Analiza Diagnostic Strategic a a Societatii SC Ambient SA
-
Upload
mimi-butanchi -
Category
Documents
-
view
268 -
download
17
description
Transcript of Analiza Diagnostic Strategic a a Societatii SC Ambient SA
ANALIZA DIAGNOSTIC STRATEGICA A
SOCIETATII
SC “ AMBIENT ” S.A
Capitolul 1: FUNDAMENTE TEORETICE
MANAGEMENTUL STRATEGIC este un proces managerial continuu, de
mentinere a organizatiei intr-o permanenta adaptare la cerintele impuse de mediul sau
de referinta, prin armoniazarea “fortelor” si “slabiciunilor” interne cu “amenintarile”
si “oportunitatile ” externe si prin dezvoltarea la diversi factori de decizie a unei
viziuni clare a ceea ce organizatia trebuie sa devina.
Ca proces decizional complex, MNAGEMENTUL STRATEGIC cuprinde mai
multe tipuri de decizii:
Decizii operationale =au ca scop de a obtine maximum de profit din
exploatarea curenta (spre exemplu, nivelul stocurilor, fixarea preturilor, etc);
Decizii administrative = mai rare dect cele operationale, ele constituie hotarari
de exceptie, dificil de prevazut, de organizat si de modelat (spre exemplu,
corectia calitatii, a produselor, corectia termenelor de livrare, etc.);
Decizii strategice = privesc produsele si piata pe care intreprinderea si le-a
ales, obiectivele sale de dezvoltare si orientarile sale majore. Aceste decizii se
situeaza la interfata dintre organizatie si mediul sau extern si privesc
conducerea organizatiei pe termen lung.
Decizia strategica este una din fazele care conditioneaza calitatea
demersului strategic, demers care, in abordarea rationalista, cuprinde:
ANALIZA DIAGNOSTIC a situatiei organizatiei in mediul sau de referinta;
DECIZIA STRATEGICA (spre exemplu, elaborarea strategiei de piata);
PUNEREA IN OPERA A STRATEGIEI;
1
REALIZAREA PROCESULUI DE CONTROL.
ANALIZA DIGNOSTIC STRATEGICA isi propune sa identifice solutiile prin
care organizatia bazata pe “competenta ” sa, poate sa valorifice “atractiile” mediului
sau extern. Din aceasta perspectiva, “competenta” unei organizatii se defineste prin
punctele sale “tari” si “slabe”, iar “atractiile” mediului extern prin oportunitati si
restrictii.
OBIECTIVUL analizei diagnostic strategice este de a analiza intr-o maniera
dinamica intreprinderea si mediul sau de referinta, ca si relatiile care exista intre ele.
Analiza diagnostic strategica are urmatoarele CARACTERISTICI:
Propune stabilirea unor ierarhizari si prioritati;
Vizeaza prioritar modul de realizare a finalitatilor, a scopurilor intreprinderii;
Analizeaza evolutiile viitoare ale intreprinderii;
Urmareste valorizarea relatiei existente intre nevoia unui client manifestata pe
piata si un anumit produs al intreprinderii;
Identifica tendintele de evolutie viitoare si posibilitatile de actiune strategica si
implica compararea atuurilor intreprinderii cu atuurile concurentei.
MODELE FORMALE DE ANALIZA DIAGNOSTIC STRATEGICA
In literatura de specialitate exista mai multe modele pentru evaluarea si
formularea unei strategii:
a) MODELUL DE BAZA AL ANALIZEI DIAGNOSTIC STRATEGICE
presupune urmatoarele etape:
Ca prima etapa a MODELULUI DE BAZA, evolutia mediului extern al
intreprinderii presupune:
analiza macromediului-factorii exogeni care actioneaza pe o arie mai
larga si cu care intreprinderea intra in relatii indirecte, pe termen lung.
Macromediul cuprind urmatoarele comonente: mediul demografic,
mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul
institutional si mediul cultural.
2
analiza micromediului –actorii externi care influenteaza direct
activitatea intreprinderii, respectiv: clienţii, concurentii, furnizorii,
intermediarii, organismele purtatoare de interese.
In a doua etapa a MODELULUI DE BAZA, competenta distinctiva a
intreprinderii, se analizeaza potentialul firmei :capacitatea comerciala, capacitatea
financiara, capacitatea productiva, capacitatea organizatorica etc
In a treia etapa a MODELULUI DE BAZA, sistemul de valori al
mnagementului intreprinderii se analizeaza cultura organizationala, nivelul
responsbilitatii sociale si aspectele referitoare la etica profesionala, vocatia
intreprinderii.
In ultima etapa a MODELULUI DE BAZA, strategii (reflexii strategice), se
cauta optiunea strategica in functie de matricea SWOT .
In functie de situatia intreprinderii, evidentiat de analiza SWOT , se poate opta
pentru una dintre urmatorele alternative strategice:
Strategii de tip “S.O.” (forte/oportunitati) = se recomanda strategii agresive
(ofensive), prin care intreprindere utilizeza punctele forte in scopul maximizarii
oportunitatilor de mediu;
Strategii de tip “S.T.”(forte/amenintari)= se recomanda strategii de
diversificare, prin care intreprindere utilizeaza punctele forte in scopul
depasirii amenintarilor pe care mediul extern le genereaza;
Strategii de tip “W.O.” (slabiciuni/oportunitati)= se recomanda strategii de
reorientare, prin care intreprinderea utilizeaza oportunitatile oferite de mediul
extern pentru depasirea propriilor puncte slabe;
Strategii de tip “W.T.” (slabiciuni/amenintari)= se recomanda strategii
defensive, prin care intreprinderea cauta sa evite amenintarile mediului extern,
in conditiile in care detine numeroase puncte slabe in comparatie cu
concurenta.
b) MODELUL DIAGNOSTICARII ORGANIZATIEI PE NIVELURI
IERHARHICE: potrivit acestui model, o organiztie poate fi diagnosticata pe niveluri
ierarhice, in functie de scopurile urmarite si de sfera de cuprindere a diagnosticului
3
Potrivit acestui model:
La primul nivel pot fi diagnosticate :strategia organiztiei, organizarea procesuala si
structurala, S.B.U.
La al doilea nivel pot fi diagnosticte departamentele si realatiile dintre ele
La al treilea nivel poate fi diagnosticata munca fiecarui individ
c) MODELUL NADLER SI TUSHMAN : presupune analiza mai multor variabile /
d) MODELUL WEISBORD: se axeaza mai mult pe un diagnostic intern al
organizatiei, prin intermediul unor variabile intre care exista o interdependenta,
pozitia centrala fiind rezervata leadership-ului.
METODE SI INSTRUMENTE DESTINATE ANALIZEI DIGNOSTIC
STRATEGICE
A)PENTRU ANALIZA MEDIULUI EXTERN se pot folosi instrumente:
* matricea oportunitatilor
* matricea amenintarilor
B) PENTRU ANALIZA MEDIULUI INTERN se pot folosi urmatoarele instrumente:
* poligonul competitivitatii- permite analiza comparativa a potentialului
firmei din perspectiva urmatorilor indicatori: cifra de afaceri; cota de piata; beneficii;
capacitatea de autofinantare; potentialul inovativ; cpacitatea de productie
* profilul strategic intr-un sector- permite evaluarea comparativa a
potentialului unei intreprinderi, in cadrul sectorului sau de activitate, prin aprecierea
cu note de la 1 (slab) la 5 (forte) a sase domenii functionale: marketing, productie,
cercetare-dezvoltare, finante, personal, organizare
* matricea importanta/performanta- permite ierarhizarea “fortelor” si
“slabiciunilor” intreprinderii in functie de importanta si performanta acestora
* matricea “fortelor” si “slabiciunilor- permite ierarhizarea indicatorilor
care caracterizeaza potentialul intreprinderii in “forte” si “slabiciuni”, in functie de
performanta si importanta lor
4
Cunoscand oportunitatile, amenintarile, “fortele” si “slabiciunile” sale,
intreprinderea poate opta pentru o anumita FORMULA STRATEGICA. Ea este
unica si provine din cele noua tipuri de formule strategice, propuse de Benjamin
Tregoe si John Zimmerman (“La force motrice, une nouvelle strategie pour
l’entreprise”, Inter Edition, 1982):
* formula strategica “PRODUSE OFERITE ” = a cauta mijloace de a
ameliora si dezvolta produsele proprii, concomitent cu cautarea unor noi segmente
de piata pentru acestea;
* formula strategica “NEVOI ALE PIETEI” = a cauta noi posibilitati
pentru a raspunde necesitatilor pe care intreprinderea le satisface actualmente,
concomitent cu cautarea unor noi nevoi
* formula strategica “TEHNOLOGIE” = a cauta un numar cat mai mare de
aplicatii pentru tehnologiile intreprinderii si a lupta pentru a deveni lider inovator
si tehnologic in specialitatea sa;
* formula strategica “CAPACITATE DE PRODUCTIE” = a oferi unic
produse/servicii ce pot fi fabricate plecand de la competentele, sistemele,
operatiile si echipamentele intreprinderii;
* formula strategica “METODE DE VANZARE” = a cauta tehnici noi
de vanzare, similare sau compatibile cu cele practicate actualmente de
intreprindere
* formula strategica “METODE DE DISTRIBUTIE” = a alege canalele de
distributie in functie de produs si de clientii tinta;
* formula strategica “RESURSE MATERIALE” = presupune
concentrarea eforturilor intreprinderii pe controlul resurselor sale;
* formula strategica “TALIE / CRESTERE” = talia sau cresterea nu
reprezinta o forta motrica pentru intreprindere decat atunci cand dorinta de
crestere, mentinere sau scadere antreneaza o modificare a avantajului de produse
sau piete;
5
* formula strategica “RANDMENT / BENEFICIU” = randamentul sau
beneficiul este o forta motrica daca o modificare realizata in cuplurile produs
/piata poate duce la obtinerea randamentului /benficiului asteptat.
PENTRU DETERMINAREA STARII DE SANATTE A FIRMEI SE POATE
FOLOSI “METODA LUI ALTMAN” sau “METODA PUNCTAJULUI Z” = ea
presupune determinarea valorii lui Z, cu formula:
Z=1,2 *X1+1,4*X2+3,3*X3 +0,6*X4 + 1,05*X5, in care:
X1= capitalul circulant/total active
X2 = profitul net reinvestit / total active
X3 = profitul brut / total active
X4 = valoarea actiunilor de pe piata / datoria totala
X5 = cifra de afaceri / total active
Daca:
Z < 1,8, firma este in mare pericol de faliment
Z > 3, firma este stabila si are sanse mari de a obtine profit
1,8<=Z<=3, firma poate avea dificultati
SCORUL “Z” este un indicator sintetic de apreciere a performantelor strategice
ale firmei.
6
Capitolul 2: ANALIZA DIAGNOSTIC A MEDIULUI DE
MARKETING LA SC „AMBIENT ” S.A Sibiu
2.1 PREZENTAREA FIRMEI
Ambient este o companie cu capital integral romanesc a carei principala
activitate este comercializarea materialelor de constructii, finisaje si amenajari
interioare. Prezent pe piata din Romania inca din 1993, Ambient a cunoscut o crestere
rapida datorata calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor sai. Daca in 1995 se
deschideau primele 7 magazine in Sibiu, in prezent Ambient are propria retea de 15
centre comerciale, 7 magazine si 5 depozite logistice, toate acestea acoperind 25
judete din Romania. Intreaga activitate comerciala, din cele 25 judete in care
Ambient este prezent, este coordonata din Sediul administrativ Central de la Sibiu
desfasurat pe o suprafata de peste 14 ha, cu 600 de angajati, cu un parc auto de 400
de autovehicule, doua rampe de cale ferata si flota de echipamente de ridicat.
Scurt istoric
1993 – anul infiintarii, capital integral romanesc.
1995 – deschiderea primelor 7 magazine proprii – in Sibiu, denumite Sanex cu
acceptul principalului furnizor de ceramica de la acea vreme. Aceste magazine
comercializau: instalatii, finisaje cu un sector special de menaj – casnice.
1997 – deschiderea in Sibiu a primului depozit de materiale pentru constructii intr-
un spatiu propriu; astfel se incepe comercializarea materialelor de constructii,
departament care va deveni ulterior divizia de sine statatoare Ambient Structuri.
1998 – schimbare de brand din Sanex in Universal Ambient – magazine de cartier
care comercializeaza materiale de finisaje si instalatii precum si produse pentru
amenajarea locuintei.
2000 – extinderea retelei in afara Sibiului prin participare directa sau prin franciza,
datorita nivelului de dezvoltare atins in judetul Sibiu. Primul magazin se deschide
7
la Cluj-Napoca. Tot in aceasta perioada se contureaza si conceptul Casa Ambient
– centre comerciale de constructii si amenajari.
2001 – se finalizeaza conceptul si este infiintat primul centru comercial Casa
Ambient in Sibiu. Odata cu deschiderea Centrului se lanseaza si sloganul
companiei "Casa casei tale", care defineste intreaga activitate desfasurata de
Ambient.
2002 – se investeste in sectoare complementare, organizate ca firme de sine
statatoare, prin care se furnizeaza produse si servicii: Ambient Decor – conceptie
si productie mobilier, Ambient Coral – productia tuturor claselor de beton si
armaturi metalice, Ambient Natural – plante decorative si sisteme de gradinarit,
Ambient Sisteme – sisteme pentru activari si automatizari, Ambient Service –
instalare si service instalatii termice si sanitare si Ambient Util – confectii
metalice.
Martie 2005 – joint-venture cu o companie austriaca renumita ce activeaza in
domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel SRL.
2005 – se demareaza campania de rebranding – schimbare de identitate vizuala
care sa raspunda mai bine noilor valori. Astfel in septembrie se inaugureaza
primul centru comercial Ambient cu noua imagine la Alba Iulia, iar in noiembrie
la Cluj-Napoca.
In anul 2005 – compania este restructurata in 5 divizii: Structuri (Materiale de
constructii, Produse metalice, Sisteme izolante, Materiale din lemn si derivate),
Instalatii (Instalatii termice, Instalatii electrice, Canalizari, Instalatii sanitare),
Finisaje (Ceramica, Vopsele-adezivi,Pardoseli, lambriuri si perdele), Mobila
(Mobilier mic si tapitat, Mobilier corp, Electrocasnice, Articole pentru uz casnic,
Flori, decoratiuni si gradinarit), Scule (Scule, Utilaje pentru constructii, Accesorii
metalice), impartite in 18 de departamente comerciale.
Aprilie 2006 – este inaugurat la Targu Mures cel de-al saptelea centru comercial
pentru materiale de constructii, finisaje si amenajari.
Iulie – August 2006 – sunt inaugurate centrele comerciale de la Deva, Baia Mare
si Gheorgheni.
8
4 aprilie 2007 – Ambient deschide magazinul din Borsa.
29 iunie 2007 – Ambient devine partener oficial al Complexului National Muzeal
Astra, alaturandu-si mesajul si imaginea unei institutii emblematice pentru
traditia, continuitatea si maiestria romanilor.
12 septembrie 2007 – Ambient devine partener oficial al Programului Sibiu –
Capitala Culturala Europeana 2007.
Octombrie 2007 – Ambient intra pe piata din sudul Romaniei, ca un pas firesc si
important in realizarea dezideratului de acoperire nationala. Primul pas a constat
in deschiderea Depozitului Logistic Bucuresti, ce se adreseaza clientilor
profesionisti – firme de constructii, antreprenorilor si dezvoltatorilor de proiecte
rezidentiale din Bucuresti, dar nu numai. Depozitul este situat intr-o zona
apropiata autostrazii Bucuresti – Pitesti, locatia desfasurindu-se pe o suprafata
totala de circa 25.000 m². Depozitul dispune de o flota de transport si manipulare
la standarde ridicate, pentru livrarile ce se vor face direct pe santiere.
Ianuarie 2008 – companiile din grupul Ambient fuzioneaza prin absorbtie sub o
noua structura organizatorica: Ambient SA.
Septembrie 2008 – Ambient inaugureaza centrul comercial de la Valcea si
deschide depozitele logistice la Brasov si Timisoara.
Noiembrie 2008 – Extinderea si reamenajarea centrului comercial de la Lugoj.
SC AMBIENT S.A Sibiu
SC Ambient este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J/32/82/1993
iar codul fiscal R-3099430. Adresa de corespondenţă unde se află un sediu cu birouri utilate
la standarde înalte de calitate pentru a respecta blazonul firmei este in municipiul Sibiu pe
strada Turda numărul 15 (în imediata apropiere a sediului logistic).
9
Obiectul de activitate al firmei este reprezentat de comerţul şi distribuţia
către comercianţii din întreaga reţea a următoarelor tipuri de produs: materiale termo -
hidro - fono - izolante, materiale de placaj, binale, pal, lemn, profile metalice, ţevi,
instalaţii, covoare, plăci ceramice, adezivi, obiecte sanitare, mobilă, decoraţiuni interioare,
menaj şi uz gospodăresc.
Capital social: S.C. AMBIENT S.A. are un capital social subscris integral privat
şi în proporţie de 100% de apartenenţă românească. Capitalul social subscris şi vărsat se
ridică la suma de 1 milion USD si este împarţit în parţi sociale a câte 5000 lei fiecare.
Numar de angajati: 600
Parc auto : 400 autovehicule
Actionari: Ambient S.A are 5 actionari importanti: Ioan Ciolan- detine o participatie de 75%
Gheorghe Calburean, patronul Dafora Medias,administreaza 12% din
titluri
Dan Olteanu acţionar minoritar şi director comercial al Ambient care
detine5%
Lucian Bezeriţa managerul Ambient Baia Mare cu o pondere de 5%
Zsolt Berecki General Manager SC Larix Forest SRL - 2%
Alţi actionari - 0,2%.
Viziunea firmei este: „Impreuna construim casa pe care o doresti „ iar
misiunea este definita astfel: „Oferim mai mult decat simple produse. La noi gasesti
tot ce iti doresti pentru construirea, finisarea si amenajarea casei: de la game
complete de produse până la servicii speciale care facilitează modalitatea şi timpii în
care se realizează lucrarea de construcţie sau de amenajare”.
10
2.2 ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Orice organizaţie economică funcţionează în condiţiile pe care i le oferă
mediul său extern, căruia i se mai spune şi mediu de marketing. Pentru întreprindere,
mediul de marketing se constituie într-un ansamblu de oportunităţi, dar şi de
primejdii. Pentru a valorifica în interesul său oportunităţile, dar şi pentru a se feri de
primejdii, prima condiţie este ca întreprinderea să cunoască componentele,
fizionomia şi mecanismul de funcţionare ale mediului, factorii care îi influenţează
activitatea de marketing şi forţele ce afectează nivelul performanţelor sale economice.
Unii factori variabili de mediu afectează toate ramurile şi întreprinderile
economice şi nu pot fi stăpâniţi sau preveniţi prin activităţile întreprinderilor. Aceşti
factori alcătuiesc macromediul.
Alţi factori de mediu, însă, pot afecta unele întreprinderi mai mult decât pe
altele. Aceşti factori alcătuiesc micromediul.
2.2.1 Macromediul
Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor sau variabilelor ce
constituie climatul general in care aceasta ise desfasoara activitatea.Elementele
macromediului sunt clasificate in 6 mari categorii: mediul demografic, mediul
economic, mediul tehnologic, mediul natural ,mediul cultural si cel politico legislativ.
Macromediul firmei AMBIENT S.A prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Mediul demografic:
Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi structurile sale, persoanele
ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor şi trend-urilor în
structura populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o
anumită piaţă, în măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acestora sunt
exprimate de trăsături demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia. O
serie de modificări semnificative în datele demografice (accentuarea procesului de
11
îmbătrânire a populaţiei, proliferarea familiei netradiţionale, scăderea natalităţii) se
reflectă într-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumpărare al
populaţiei, asupra dimensiunilor şi structurii cererii.
Un prim aspect util în analiza factorilor demografici este numărul şi structura
pe sexe a populaţiei ce face parte din piaţa firmei SC AMBIENT SA, atât sub
aspectul volumului, cât şi al dinamicii şi evoluţiei în timp. În general, pe ansamblul
economiei se constată o uşoară scădere a populaţiei, datorită scăderii natalităţii, a
căsătoriilor la vârste mai înaintate şi tendinţei generale de a pune pe prim plan
cariera, dar şi datorită factorilor ce ţin de stilul de viaţă şi atitudinea faţă de viaţa
personală.
Populatia judetului Sibiu a scazut continuu in ultima perioada, fiind la 1 iulie
2007 de 423 156 persoane, mai putin cu 78390 fata de 1990 cand populatia judetului
inregistra 501 546 persoane.Sporul mediu de scadere anual, pentru perioada analizata
a fost de – 4355 persoane, spor caruia ii corespunde un ritm mediu de scadere de -
0.94.Cu alte cuvinte ,populatia judetului Sibiu la 1 iulie 2007 reprezinta 84.37% din
populatia inregistrata la 1 iulie 1990.Aceeasi tendinta se manifesta atat in mediul
urban cat si in cel rural.
12
Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata
natalităţii şi a mortalităţii.In anul 2007 numarul nascutilor vii a fost de 4392 cu 1823
mai putin decat in 1990 si cu 210 mai putin ca in 2000.Aceasta tendinta de scadere a
numarului nascutilor vii s-a inregistrat in ambele medii de rezidenta.
13
Indicatorii de mortalitate constituie un bun puct de plecare pentru intelegerea
unor caracteristici de baza ale evolutiilor in domeniul populatiei judetului din ultima
perioada si ale starii de sanatate ale acesteia.Asa cum arata principalii indicatori
statistici mortalitatea persoanelor de sex masculin a fost si a ramas mai mare decat
mortalitatea persoanelor de sex feminin.
O alta caracteristica se refera la faptul ca mortalitatea este mai ridicata in
mediul rural decat in cel urban, atat in cazul persoanelor de sex masculin cat si in al
persoanelor de sex feminin.Mortalitatea in randul adultilor este de nivel ridicat,
cauzele de deces fiind aspecte care ofera repere importante in descifrarea mai buna a
modificarii, in timp, a profilului populatiei si a sperantei de viata.
Mortalitatea infantila a inregistrat o scadere continua de la 109 persoane in
1990 la 68 de persoane in 2007.Tendinta de scadere se constat atat in mediul urban
cat si in cel rural.Aceasta tendinta pozitiva se constata si pentru numarul nascutilor
morti.
Speranta de viata la nastere(sau durata medie a vietii) a populatiei judetului
Sibiu a crescut usor in ultimii ani pentru ambele sexe, atat in mediul urban cat si in
cel rural.Se mentin insa diferente in ceea ce priveste marimea acestui indicator in
favoarea persoanelor ( de ambele sexe) din mediul urban.In anul 2007, aceste
diferente erau de 1.7 ani de viata pentru populatia de sex masculin si de 0.9 ani pentru
cea de sex feminin,Comparativ cu speranta de viata la nastere a populatiei Romaniei
care in anul 2007 a fost de 72.61 , in judetul Sibiu aceasta fiind superioara cu 0.5 ani.
14
Tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă a avut un puternic
impact asupra stilurilor de viaţă din România. Trezirea din letargia comunistă a avut
efecte diferite asupra românilor. Stilul de viaţă al populaţiei căreia se adresează firma
joacă un rol important în delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3
categorii de stiluri de viaţă, incluzând 8 segmente.
Stilul de viaţă orientat spre trecut: Supravieţuitorii (19%) şi Tradiţionaliştii
Pasivi (21%) Persoanele care au acest stil de viaţă aparţin mai degrabă generaţiei
vârstnice care întâmpină dificultăţi de adaptare la schimbările curente. Inerţia şi
pasivitatea caracterizează aceste persoane. Aceştia au venituri mici şi le este greu să
supravieţuiască într-o lume în care vechile lor valori (legate de propaganda
comunistă) par lipsite de sens. Mulţi dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale
socialismului".
Stilul de viaţă orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familiştii
Tradiţiona-lişti (7%) şi Familiştii Sofisticaţi (10%). Acest stil de viaţă include
persoanele concentrate asupra prezentului, încercând rezolvarea problemelor
imediate. Aceste persoane au făcut faţă schimbărilor până acum, deşi stilul lor de
viaţă s-a depreciat oarecum în ultimii ani. Familia şi Dumnezeu sunt cei care îi ajută
să-şi găsească echilibrul interior. Manifestă un optimism moderat, dar au un
sentiment de nelinişte faţă de viitor.
Stilul de viaţă orientat spre viitor: Aspiranţii (10%), Imitatorii(9%),
Ambiţioşii (12%). Acest stil de viaţă include persoanele care privesc schimbarea ca pe
o oportunitate de evoluţie personală în plan social. Aceştia sunt destul de tineri,
încrezători şi adaptabili şi exprimă optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera şi
succesul sunt principalii factori motivatori ai acţiunilor lor.
Comportamentul consumatorilor este influenţat într-o oarecare masură şi de
stilul de viaţă şi de educaţia pe care o deţin, observându-se o dominare a tradiţio-
naliştilor şi a ambiţioşilor. Aceştia reprezintă segmentul dominant al pieţei vizate,
stilul lor influenţând indirect strategiile şi obiectivele firmei.
15
b. Mediul economic:
Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează posibilitatea şi
disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii
care influenţează puterea de cumparare se numără rata inflaţiei, evoluţia preţurilor,
modelele de consum ale populaţiei, rata şomajului, veniturile reale, strucura
comerţului cu ridicata, exportul şi importul de bunuri. Aceste aspecte legate de
situaţia economicăa judetului Sibiu în care firma AMBIENT S.A îşi desfăşoara
activitatea determină volumul şi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor,
mărimea cererii de mărfuri, mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei.
În Sibiu rata şomajului a fost în 2007 de 3,2 % în scădere faţă de anul 2006,
când această rată a fost de 5,1%.Rata inflaţiei în anul 2007 a fost de 5,7%, dar tot în
această perioadă salariile au crescut în Sibiu cu 8,3 %. Se poate observa o creştere a
veniturilor salariaţilor chiar dacă inflaţia a crescut şi ea.
De asemenea, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană s-au intensificat atât
importurile cât şi exporturile.
Rata inflaţiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale
firmei Ambient- o rată înaltă înseamnă o economie şi prin urmare un potenţial de
marketing scăzut. De asemenea, când veniturile nominale depăşesc rata inflaţiei are
loc o creştere a veniturilor reale şi consumatorii îşi pot procura cantităţi sporite de
bunuri şi servicii.
Datorita boom-ului economic cunoscut in ultima perioada,somajul in judetul
nostru este printre cele mai scazute din Romania, cu mult sub media pe tara.Ultimele
statistici arata ca ponderea somerilor in randul sibienilor cu varste cuprinse intre 18-
62 de ani este de 0.8%.Prin oportunitatile pe care le ofera Sibiul s-a transformat intr-
un adevarat magnet pentru forta de munca calificata din apropierea orasului.
Cresterea inregistrata de Sibiu s-a reflectat in PIB pe cap de locuitor la nivel de
judet.In 2006, daca Romania avea un PIB pe cap de locuitor de 4.059 lei, judetul
Sibiu era cu mult peste aceasta valoare avand un PIB de 4.976 lei.
16
Tot in anul 2006 valoarea salariului mediu lunar net era de 249 euro.In doar 1
an si jumatate salariul mediu lunar net a crescut aproximativ 30% , la inceputul lui
2008 acesta ridicandu-se la 323 euro.
Avand in vedere aceste aspecte putem aprecia mediul economic al judetului
Sibiu ca fiind unul favorabil firmei AMBIENT .Veniturile crescande ale populatiei ,
si rata inflatiei care este inferioara cresterii preturilor favorizeaza achizitionarea unor
cantitati mai mari din produsele si serviciile oferite de firma AMBIENT.
c. Mediul tehnologic:
Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroşi factori ce
concură la realizarea produselor şi serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor şi
echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licenţe şi
brevete înregistrate, capacitatea de creaţie-inovaţie-invenţie. Considerat, de regulă,
factorul cu cel mai puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului
tehnologic prezintă o importanţă deosebită pentru firmă, deoarece creează modalităţi
noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente,
ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifică modelele cererii şi
stilul de viaţă, poate modifica natura concurenţei într-o industrie şi amplifică eficienţa
activităţilor de marketing, utilizând tehnici avansate.
O caracteristică aparte, în ceea ce priveşte gradul de dezvoltarea al tehnologiei,
îl constituie modul de alocare al resurselor pentru achiziţionarea bunurilor
corporale.In ceea ce priveste judetul Sibiu se observă o creştere importantă a alocării
fondurilor, în special, în domeniul comerţului cu amănuntul şi cu ridicata, atât
datorită creşterii numărului de unităţi în zonă, cât şi ca efect al sporirii concurenţei.
Investiţii importante s-au realizat şi în domeniul protecţiei mediului înconjurător, prin
promovarea produselor ecologice, dar şi desfăşurarea activităţilor în scopul protejării
şi evitării efectului poluant. În această direcţie s-au îndreptat atât agenţii economici,
cât şi autorităţile locale, care consideră ca obiectiv prioritar mediul înconjurător.
Tehnologia informaţională tinde să ocupe un rol important pe piaţă, înzestrarea
cu acest tip de tehnologie permite obţinerea unor rezultate mai bune în toate
17
domeniile, iar pătrunderea telefoniei mobile, facilitează comunicarea între diverse
firme sau agenţi. Distribuirea rapidă şi în timp optim este asigurată prin maşini şi
utilaje performante, care contribuie la creşterea productivităţii pe ansamblu a
societăţii. A obţine o informaţie în timp util, înseamnă că poţi să fii cu un pas în faţa
celuilalt.
d. Mediul natural:
Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină
modul de localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice,
influenţând în mod nemijlocit obiectivul activităţii. Şi în cadrul mediului natural se
înregistrează o serie de tendinţe, puse în evidenţă prin criza materiilor prime,
creşterea costului energiei şi implicaţiile legate de influenţa reliefului, a climei.
Sibiu este unul dintre cele mai importante orase din Transilvania cu un
remarcabil potential de dezvoltare economica,avantajat si de pozitionarea sa intr-un
nod de trafic pe coridorul IV Paneuropean si beneficiind de un modern Aeroport
International.
Localizarea geografică a pieţei firmei joacă un rol important; astfel, în cazul
judeţului Sibiu, poziţionarea în centrul ţării, cu un relief predominant montan şi o
reţea de artere principale ce leagă principalele centre comerciale, reprezintă pentru
AMBIENT un avantaj important adus de factorii naturali.
e. Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile,
credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie
mediul cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi
consum, delimitează segmentele de piaţă şi delimitează tipologiiile specifice ale
cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite
pieţe, condiţionând atât felul produselor şi maniera distribuirii lor.
18
Particularităţile pieţei sibiene derivă şi din mentalităţile unor grupuri de
persoane, saşi şi germani, care constituie o parte importantă a populaţiei. Tipul de
comportament al acestora diferă prin cultura proprie, stilul de viaţă şi exigenţele
specifice populaţiei germane-conservarea propriei culturi: calitatea produselor,
uşurinţa în achiziţionarea produselor sau serviciilor, respectarea tradiţiilor şi
obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator,
iar firma AMBIENT, pentru a avea o activitate eficientă, trebuie să ia în considerare
şi aceste caracteristici ale grupurilor etnice.
Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de
consum şi personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi
tradiţiile fiecărei etnii. Populaţia vizată de AMBIENT este constituită, în general de
români, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă.
Populaţia după naţionalităţi a judetului Sibiu
Români Maghiari Rromi Germani Altele
381.784 90.4% 15.478 3.7% 17.658 4.2% 6.608 1.6% 696 0.01%
Populaţia după religie a judetului Sibiu
Ortodoxă Romano-Catolică
Greco-Catolică
Reformată Altele
375250 88.9% 6527 1.5% 9600 2.3% 8268 2.0% 22579 5.3%
Sursă: www.sibiul.ro
f. Mediul politico-legislativ:
Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice
ce acţionează şi de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un
climat politic stabil sau mai puţin stabil cu influenţe directe asupra mediului de
19
afaceri dintr-o regiune, ca şi gradul de intervenţie a statului în economie şi atitudinea
generală a administraţiei faţă de viaţa economică a societăţii.
Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative
care reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul
juridic şi instituţional nu cuprinde doar legislaţia comercială internă, ci şi
reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.
Pornind de la premisa şi de la situaţia actuală, caracterizată printr-o gravă lipsă
de credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă,
birocraţia şi corupţia, Administraţia locală sibiana îşi propune ca obiectiv prioritar
creşterea semnificativă a volumului investiţiilor străine în Sibiu, prin asigurarea unui
climat investiţional de natură a încuraja şi atrage investitorii străini:
reglementarea concurenţei de piaţă (protejarea întreprinzatorilor contra
concurenţei neloiale, preţurilor discriminatorii); protecţia consumatorului
(garantarea siguranţei produselor utilizate, protecţia împotriva practicilor
comerciale înşelătoare); interes general pentru societate (reducerea poluării
mediului, conservarea unor resurse, creşterea calităţii vieţii).
existenţa unor programe corelate şi eficiente de dezvoltare regională,
promovarea exporturilor şi de stimulare a investiţiilor interne;
acordarea de stimulente pentru investiţii, în mod transparent şi
nediscriminatoriu;
sprijinirea financiară corespunzatoare a activităţii de atragere a investiţiilor
străine
Legislaţia care supraveghează afacerile, urmăreşte, în general, trei obiective:
protejarea consumatorilor; protejarea concurenţei; protejarea societăţii.
Legislaţia privind protecţia consumatorilor are ca scop împiedicarea firmelor
să profite de pe urma acestora. În esenţă, această legislaţie are în vedere : asigurarea
unui standard minimal al produselor şi serviciilor; controlarea modalităţilor de
vânzare şi a informaţiilor oferite cumpărătorului despre produsele oferite; evitarea
inducerii în eroare a cumpărătorului în ceea ce priveşte preţul; condamnarea practicii
necinstite.
20
Prin legislaţia privind protecţia concurenţei sunt protejaţi producătorii
inventatori,de concurenţă. De exemplu, când pe piaţă se lansează un nou produs
(serviciu sau tehnologie), firmele trebuie protejate astfel încât concurenţii să nu
copieze produsul dupa lansarea lui pe piaţă, dacă nu chiar înainte. Protecţia se
realizează sub forma patentelor, care sunt documente legale ce garantează
inventatorilor exclusivitatea vinderii invenţiilor. În termeni de marketing acest lucru
permite firmelor să-şi lanseze produsele noi şi să cucerească pieţele fără să se teamă
de concurenţa, ceea ce în condiţii normale înseamnă un profit ridicat pe durata de
acordare a patentului.
O altă formă de protecţie împotriva concurenţei este înregistrarea mărcilor. O
marcă de piaţa care poate include un logo, un cuvânt, un simbol, un desen sau o
culoare distinctă ori formă specială a literelor, nu poate fi copiată pe teritoriul
geografic pentru care a fost înscrisă.
Astfel putem aprecia mediul politico-legislativ ca fiind unul favorabil firmei
AMBIENT.Aceasta poate lansa pe piata produse, servicii sau tehnologii cucerind noi
piete,fiind protejata de concurenta neloiala.
2.2.2 Micromediul
Componentele micromediului care influenteaza direct activitatea intreprinderii
sunt:clientii, furnizorii, concurentii, intermediarii, marele public.
a) Clientii:
SC AMBIENT S.A desfăşoară comerţ cu amănuntul si comert cu ridicata. Cea
mai mare pondere din volumul total al vânzărilor o deţine comerţul cu ridicata.
Asadar clientii AMBIENT sunt atât persoane juridice: firme de construcţii, societăţi
comerciale; cât şi persoane fizice cu venituri medii şi mari, având varsta cumprinsă
între 20 şi 60 ani, care doresc decorarea încăperilor din locuinţa personală, care sunt
supuse la trafic mediu sau intens şi care au nevoie de o întreţinere uşoară, un design şi
aspectul final plăcut.
21
În privinţa comerţului cu ridicata, S.C. Ambient S.R.L. are relaţii
contractuale cu urmatoarele 3 tipuri de clienţi :
1. Societăţi de construcţii:
SC Polo S.R.L
S.C. Kirschbaum S.R.L. Sibiu
S.C. Imsat S.A. Râmnicu-Vâlcea
S.C. Contrascom Benta S.A. Târgu-Mureş
S.C. Sinecon S.R.L. Sibiu
S.C. Delta-Con S.R.L. Sibiu
S.C. Narcorom S.R.L. Sibiu
SC Consib S.R.L
2. Diverse societăţi care au obiect de activitate principal asemănător cu cel al
Ambientului însă într-o gamă sortimentală mai redusă şi nu dispun de resursele
necesare de a intra în conflict cu acesta. Aceste firme recomercializează produsele
oferite de Ambient şi astfel se transformă din potenţiali concurenţi în parteneri stabili:
S.C. Dalia Comp S.R.L. Alba-Iulia
S.C. Ficus Impex S.R.L. Făgăraş
S.C. Baduc S.A. Bucureşti
S.C. Conrep S.R.L. Brasov
S.C. Magdolna S.R.L. Sfântu-Gheorghe
3. Clienţi strategici aflaţi pe teritoriul geografic neacoperit de Ambient. Cu
aceste firme se colaborează în regim de ,,barter" prin schimburi de produse, iar ca
modalităţi de plată sunt folosite compensările. Aceşti parteneri au o gamă mai redusă
de produse oferite spre comercializare însă au ajuns să adopte cu succes strategii de
diferenţiere impunându-se pe piaţa locală. Ei deţin resurse suficiente pentru a
îngreuna penetrarea pe piaţa respectivă (în care deja există combatanţi puternici) a
firmei Ambient. Astfel, a fost conştientizat faptul că cea mai avantajoasă strategie,
pentru moment, constă în atragerea lor ca parteneri strategici în acest mod, existând
posibilitatea de a ,,supraveghea" o piaţă potenţială pe viitor:
S.C. Metabras S.A. Brasov
22
S.C. DDMan S.R.L. (pentru piaţa din Moldova).
S.C. Apicom S.R.L. Ciumani, Harghita
b)Furnizorii:
SC AMBIENT SA dispune de o gamă variată de produse, tocmai de aceea
furnizorii sunt foarte variaţi. Firma ţine cont de urmatoarele criterii de selecţie atunci
cand vine vorba de alegerea furnizorilor:
calitatea produselor oferite de furnizori;
preţurile produselor ce urmează a fi achiziţionate;
seriozitatea furnizorilor (continuitate în livrări, termene de plată favorabile,
suportul de marketing şi publicitate
respectarea procedurilor de analiză şi încheiere a contractelor.
In functie de produse , cei mai importanti furnizori AMBIENT sunt:
Materiale de constructii (caramida, BCA, tigla din beton si ceramica, ciment,
var, învelitori, sindrile, placi ondulate, cherestea si sisteme de hidroizolatii):
Wienerberger, Bramac, Carpatcement, Elpreco, Tondach, Pluvitec, Tegola, Lindab,
Macon, Simcor, Holcim.
Materiale din lemn si derivate: Fritz Egger si Helopal, Meeth, Kruzik,
Kronopol si Vox, Velux, Pinum, Maco, Sogem, Kronospan, Schweinhopffer
Holzindustrie.
Laminate (Armatura (otel beton, plasa sudata), tabla, tevi, profile, sarma, cuie,
plasa gard, electrozi, echipament sudura.): Voestalpine Ambient Stahlhandel, Mittal
Steel, Mechel, Ductil, Esab.
Scule si utilaje pentru constructii : Bosch, DeWalt, Makita, Black&Decker,
Skill, Millwauke, Unior, Heller, Alpen, Fischer, Tremix, Honda, Haullote, Kaeser,
Altrad Baumann, Altrad Lescha, Takeuchi, Geda.
Instalatii termice -Viessmann, Junkers, Purmo, Radox, Hutmen, Chazelles,
NMC, U.S.Steel, Essen, Firat.
23
Instalatii electrice -Philips, Elba Com, Eglo Austria, Brilux Polonia, Lena
Lighting, Alma Lighting Italia, Redo Group, Klausen Exim, Rabalux Polonia, RCB
Electro 97', Moeller, Legrand, Elbi, Kolartz Kaal, Schneider Electric, SKW Austria
Instalatii canalizare, apa- Teraplast, Valplast, Palplast, Mufle, Triplast, Plastic
Alfa, Politub.
Vopsele si adezivi : Dufa, Policolor, Kober, Atlas, Caparol, Fabryo, Den
Bravenn, Bison, Henkel-Ceresit, Baumit, Baumix, Mapei, Bellplast, Darek.
Pardoseli,lambriuri,accesorii : Parador, Barlinek, Luxalon, Hunter Douglas
Olanda, ITC, AW, Condor, Devos-Gaby, Tarkett-Sommer, Teraplast, Egger, Vox.
Ceramica,obiecte sanitare : Cesarom ,Mondial ,Sanex , Arthema ,Martplast
Italbox ,Sanotechnik ,Domus
Mobila : Silvarom , Staer Intl, Gerasis ,Tehnoprod, Gepa Decor ,Special ,Sas
Berton
Electrocasnice : Franke, Bosch, Gorenje, Ariston, Zanussi, Alveus, Dominox,
Davoline, Electrolux, Arctic, Indesit, Tehnoton
Produse de gradinarit: Baardse, Buschbeck, Florasca, Polet Quality Tools,
Petzetakis, Hydrosystems
b) Concurentii:
Cunoaşterea concurenţei joacă un rol decisiv în planificarea de marketing.
Firma trebuie să-şi compare în mod constant serviciile, produsele, canalele de
distribuţie şi acţiunile de promovare cu ale concurenţei.
Principalii competitori pe piaţa sibiană ai firmeiAMBIENT sunt:
SC Unimat S.RL
S.C Comat S.A –prin complexul Bricomat
S.C Universal Construct Market S.A
SC Delta Distribution S.R.L Sibiu
Baumax
24
Complexul comercial Metro-care nu se afla in concurenta directa cu firma
AMBIENT insa cele două centre îşi dispută piaţa pentru articole de menaj,
electrice, electrocasnice, piese de mobilier etc.
Fata de toti acesti competitori, firma AMBIENT se diferentiaza prin:
comercializarea unei game de produse net superioara pentru satisfacerea
tuturor nevoilor clientilor in domeniul constructiilor si amenajarilor interioara
spaţii proprii de parcare
existenţa unei reţele de 15 magazine Ambient plasate strategic pe întreg teritoriul
judetului Sibiu
marimea spatiului de expunere a produselor superioara oricarui concurent
2.2.3 Matricea oportunitatilor si matricea amenintarilor.
In urma analizei mediului extern se intocmesc matricea oportunitatilor si cea
a amenintarilor astfel:
Tabelul oportunitatilor Tabelul oportunitatilor
Nr.Nr.crtcrt Denumirea oportunităţiiDenumirea oportunităţii
ccoodd
ProbabilitateaProbabilitateadede
manifestaremanifestare
ImpactulImpactul asupra firmeiasupra firmei
11 Pozitie geografica favorabilaPozitie geografica favorabila AA 88 44
22 Concurenta relativ slaba Concurenta relativ slaba BB 77 88
33 Existenta unei cereri nesatisfacuteExistenta unei cereri nesatisfacute CC 77 77
44 Nivelul somajului sub media peNivelul somajului sub media pe
taratara
DD 66 88
55 Cresterea veniturilor populatieiCresterea veniturilor populatiei EE 66 77
66 Mediul politic-legislativ favorabil Mediul politic-legislativ favorabil
(facilitati ptr investitori,protectia (facilitati ptr investitori,protectia
consumatorilor,reglementarea consumatorilor,reglementarea
concurentei)concurentei)
FF 88 77
77 Cumparatori mai educatiCumparatori mai educati GG 77 88
25
Pe baza datelor din tabel construim matricea oportunitatilor:
Impactul asupra firmei
ridicat scazut
ridicata 9
Probabilitatea de
manifestare 5
scazuta 1
9 5 1
Fig.1 Matricea oportunitatilor
Tabelul amenintarilor
Nr.Nr.crtcrt Denumirea ameninţăriiDenumirea ameninţării CodCod Probab.deProbab.de
manifestaremanifestare
ImpactulImpactul asupraasupra firmeifirmei
11 Penetrarea pietei de uniiPenetrarea pietei de unii concurenti puterniciconcurenti puternici
AA 77 88
22 Fluctuatiile cursului valutarFluctuatiile cursului valutar11 BB 88 88
33 Instabilitatea economică şi politică
CC 5544
44 Veniturile populatiei Veniturile populatiei 22 DD 88 77
1Firma atribuie un rol important cursului valutar tinând cont de activităţile de
colaborare cu firmele pe plan internaţional, de achiziţionare a produselor de pe piaţa
externă etc
26
2Venitul populaţiei în perioada prezentă a cunoscut o creştere destul de semnificativă,
însă această creştere este justificată de deprecierea monetară sau alte cauze de natură
economică. Chiar dacă veniturile au crescut, aceasta nu înseamnă o sporire a
volumului de achiziţionare a produselor, deoarece şi preţurile au cunoscut o creştere
semnificativă. Impactul asupra firmei, în viitor, poate să conducă la o scădere atât
cantitativă, cât şi valorică a vânzărilor.
Pe baza datelor din tabel construim matricea ameninţărilor:Pe baza datelor din tabel construim matricea ameninţărilor:
Impactul asupra firmei
ridicat scazut
ridicata 9
Probabilitatea de
manifestare 5
scazuta 1
9 5 1
Fig 2. Matricea amenintarilor
2.3 ANALIZA MEDIULUI INTERN
Pentru analiza mediului intern al firmei se pot folosi urmatoarele instrumente:
poligonul competitivitatii
27
profilul strategic intr-un sector
matricea performanta/importanta
matricea fortelor si slabiciunilor.
In cazul firmei AMBIENT am ales sa utilizam matricea fortelor si slabiciunilor
firmei.
Matricea „ fortelor” si a „slabiciunilor”
INDICATORI Performanţă ImportanţăF.
ridicat
Ridicat
Nici/Nici
Scăzut
F. scăz
ut
Ridicată
Medie
Scăzută
A. Cap. Comercială
1.Reputatia firmei X X2.Cota de piaţă X X3.Calitatea produselor X X4.Calitatea serviciilor X X5.Eficienţa pol. de preţ X X6.Eficienţa distribuţiei X X7.Eficienţa promovării X X8.Eficienţa forţei de vânzare
X X
9.Eficienţa inovaţiei X X10.Acoperirea cererii la nivel geografic
X X
B. Cap. Financiară
11.Fluxul de numerar X X12.Stabilitate financiară X X13.Cost/Disponibilitatea capitalului
X X
C.Cap. organizatorică
14.Conducerea vizionară X X15.Nivelul de implicare al salariaţilor
X X
16.Cap.de orientare X X17.Fexibilitatea structurii organizatorice
X X
Nota! Avand in vedere ca AMBIENT este o firma de comert nu vom putea analiza idicatorii privind capacitatea productiva a firmei.
Pentru analiza capacităţii financiare a firmei se calculează 5 categorii de indicatori economico-financiari pe baza datelor din bilanţul contabil si contul de profit si pierdere al firmei, respectiv:
Indicatori privind profitabilitatea Indicatori privind cresterea firmei
28
Indicatori de lichiditate si solvabilitate Indicatori ai gradului de indatorare Indicatori privind imobilizarile de capital
Pentru usurinta calculului am extras din bilantul contabil si contul de profit si pierdere datele necesare ,respectiv:
Indicatori economico-financiari
Denumire indicator Simbol Mod de calcul Valoare1.Indicatori şi indici privind profitabilitatea
a. profitul brut Pb Total venituri-total cheltuieli 19 723 030
DATE FINANCIARE DATE DE REFERINTA31.12.2004
DATE DE REFERINTA31.12.2005
Total venituri 191.558.121 216.948.578
Total cheltuieli 165.098.936 197.225.549
Impozit pe profit 6.972.717 3.065.431
Cifra de afaceri 175.347.664 230.557.830
Total ACTIVE,din care: 223.248.753 260.150.328
Active imobilizate
Active circulante
89.516.460 97.360.794
133.732.293 162.789.534
Capital propriu 147.212.080 216.689.285
Capital social 41.696115 41.696.115
Total dividende
Total actiuni
Disponibilitati 7.642.765 10.637.097
Datorii pe termen scurt 62.355.338 69.839.722
Stocuri 35.187.851 45.786.356
Total pasive 223.959.538 299.215.657
Datorii totale 74.802.635 81.848.637
Vol.total al creditelor pe terme lung
11.091.865 9.263.628
Vol total al creditelor pe termen scurt
27.366.120 30.392.860
Imobilizari corporale 88.966.889 136.017.149
Creante 90.901.677 106.366.081
29
b. profitul net Pn Pb- impozite 16 657 599c. rata profitului Rp Profit/ Cifra de afaceri 0,086d. randamentul activelor totale
Ra Profit brut/Total active0,076
e. rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu
Rrfcp Profit net/ Capital propriu0,077
f. rata rentabilităţii capitalului social
Rrcs Profit net/ Capital social0,399
2.Indici privind creşterea firmeia. indicele de creştere a cifrei de afaceri
Ica Cifra de afaceri în anul current/ Cifra de afaceri în anul de bază
1,315
b. indicele de creştere a profitului brut
Ipb Profitul brut în anul curent/ Profitul brut în anul de bază 0,745
c. indicele dividendelor pe acţiuni
Ida Total dividende / Total acţiuni -
3.Indicatori de lichiditate şi solvabilitatea. rata lichidităţii generale
Rlg Active curente - Pasive curente
92.949.812
b. rata lichidităţii imediate
Rli Disponibilităţi / Datorii pe termen scurt
0,152
c.rata solvabilităţii generale
Rsi Active circulante/ Datorii pe termen scurt
2,331
d. rata solvabilităţii parţiale
Rsp (Active circulante-stocuri)/Datorii pe termen scurt
1,675
e. rata autonomiei financiare globale
Rafg Capital propriu / Total pasiv0,724
4.Indicatori ai gradului de îndatorarea. rata de îndatorare globală
Rig Datorii totale/ Total pasiv0,273
b. credite totale pe termen lung
Ctl Volumul total al creditelor pe termen lung
9.263.628
c. credite totale pe termen scurt
Cts Volumul total al creditelor pe termen scurt
30.392.860
d. indicele datoriei faţă de capitalul propriu
Idcp Datorie totală/ Capitalul total al acţionarilor 0,377
5. Indicatori privind imobilizările de capitala. rata activelor imobilizate
Rai Active imobilizate/ Total active
0,374
30
b. rata imobilizărilor corporale
Ric Imobilizări corporale/ Total active
0,523
c. rata activelor circulante
Rac Active circulante/Total active0,626
d. rata stocurilor Rs Stocuri/ Total active 0,176e. rata creanţelor Rc Creanţe/ Total active 0,409f. perioada de recuperare a creanţelor
Prc Creanţe*365 zile/Cifra de afaceri 168,389
Datele rezultate din matricea „ fortelor” si a „slabiciunilor” sunt reprezentate
grafic cu ajutorul matricei performanta/importanta care are urmatoarea forma:
Performanta
scazut ridicata
ridicata 3
Importanta
2
scazuta 1
1 2 3 4 5
Semnificatie:
cadranul I - cuprinde slabiciunile reale ale firmei
cadranul II - cuprinde forţele reale ale firmei
cadranul III - cuprinde falsele slăbiciuni
cadranul IV- cuprinde falsele forţe.
31
CAPITOLUL 3 : ANALIZA SWOT SI REFLEXIILE STRATEGICE
Puncte forte : Grad inalt de acoperire a pietei tinta Calitatea ofertei Calitatea produselor oferite oferirea unuor cursuri consultantilor de clienti experienţa firmei în distribuţia produselor
32
gama extrem de diversă de produse, sisteme de promovare inovatoare algerea furnizorilor in functie de calitatea produselor, acestia fiind stabili
Puncte slabe : amplasarea complexului la marginea orasului lipsa produselor orientate spre clientii cu venituri mici concurenti puternici nu există un soft de gestiune funcţional, care să integreze atât aprovizionarea
cât şi vânzarea mărfii posibilităţile de control a unităţilor
Oportunitati : lipsa din piaţă a unor lanţuri internaţionale de
prestigiu din domeniu avantajul "primului sosit" (prezenta în
piaţă exigenţele şi obiceiurile de consum ale clientului român se schimbă,
avantajând magazinele ce practică un comerţ civilizat, într-un ambient plăcut pretenţiile crescute ale publicului target ce doreşte să fie în pas cu tendinţele
internaţionale alinierea la cerinţele internaţionale a legislaţiei privind drepturile de autor lipsa din piaţă a unor lanţuri internaţionale de
prestigiu din domeniu deschiderea lanţurilor de magazine pentru amplasarea în sistem realizarea unui echilibru intre orientarea spre consumator şi cea spre
concurenţă
Amenintari : concurenta puternica pericolul noilor intrati pe piata intenţia declarată a unor firme importante din piaţa internaţională de a se
dezvolta - chiar în sistem defranciză - pe piaţa românească, odata cu maturizarea acesteia
procesul inflationist din economie criza financiara mondiala care afecteaza toate sectoarele de activitate
Conform analizei SWOT se poate observa ca SC Ambient SA reuseste sa mentina mereu locul fruntas prin gama de produse diversificate si de calitate, prin alegerea cu atentie a furnizorilor de produse.
De astfel se poate observa ca SC Ambient SA are mai multe forte decat slabiciuni.
SC Ambient Sa are o strategie coerenta , implementata la nivelul tuturor magazinelor : doreste a se dezvolta pentru a beneficia de expunere nationala precum si de cresterea cifrei de afacere si minimizarea infuziei de capital necesara deschiderii de noi locatii.
33
O alta caracteristica, aspectul comercial placut, denota faptul ca angatii firmei se preocupa de nevoile consumatorilor.
Avand in vedere fortele, slabiciunile, amenintarile si oportunitatile firma poate opta pentru o anumita formula strategica, aceasta fiind unica si face parte din cele noua tipuri de formule strategice propuse de Benjamin Tregoe si John Zimmerman
In cazul firmei noastre, SC AMBIENT SA, dintre formulele strategice care i se potrivesc sunt : Formula strategica „Nevoile pietei”= care cauta noi posibilitati pentru a
raspunde necesitatilor pe care intreprinderea le satisface actualmente, concomitent cu , cautarea unor noi nevoi
Formula strategica „ Metode de vanzare”= care cauta tehnici noi de vanzare, similare sau compatibile cu cele practicate actualmente de intreprindere.
CAPITOLUL 4 : APRECIEREA GLOBALA PRIN METODA ALTMAN
Metoda Altmann denumita si metoda Z se calculeaza dupa urmatoarea formula :
Z=1,2 *X1+1,4*X2+3,3*X3 +0,6*X4 + 1,05*X5, in care:
X1= capitalul circulant/total active
X2 = profitul net reinvestit / total active
X3 = profitul brut / total active
X4 = valoarea actiunilor de pe piata / datoria totala
X5 = cifra de afaceri / total active
In cazul nostru cei cinci X devin:
X1 = 162.789.534 / 260.150.328 = 0.6258 X2 = 2.516.797 / 260.150.328 = 0.0097 X3 = 19.723.030 / 260.150.328 = 0.0758 X4 = 0 / 81.848.637 = 0 X5 = 230.557.830 / 260.150.328 = 0.8862
Astfel, functia Altmann arata altfel :
Z = 1.2 * 0.6258 + 1.4*0.0097 + 3.3*0.0758 + 0.6*0 + 1.05*0.8862
34
Z = 0.75096 + 0.01358 + 0.25014+ 0 + 0.93051 = 1.94519
Dupa cum se observa Z este mai mare decat 1.8 ceea ce semnifica ca firma poate avea dificultati. Aceste dificultati se pot remedia prin micsorarea cheltuielilor, cresterea CA, dezvoltarea produselor, identificarea unui nou segment de piata etc.
35