocurenti, cartodiagrame.
Interpretarea rezultatelor (valorile medii) permite identificarea paleodirectiilor de curgere a curentilor, iar în anumite configuratii chiar specificarea mediilor depozitionale (tabelul 1.3).
Tabelul 1.3 Caracteristicile structurilor depozitionale în diferite medii din Anastasiu si Panaiotu, 1995______________________________________________________________________________Mediul Structurile directionale Caracteristici--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Eolian stratificatie oblica la scara mare Unimodala - pentru dunele semilunare.
Bimodala - pentru dunele catenare (seif dune)Polimodale - pentru dunele draas (seif draas).
Fluviatil stratificatie oblica concoida, Unimodala cu dispersie mica în jurul mediei imbricatii, canale de eroziune, pentru sistemele fluviatile nesinuoase.ripple, orientari preferentiale Unimodala cu dispersie mare pentru sistemele meandrate
sau conurile aluviale.Deltaic stratificatii oblice, canale de Tipic unimodal directionat spre tarm, dar
eroziune, ripple procesele marine (maree, furtuni, valuri) pot induce dispersii
mari.Self stratificatii oblice (tabulare Distributii complexe, greu de interpretat.
sau concoide), ripple, canale. Bimodale - pentru curentii mareici care se pot dispune atât paralel cât si perpendicular pe linia tarmului.Unimodal - daca domina un singur curent.Polimodal si divers orientat adesea si complicat de efectul valurilor si furtunilor.
Batial Structuri "sole" ca flutes, Tipic unimodal în turbidite, cu orientare spreliniation, laminatii oblice, bazin de-a lungul liniei de panta; distributie ripple,orientarea granulelor, radiala în conurile submarine si perpendiculara slump.
pe linia de panta în cazul conturitelor.
17
Capitolul II Analiza faciesala
Fig. 1.4 Coloana litologica si caracteristicile structurilor directionale, reprezentare tip rozeta. Sedimente fluviatile din Triasicul Angliei Centrale, (Steel si Thomson, 1983, fide Graham 1988)
18