Analiza Diagnostic a SC Arcada Company SRL

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea AfacerilorMaster Complementar [MRU]

PROIECT

< Analiza diagnostic a S.C. “Arcada Company” S.R.L.>

Membrii echipei (în ordine alfabetică):

1.

2.

3.

IAŞI 2010

CUPRINS

DIAGNOSTICUL JURIDIC 5

1. ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA ORGANIZAŢIEI.............................................................................5

2. ACŢIUNILE COMERCIALE ALE PROPRIETĂŢII...................................................................................9

DIAGNOSTICUL TEHNIC 12

DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE 32

1. STRUCTURA PERSONALULUI............................................................................................................. 32

2.Calitatea resurselor umane............................................................................................................... 37

3.Salarizarea şi motivarea personalului................................................................................................39

4. Folosirea resurselor umane.............................................................................................................. 40

ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL 43

1. Piaţa................................................................................................................................................ 43

2. Analiza ofertei................................................................................................................................. 46

4. Diagnosticul clienţilor...................................................................................................................... 53

DIAGNOSTICUL FINANCIAR 58

1. DIAGNOSTICUL PE BAZĂ DE REZULTATE............................................................................................59

2. DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANȚULUI...............................................................................................68

3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITĂȚII.........................................................................................77

DIAGNOSTICUL CALITĂŢII MANAGEMENTULUI 85

1. METODE DE MANAGEMENT PRACTICATE........................................................................................85

2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ OPERAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SOCIETĂŢII....................................86

1

Introducere

SC Arcada SRL este o firmă românească, cu o echipă tânară şi cu experienţă, un

partener competent şi de încredere pentru clienţii săi. Înfiinţată în 1991, societatea ocupă

deja un loc important în sectorul panificaţiei la nivelul judeţului Galaţi.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi o analiză a fabricii de panificaţie SC Arcada SRL.

Se vor realiza diverse tipuri de analize diagnostic pentru o evaluare economică cât mai

completă. Se vor urmări:

diagnosticul juridic

diagnosticul ethnic

diagnosticul resurselor umane

diagnosticul commercial şi de marketing

diagnosticul financiar

diagnosticul sistemului de management

Scop

Analiza diagnostic are ca scop caracterizarea unei întreprinderi prin evidenţierea

punctelor tari si punctelor slabe, ceea ce va permite fundamentarea raţionamentelor

pentru proiecţiile prevăzute în planul de afaceri si a principalelor măsuri necesare

asigurării viabilităţii si dezvoltării firmei în viitor.

Obiective

Obiectivele specifice şi detaliate ale analizei diagnostic se referă la identificarea

punctelor tari şi punctelor slabe în diferitele domenii de activitate structurală a societăţii

comerciale, luând în considerare conceptul de analiză bazat pe cele 5 funcţii principale de

structură, respectiv:

2

tehnică şi producţie;

calitate;

personal;

comercială;

financiar-contabilă.

De asemenea, analiza se va referi la funcţia de conducere generală, iar

diagnosticul va conţine şi componenta diagnostic juridic.

Obiectivele particulare ale analizei diagnostic constă, totodată, în identificarea

diferitelor tipuri de rezerve şi a principalelor posibilităţi de mobilizare pe termen scurt,

mediu şi lung.

Metodologia de cercetare utilizată

Diagnosticul constituie o adaptare a tehnicii de analiză economică la studiul

sistemelor informațional-decizional, deci reprezintă un tip de analiză - diagnostic

specializată. Ea constă în controlul și evaluarea nivelului de funcționare a sistemului de

conducere și a celui condus, identificarea și localizarea fenomenelor negative și a cauzei

apariției lor precum și în elaborarea unor recomandări menite să permită o funcționare

eficientă a sistemelor respective. Se poate considera că analiza diagnostic este alcatuită

din doua părți: stabilirea stării sistemului și a perturbațiilor intervenite care determină

starea și elaborarea recomandărilor.

Principalele etape ale diagnosticului sunt: culegerea informațiilor; sistematizarea

informațiilor culese; evaluarea sistemului existent și întocmirea raportului de

analiză.

Culegerea informațiilor pentru realizarea diagnosticului societății ARCADA

COMPANY SA s-a realizat prin mai multe metode:

fotocopierea unor documente (bilanțul, organigrama, raportul de gestiune)

completarea unor tabele, fișe, diagrame preluate din bilanț, contul de profit și

pierdere, organigramă.

3

Tabelele sunt instrumente clasice de culegere a informațiilor care pot fi utilizate atât

pentru culegerea informațiilor primare cât și pentru sistematizarea informațiilor

obținute pe alte căi. Diagramele sunt folosite pentru a reflecta în diferite forme

vizuale, dimensiuni și caracteristici calitative transpunerea grafică. Am folosit grafice

pentru prezentarea rezultatelor indicatorilor economici și pentru prezentarea fluxurilor

și structurilor informaționale și organizatorice.

preluarea unor informații din bazele de date ale întreprinderii;

Preluând date din domeniul resurse umane , salarii, produse, servicii, obiective, date

cu privire la situatia financiară, cota de piață pe care o ocupă, numărul concurenților și a

clienților, am analizat informațiile din 2008 – 2008, precum și perspectivele societății

ARCADA COMPANY SA sub aspect juridic, managerial, economic și social.

4

Capitolul 1

DIAGNOSTICUL JURIDIC

1. ÎNFIINŢAREA ŞI FUNCŢIONAREA ORGANIZAŢIEI

Actul de constituire. Forma juridică

I.1. Forma juridică

Societate cu răspundere limită cu capital privat.

I.2. Actul de înfiinţare

Înregistrată la Registrul Comertului, nr. J 58/72/1991, judeţul Suceava.

I.3. Cod fiscal

R 1823330

Societatea comercială Arcada Company SRL a fost înfiinţată în anul 1991, în

baza legii nr.15/1990 (legea societăţilor comerciale). În baza Ordonanţei de Guvern

nr.54/1994, Întreprinderea de Morărit si Panificaţie Galaţi s-a reorganizat, ea

transformându-se în societate cu răspundere limitată, persoană juridică romană,

privatizată prin metoda MEBO.

Societatea funcţionează în baza Sentinţei Civile nr.7/1994 a Tribunalului

Judeţean Galaţi, înregistrată în Registrul special al persoanelor juridice (sub numărul

J51/1991) şi a statutului societăţii.

I.4. Obiectul de activitate

Societatea are ca obiect de activitate producerea de pâine, practicând comerţ

prin reţeaua proprie de desfacere (în forme clasice, en detail) şi aprovizionează firmele

5

care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificaţie (comerţ cu ridicata,

en gross). Întreprinderea îşi derulează activitatea pe piaţa internă, fiind o firmă cu arie de

activitate la nivel judeţean.

I.5. Misiunea

Societatea este o societate românească ce acţionează în domeniul industriei

alimentare, având ca scop principal asigurarea pieţei Galaţiului şi a localităţilor

limitrofe cu pâine. Fiind o societate comercială cu capital privat, activitatea globală a

firmei este îndreptată spre căutarea continuă a unor căi de folosire a resurselor umane,

tehnologice şi financiare în vederea maximizarii profitului.

Filosofia firmei este aceea de a obţine un profit cât mai mare cu resurse cât

mai mici, în condiţiile actuale, în care piaţa românească se înregistrează o acută criză de

materie primă – grâu, atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ. Pe termen

lung, se urmăreşte creşterea permanenţă a valorii societăţii în raport cu clienţii, angajaţii

şi asociaţii prin cucerirea unor noi segmente de piaţă românească şi pătrunderea pe piaţa

externă. Pentru a realiza aceste obiective, societatea acţionează în direcţia creşterii

calităţilor produselor sale, a modernizării şi retehnologizarii, care vor acţiona ca centre de

profit, beneficiind de facilităţile specifice acestor tipuri de societăţi.

Societatea acţionează în România, pe raza judeţului Galaţi şi a localităţilor

suburbane, are clienţi majoritar români şi realizează o categorie de produse: produse cu

termen de garanţie mic, livrate zilnic la distante de 30-40 km pe raza judeţului Suceava.

Pentru a asigura succesul firmei, pe piaţă, conducerea societăţii acţionează

permanent în direcţia diversificării şi îmbunătăţirii calităţilor sale, venind în întâmpinarea

cerinţelor consumatorilor. În acelaşi timp, se urmăreşte implicarea salariatilor în

realizarea obiectivelor firmei prin acordarea unor facilităţi diverse.

Pentru a deveni una dintre cele mai eficiente societăţi de panificaţie din Galaţi şi

din judeţ, societatea trebuie să urmărească în permanenţă maximizarea performanţelor

sale, valorificând toate oportunităţile de afaceri care se ivesc.

6

I.6. Capital social

Societatea are 11 asociaţi şi un capital social de 21.196.204 RON împărţit în

87.120 de părţi sociale cu o valoare nominală de 243 RON/parte socială. Capitalul social

nu cunoaşte modificări în perioadă analizată, 2007 – 2008.

Evoluţia capitalului:

TABELUL 1

RON

7

În cadrul societăţii capitalul propriu este format din capital social (în sumă de

21.196.204 RON şi care nu cunoaşte modificări în perioadă analizată), la care se adaugă

rezervele societăţii, profitul obţinut în anul analizat şi fondurile societăţii,iar din acestea

8

Nr. Crit.

Specificaţie 2007 2008

1. Capitaluri proprii

2. Capital subscris vărsat 90.001 90.001

3. Rezerve din reevaluare 970.929 970.929

4. Rezerve 15.330.414 15.330.414

5. Rezultatul reportat 21.106.203 27.061.104

6. Rezultatul exerciţiului 10.694.735 9.694.501

8. Repartizarea profitului 11.837 0

9. Capitaluri proprii – total 48.180.445 53.146.949

10. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

4.905.161 9.448.343

11. Venituri în avans 815.645 725.989

12. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an

9.763.154 7.092.142

13. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de 1 an

11.757.887 12.332.525

14. Datorii - totale 21.521.041 19.424.667

15. Capital permanent 69.701.486 72.571.616

16. Evoluţia capitalului permanent 100 104

17. Structura capitalului permanent

-capitaluri proprii

-datorii totale69

31

73

27

se scade repartizarea profitului. Creşterea capitalului propriu este rezultatul creşterii

constante a fondurilor societăţii, iar aceseta au crescut în 2008 faţă de 2007 cu 10,97%,

iar datoriile totale au scăzut în perioada analizată. Capitalul permanent a avut o creştere

uşoară în perioada 2007-2008, capitalurile proprii au avut o evoluţie ascendentă în

stuctura celui permanent, concomitent cu o scădere a datoriilor totale de 4% (capitalul

permanent = capitalul propriu + datoriile totale).

I.7. Asociaţii

În ultima lună a anului 2008, asociaţii majoritari erau:

Tabelul 2

Asociat Adresă Nr. de

părţi

sociale

Procent

deţinut

SC ARCADA

COMPANY SRL

Galaţi

J 08/34/91, str. Zizinului 111,

Galaţi

32 000 37%

SC II Moldova

Bacău

J 04/2400/91, str. Pictor Aman

94C, Bacău

28 000 32%

Alţi asociaţi 27.120 31%

Total 87.120 100%

2. ACŢIUNILE COMERCIALE ALE PROPRIETĂŢII

II.1. Dreptul de proprietate

S.C. ARCADA COMPANY SRL deţine în proprietate, în baza Extrasului de

Carte Funciară o suprafaţă de 90.590 mp. La 31 decembrie 2008 terenurile au fost

reevaluate conform OMFP 1752/2005 de către un evaluator autorizat, membru

ANEVAR. În urma evaluării s-a apreciat că valoarea de piaţă a terenului este 8.502.802

lei, respectiv 2.355.346 euro la un curs de 3,61 RON/euro. Diferenţa dintre valoarea

9

rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric este prezentată la rezerva din

reevaluare.

Societatea deţine la 31 decembrie 2008 un număr de 300 buc. mijloace fixe care

îndeplinesc condiţiile de recunoaştere conform IAS 16 şi HG 1553/2003, din care în

funcţiune un număr de 180 bucăţi. Restul de 120 bucăţi mijloace fixe sunt în conservare,

în conformitate cu Legea nr. 15/1994 şi a HG 909/1997. Societatea menţine în categoria

imobilizărilor corporale şi un număr de 60 mijloace fixe de natura obiectelor de inventar,

din care 52 amortizate integral în decembrie 2008 şi 8 cu valoare rămasă de amortizat în

sumă de 6.450 lei.

Societatea nu deţine participaţii şi nu este asociată cu alte entităţi.

II.2. Elemente de drept fiscal

Societatea este înregistrată în Registrul Comerţului având numărul de ordine

J33/436/1991 şi codul de identificare fiscală RO 717936.

II.3. Elemente de drept social

Activitatea S.C. ARCADA COMPANY SRL se desfăşoară în conformitate cu

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare ( ROF ), regulament care se actualizează la

începutul fiecărui an.

Conform ROF departamentul economic este subordonat Directorului Economic

şi răspunde de funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii terţilor, trezoreriei şi

activităţii casieriei, respectând legislaţia în domeniul financiar – contabil.

Departamentul economic execută atribuţiunile ce-i revin în domeniul păstrării

integrităţii patrimoniului, gospodăririi fondurilor materiale şi băneşti, evidenţei

indicatorilor tehnico – economici ai societăţii.

Atribuţii:

întocmeşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale ale principalilor indicatori

economico-financiari, prezentându-le spre aprobare C.A.;

10

întocmeşte calculaţia costurilor standard la produsele de panificaţie şi

stabileşte preţurile pentru produsele de panificaţie;

întocmeşte lunar balanţe de verificare a conturilor sintetice şi analitice;

stabileşte, documenteză, aplică şi menţine SMC la nivelul departamentului;

răspunde de gestionarea corespunzătoare a părţii din patrimoniul societăţii

încredinţată spre administrare şi întreţinere, etc.

II.4. Elemente de dreptul muncii

Regulamentul Intern este în deplină concordanţă cu Contractul Colectiv de

Muncă. În anul 2008 au fost respectate prevederile Codului Muncii, Contractului

Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură şi drepturile obţinute de angajaţi prin

Contractul Colectiv de Muncă încheiat între administraţie şi Sindicatul Democrat,

înregistrat la Direcţia Muncii Suceava cu nr. 177/30.08.2004.

Contractul individual de muncă şi fişa postului se găsesc în anexele 2 ,respectiv 3.

II.5. Protecţia mediului

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. :

nu poluează mediul atmosferic. Emisiile de noxe gazoase din instalaţiile

fabricii se încadrează în limitele maxime admise de normativele în

vigoare.

nu poluează solul.

nu poluează apa. Apele uzate evacuate se încadrează în parametrii impuşi

de autorităţi.

Societatea deţine Autorizaţia de mediu nr.646/28.12.2008 şi a realizat în

întregime Planul de reducere a emisiilor de COV, prin înlocuirea TCE cu lichide de

spălare fără conţinut de COV-uri.Societatea nu are activitate cu impact major asupra

factorilor de mediu.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de mediu s-au stabilit măsuri de protecţie a

mediului care presupun acţiuni periodice de verificare, curăţire şi reparaţie a instalaţiilor

11

şi utilajelor utilizate, a sistemelor de canalizare şi asigurarea golirii în timp util a

containerelor cu deşeuri menajere şi industriale.

II.6. Litigii

În perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, societatea nu a fost implicată în

conflicte litigioase în calitate de pârâtă.

În calitate de reclamantă, la data 31 decembrie 2008 situaţia principalelor litigii

ale societăţii se prezintă astfel:

litigiul comercial cu S.C. COLINA MATADOR IMPEX S.R.L.în care s-a

pronunţat sentinţa 2996/22.10.2007 a Tribunalului Suceava privind obligarea

societăţii la plata diferenţei de preţ pentru utilaje nelivrate;

sunt pe rol mai multe litigii pentru recuperarea debitelor prin procedura

reorganizării şi falimentului conform legii 64/1995, creanţele fiind înscrise în

tabloul creditorilor;

Puncte forte Puncte slabe

capital social constant

concordanţa deplină cu normele

juridice

litigii pe rol

CAPITOLUL 2

DIAGNOSTICUL TEHNIC

1. Amplasamentul

Societatea comercială Arcada Company Srl Produce şi comercializează o gamă largă de produse de panificaţie și zaharoase în brutăriile proprii, la standarde ridicate de calitate. Asigură distribuţia produselor păstrând calitatea şi integritatea acestora panificaţie şi zaharoase.

12

Societatea își are sediul în str. BRĂILEI Colţ cu str. Constructorilor GALAŢI, GALAŢI

2. Căile de acces și mijloacele de transport

Accesul în cadrul sediului central se efectuează:

- pe cale rutieră

- pe cale feroviară, prin racordarea la liniile de cale ferată care traversează zona industrială.

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. îşi asigură nevoile de transport pentru grâul

de import, de pe piaţa transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri), sau apelând la

serviciile SC CFR Marfă S.A. Nevoile de transport către clienţi, sunt asigurate însă, prin

cele peste 400 de autoutilitare proprii, ce au capacităţi cuprinse între 0,5-3,5 tone.

Întreprinderea procedează astfel, datorită nevoilor mari de materii prime din

import, care în anumiţi ani, se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relaţii strânse cu

clienţii şi specificitatea produselor finite (produse proaspete de panificaţie) impun şi în

cazul acestei întreprinderi, o atenţie deosebită transportului către clienţi, care se

realizează prin forţe proprii. Precizăm că întreprinderea livrează marfă, atât magazinelor

proprii, cât şi terţilor.

Transportul materiilor prime de catre furnizori se efectueaza in autocisterne cu

capacitati de 25-27 tone . Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu

cele 400 de masini, iar volumul livrarilor zilnice de produse proaspete este de peste 300

tone .

Astfel capacitatea medie de transport la o cursă este urmatoarea:

Ct =

na -numarul total de autovehicule (400 masini)

nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un autovehicul (9)

13

c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container (240)

Ct=400*9*240=864000

Capacitatea medie de transport zilnica va fi :

Ctz=864000*4=3456000

3. Resursele energetice si utilitățile

Alimentarea cu energie electrică a clădirii se face prin intermediul unui tablou

electric general. Corpurile de iluminat sunt de tip florescent. Alimentarea cu energie

electrica se face la o intensitate de 380 de V.

In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt folosite gazele natural.

Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie se face din

reteaua localității.

Furnizorii de utilități sunt urmatorii:

a) Regia Autonomă de Electricitate Electrică S.A. este furnizorul de energie electrica pe

perioada nedeterminată, cu actualizarea cantităților de energie furnizate și a prețului

acesteia, cu posibilitatea limitării sau intreruperii furnizării din culpa consumatorului;

b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de energie termică, contract

pe anul în curs, cu posibilitatea actualizarii pretului energiei furnizate, acesta putand

intrerupe sau limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa beneficiarului;

c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei potabile si preluarea

apelor uzate si meteorice, contract pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii

livrarii apei si a preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.

4. Descrierea procesului de producție

14

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. a investit în linii tehnologice de ultimă

generatie, complet automatizate, de la operația de mixare pana la procesul de ambalare.

Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospețime îndelungată,

culoare și formă constante), productivitatea este mărită, iar costurile sunt mult scazute.

De asemenea, unitatile de morarit au beneficiat de investitii majore, dispunând de

utilaje si silozuri de produse finite performante. Gama de fainuri este obtinuta din

procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele în

vigoare.

Produsele de morărit și panificație prezintă particularități de la o grupă la alta, în

ceea ce privește marcarea, ambalarea și depozitarea.

Marcarea se realizează prin:

litografie (la produsele ambalate în pungi, pachete)

etichete (la produsele ambalate în cutii, saci)

Ambalarea se face in functie de tipul produselor în:

pungi

pachete de hârtie pergaminată, metalizată

celofan

polietileră

cutii de carton

lăzi de lemn captușite cu hârtie de ambalaj

saci (de iuta, de hârtie)

Depozitarea se face în spații de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de

produsele ce emană miros pronunțat; în timpul păstrării trebuie să asigure:

temperatura de 15-18’ C

umiditate relativă a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %

15

In produsele de morărit și panificație pot să apară modificări calitative (mucegăirea,

uscarea, gust acru, sărat, miez filant) cauzate fie de materia primă, de nerespectarea

procesului tehnologic, fie de manipularea, transportul și mai ales condițiile

necorespunzătoare de păstrare.

Pentru a evita aparitia acestor modificări calitative, se impun:

respectarea disciplinei tehnologice;

asigurarea parametrilor specifici de păstrare (temperatura, umiditate specifica);

asigurarea condițiilor de igienă sanitară;

exercitarea unui control riguros asupra modului cum își mentin produsele.

Principalele utilaje de producţie specifice industriei de panificaţie sunt cuptoarele.

Dotarea unităţii cu aceste mijloace de producţie, prezentată pe secţii de producţie, este

următoarea :

Atelier 1 – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii, acestea

constând în 3 linii continui. O linie continuă de fabricare a pâinii este formată din :

malaxor aluat tip MA 500

maşină de divizat “Madia”

maşină de modelat “Rolux”

dospitor continuu

cuptor tunel

Unitatea este dotată de asemenea şi cu atelier mecanic de întreţinere şi reparaţie a

utilajelor, cu laborator pentru verificarea calităţii pâinii.

Atelier 2 – unitatea este dotată cu :

cernator (1 buc.)

malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)

maşină de modelat “Rolux” (1 buc.)

dospitor

cuptor

16

Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare

procesului tehnologic.

Brutaria Lehliu – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii

şi anume :

cernator

malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)

maşină de modelat “Rolux”

dospitor

cuptor

Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare

procesului tehnologic.

Patiserie – covrigi – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :

cuptor

malaxor de 300 l

cazan pentru opărirea covrigilor

cuptor electric de 1,5 t/24 h

Pentru încălzirea apei tehnologice se foloseşte un boyler electric de 50 l.

Patiserie – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :

cernator

malaxor de 300 l

maşină de rulat

presă de divizat

cuptor rotativ

dospitor

2 boylere electrice

Moara – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării făinii.

valţ VDA 800 (3 buc.)

valţ VDA 1025 (1 buc.)

17

tarar aspirator

sită plană (2 buc.)

ciclon de aspiraţie (4 buc.)

filtru de aspiraţie (1 buc.)

aparat de umectat

scuturător de saci

buncăr de făină

decojitor intensiv (2 buc.)

maşină de periat

trior

Unitatea este dotată cu atelier mecanic de întreţinere şi reparare a utilajelor, cu

laborator pentru verificarea calităţii grâului şi a făinii obţinute.

CAPACITATEA DE PRODUCŢIE

Capacitatea de producţie în cadrul societăţii se prezintă astfel (în anul 2007) :

În cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricaţie, adică trei cuptoare cu o

capacitate de 10 t/24 h fiecare cuptor ;

Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adică

280 kg. x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.

Patiseria – covrigi are o capacitate maximă de producţie de 3 t/24 h fiind dotată

cu un cuptor tip 3 CL

Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h

Brutăria Lehliu (ca secţie de producţie a SC PRODPAN SA Călăraşi) are o

capacitate maximă de producţie de 240 kg/h adică 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76

to/24 h,

18

Moara are o capacitate de 40 t/24 h grâu măcinat

Rezulta deci, capacitatea maximă de producţie în cadrul ARCADA COMPANY

SA este :

La pâine : 42,48 t/24 h (capacitatea de producţie a atelierelor 1 şi 2 şi a brutăriei

Lehliu) iar capacitatea maximă anuală este :

42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,

La specialităţi din pâine şi produse zaharoase – 4,6 t/24 h (capacităţile patiseriei

covrigi şi a patiseriei) iar capacitatea de producţie maximă anuală este de

4,6 t/24 h x 360 = 576 t/an.

La grâu măcinat – 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maximă anuală de

grâu măcinat este de :

40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an.

Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie

- tabelul 15 -

Nr.crt. Specificare Capacitatea maxima

Productia realizata (to)

Gradul de utilizare (%)

2007 2008 2007 2008

1. Paine 72.293 10213 8956 35 22

19

2. Specialitati din panificatie și produse zaharoase

14765 1002 8562 40 23

3. Grau macinat 140.400 30215 32561 30 19

Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este diferit în funcţie de grupa de

produse analizată.

În anul 2007 societatea cunoaşte cel mai mare grad de utilizare a capacităţilor de

producţie datorită nivelului ridicat al producţiei realizate.

Cresterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie se poate realiza

prioritar prin sporirea producţiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu găsirea de noi

pieţe de desfacere a produselor de panificaţie), trebuie să se ţină seamă că produsele de

panificaţie realizate au un grad mare de perisabilitate şi de randamentele în cadrul

societăţii.

Pe ansamblul societăţii comerciale nu se asigură utilizarea raţională a capacităţilor

de producţie din cauze obiective. În perspectivă trebuie urmărite îndeaproape organizarea

fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionărilor, unele măsuri ferme bazate pe

programe elaborate pe produse privind obţinerea unor randamente pe unitatea de

producţie cu costuri unitare reduse.

In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezultă un grad de

folosire foarte redus, ceea ce înseamnă ca un număr însemnat de mijloace fixe sunt

neutilizate, inactive atât din categoria celor productive cât şi din cele neproductive,

această datorându-se reducerii cererii de produse pe piaţă.

De aceea, Adunarea Generală trebuie să aprobe casarea sau valorificarea prin

vânzare, cu respectarea prevederilor legale, referitor la vânzarea de active şi mijloace fixe

a celor ce nu mai sunt necesare activităţii societăţii, întrucât acestea provoacă pagube nu

numai prin imobilizarea de capital dar îşi micşorează propria valoare iniţială (de

20

întrebuinţare) prin degradarea fizică şi morală, toate acestea reprezentând pierderi

potenţiale pentru societate.

Amortizarea imobilizarilor corporale s-a făcut conform prevederilor Legii

nr.15/1994 – cu modificările ulterioare – aplicând regimul de amortizare liniară – aşa

cum a fost aprobat în Adunarea Generală şi a fost integral înregistrată în cheltuieli de

exploatare, destinaţia amortizării fiind crearea fondurilor pentru achiziţionarea de noi

mijloace fixe.

Producţia realizată în cadrul S.C. ARCADA COMPANY S.R.L.

- tabelul 16 -

Nr crt

Grupe de produse Productia realizata (to) Dinamica productiei (%)

2007 2008 2008/2007

1. Paine 5.356 3.320 62

2. Specialitati de panificatie

230 134 58

3. Grau macinat 4.379 2.684 61

După cum se observă din tabelul nr.12, producţia realizată la pâine a scăzut

treptat, astfel în 2007 ea se situa la 5.356 tone/an, pentru ca în anul 2008 să scadă la

2.952 tone / an. Deci în anul 2008 s-a realizat doar 55 % din producţia de pâine obţinută

în anul 2007. Aceeaşi situaţie de scădere a producţiei se întâlneşte la aproape toate

produsele, mai puţin la grâul măcinat a cărui producţie scade cu 31 % în anul 2008 faţă

de 2007.

21

Aceasta tendinţa de scădere s-a datorat în general unei cereri scăzute pe piaţă

acestor produse, dar şi apariţia pe piaţa concurenţială a unor noi agenţi economici.

Marea scădere a producţiei de pâine este urmarea conjugării factorilor următori:

diminuarea treptată din 2007 pînă în 2008 a consumului de pâine la mai puţin de

jumătate

dezvoltarea rapidă a unor noi capacităţi de producţie în sectorul privat ;

utilizarea unor maşini şi utilaje uzate fizic şi moral ;

folosirea unor materii prime sub parametrii STAS ;

pătrunderea pe piaţă a unor produse de import, superioare calitativ şi ca mod de

prezentare.

PROCESUL DE FABRICARE AL PRODUSELOR

Prin intermediul proceselor tehnologice, se realizează transformarea directă,

cantitativă și calitativă, a obiectelor muncii.

Procesul tehnologic de fabricare a pâinii în cadrul S.C. ARCADA COMPANY

S.R.L. este alcătuit dintr-un număr de operaţii prin care trece materia primă până la

obţinerea produsului finit. Aceste operaţii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat,

divizare, predospire, modelare, dospire finală, coacere, ambalare şi livrare.

Materiile prime şi auxiliare folosite la prepararea pâinii sunt : făină, apa,

drojdie şi sarea.

Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine din făină ca: sfori,

hârtii, scame de saci; afanarea şi îmbogăţirea făinii cu oxigen (acesta ajută la procesul de

fermentare a aluatului, oxigenului fiind necesar activităţii drojdiilor); preincalzirea făinii

cu aerul din mediul înconjurător.

Prepararea aluatului reprezintă una din fazele cele mai importante la fabricarea

produselor de panificaţie şi se foloseşte la această unitate metodă indirectă în trei faze:

prospătură, maia şi aluatul final. Prin aplicarea acestei metode se obţine pâine de calitate

22

mai bună, cu gust şi miros plăcut, miez cu porozitate bine dezvoltată, având pori cu pereţi

subţiri.

Cantitatile de materii prime şi auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se

cântăresc ori se măsoară, astfel încât să se poată obţine un aluat cu proprietăţi fizico-

chimice optime.

O fază importantă a procesului de fabricare a pâinii o reprezintă fermentarea

aluatului; modul în care această se produce determină în primul rând calitatea pâinii

coapte, iar în al doilea rând uşurinţa cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare,

modelare şi coacere.

Fermentarea se face cu scopul de a se obţine un aluat din care să rezulte produse

cu volum mare, al căror miez să fie elastic, cu pori deşi, uniform şi cu pereţi subţiri dar în

acelaşi timp în aluat se acumulează produse care condiţionează gustul şi aromă specifică

pâinii.

Prin divizarea aluatului acesta este împărţit în bucăţi de greutate corespunzătoare

produsului fizic cu ajutorul maşinii de divizat.

Modelarea aluatului cuprinde operaţiile tehnologice necesare obţinerii formei

bucăţilor de aluat specifice produsului finit care urmează a se realiza. După această

operaţie are loc dospirea finală, în timpul căreia, datorită fermentatiei se produce bioxid

de carbon, care le măreşte volumul şi le afânează.

Momentul în care aluatul a ajuns la dospirea optimă se apreciază prin metode

organoleptice pe bază aprecierii modificării volumului, formei şi proprietăţilor fizice ale

bucăţilor de aluat, după care ele intră în cuptor pentru coacere la o temperatură de 230 –

2400 C, obţinându-se produsul finit-pâinea.

In aluatul supus coacerii are loc un complex de transformări fizico-chimice,

coloidale, biochimice şi microbiologice, în urma cărora aluatul devine un produs

asimilabil şi hrănitor.

23

Dupa scoaterea din cuptor, pâinea este aşezată în rastele care sunt transportate în

magaziile de produse finite. Aici produsele se lasă să se răcească şi sunt păstrate în

condiţii corespunzătoare până când sunt trimise în reţeaua comercială.

Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificaţie şi a produselor

zaharoase se realizează prin procedeul monofazic, prin urmare operaţiile care conduc la

obţinerea produsului finit sunt cernerea, prepararea aluatului, odihna aluatului, divizare ,

predospire, dospire finală, coacere, ambalare şi livrare. Este acelaşi proces tehnologic ca

la fabricarea pâinii doar materiile prime şi materialele diferă (în funcţie de reţeta de

fabricaţie).

Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor cuprinde o singură fază. Operaţiile

care conduc la fabricarea acestor sortimente (covrigi simpli şi covrigi cu adaos de

materiale) sunt : cernerea, frământarea, fermentarea, oparirea şi coacerea.

Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine, afanarea şi

îmbogăţirea făinii cu oxigen , preincalzirea făinii cu aerul din mediul înconjurător.

Prepararea aluatului se realizează prin amestecarea tuturor materialelor şi

materiilor prime din reţetă, timp de 8-10 minute, până la obţinerea unui aluat consistent.

Aluatul se lasă la fermentat timp de 35 – 40 minute, după care se divizează în

bucăţi corespunzătoare unei mase nominale a produsului finit.

Bucatile astfel divizate se modelează rotund (sub formă de inel) dintr-un singur

fitil sau două fitile împletite. Aceştia se lasă la dospit pe masă de împletit timp de 10

– 15 minute după care se efectuează operaţia de opărire ce durează 3 – 4 minute.

Coacerea are loc la o temperatură de 2100 C timp de 14-16 minute . După răcire

se înşiră pe sfoară către 50 buc., şirurile sunt aşezate în navete de plastic şi livrate la

centrele de desfacere.

Procesul tehnologic al macinarii grâului din care rezultă făină tip 650; este

alcătuit dintr-un număr de operaţii care sunt : recepţia calitativă şi cantitativă ; curăţarea

24

prin separator – aspirator ; curăţire prin trior ; curăţire prin Eureko, umectare, odihnă,

descojire, periere, îndepărtarea impurităţilor metalice, măcinare, cernere.

Inainte de a fi introdus în moară, grâul se cântăreşte pe basculă pentru recepţia

cantitativă, iar laboratorul preia probe pentru recepţia calitativă. După ce recepţia a fost

efectuată şi indicii de laborator ne arată că grâul este panificabil, acesta se răstoarnă în

groapa de grâu de unde este preluat de un şnec transportator şi apoi de elevator şi trecut

prin separatorul aspirator, efectuându-se astfel o precuratire de corpuri străine, după care

are loc depozitarea lui în depozitul de grâu al morii din cadrul intreprindeiri.

De aici grâul este preluat cu ajutorul unui şnec transportator, grâul este trecut

printr-o nouă curăţire efectuată cu ajutorul separatorului aspirator, triorului şi eureka.

Grâul astfel obţinut este umectat în U.G. cu căniţe şi depozitat la odihnă în

celulele de odihnă timp de 16 ore.

Dupa odihnă grâul este trecut prin descojitor apoi prin maşina de periat ajungând

într-un buncăr tampon de unde urmează să intre în procesul de măciniş.

Concomitent cu macinarea grâului are loc şi cernerea particulelor în funcţie de

dimensiunea acestora; aceasta realizandu-se cu ajutorul sitei plane. Se practică un măciniş

scurt datorită faptului ca moara este dotată doar cu patru valţuri.

În urma procesului de măciniş se obţine 70 % făină şi 30 % tărâţă.

Făina obţinută este ambalată în saci de 40 kg., verificaţi pe cântar fiecare şi apoi

depozitaţi în magazia de făină de unde sunt livraţi ulterior.

Tarata obţinută se depozitează în buncărul de tărâţe aflat în exteriorul morii, de

unde este livrată.

Evoluţia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate

- tabelul 17 -

Nr crt

Explicatia U.M. 2007 2008

25

1. PAINE

Faina alba (tip 650) Kg. 4621 4047

Drojdie Kg. 84.517 73.581

Sare Kg. 72.443 63.070

Combustibil L 108.664 94.604

Energie Kw 1.611.852 946.044

Apa Mc 15.092 13.139

2. PRODUSE ZAHAROASE

Faina tip “000” Kg. 49.725 53.925

Drojdie Kg. 3.315 3.595

Ameliorator Kg. 331 359

Sare Kg. 663 719

Zahar Kg. 13.923 15.099

Ulei l. 8.287 8.987

Oua Buc. 198.900 215.700

Lapte praf Kg. 1.657 1.797

Rahat (cacao) Kg. 16.575 17.975

Esenta l. 199 216

Pungi PVC M 994 1.078

Combustibil L - -

Energie Kw 46.410 50.330

Apa m.c. 597 647

3. PRESTARI SERVICII

MACINAT GRAU

Combustibil L 39.898 35.138

Energie Kw 398.982 351.384

Apa m.c. 332 293

26

Necesarul de resurse a fost determinat ţinându-se seama de următoarele: de

cantitatea de resurse care este necesară pentru realizarea unei tone de produs (date extrase

din reţele de fabricaţie) şi în acelaşi timp s-a ţinut seamă de cantitatea de pâine, produse

zaharoase şi grâu măcinat, exprimată fizic.

Consumul de resurse specific societăţii pe o unitate fizică de producţie realizată

este următorul :

Pentru grupă de produse “PÂINE” cuprinzând :

pâinea albă simplă de 0,350 kg. are următorul consum specific: făină tip 650 –

0,770 ; drojdie 0,010 kg. ; sare 0,013 kg. (pentru 1 kg. pâine albă simplă de 0,350

kg.)

pâine albă simplă de 0,400 kg. are următorul consum, specific pe kg.

realizat :făină tip 650 – 0,770 kg.; drojdie 0,.010 kg., sare 0,013 kg.;

pâine albă superioară de 0,350 kg. are următorul consum specific la kg. producţie

: făină tip 650 – 0,700 kg. ; zahăr 0,005 kg.; drojdie 0,013 kg., sare – 0,012

kg. ;ulei 0,010 kg., lapte praf 0,002 kg.; ameliorator 0,003 kg.

pâine neagră simplă de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kilogram

producţie : făină tip 1350 – 0,740 kg., drojdie 0,006 kg., sare 0,012 kg. ;

graham de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. graham produs :făină

tip 1350 – 0,384 kg., făină graham 0,384 kg., drojdie – 0,010 kg. , sare 0,002 kg.,

ulei pentru uns – 0,002 l.

Calculand prin metoda mediilor ponderate a rezultat un consum specific de

resurse pentru grupa de analiză “PÂINE” de : făină tip 650 – 769 kg., drojdie – 14 kg.,

sare 12 kg., combustibil 18 l, energie 267 kw şi apa 2,5 m.c. pe tonă de produs realizat.

Pentru grupă de produse zaharoase, consumurile specifice de materii prime şi

materiale prezentate în cadrul normatorului întocmit de întreprindere, valabile începând

cu data de 01.02.1998, se pezintă astfel :

Cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kg.

realizat : făină tip “000” 0,750 kg., drojdie 0,050 kg., sare 0,010 kg., ameliorator import

27

0,005 kg., zahăr 0,210 kg., ouă (buc.) = 3, lapte praf 0,025 kg rahat / cacao 0,250 kg.,

esenţă 0,003 l, folie (m) = 0,019

Cozonac ardelenesc de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. de produs

realizat : făină tip “000” – 0,790 kg., drojdie 0,020 kg., sare 0,009 kg., ameliorator –

0,003 kg., ulei – 0,019 l, zahăr 0,040 kg. ulei pentru uns 0,001 l., lapte praf -0,020 kg.,

mac 0,005 kg., hârtie 0,262 buc.

Covrigi simpli de 0,030 kg. au următorul consum specific pe unitate de 1 kg.

produs realizat : făină tip 650 – 0,950 kg., drojdie – 0,004 kg., sare – 0,015 kg., zahăr –

0,003 kg.

Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., făină tip 650 – 0,850 kg.,

drojdie 0,005 kg., sare 0,015 kg., zahăr 0,005 kg., ulei – 0,027 l., mac 0,0010 kg..

Covrigi la şir de 0,300 kg. au următorul consum specific pe kg. de produs realizat

: făină tip 650 – 1,070 kg., drojdie – 0,008 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,010 kg., lapte

praf 0,024 kg., sfoară 0,0035 m.

Prin metodă mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate

“PRODUSE ZAHAROASE” a rezultat un consum specific pe tonă de producţie

realizată, având următoarea formă : făină tip “000” 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5

kg., sare 10 kg., zahăr 210 kg., ulei 125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esenţă 3

l, pungi PVC – 15 m., energie 700 kw., apa 9 mc., consumuri valabile pentru o tonă de

produse zaharoase obţinută în cadrul societăţii.

Pentru prestări servicii măcinat grâu (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie

(60 kw) şi apa (0,05 m.c.).

SISTEMUL DE DEPOZITARE

Se apreciază cantitatea de pâine din depozit ca fiind 2/3 din producţia fizică pe 24

h. Cantitatea de pâine din depozit este 2/3 din producţia fizică, deci 9333,33 kg pâine

albă.

28

Pentru depozitare se folosesc navete model M care au următoarele caracteristici:

L = 680 mm

l = 450 mm

h = 299 mm

Ştiind că într-o navetă putem depozita 15 bucăţi pâine alba de 0,5 kg format rotund

şi 8 bucăţi de pâine albă format lung, cantitatea de pâine dintr-o navetă este de 8 kg

pâine.

Numărul necesar de navete este:

ştiind că G = cantitatea de pâine/16 h depozitare

Numărul maxim de navete este:

Necesarul de platforme pentru aşezarea navetelor se calculează ştiind că navetele

se aşează patru pe rând pe o înălţime de 8 rânduri, numărul de navete de pe o platformă

fiind de 32 buc.

Se apreciază că 1/6 din navete sunt la spălat, deci numărul de navete care sunt la

spălat sunt:

Ns = 1/6 x 1489 = 249

Aceste navete se depozitează în stive cu 2 m înălţime, corespunzător a 8 navete.

Calitatea produselor

29

Calitatea superioară este o caracteristică esenţială în producţia de pâine, deoarece

existenţa acesteia este unul din elementele determinante pentru dobândirea recunoaşterii

firmei şi asigurarea competitivităţii produselor.

Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor tradiţionale, S.C.

ARCADA COMPANY S.R.L. foloseşte materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje

adaptate cerinţelor de igienă şi păstrării prospeţimii produselor o perioadă cât mai

îndelungată, specialişti calificaţi la standarde europene, controlul strict al calităţii

producţiei - toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricărui consumator.

Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de întreţinere se efectuează de către personalul serviciului mecano-

energetic prin revizii şi curăţări zilnice ale instalaţiilor de transport pneumatic a făinii şi

ale tuturor utilajelor din secţiile de producţie. Sarcina de supraveghere a acestei activităţi

îi revine persoanei responsabile pentru serviciul mecano-energetic.

Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu bandă presupune efectuarea

unor operaţii de întreţinere atentă. În luna februarie2004, la recomandarea inginerului şef

pentru serviciul mecano-energetic, ca urmare a constatărilor cu privire la randamentul

scăzut al arzătoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de specialitate.

Reparaţiile echipamentelor de lucru şi ale pieselor utilajelor se efectuează de

personalul atelierului mecanic, care are în dotare:

- un strung „SN 315”;

- o freză verticală;

- o maşină de roluit (îndoire tablă cu grosime sub 2mm);

- o maşina de îndoit tabla „Apcant”;

- aparate de sudură;

- două polizoare.

30

Reparaţiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse între 0,15-55KWh, se

efectuează în cadrul atelierului electric de bobinaj

Igiena şi protecţia muncii

Pentru încadrarea muncii în condiţiile normale de igienă şi protecţie, în cadrul

societăţii sunt prevăzute următoarele măsuri:

- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor de praf de făina este interzis

accesul cu surse deschise de foc. Această măsură previne accidentele de muncă datorate

combustiei prafului de făină cu o concentraţie de 1,5-2kg/m3 în prezenţa unei surse de

căldură de 800-900oC;

- legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de

electricitate statică;

- capsularea motorului electric al cernătoarelor de făină;

- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii pentru evacuarea prafului de făină şi a

bioxidului de carbon rezultat în urma fermentaţiei, precum şi cu hote de absorbţie a

căldurii la gurile cuptoarelor;

- predospitoarele şi dospitoarele sunt prevăzute cu panouri lateralede protecţie, pentru a

nu permite accesul în spaţiul utilajelor în mişcare;

- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat. De

asemenea, stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic şi acustic.


un potential tehnologic ridicat

capacitate de productie mare

grad de utilizare a capacitatii de

productie medie

31

procese de fabricație diferite in

funcție de produsele realizate

necesar de resurse redus

sistem de depozitare bine

determinat

productie scazuta in 2008 față de

2007

Capitolul 3

DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE

32

Analiza diagnostic a resurselor umane vizează aspecte privind evoluţia numărului

total şi pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivităţii muncii si

condiţiile de muncă.

Resursele umane au propriul lor specific ce le diferenţiază de celelatle tipuri de

resurse din cadrul întreprinderilor, în sensul că acestea reprezintă „factorul activ al

organizaţiei”1; acestea participă la organizarea obiectivelor, antrenează şi utilizează

celelalte resurse, se dezvoltă calitativ în timp şi nu sunt supuse uzurii morale, ci doar

celei fizice, iar potenţialul individual se multiplică, având în consecinţă si un cost unitar

în continuă creştere. Un aspect interesant aici este faptul că nu se află în proprietatea celui

care le utilizează. Resursele umane necesită puţine relaţii cu furnizorii, uneori chiar

deloc, de aceea implică un cost de achiziţie redus, dar unul de utilizare ridicat.2

1. STRUCTURA PERSONALULUII.1. Structura personalului pe categorii profesionale

În cei doi ani de analiză, dimensiunea şi structura personalului S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. au suferit un proces de modificare, însă nu unul radical. Astfel că în

2007 numărul de salariţi a fost de 209, iar în 2008 a fost de 201 salariaţi. În această

perioadă s-au realizat mici restructurări, mai ales în domeniul muncitorilor indirect

productivi.

Tabelul 3

1 Maxim, Emil, Diagnosticarea şi evaluarea organizaţiilor, Ediția aIII-a revăzută, Ed. Sedcom Libris,Iași 2010, Cap.8, pag.175.2 Maxim, E., Op. cit., pag. 175 – 176.

33

Nr. Crt.

Categorii de personal Numărul şi ponderea în total persoane

2007 2008Număr % Număr %

1 Muncitori

Direct productivi Indirect productivi

7095

33,545,5

6989

34,344,3

2 Personal tehnic 20 9,5 19 9,53 Personal de execuţie de

specialitate14 6,7 14 7

4 Personal de servire generală 10 4,8 10 4,9

5 Total 209 100 201 100

De aici rezultă că organizaţia a încercat să mărească profitabilitatea muncii printr-

o metodă cantitativă.

I.2. Structura personalului după vechime în muncă (situaţia existentă în anul 2007)

Tabelul 4

Nr. Crit. Numărul persoanelor pe grupe de vechime Total Vechime medie

Sub 5 ani

6-10 ani 11-15 ani

16-20 ani

21-25 ani

Peste 25 ani209 12,5 ani

30 51 34 27 67 0

34

Analizând structura salariaţilor în funcţie de vechime se observă că ponderea cea

mai ridicată o au cei cu vechime de peste 20 ani (33%), urmaţi de cei care s-au încadrat

acum 6 – 10 ani (24%). Personalul proaspăt încadrat prezintă o pondere de 14,3 %,

aceştia fiind în număr de 30 de persoane.

Pentru a calcula vechimea medie a personalului avem nevoie de mijlocul

intervalelor de vechime şi aplicăm formula =

x =

Vechimemedie= = 12,5 ani

Unitatea are o structură eterogenă din punct de vedere al vechimii salariaţilor în

câmpul muncii, însă per ansamblu întreprinderea dispune de personal cu experienţă,

aspect foarte important în sectorul alimentar şi evidenţiat şi de indicatortul de structură al

vechimii medii.

35

Structura personalului după vechime în 2007

14%

24%

16%13%

33%

Pana la 5 ani 6 – 10 ani 16 – 20 ani 11 – 15 ani Peste 20 ani

I.3. Structura personalului pe grupe de vârstă (situaţia existentă în anul 2007)

Tabelul 5

Nr. crit

.

Numărul persoanelor pe grupe de vârstă Total Vârsta medie

1. Sub 25 ani

26-30 ani

31-35 ani

36-40 ani

41-45 ani

46-50 ani

51-55 ani

56-60 ani

Peste 60

209 362. 28 52 36 24 27 25 10 7 -

Utilizând aceeaşi formulă ca şi la vechimea medie, se calculează vârtsa medie a angajaţilor.

=

x =

structura pe grupe de vârste prezintă personalul unităţii într-o situaţie foarte bună.

Structura eterogenă pe grupe de vârstă şi de vechime care se poate observa în cazul SC

Panipan SRL prezintă o serie de avantaje:

asigură o mai bună valorificare a experienţei celor în vârstă în prezenţa

dinamismului, a puterii de muncă şi spiritului de iniţiativă a celor tineri;

diminuează şocul produs de plecarea din întreprindere la un moment dat sau într-o

perioadă scurtă de timp a unui număr mare de persoane;

asigură un cadru mai bun pentru dezvoltarea problemelor sociale care diferă pe

categorii de vârstă;

I. Circulaţia personalului

Circulaţia, numită şi mişcarea sau rularea personalului, reflectă modificarea în timp a numărului şi structurii acestuia din motive dependente sau independente de cei în cauză.

36

Numărul şi structura personalului s-a modificat uşor între 2007 şi 2008 prin plecarea a 8 angajaţi.

Dinamica personalului întreprinderii

Tabelul 6

Indicatori Anul2007 2008

1.Numărul personalului la începutul perioadei Ni

196 209

2.Intrări în cursul perioadei I 18 03.Plecări în cursul perioadei P, din care:

- Din cauze naturale- Din proprie iniţiativă- Trecere in şomaj- Concediaţi disciplinar- Alte cauze

212--

008--

4.Numărul salariaţilor la sfârşitul perioadei Ns

209 201

5.Numărul mediu scriptic al perioadei Nm

202,5 205

6.Coeficientul intrărilor ki 8,9 07.Coeficientul plecărilor kp 2,4 48.Coeficientul fluctuaţiei kf 1,5 49. Coeficientul mişcării totale km

11,4 4

Pentru ultimii indicatori vom folosi următoarele formule:

ki = *100, unde Nm

kp = *100

37

kf = *100

km = *100.

În perioada anului 2007 s-a înregistrat un coeficient al intrărilor mai mare decât

cel al plecărilor datorita nevoii de personal de execuţie de specializare din acel moment.

Însă în anul următor au avut loc mici restructurări şi s-a renunţat la câţiva angajaţi din

motive financiare şi pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi productivităţii muncii, fapt ce

este evidenţiat de coeficientul fluctuaţiei mai ridicat. Însă coeficientul mişcării totale din

2007 nu a fost depăşit. Este important de menţionat faptul că nu s-au înregistrat costuri

legate de pierderi de producţie sau pentru înlocuirea celor plecaţi, deoarece întreprinderea

a realizat mici restructurări renunţând la anumiţi angajaţi tocmai pentru îmbunătăţirea

perferomanţelor.

2.Calitatea resurselor umane

Prin calitatea resurselor umane se înţelege „ansamblul caracteristicilor individuale

şi comune ale acestora, care într-un anumit climat social şi de management, a unui

sistem de stimulente şi în prezenţa unor condiţii materiale adecvate sunt utilizate

voluntar în vederea realizării obiectivelor organizaţiei la un nivel ridicat de

performanţă.”3

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. încearcă să pună cât mai mult accent pe

factorul uman încă de la recrutare şi selecţie, dar realizează şi evaluări periodice pentru a

se asigura că gradul de concordanţă dintre situaţia existentă şi cerinţele posturilor

înregistrează o valoare cât mai apropiată de 1.

3 Maxim, E., Op. cit., pag. 187.

38

Competenţa personalului unităţii este redată şi de vechimea medie a acestuia,

12,5, valoare a coeficientului care reflectă o bună pregătire profesională şi rezultate

anterioare pozitive în activităţi similare.

Vârsta este un aspect important, media acesteia în cadrul unităţii, şi anume de 36

de ani evidenţiind climatul social şi nu numai pentru exploatarea potenţialului uman.

Starea sănătate, potenţialul de dezvoltare şi caracterul persoanei sunt de asemenea

elemente importante pe care unitatea le ia în considerare mai ales în etapa de recrutare şi

selecţie.

II. Participarea la activitate

Pentru a vedea gradul de participare a personalului unităţii la activitatea

economică a acesteia se va analiza ultimul semestru al anului 2007 pe datele căruia se va

calcula numărul mediu scriptic al personalului total pe semestrul IV.

Tabelul 7

Data (2008) Personal în

evidenţa

întreprinderii

Media lunii Numărul mediu

scriptic al

personalului total pe

sem. IV Nm

1 octombrie

31 octombrie

220

230

225

= 213

1 noiembrie

30 noiembrie

219

205

212

1decembrie

31 decembrie

205

201

203

Un alt indicator pentru reflectarea participării la activitate este calcula numărul mediu scriptic al personalului utilizat pe semestrul IV.

39

Tabelul 8

Perioada

(2008)

Nr.

zil

e

Persona

l utilizat

Numărul mediu scriptic al personalului utilizat pe

sem. IV Nm

1 octombrie-

20 octombrie

20 210

21octombrie

-30

octombrie

11 222

1 noiembrie

-

30 noiembrie

30 208

1 decembrie-

10

decembrie

10 200

11

decembrie-

31

decembrie

21 201

În urma comparării celor doi indici calculaţi se poate afirma că S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. îşi utilizează personalul de care dispune în proporţie de 97%, acest

procent însemnând un număr redus de contracte de muncă suspendate temporar, concedii

de materniatate, pentru creşterea copilului, etc. De asemenea se poate observa că

întreprinderea nu utilizează personal sezonier.

3.Salarizarea şi motivarea personaluluiSalarizarea în acord direct se foloseşte pentru persoanele de la locurile de muncă,

unde cantitatea de produse sau volumul de lucrări ce trebuie executate de către o persoană

sau o echipă în unitatea de timp sunt stabilite pe bază normelor de timp sau de producţie.

40

Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizări a sarcinilor dinainte

stabilite, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza în anumite proporţii.

De asemenea, în cadrul unităţii se aplică şi salarizarea mixtă, care constă într-o

remunerare fixă pe unitatea de timp ce se acordă în funcţie de îndeplinirea unor condiţii

tehnice, ecologice şi de organizare.

Pentru o diagnosticare a resurselor umane din perspectiva salarizării şi motivării

angajaţilor se va efectua o analiză cantitativă.

Tabelul 9

Specificaţie Anul

2007 2008

Salariul mediu pe economie Sec 1270 1550

Salariul mediu anual al unităţii

Si

1300 1600

Cifra de afaceri CA 56.893.877 68.339.112

Fondul de salari Fs 56.893 68.339

Ponderea salariilor în CA gs ( )0.001 0.001

În perioada 2006 - 2008 fondul de salarii al unităţii a crescut de la 52.393 RON la 68.339 RON în anul 2008. Acest fapt nu poate fi pus decît pe seama majorării salariilor brute, deoarece numărul de salariaţi a oscilat precum şi datorită indexarilor şi compensărilor necesare într-o economie cu inflaţie.

Se observa în urma calculelor că întreprinderea, deşi are o situaţie bună, având în

vedere cifra de afaceri, salariile deţin o pondere redusă în cadrul acesteia, deci firma

înregistreză cheltuieli minime cu salariile.

În anii 2007, respectiv 2008 salariul mediu la nivelul întreprinderii a fost mai

mare decât cel la nivelul economiei.Valorile de diferenţiere nu au fost considerabile, ceea

41

ce caracterizează unitatea ca fiind una de tip mediu din punct de vedere al salariilor.

Salariaţii sunt în 2008 suficient cointeresaţi, societatea chiar dispunde de rezerve

suplimentare pentru motivarea personalului dacă se ia în considerare valoarea ponderii

cheltuielilor cu salariile în cifra de afaceri.

4. Folosirea resurselor umanea. indicatori de folosire extensivă:

“Cunoaşterea folosirii extensive a personalului este utilă, în special pentru aprecierea

disciplinei muncii şi calităţii activităţii de management.”4

Iup = *100

b.indicatori de folosire intensivă:

Pentru analizarea acestui aspect, se vor utliza indicatori care reflectă productivitatea şi

profitabilitatea muncii.

Tabelul 10

Specificaţie Anul2007 2008

1.Fond de salarii 56.893 68.3392.Număr salariţi 209 2013.Cifra de afaceri 56.893.877 68.339.1124.Profit 12.746.773 11.577.3025.Productivitatea muncii w(

272.219 339.995


42

)

6.Productivitatea salariilor

ws )1000 1000

7.Profitabilitatea muncii Prsal

)224 169

În urma calculelor se poate afirma calculelor că unitatea desfăşoară o activitate

productivă şi profitabilă. De exemplu la un RON cheltuieli ca salariile, se obţine un

profit de 224 RON. Aportul personalului la realizarea obiectivelor firmei este unul

ridicat.

7. Corelaţia nevoi – resurse disponibile

S-a realizat o scurtă analiză şi s-au făcut calculi pentru a vedea dacă există o

anumită corelaţie între nevoile şi resursele întreprinderii. „Unitatea are o asigurare

corespunzătoare ce personal atunci când nevoile sunt acoperite integral şi nu există

excedent.”5

Având în vedere cifra de afaceri şi productivitatea muncii, societatea ar trebui să

dispună de 123 de muncitori direct productivi, respectiv 112 pe anii supuşi analizei. În

aceste condiţii, firma înregistrează un deficit de personal direct productiv de 53, respectiv

43 de persoane. Unitatea trebuie să acopere efectivele lipsă, deoarece rezultatele acesteia

vor fi grav afectate. Productivitatea şi profitabilitatea pozitive se explică totuşi prin

sistemul de management foarte eficient şi eficace, celelalte categorii de personal

compensând carenţele.

Tabelul 11


43

Specificaţie 2007 2008

1.Cifra de afaceri 56.893.877 68.339.1122.Productivitatea muncii w(

)

272.219 339.995

3.Necesarul de muncitori

direct productivi

123 112

4.Deficit pe personal 53 43


forţa de munca tânară

personal calificat personal cu experienţă personal bine remunerat productivitate şi profitabilitate

ridicate

scăderea numarului de angajaţi

în 2008 faţă de 2007

deficitul de muncitori direct

productivi

Capitolul 4

Analiza diagnostic a domeniului comercial

1. Piaţa

Potrivit statisticilor, românii mănâncă zilnic cel puţin o pâine care cântăreşte între

300 şi 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu, care

au un consum cuprins între 85 şi 160 grame pâine pe zi. Firma S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. comercializează diferite sortimente de pâine, specialităţi de

panificaţie şi produse zaharoase şi grâu măcinat. În ceea ce urmează o să analizăm piaţa

produsului pâine.

44

Firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în localitatea

Galaţi şi realizează produse destinate pieţei de panificaţie din judeţul Galaţi. Premisa

esenţială a identificării unei ţinte de comunicare eficiente o constituie analiza

corespunzătoare a pieţei şi a elementelor sale componente.

Ţinta firmei răspunde la întrebarea: Care sunt clienţii potenţiali?, iar ţinta de

comunicare răspunde la întrebarea: Cui trebuie să ne adresăm pentru a vinde sau a face să

se vândă produsele?

45

Tabelul 4.1

CRITERII GRUPURI TIPICE

Demografice

Vârstă

Sex

Mărimea familiei

Venit

Ocupaţie

Rasă

Religie

Toate categoriile

Masculin, feminin

>=1

<500.000; 500.000-1.000.000;etc.

Toate

Albi, negri, etc.

Ortodocşi, catolici, etc.

Geografice Locuitorii judeţului Galaţi

Psihografice

Clase sociale

Stil de viaţă

Toate categoriile

Nu are importanţă semnificativă

Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Galaţi a fost de 609 398

locuitori. Dintre aceştia, 56.4% locuitori în mediul urban şi 43,6% în mediul rural. Având în

vedere că produsele firmei sunt comercializate aproximativ în 60% din satele şi comunele

judeţului Galati şi în toate oraşele judeţului, populaţia totală căreia se adresează produsele firmei

este de 503 141 locuitori. În cazul de faţă este greu de delimitat o piaţă teoretică. Orice persoană

ar putea fi client al firmei, consumator de pâine, mai puţin consumatorii absoluţi.

Capacitatea pieţei reflectă posibilitatea acesteia de a absorbi produsele de panificaţie, în

special pâine, indiferent de preţul la care aceasta se vinde. Se calculează în funcie de numărul

persoanelor luate în considerare şi intensitatea de consum, respectiv, cantitatea consumată de o

persoană într-un an.

Kg

46

Potenţialul pieţei evidenţiază valoarea totală a vânzărilor dintr-un produs în condiţii de

preţuri şi venituri date. Se calculează plecând de la capacitatea pieţei şi preţul mediu al

produsului la nivelul anului.

Volumul vânzărilor reprezintă cantitatea vândută într-o anumită perioadă de timp(piaţa

efectivă). La nivelul anului 2008 volumul vânzărilor pentru toate produsele fimei a fost de

54.890.704 , iar în anul 2009 producţia vândută a fost de 62.529.989.

Volumul vânzărilor de pâine în anul 2008 a fost de 37.298.233 iar în anul 2009 de

31.558.885 .

Gradul de saturare a pieţei se calculează ca raport între volumul vânzărilor şi capacitatea

pieţei.

Calculăm cota de piaţă a firmei pentu a evidentia că deţine doar o parte din piaţa

produsului pâine. Piaţa întreprinderii este exprimată prin numărul de clienţi.

47

Dar putem calcula cota de piaţă pe baza încasărilor din vânzări

Prin politica de desfacere S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. a stabilit obiectivele

generale şi orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de pâine fabricate, ceea

ce furnizează cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor necesare pentru

consolidarea poziţiei sale pe piaţă, depăşirea concurenţei.

2. Analiza ofertei

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. oferă pieţei un sortiment bogat de pâine şi de produse

de panificaţie, încercând să răspundă celor mai variate cereri şi gusturi.

Sortimentele fabricate se pot grupa în 3 grupe mari de produse :

Pâine

Specialităţi de panificaţie şi produse zaharoase

Grâu măcinat

Pâinea de grâu se fabrică din făină de grâu după normativele tehnologice stabilite de

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu respectarea dispoziţiilor legale sanitare conform

nomenclatorului.

Grupa de produse Pâine cuprinde următoarele tipuri de produse :

pâine albă simplă de 0,300 – 0,400 kg. ;

pâine albă superioară de 0,300-0,400 kg.,

pâine neagră simplă de 0,350 kg.,

48

pâine aclorida de 0,300 kg. ,

graham de 0,200 kg.,

baghetă de 0,240 kg.,

pâine “Bărăgan” de 0,350 kg.,

pâine “Arcada” de 0,200 kg.

Grupa specialităţilor de panificaţie şi a produselor zaharoase cuprind produse fabricate

după instrucţiuni tehnologice bine stabilite, cu respectarea dispoziţiilor legale sanitare şi a căror

caracteristici trebuie să corespundă standardelor tehnologiilor de ramură. Din această grupă fac

parte umătoarele produse :

specialităţi de panificaţie :

specialitatea “Mamaia” de 0,075 kg.,

chifle 0,100 kg., batoane 0,050 kg.,

pâine împletită rotund de 0,250 kg.,

covrigi simpli de 0,030 kg.,

covrigi impletiti de 0,075 kg.,

covrigi la şir de 0,030 kg.

produse zaharoase :

cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg.,

cozonac ardelenesc de 0,200 kg.

Grupa grâului măcinat cuprinde:

o făină tip 650,

o făină tip 1350 (folosită la obţinerea grahamului)

o tărâţă.

Pe baza acestor game de produse în anul 2008 s-a realizat o cifră de afaceri de 56.893.877

lei, iar în 2009 de 68.339.112 . Rezultă deci că principalele venituri ale întreprinderii sunt

obţinute pe baza producţiei vândute (95 %), alte categorii de venituri ocupând o pondere mică (5

%).

Tabel 4.2. Analiza ofertei firmei

49

Nr crt

Produs Cantitate vândută (t)

Valoarea producţiei marfă

(mii lei)

Ponderea vânzărilor

(%)

2007 2008 2007 2008 2007 2008

1. Pâine 10213 8956 36514 31895 67.5 51.15

2. Specialităţi de panificaţie şi produse zaharoase

1002 8562 2156 12356

3.99 19.82

3. Grâu măcinat 30215 32561 15423 18102 28.51 29.03

Total 41430 50079 54093 62353 100 100

Analiza structurii ofertei întreprinderii, adică ponderea vânzărilor produsului pâine în

totalul vânzărilor întreprinderii este prezentată în tabelul 4.2.

După cum se observă din tabel, principala grupă de produse fabricată de unitate o

reprezintă cea de pâine urmată de grâul măcinat. Producţia de pâine cunoaşte pe intervalul

analizat o scădere continuă, scădere care se explică, atât în cazul pâinii cât şi în cel al produselor

de panificaţie şi a celor zaharoase, în primul rând prin faptul că s-a trecut la un consum mai

raţional din partea populaţiei, dar şi prin apariţia unor noi unităţi privatizate cu profil de

panificaţie care au venit pe piaţă cu produse de calitate, unităţi care au început să devină un

concurent demn de luat în seamă. În graficele următoare sunt evidenţiate diferenţele care au

apărut în intervalul analizat.

Graficul 4.1.Cantitatea vândută

50

Graficul 4.2.Valoarea producţiei marfă

Dinamica ofertei întreprinderii şi a ofertei totale pe piaţa de la un an la altul se poate

analiza pe baza a doi indici, şi anume, indicele de modificare a vânzărilor întreprinderii, şi

respectiv, indicele de modificare a vânzărilor totale pe piaţa întreprinderii.

51

Indicele de modificare a vânzărilor întreprinderii creşte mai repede decât indicele de

modificare a vânzărilor totale pe piaţa întreprinderii, deci putem aprecia că întreprinderea se află

într-un proces de extindere a pieţei, iar valoarea ei va creşte.

Indici ai sporurilor

-pentru oferta întreprinderii, produsul pâine

-pentru întreaga ofertă pe piaţă

Se observă că, deşi cantitatea de pâine consumată este în scădere, vânzările întreprinderii

la pâine au crescut mai repede decât vânzările totale pe piaţă. Preţurile medii practicate în anii

analizaţi au fost peste preţurile medii pe ţară, deci firma are o poziţie favorabilă pe piaţă, obţinută

prin creşterea calităţii.

3. Analiza sezonalităţii vânzărilor

52

Analiza sezonalităţii vânzărilor reflecta existenţa sau inexistenţa unor abateri

semnificative de la un trimestru la altul, determinate de factori cu acţiune sezonieră.

Sezonalitatea vânzărilor poate fi pusă în evidenţă în mod direct, prin analiza productiei

vândute, a încasărilor, şi a profitului din exploatare pe luni sau trimestre.

Tabelul 4.3. Dinamica indicatorilor de vânzări pe ani

Vom detalia datele din tabelul 4.3. pe trimestre pentru indicatorul producţia vândută

Tabelul 4.4. Dinamica indicatorului producţia vândută

Anul Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total

2007 25362598 16859324 14222064 26125339 82569325

2008 16258635 10568213 12815224 15248632 54890704

2009 19245326 11235658 13794373 18254632 62529989

Media pe trimestre

20288853 12887732 13610554 19876201 16665835

53

Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Cifra de afaceri 87.715.578 56.893.877 68.339.112Productia vândută 82.569.325 54.890.704 62.529.989Profit din exploatare 22.589.214 11.662.518 9.223.306

Calculăm coeficientul de sezonalitate utilizând metoda mediei aritmetice:

Se observă că în sezonul rece, adică trimestrele I şi IV producţia vândută este mai mare,

iar în sezonul cald producţia scade.Aşadar stocurile de materii prime şi dimensiunea producţiei

trebuie corelată tot timpul cu cererea produsului, luând în considerare şi sezonalitatea.

Preţul

Preţul reprezintă un element extrem de important al strategiei de marketing, mai ales în

ţările cu putere de cumpărare redusă. Decizia cea mai dificilă în desfăşurarea unei activităţi este

aceea de determinare a preţului produselor şi serviciilor furnizate. Dificultatea în fixarea

preţurilor rezidă din luarea în calcul a unor elemente extrem de importante (costul producţiei,

transportul, strategia generală, politica reducerilor comerciale şi financiare adoptate).

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. adoptă o politică de preţ în fundamentarea căreia se

ţine cont atât de factori interni (costul produsului, marja de profit urmărită) cât şi de factori

externi (cererea manifestată pe piaţă, reacţia concurenţei, preţul pe care clientul este dispus să-l

accepte, etc.). Ţinând cont de toate aceste elemente, şi de faptul că preţurile practicate sunt

corelate cu puterea de cumpărare a pieţei ţintă, societatea va avea informaţii despre modificările

de preţ de pe piaţa în cauză, despre factorii şi motivele care produc aceste schimbări.

54

Societatea practică preţuri diferenţiate în funcţie de produsele şi sortimentele fabricate,

realizând cel mai bun raport calitate/preţ. Acest lucru va asigura un flux bănesc ascendent şi

constant.

În concluzie preţul este una dintre cele mai importante decizii de marketing neexistând o

metodă universală de stabilire a acestuia. Politica de preţ este eficientă doar atunci când clientul

este dispus să plătească preţul şi totodată este încasat şi un profit.

Principalele riscuri în privinţa stabilirii preţurilor sunt cele date de evoluţia imprevizibilă

a cursului valutar, care determină variaţii ale costului materiilor prime, energiei şi

combustibilului precum şi de dezorganizarea de pe piaţa agricolă din România. În altă ordine de

idei, integrarea europenă înseamnă pentru producătorii romani intrarea în concurenţă directă cu

cei occidentali, fără protecţia taxelor vamale. Un alt risc (pe termen scurt) este puterea scăzută de

cumpărare a populaţiei.

4. Diagnosticul clienţilor

Păstrarea şi atragerea clienţilor reprezintă o preocupare permanentă pentru o firmă în

realizarea scopului final:obţinerea profitului.

Principalii clienţi ai S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. sunt următorii: S.C. Alimentara

S.A., S.C. Galmopan S.A., S.C. CE Market Group S.R.L, S.C.Alcom S.A.,etc.

Tabelul 4.5.Structura clienţilor în anul 2008

Categorii de cumpărători Valoarea produselor cumpărate

Pondere (%)în total vânzări

Cumpărători individuali 22.807.680 36.57

Cumpărători organizaţionali 12.956.120 20.78

55

Cumpărători revânzători 26.589.456 42.64

Total 62.353.256 100

Cea mai mare pondere în totalul cumpărătorilor o au cumpărătorii revânzători. Aceştia sunt

intermediari pe lanţul distribuţiei până la vânzătorii cu amănuntul.

Contractele de livrare practicate de S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. în calitate de

furnizor conţin prevederi asiguratoare referitoare la:

- documentele şi modalităţile de plată;

- recepţia mărfii la sediul firmei;

- garanţie;

- răspunderea contractuală.

Desfăşurarea în bune condiţii a acestui proces necesită cunoaşterea în detaliu a fiecărui

client, a datelor şi cerinţelor fiecăruia.

În acest scop se întocmeşte o fişă de client, de către reprezentanţii de zonă, pentru fiecare

client care cuprinde:

- denumirea completă a societăţii, inclusiv adresa;

- codul fiscal şi numărul de înregistrare la Registrul Comerţului;

- persoana de contact şi numere de telefon ;

- termenul şi modalitatea de plată;

- banca plătitoare şi numărul de cont;

- grupele de produse ce urmează a fi livrate;

- modul de expediere şi transport şi cota parte din taxa de transport pe care o suportă

clientul.

56

Onorarea comenzilor se face zilnic, în baza comenzilor din registrul de comenzi,

întocmindu-se ordinul de transport la care se va ţine cont de:

- capacitatea mijloacelor de transport din parcul propriu sau închiriate;

- corelarea cantităţii de marfă cu volumul pe care acesta îl ocupă;

- ordinea de încărcare a funcţiei de beneficiar, când într-un transport se cumulează

comenzile de la mai mulţi beneficiari.

Diagnosticarea strategiilor de aprovizionare

Furnizorii de mărfuri sunt reprezentaţi de firme sau persoane particulare care asigură

resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, maşini şi utilaje.

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a S.C.

ARCADA COMPANY S.R.L. recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii

prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi

poate consolida şi extinde piaţa de desfacere.

Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se

face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de

producţie.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma S.C. ARCADA COMPANY

S.R.L. analizează o serie de aspecte legate de:

• respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare;

• nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare;

• discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. are relaţii de lungă durata şi care nu au creat probleme.

57

Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor, însă în

cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile şi

întrerupe activitatea cu furnizorul.

În cazul întreprinderii S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. piaţa de materii prime şi

materiale este piaţa romanească. Printre agenţii economici, care furnizează materii prime pentru

firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. , cei mai cunoscuţi sunt: S.C. “AVICOLA” S.A. , S.C.

PRUTUL S.A., CEREAL COM”, S.C. “TITAN” S.A..

Gestiunea stocurilor este un ansamblu de activităţi prin care se realizează condiţiile

pentru alimentarea ritmică a proceselor de producţie , în cele mai bune condiţii de eficenţă.6

Sistemele moderne de gestiune a stocurilor presupun ca fiecare unitate economică să aibă

în vedere următoarele elemente:

determinarea cantităţii optime de comandat,

determinarea perioadei optime de aprovizionat,

determinarea stocului de siguranţă optim în condiţiile minimizării cheltuielilor,

cheltuielile de stocare,

durata medie între două aprovizionări succesive.

Prin politica de desfacere S.C. Arcada Company S.R.L a stabilit obiectivele generale şi

orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de paine fabricate, ceea ce

furnizează cadrul de acţiune si de stabilire a obiectivelor şi ţintelor necesare pentru consolidarea

poziţiei sale pe piaţă, depăşirea concurenţei.

Moara de grâu are ca obiect de activitate măcinarea boabelor de grau, fabricarea de produse

de morărit şi comercializarea acestora, fiind o verigă importantă în ciclul de valorificare a

producţiei de grau. Circuitul economic al valorificării producţiei de grau este determinat de

cerinţele pieţei interne şi externe. În acest sens, societatea, prin programele sale anuale şi

bianuale, îşi reglează permanent programul de producţie, fundamentat în urma explorării pieţei şi

6 E.Maxim,Diagnosticarea şi evaluarea organizaţiilor, p.223

58

adaptării la cerinţele acesteia, motiv pentru care este necesar a se cunoaşte atât circuitul cât şi

reţeaua de valorificare.

Legat de cerinţa ridicată a graului reţeaua de distribuţie este concretizată în prezent, printr-o

diversitate de agenţi economici incluşi în sfera largă a activităţilor de valorificare a producţiei

agro-alimentare şi societăţi comerciale specializate în producţia de paine.

Pentru S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. procesul de desfacere a sortimentelor de paine

produse trebuie să reprezinte combinaţia dintre activitatea de reclamă şi activitatea de vânzare

propriu-zisa, la care trebuie să se adauge încă o serie de activităţi generate de metodele de

impulsionare a desfacerii. Ca atare, promovarea desfacerii producţiei de paine trebuie să se

bazeze pe un ansamblu de tehnici care provoacă o creştere rapida a vânzărilor, prin atribuirea

anumitor avantaje distribuitorilor, consumatorilor şi utilizatorilor industriali.


Piata de desfacere buna

Retea de distributie proprie

Contracte incheiate cu societati

importante din judet

Existanta unei mori proprii

Numar mare de unitati deschise

Unitati deschise atat in oras, cat si in

judet

Gama de produse diversificata

Produse adresate tuturor categoriilor

de cumparatori

Concurenta acerba

59

CAPITOLUL 5

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Evaluarea continuă a performanţelor economico-financiare ale unei întreprinderi,

studierea poziţiei financiare a acesteia, monitorizarea şi contracararea factorilor de risc,

aprecierea perspectivelor de creştere a valorii sale constituie o preocupare permanentă şi

esenţială pentru conducerea întreprinderii în vederea continuării desfăşurării activităţii în condiţii

de profitabilitate şi lichiditate. Astfel, se resimte necesitatea tot mai mare a realizării analizei

financiare la nivelul întreprinderii prin folosirea unor instrumente şi mijloace specifice pentru

aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii, în vederea adoptării unor decizii coerente de

gestiune, urmărind diagnosticarea situaţiei financiare pentru fundamentarea politicii economico-

financiare şi a strategiei întreprinderii.

Pe baza rezultatelor analizei financiare se pot adopta decizii financiare, atât în cadrul

gestiunii financiare pe termen lung (deciziile privind investiţiile, finanţarea şi repartizarea

profitului), cât şi în cadrul gestiunii financiare pe termen scurt (deciziile de trezorerie, gestiunea

trezoreriei şi a ciclului de exploatare).

De aceea, în lucrarea de faţă se propune realizarea unui diagnostic la S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. Galaţi, în decurs a 2 ani de activitate prin parcurgerea următorilor paşi:

Realizarea diagnosticului pe bază de rezultate, diagnostic pe bază de bilanț, diagnosticul

rentabilității și diagnosticul riscului financiar.

60

1. DIAGNOSTICUL PE BAZĂ DE REZULTATE1.1 Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor

Contul de profit şi pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra

performanţei financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o

perioadă de gestiune şi pe această bază prezintă modul de formare a rezultatelor economice.7

Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea

performanţelor întreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune şi capacitatea de

autofinanţare.

Analiza structurii Contului de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii

întreprinderii, a modului cum aceasta îşi gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor,

cheltuielilor şi rezultatelor pe care le generează şi favorizează desprinderea unor concluzii

esenţiale privind performanţele întreprinderii, rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) fiind

determinat ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogăţire a întreprinderii legate sau nu de

activitatea sa normală şi curentă, iar cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri

suportate de întreprindere în cursul exerciţiului.

Analiza structurii Contului de profit şi pierdere încheiat la întreprinderea S.C. ARCADA

COMPANY S.R.L. în perioada 2007 – 2008 este realizată pe baza datelor prezentate în Contul

de profit şi pierdere.

Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada analizată sunt prezentate în

tabelul nr. 1

7 Ariton D., Finanțele Intreprinderii, Editura Fundației Universitare ”Dunărea de Jos”, Galați, 2007

61

Tabelul nr. 1. Structura veniturilor şi cheltuielilor

Denumire indicator 2007 2008 i2008/2007

Venituri din exploatare 97,15% 96,65% 1,19

Venituri financiare 2,85% 3,35% 1,41

Venituri extraordinare - - -

TOTAL VENITURI 100% 100% 1,20

Cheltuieli de exploatare 98,67% 99,87% 1,29

Cheltuieli financiare 1,33% 0,13% 0,12

Cheltuieli extraordinare - - -

TOTAL CHELTUIELI 100% 100% 1,28

Studiind Contul de profit şi pierdere de la întreprinderea ARCADA COMPANY S.R.L se

observă că în perioada 2007 – 2008 societatea a desfăşurat o activitate preponderent productivă

fără a avea parte de evenimente extraordinare, ponderea veniturilor din exploatare fiind de peste

97%, iar a cheltuielilor de exploatare de peste 98%.

Totalul veniturilor a avut o evoluţie crescătoare: s-a mărit cu 20,28% în 2008 faţă de

2007, fapt care s-a datorat creşterii veniturilor din exploatare şi financiare.

Veniturile din exploatare au crescut cu 19,60%. Ponderea cea mai mare în cadrul

veniturilor din exploatare a avut-o producţia vândută (93,60% în 2007 şi 89,10% în 2008), ceea

ce subliniază încă o dată caracterul productiv al activităţii desfăşurate.

Veniturile financiare au o pondere mică în totalul veniturilor: 2,85% în 2007 şi 3,35% în

2008 şi provin în principal din venituri din dobânzi şi alte venituri financiare.

62

În privinţa cheltuielilor, totalul acestora a înregistrat o evoluţie ascendentă semnificativă

(cu 28,17% în 2008). Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea cheltuielilor de

exploatare, cât şi a celor financiare.

Cheltuielile de exploatare au crescut în perioada analizată cu 29,73%, ca urmare a

creşterii cheltuielilor privind mărfurile de 3,4 ori. În cadrul cheltuielilor de exploatare, ponderea

cea mai mare au avut-o cheltuielile cu prestaţiile externe (42,35% în 2007 şi 36,81% în 2008) şi

cheltuielile cu materiile prime şi materiale consumabile (32,90% în 2007 şi 28,55% în 2008).

Cheltuielile financiare au înregistrat valori descendente (au scăzut cu 87,78% în 2008) ca

urmare a diminuării valorii altor cheltuieli (au scăzut cu 99,19%).

Rezultatul de exploatare reprezintă, ca pondere în rezultatul curent 91,49% în 2007 şi

79,66% în 2008, ceea ce arată activitatea financiară a întreprinderii este destul de redusă,

profiturile obţinute sunt încă mici şi reprezintă doar 8,51% în 2007 şi 20,43% ca pondere din

rezultatul curent.

În condiţiile în care rezultatul extraordinar este nul, rezultatul brut al exerciţiului este

egal cu rezultatul curent şi reprezintă ca pondere în total venituri, 21,11% în 2007 şi 15,94% în

2008.

Profitul net al societăţii are, de asemenea, o evoluţie descrescătoare a ponderii în total

venituri, 17,71% în 2007 şi 13,35% în 2008, ca urmare a diminuării a rezultatului brut al

exerciţiului (cu 9,18%).

1.2 Diagnostic pe baza soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune pun în evidenţă etapele formării rezultatului

exerciţiului, în strânsă conexiune cu structura de venituri şi cheltuieli aferente activităţii unei

întreprinderi.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă mărimi rezultative ce se obţin prin calcule

economice, în funcţie de legăturile reciproce existente între aceştia, permit aprecierea creşterii

avuţiei generată de activitatea întreprinderii, şi reprezintă, de fapt, paliere succesive în formarea

63

rezultatului final. La baza construirii ”Tabloului soldurilor intermediare de gestiune” stau

următoarele relaţii:

Cifra de afaceri este reprezentată financiar de o cantitate de marfă sau de producţie, de

lucrări sau prestări de servicii. Cifra de afaceri se determină prin următoarea formulă:

CA = Pv + Vvmf

CA2007 = 54.890.704 + 2.003.173 = 56.893.877 RON

CA2008 = 62.529.989 + 5.809.123 = 68.339.112 RON

Cifra de afaceri a înregistrat o evoluţie ascendentă, crescând cu 20,11% în anul 2008.

Cifra de afaceri a fost determinată în special de producţia vândută, aceasta având o pondere de

96,47% în 2007 şi 91,49% în 2008. Aşadar, întreprinderea ARCADA COMPANY S.R.L a

obţinut venituri majoritar din producţia realizată şi vândută, fapt anticipat în domeniul în care îşi

desfăşoară activitatea – construcţii.

Marja comercială sau adaosul comercial exprimă plusul de valoare adus de către

întreprindere şi se calculează ca diferenţă dintre suma vânzărilor de mărfuri şi costul lor de

cumpărare:

MC = Vvmf - Chmf

MC2007 = 2.003.173 – 1.456.391 = 546.782 RON

MC2008 = 5.809.123 – 4.959.903 = 849.220 RON

Marja comercială a înregistrat valori pozitive şi ascendente (creştere cu 55.31%) care

exprimă faptul că operaţiunile de vânzare/cumpărare de mărfuri au determinat obţinerea unui

rezultat favorabil pentru societate, ponderea veniturilor (17,17% în 2007 şi 62,98% în 2008) şi a

cheltuielilor (12,48% în 2007 şi 53.77% în 2008) arată că întreprinderea desfăşoară o activitate

comercială.

Producţia exerciţiului reflectă întreaga activitate productivă a unităţii, respectiv

producţia realizată şi vândută, producţia realizată şi rămasă în stoc şi producţia realizată şi

reţinută pentru nevoi proprii. Formula de calcul este:

64

PE = Pv + Ps + Pi

PE2007 = 54.890.704 + 1.156.201 + 501.844 = 56.548.749 RON

PE2008 = 62.529.989 + 1.715.746 + 0 = 64.245.735 RON

Producţia exerciţiului a înregistrat aceeaşi evoluţie, creştere cu 13,61% în 2008, ca şi

cifra de afaceri, deoarece aceşti indicatori au în componenţa lor - producţia vândută. Producţia

exerciţiului a fost influenţată şi de producţia stocată (a crescut cu 48,39%).

Valoarea adăugată exprimă aportul întreprinderii în ceea ce priveşte producţia de

bunuri sau servicii, respectiv surplusul de încasări peste valoarea consumurilor provenind de la

terţi, acea bogăţie creată prin valorificarea surselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii

şi poate fi determinată prin următoarea formulă:

VA = MC + PE – CE

VA2007 = 546.782 + 56.548.749 – 36.446.315 = 20.649.216 RON

VA2008 = 849.220 + 64.245.735 – 41.130.906 = 23.964.049 RON

Valoarea adăugată reflectă valoarea creată de întreprindere prin activitatea sa. Astfel,

valoarea adăugată a înregistrat o evoluţie ascendentă (creştere cu 16,05%) datorită creşterii

marjei comerciale (cu 55,31%) şi a producţiei exerciţiului (cu 13,61%) într-o măsură mai mare

decât a crescut consumul extern (cu 12,85%).

Excedentul brut al exploatării măsoară resursa obţinută de întreprindere din activitatea

de exploatare, independent de aspectele financiare, imobiliare sau comerciale. Formula de calcul

este:

EBE = VA + Sexpl – Itx - Chpers

EBE2007 = 20.649.216 + 0 – 155.938 – 4.107.081 = 16.386.197 RON

EBE2008 = 23.964.049 + 0 – 256.011 – 5.163.958 = 18.544.080 RON

În perioada analizată, excedentul brut de exploatare a înregistrat valori crescătoare (cu

13,16% în 2008), în principal datorită creşterii valorii adăugate (cu 16,05%), cheltuielile cu

65

personalul şi cheltuielile cu impozitele, taxe şi vărsăminte asimilate, având o pondere redusă în

cadrul excedentului brut de exploatare.

Rezultatul exploatării măsoară activitatea normală, curentă a întreprinderii şi are în

vedere activitatea industrială sau comercială a întreprinderi, reflectând rentabilitatea procesului

de exploatare. Poate fi calculată prin următoarele formule:

1. RE = EBE + Avexpl – Achexpl + Vexpl prov – Chexpl am+prov

RE2007 = 16.386.197 + 90.085 – 48.585 + 3.515.240 – (4.324.587 + 3.955.832) =

= 11.662.518 RON

RE2008 = 18.544.080 + 117.356 – 18.720 + 46.243 – (4.876.227 + 4.589.426) =

= 9.223.306 RON

2. RE = TVexpl - TChexpl

RE2007 = 58.642.007 – 46.979.489 = 11.662.518 RON

RE2008 = 70.172.214 – 60.948.908 = 9.223.306 RON

Rezultatul exploatării a înregistrat valori descrescătoare (diminuare cu 20,92%) datorită

creşterii cheltuielilor de exploatare (cu 29,73%) într-o proporţie mai mare decât au crescut

veniturile din exploatare (cu 19,66%).

Rezultatul financiar este un indicator al soldurilor intermediare de gestiune care apare

ca expresie a politicii de finanţare promovată de întreprindere, exprimă performanţele acesteia ca

urmare a implicării în activitatea financiară. Rezultatul financiar se determină prin următoarea

formulă de calcul:

RF = TVfin - TChfin

RF2007 = 1.716.441 – 632.186 = 1.084.255 RON

RF2008 = 2.431.264 – 77.268 = 2.353.996 RON

66

În perioada analizată, rezultatul financiar a înregistrat valori crescătoare (de 2,17 ori în

2008) ca urmare a creşterii veniturilor financiare cu 41,57%,

Rezultatul curent este un sold intermediar de gestiune determinat atât de rezultatul

exploatării normale şi curente ale întreprinderii, cât şi de cel al activităţii financiare, fiind

calculat prin următoarea formulă:.

RC = RE + RF

RC2007 = 11.662.518 + 1.084.255 = 12.746.773 RON

RC2008 = 9.223.306 + 2.353.996 = 11.577.302 RON

Rezultatul curent a avut în perioada analizată o evoluţie descrescătoare (reducere cu

9,18%), ca urmare a creşterii cheltuielilor totale (cu 28,17%) într-o măsură mai mare decât au

crescut veniturile totale (cu 20,28%).

Rezultatul extraordinar sintetizează rezultatul sub formă de profit sau pierdere degajat

de activitatea cu caracter de excepţie, acest sold trebuie să fie izolat de rezultatul curent,

deoarece el nu intervine în previziunea rezultatelor pentru exerciţiile viitoare şi se calculează:

Rextr = TVextr – TChextr

Rextr2007 = 0 + 0 = 0

Rextr2008 = 0 + 0 = 0

Din analiza Contului de profit şi pierdere se poate observa că rezultatul extraordinar este

nul, ceea ce înseamnă că activitatea extraordinară este absentă, întreprinderea neavând parte de

evenimente neprevăzute care să-i aducă pagube.

Rezultatul brut al exerciţiului este un sold intermediar care reflectă eficienţa întregii

activităţi desfăşurată de o întreprindere pe o anumită perioadă de timp determinată, exprimând

profitul sau pierderea întreprinderii luată în totalitatea sa. Poate fi determinat prin:

RBE = RE + RF +Rextr

RBE2007 = 11.662.518 + 1.084.255 + 0 = 12.746.773 RON

67

RBE2008 = 9.223.306 + 2.353.996 + 0 = 11.577.302 RON

Rezultatul brut al exploatării, fiind egal cu rezultatul curent, a înregistrat un trend

descendent (cu 9,18%), determinat de creşterea cheltuielilor totale (cu 28,17%) într-o măsură

mai mare decât au crescut veniturile totale (cu 20,28%).

Rezultatul net al exerciţiului exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu

care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise, altfel spus partea din rezultat

destinată distribuirii şi se obţine prin deducerea din rezultatul exerciţiului a impozitului pe profit:

RNE = RBE – II pr

RNE2007 = 12.746.773 – 2.052.038 = 10.694.735 RON

RNE2008 = 11.577.302 – 1.882.801 = 9.694.501 RON

Rezultatul net a înregistrat valori descendente (descreştere cu 9,36%), ca urmare a

scăderii rezultatului brut al exerciţiului (cu 9,18%).

Tabelul nr. 2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

RON

Denumire indicator 2007 2008 i2008/2007

Cifra de afaceri 56.893.877 68.339.112 1,20

Marja comercială 546.782 849.220 1,55

Producţia exerciţiului 56.548.749 64.245.735 1,17

Valoarea adăugată 20.649.216 23.964.049 1,16

Excedentul brut al exploatării 16.386.197 18.544.080 1,13

Rezultatul exploatării 11.662.518 9.223.306 0,79

Rezultatul financiar 1.084.255 2.353.996 2,17

68

Rezultatul curent 12.746.773 11.577.302 0,91

Rezultatul extraordinar 0 0 0

Rezultatul brut al exerciţiului 12.746.773 11.577.302 0,91

Rezultatul net al exerciţiului 10.694.735 9.694.501 0.90

Concluzie

Din analiza soldurilor intermediare de gestiune, se constată că întreprinderea desfăşoară o

activitate profitabilă, rezultatul net obţinut poate fi utilizat de întreprindere pentru distribuirea

dividendelor sau pentru finanţarea investiţiilor.

2. DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANȚULUI

69

Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, activul şi

pasivul reflectând aceeaşi realitate văzută sub forma mijloacelor de finanţare şi a utilizării

acestora la acelaşi moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele şi pasivele

bilanţului.8

Tabelul nr. 3. Evoluția și structura capitalurilor

Nr.crt Specificare 2007 2008

1. Capitaluri proprii 48.180.445 53.146.949

2. Provizioane pentru riscuri și

cheltuieli

4.905.161 9.448.343

3. Datorii totale 21521041 19424667

4. Capital permanent 69701486 72571616

5. Evolutia capitalului permanent 100 100

6. Structura capitalului permanent 100 100

- capitaluri proprii 69,12 72,2

- datorii totale 30,8 26,7

În cadrul societăţii capitalul propriu este format din capital social, la care se adaugă

rezervele societăţii, profitul obţinut în anul analizat şi fondurile societăţii din acestea se scade

repartizarea profitului. Creşterea capitalului propriu este rezultatul creşterii constante a

fondurilor societăţii, iar aceasta a crescut in 2008 fata de 2007 cu 3%. Ceea ce ține de datoriile

totale, înregistrăm un trend descrescător de 4 % în perioada analizata. Capitalul permanent a avut

8 Vintilă G., Gestiunea financiară a întrprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

70

o crestere usoara in perioada 2007-2008, astfel și capitalurile proprii au avut o evolutia

ascendenta în stuctura celui permanent.

Diagnosticul echilibrului financiar

Pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de finanţare ale

întreprinderii, ştiut fiind că orice nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare, se

dovedeşte a fi deosebit de util bilanţul financiar.

Analiza pe baza bilanţului financiar are meritul de a pune in evidenţă riscul de

insolvabilitate al întreprinderii. Acesta constă în incapacitatea întreprinderii de a-şi onora

angajamentele asumate faţă de terţi.

Logica bilanţului financiar, numit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul

lichidităţii crescătoare a activului şi al exigibilităţii crescătoare a pasivului, ceea ce implică

separarea elementelor de activ în funcţie de gradul de lichiditate şi a elementelor de pasiv în

funcţie de scadenţă [1].

Construirea bilanţului financiar (tabelul nr. 1) se realizează utilizând informaţiile din

Bilanţ, Situaţia creanţelor, Situaţia datoriilor şi Situaţia activelor imobilizate:

Tabelul nr. 4. Bilanţul financiar pe anii 2007 – 2008

lei

MIJLOACE 2008 2008

Mijloace cu durata de exploatare mai mare de 1 an: 32.053.668 31.630.978

Active imobilizate – total 27.938.536 20.309.679

- Cheltuieli de constituire, cercetare – dezvoltare 0 0

+ Creanţe din active circulante cu durata de

exploatare mai mare de 1 an

4.115.132 11.321.299

71

MIJLOACE 2008 2008

- Creanţe din active imobilizate cu durata de

exploatare sub 1 an

0 0

Mijloace cu durata de exploatare mai mică de 1 an: 9.815.822 18.748.876

Active circulante – total 47.483.154 62.417.080

- Casa şi conturi 33.552.200 32.346.914

- Creanţe din active circulante cu durata de exploatare

mai mare de 1 an

4.115.132 11.321.299

+ Creanţe din active imobilizate cu durata de

exploatare sub 1 an

0 0

Mijloace de trezorerie 33.552.200 32.346.914

Casa şi conturi la bănci 33.552.200 32.346.914

MIJLOACE TOTAL 75.421.690 82.726.759

RESURSE 2007 2008

Resurse cu scadenţă mai mare de 1 an: 63.663.803 70.394.234

Capitaluri proprii 48.180.445 53.146.949

- Cheltuieli în avans 602 19.189

+ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 4.905.161 9.448.343

+ Venituri în avans 815.645 725.989

+ Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare

de 1 an

9.763.154 7.092.142

Resurse cu scadenţă mai mică de 1 an: 11.757.887 12.332.525

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an 11.757.887 12.332.525

72

MIJLOACE 2008 2008

RESURSE TOTAL 75.421.690 82.726.759

Mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an în sumă de 32.053.668 lei în 2007şi

31.053.668 lei în 2008 sunt acoperite integral din resursele cu durata mai mare de 1 an în sumă

de 63.663.803 lei în 2007 şi 70.394.234 lei în 2008, iar diferenţa de 31.610.135 lei în 2007 şi

38.763.256 lei în 2008, ce provine din resursele permanente, reflectă o stare de echilibru, în

sensul că se folosesc resurse permanente pentru finanţarea activităţii de exploatare.

Structura datoriilor, sau capacitatea de autofinanțare este indicatorul ce reflectă

potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, adică acea sursă internă de finanţare

generată de activitatea industrială şi comercială a întreprinderii destinată să asigure finanţarea

unor nevoi ale gestiunii curente, creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau parţială a

noilor investiţii, remunerarea capitalurilor investite, rambursarea eventualelor împrumuturi

contractate. Se determină prin următoarea formulă:

CAF = EBE – Avexpl – Achexpl + Vfin – Chfin + Vextr – Chextr – Psal – II pr

CAF2007 = 16.386.197 + 90.085 – 48.585 + 1.717.441 – 632.186 + 0 – 0 + 0 – 2.052.038 =

= 15.459.914 RON

CAF2008 = 18.544.080 + 117.356 – 18.720 + 2.431.264 – 77.268 + 0 – 0 + 0 – 1.882.801 =

= 19.113.911 RON

În perioada analizată, capacitatea de autofinanţare a înregistrat o evoluţie ascendentă

(creştere cu 23,63%). Această creştere semnifică o creştere a resurselor suplimentare rezultate

din activitatea globală a întreprinderii, care pot fi utilizate pentru finanţarea societăţii, deci se

poate vorbi despre o creştere a eficienţei întreprinderii.

73

2.1 Interpretarea indicatorilor echilibrului financiar

Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu

gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize sunt utilizaţi

următorii indicatori:

1. fondul de rulment financiar;

2. necesarul de fond de rulment;

3. trezoreria netă.

Fondul de rulment financiar (FRF) reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul

financiar şi se poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat

net, fie ca diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment (NFR) exprimă partea din capitalul permanent pe care

trebuie să o utilizeze o firmă peste cea alocată finanţării.

Trezoreria netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea bilanţieră care conduce

la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă

echilibrul financiar al întreprinderii.

Indicatorii echilibrului financiar după Bilanţul financiar sunt prezentaţi în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5. Indicatorii echilibrului financiar după Bilanţul financiar:

lei

Indicatori 2008 2008

1. a) FRF = (R > 1) – (M > 1) 31.610.135 38.763.256

74

b) FRF = [(M < 1) + MT] – (R < 1) 31.610.135 38.763.256

2. NFR = (M < 1) – [(R < 1) – Cbts] -1.893.639 6.416.342

3. TN = FRF – NFR 33.503.774 32.346.914

TN = MT - Cbts 33.503.774 32.346.914

Fondul de rulment financiar este pozitiv pe perioada analizată, ceea ce semnifică un

excedent de resurse cu scadenţa mai mare de 1 an în raport cu mijloacele cu durata de exploatare

mai mare de 1 an. Acest excedent este utilizat pentru finanţarea parţială a nevoilor cu scadenţa

mai mică de 1 an. Valoarea pozitivă a fondului de rulment financiar arată, de asemenea,

realizarea echilibrului financiar pe termen mediu şi lung.

În perioada anilor 2007-2008, fondul de rulment financiar a înregistrat o evoluţie

crescătoare: creştere cu 22,63% în 2008, datorită creşterii resurselor cu scadenţă mai mare de 1

an cu 10,57% în comparaţie cu mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an, care au

crescut doar cu 1,34%.

Fondul de rulment poate fi analizat şi în funcţie de structura capitalurilor permanente.

Indicatorul care va pune în evidenţă măsura în care echilibrul financiar se asigură prin

capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie a întreprinderii, este fondul de rulment

propriu: FRP = CP - AInete.

FRP2007 = 48.180.445 – 27.938.536 = 20.241.909 lei;

FRP2008 = 53.146.943 – 20.309.679 = 32.837.264 lei.

Fondul de rulment propriu în perioada analizată a avut valori pozitive, ascendente

(creştere cu 62,22% în 2008), ceea ce evidenţiază faptul că, în întreprindere, capitalurile proprii

finanţează în totalitate activele imobilizate nete.

De asemenea, se poate calcula fondul de rulment net: FRN = Cperm – AInete , unde:

Cperm = CP + Dtml

75

FRN2007 = 57.943.599 – 27.938.536 = 30.005.063 lei;

FRN2008 = 60.239.091 – 20.309.679 = 39.929.412 lei.

Aşadar, fondul de rulment net a înregistrat valori pozitive cu evoluţie crescătoare,

creştere cu 33,07% în 2008.

Necesarul de fond de rulment a înregistrat valori negative în anul 2008 ceea ce arată un

surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare, iar în anul 2008 valoarea pozitivă a

necesarului de fond de rulment reflectă un surplus de nevoi de finanţare cu durată mai mică de 1

an în raport cu resursele cu scadenţă mai mică de 1 an, nevoi ce sunt acoperite din fondul de

rulment pozitiv.

Trezoreria netă este pozitivă, înregistrând o evoluţie uşor descrescătoare (diminuare cu

3,45% în 2008) şi arată degajarea unor disponibilităţi băneşti din activitate de exploatare,

reflectate în rezultatul exerciţiului.

Explicarea modului în care se realizează echilibrul financiar: mijloacele cu durata de

exploatare mai mică de 1 an neacoperite din resursele cu scadenţa mai mică de 1 an sunt

finanţate din resursele cu scadenţă mai mare de 1 an, al căror excedent generează o trezorerie

pozitivă (tabelele nr. 6 şi 7).

76

Tabelul nr. 7. Realizarea

echilibrului financiar pe

anul 2008

NFR

6.416.342 FRF

38.763.256TN

32.346.914

Tabelul nr.6. Realizarea

echilibrului financiar pe

2007

TN

33.503.774

FRF

31.610.135

NFR

1.893.639

2.2. Ratele de lichiditate Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă

datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobânda pentru împrumuturile acordate de creditori) prin

valorificarea activelor curente.9 În această grupă de indicatori intră:

Rata lichidităţii generale reflectă măsura în care activele circulante se transformă într-

un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.

Rata lichidităţii reduse exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe

termen scurt din creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi.

Rata lichidităţii imediate exprimă capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor,

ţinând cont de disponibilităţile existente.

Ratele de lichiditate pe perioada anilor 2007, 2008 sunt calculate şi prezentate în tabelul

nr. 8:

Tabelul nr. 8. Calculul ratelor de lichiditate

Denumire indicator

For –

mula2007 2008 i2008/2007

Rata lichidităţii generale

(RLG)

AC

DTS 4.03 5,06 1,25

Rata lichidităţii reduse

(RLR)

AC – S

DTS

3,934,94 1,25

9 Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţiei ”România de mâine”, Bucureşti, 1997, pag.54

77

Rata lichidităţii imediate

(RLI)

Disp

DTS

2,852,62 0,91

Rata lichidităţii generale, în perioada analizată nu s-a situat în intervalul lichidităţii

favorabile cu valori cuprinse între 2 şi 2,5 (4,03 în 2007 şi 5,06 în 2008), acestea fiind mai mari,

ceea ce arată că întreprinderea nu întâmpină dificultăţi în achitarea datoriilor exigibile pe termen

scurt, însă menţinerea nejustificată a unei rate exagerate arată un management slab al capitalului

de lucru, blocarea banilor în stocuri supradimensionate, creanţe neîncasate şi în disponibil în cont

curent.

Creşterea ratei lichidităţii generale în anul 2008 cu 25,55% a fost determinată de creşterea

activelor circulante (cu 31,45%) într-o măsură mai mare decât au crescut datoriile exigibile pe

termen scurt (cu 4,88%).

Rata lichidităţii reduse, având în perioada analizată valorile 3,93 în 2007 şi 4,94 în 2008,

arată evident faptul că lichiditatea redusă nu s-a încadrat în intervalul valorilor favorabile

cuprinse între 0,8 şi 1. Rata lichidităţii reduse indică posibilitatea de acoperire imediată, cu

activele cele mai lichide, a obligaţiilor pe termen scurt, însă valorile supraunitare înregistrate

reflectă o politică prudent de finanţare a stocurilor din resursele pe termen lung.

Rata lichidităţii imediate arată capacitatea întreprinderii de a plăti datoriile imediat

exigibile. Valorile ratei lichidităţii imediate înregistrate în perioada analizată de 2,85 în 2007 şi

2,62 în 2008 se încadrează în valorile favorabile, care trebuie să fie mai mari de 0,3, ceea ce

înseamnă că întreprinderea dispune de o potenţială capacitate de plată a datoriilor pe termen scurt

din disponibilităţi.

2.3 Rata solvabilităţii pe termen mediu şi lung

Rata solvabilităţii pe termen mediu şi lung exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi

achita obligaţiile băneşti, imediate sau îndepărtate, faţă de terţi.

78

RSTL =

RSTL2007 = = 3,5

RSTL2008 = = 4,25

Analizând rata solvabilităţii pe termen mediu şi lung în perioada 2007 – 2008, observăm

că aceasta s-a încadrat în valorile normale, mai mari decât 1,50 (3,5 în 2007 şi 4,25 în 2008),

exprimând capacitatea întreprinderii de a achita datoriile totale, garantând astfel datoriile prin

patrimoniu. Creşterea acestei rate cu 21,42% a fost determinată de creşterea activului (cu 9,71%

în 2008) şi de micşorarea datoriilor totale (cu 9,75%).

3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITĂȚIIAprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune recurgerea la un

procedeu frecvent utilizat în analiza financiară – analiza pe baza ratelor.

Rată este un raport între două posturi de bilanţ, din contul de rezultat, sau din bilanţ şi

contul de rezultat, echivalent cu termenul de coeficient, indice, procent. Între elementele

raportului trebuie să existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi relaţii

directe între mărimile ce se compară.10

Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute şi prezintă avantajul

că permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său

concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia.

10 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

79

În ansamblul indicatorilor economico-financiari, ratele de rentabilitate se situează printre

cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii. Principalele rate de

rentabilitate utilizate în analiza economico-financiară a întreprinderii sunt: rata de rentabilitate

economică, rata de rentabilitate financiară, rata de rentabilitate de exploatare, rata rentabilității

comerciale.

Ratele de rentabilitate sunt calculate atât ca valoare procentuală, cât şi ca evoluţie,

conform tabelului nr. 9:

Tabelul nr. 9. Calculul ratelor de rentabilitate

Denumire indicatorFor - mula

2007 2008 i2008/2007

Ratele de rentabilitate comercială

Rata marjei comerciale

(RMC)

MC

Vvmf 27,29% 14,61% 0.53

Rata marjei brute de exploatare

(REBE)

EBE

CA 28,80% 27,13% 0,94

Rata marjei nete de exploatare

(RRE)

RE

CA 20,49% 13,49% 0.65

Rata marjei nete

(RRNE)

RNE

CA 18,79% 14,18% 0,75

Rata marjei brute de autofinanţare

(RCAF)

CAF

CA 27,17% 27,96% 1,02

Rata marjei asupra valorii adăugate EBE

80

(RVA) VA 79,35% 77,38% 0,97

Ratele de rentabilitate economică

Rentabilitatea economică a activului total

(RTA)

RE

TA 15,46% 11,14% 0,71

EBE

TA 21,72% 22,41% 1,03

Rentabilitatea economică a activului economic

(RAE)

RE

Aec

15,87%10,84% 0,68

EBE

Aec

22,30%21,80% 0,97

Ratele de rentabilitate financiară

Rentabilitatea financiară netă

(Rfin)

RNE

CP 22,19% 18,24% 0,82

Rentabilitatea financiară înainte de impozitate (Rfiimp)

Rciimp

CP 26,50% 21,91% 0,82

Randamentul capitalurilor proprii

(RCP)

Dv

CP 7,26% 5,20% 0,71

Ratele de rentabilitate economică arată eficienţa mijloacelor materiale şi

financiare alocate întregii activităţi a întreprinderii, astfel:

Rentabilitatea economică a activului total, calculată cu ajutorul rezultatului exploatării a

înregistrat valori pozitive şi descrescătoare (scădere cu 27,95%). Diminuarea acestei rentabilităţi

a fost determinată de scăderea rezultatului exploatării (cu 20,92%) şi creşterea activului total (cu

9,71%). Calculată cu ajutorul excedentului brut de exploatare, rentabilitatea economică a

activului total a înregistrat valori pozitive cu evoluţie uşor crescătoare (cu 3,17), ca urmare a

creşterii excedentului brut de exploatare cu 13,16%.

81

Rentabilitatea economică a activului economic a înregistrat valori pozitive şi

descrescătoare, datorită diminuării rezultatului exploatării (cu 20,92% ) sau datorită creşterii

activului economic (cu 15,80%) într-o proporţie mai mare decât a crescut excedentul brut al

exploatării. Valorile înregistrate de rentabilitatea activului economic arată posibilitatea

întreprinderii de a asigura reînnoirea şi remunerarea activului său economic.

Ratele de rentabilitate financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de a degaja profit

din capitalurile proprii, angajate în activitatea sa, astfel:

Rentabilitatea financiară netă a înregistrat un trend descrescător (22,19% în 2007 şi

18,24% în 2008). Diminuarea valorii rentabilităţii financiare nete s-a datorat micşorării

rezultatului exploatării (cu 20,92%) şi creşterii capitalurilor proprii (cu 10,30% în 2008 faţă de

2007).

Rentabilitatea financiară înainte de impozitare a înregistrat valori descrescătoare (cu

17,33% în 2008 faţă de 2007). Scăderea acestui indicator a fost determinată de creşterea

capitalurilor proprii (cu 10,30%) şi scăderea rezultatului curent înainte de impozitare (cu 8,77%).

Randamentul capitalurilor proprii urmează evoluţia rentabilităţii financiare nete,

diminuând cu 39,61% în 2008, această evoluţie fiind determinată de creşterea capitalurilor

proprii (cu 10,30%) şi scăderea dividendelor distribuite (cu 20,92%).

Rata rentabilității de exploatare reflectă eficiența valorificării resurselor și, indirect

poziția firmei față de concurență:

-rata rentabilităţii resurselor consumate:

rc = profit din exploatare/cheltuieli de exploatare*100

rc 2007 = 11.662.518 * 100 = 24.8 rc 2008 = 9.223.306 * 100 = 15.13

46.979.489 60.948.908

- rata valorii adăugate:

82

rva= Valoarea adăugată/producţia exerciţiului*100

rva2007 = 20.649.216 *100 = 44 rva2008 = 23.964.049 * 100 = 39,3

46.979.489 60.948.908

Ratele de rentabilitate comercială apreciază randamentul diferitelor stadii ale activităţii

întreprinderii, astfel:

Rata marjei comerciale pune în evidenţă strategia comercială a firmei. Rata analizată a

înregistrat o evoluţie descrescătoare (27,29% în 2007 şi 14,61% în 2008), reducerea ratei marjei

comerciale a fost determinată de creşterea cifrei de afaceri (cu 20,11%).

Rata marjei brute de exploatare arată aptitudinea proprie a activităţii de exploatare de a

degaja profit, astfel, aceasta a înregistrat o evoluţie descrescătoare, cu 18,79% în 2007 şi 14,18%

în 2008. Diminuarea ratei marjei brute de exploatare a fost determinată de creşterea cifrei de

afaceri (cu 20,11%) într-o proporţie mai mare decât creşterea excedentului brut al exploatării (cu

13,16%).

Rata marjei nete de exploatare a înregistrat şi ea un trend descrescător (cu 34,16% în

2008 faţă de 2007), datorită diminuării rezultatului exploatării (cu 20,92%) şi creşterea cifrei de

afaceri (cu 20,11%).

Rata marjei nete a înregistrat valori descrescătoare (diminuare cu 24,54% în 2008 faţă de

2007). Diminuarea ratei marjei nete a fost determinată de creşterea cifrei de afaceri (cu 20,11%)

şi de scăderea rezultatului net (cu 9,40%).

Rata marjei brute de autofinanţare reflectă surplusul de resurse de care dispune

întreprinderea pentru a-şi asigura dezvoltarea. Rata marjei brute de autofinanţare a înregistrat o

evoluţie uşor crescătoare (cu 2,83% în 2008 faţă de 2007). Această creştere a fost determinată de

creşterea capacităţii de autofinanţare (cu 23,63%) într-o proporţie mai mare faţă de creşterea

cifrei de afaceri.

Rata marjei asupra valorii adăugate a înregistrat o evoluţie descrescătoare (cu 2,49% în 2008

faţă de 2007). Reducerea marjei asupra valorii adăugate s-a datorat creşterii valorii adăugate (cu

83

16,05% în 2008) într-o măsură mai mare decât a crescut excedentul brut al exploatării (cu

13,16% în 2008).

4. DIAGNOSTICUL RISCULUI FINANCIAR

Riscul financiar apare în legătură cu politica de finanțare a întreprinderii prin capitalurile

proprii și împrumuturi.

Ratele de îndatorare caracterizează situaţia îndatorării întreprinderii în raport cu resursele

acesteia, precum şi sursele de finanţare rezultate din activitatea însăşi a întreprinderii.

Principalele rate de îndatorare analizate sunt:

1. Gradul de îndatorare generală sau rata levierului exprimă gradul în care capitalurile

proprii asigură finanţarea activităţii întreprinderii.

2. Rata de îndatorare financiară exprimă gradul de îndatorare pe termen lung.

84

3. Rata independenţei financiare măsoară ponderea capitalurilor proprii în ansamblul

resurselor permanente.

Aceste rate calculate pe perioada anilor 2007 – 2008, sunt prezentate în tabelul nr. 10:

Tabelul nr. 10. Calculul ratelor de îndatorare

Denumire indicator

For –

mula2007 2008 i2008/2007

Gradul de îndatorare generală

(L)

D

CP 0,44 0,36 0,81

Rata datoriilor financiare

(RDf)

Dftml

Cperm

0,160,12 0,75

Rata independenţei financiare

(RIf)

CP

Cperm

0,830,88 1,06

Gradul de îndatorare generală. în perioada analizata, a înregistrat valori descrescătoare

care se încadrează în valori favorabile, fiind mai mici de 1 (0,44 în 2007 şi 0,36 în 2008), ceea ce

arată dependenţa redusă a întreprinderii faţă de creditorii săi. Evoluţia descrescătoare a gradului

de îndatorare general a fost determinată de reducerea datoriilor totale (cu 9,75%) şi creşterea

capitalurilor proprii (cu10,30%).

Rata de îndatorare financiară a înregistrat valori mai mici decât 0,5 (0,16 în 2007 şi 0,12

în 2008) ceea ce arată că valoarea datoriilor financiare pe termen mediu şi lung este foarte mică

85

în comparaţie cu capitalurile proprii, întreprinderea putând contracta şi alte credite bancare

pentru finanţarea investiţiilor.

Rata independenţei financiare, ale cărei valori favorabile trebuie să fie mai mari decât

0,5, a înregistrat valori de 0,83 în 2007 şi 0,88 în 2008. Aceasta demonstrează că întreprinderea

este independentă financiar şi arată o situaţie favorabilă.

Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse

permanente. Structura financiara corespunzatoare. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida. Solvabilitate patrimoniala ridicata. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE

Exista intarzieri privind incasarea creantelor. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus. Evolutia stocurilor si creanțelor nu se incadrează în limitele de eficiență.

Concluzii

Ca urmare a diagnosticului financiar prin prisma bilanţului financiar, a interpretării

tuturor indicatorilor echilibrului financiar putem aprecia poziţia financiară a societăţii ca fiind

una favorabilă, întreprinderea desfăşurând o activitate profitabilă.

Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive atât în 2007, cât şi în 2008 demonstrează faptul

că fondul de rulment financiar este suficient de mare pentru a asigura nu numai finanţarea stabilă

a ciclului de exploatare, dar în acelaşi timp permite deţinerea de disponibilităţi băneşti sau

efectuarea de plasamente. În situaţii extreme, această configuraţie permite stingerea datoriilor pe

termen scurt fără a crea probleme privind continuarea activităţii.

86

Altfel spus, în termeni financiari, capitalurile permanente sunt suficiente pentru

asigurarea unei finanţări stabile a tuturor imobilizărilor, a întregii exploatări şi a unei rezerve de

lichidităţi.

Capitolul 6

Diagnosticul calităţii managementului

1. METODE DE MANAGEMENT PRACTICATE

S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. practică o metode de management prin obiective.

Este sistemul de management cel mai frecvent folosit. Acest tip de managemnt poate fi definit ca

un sistem de management, bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul

executantilor care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi

respectiv a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.

Managementul întreprinderii are în vedere, pentru atingerea obiectivelor propuse,

practicarea unui management prin obiective şi rezultate combinat cu un management prin bugete

de venituri şi cheltuieli. Prin acest tip de management se urmăreşte rezolvarea următoarelor

funcţii ale societăţii:

a) Funcţia de cercetare – dezvoltare. În cadrul proiectului se urmăreşte crearea unei morii

de porumb prin achiziţionarea şi montarea de utilaje noi, realizarea investiţiilor în

rezolvarea problemelor de mediu şi asigurarea cu utilităţi necesare în cadrul fabricii în

conformitate cu cerinţele procesului de producţie, crearea de produse noi, organizarea

producţiei şi muncii.

b) Funcţia comercială. Managementul societăţii îşi asumă responsabilitatea orientării

activităţii de producţie către piaţă. Se va urmări desfăşurarea activităţii de promovare a

produselor, identificarea unui număr mare de distribuitori şi a furnizorilor de materii prime

pentru obţinerea unui raport calitate/preţ optim, gestionarea corectă a stocurilor.

87

c) Funcţia de producţie. Managementul va fi unul bazat pe rezultate, urmărindu-se

atingerea planului de producţie în intervalul de timp stabilit, obţinându-se sortimentele în

cantităţile şi calităţile prestabilite, utilizând cel puţin 80% din capacitatea instalaţiilor şi

utilajelor din secţiile de producţie.

d) Funcţia de personal. Conducerea va urmări motivarea personalului prin oferirea de

recompense, crearea unui mediu de muncă confortabil, asigurarea mijloacelor de

comunicare în cadrul firmei necesare unei bune desfăşurări a activităţii. Societatea fiind

condusă printr-un management prin obiective şi rezultate, superiorul ierarhic trebuie să

comunice rezultatele aşteptate, astfel încât angajatul să poată evalua nivelul efortului pe

care trebuie să-l depună pentru atingere obiectivelor.

e) Funcţia financiar-contabilă. Conducerea economico-financiară se bazează pe bază de

bugete şi constă în stabilirea nivelului costului orei de funcţionare pe centre de gestiune,

structurii cheltuielilor, nivelul costurilor unitare, gradului de fiscalitate. Aceasta funcţie

mai implică planificarea şi execuţia financiară, analiza economico-financiară a

rezultatelor, controlul financiar intern, contabilitatea firmei Concret conceperea şi

implementarea managementului prin obiective în cadrul unităţii a implicat şase etape

principale:

a. stabilirea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii;

b. stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale;

c. conturarea sistemului de obiective oferă premisa necesară elaborării celorlalte componente

ale M.P.O. – programele de acţiuni, calendarele de termen, bugetele şi lista metodelor

pentru ansamblul întreprinderii;

d. adoptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural şi informaţional ale

întreprinderii la cerinţele realizării obiectivelor;

e. permanenta urmărire a realizării obiectivelor şi corectarea eventualelor abateri;

f. evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea personalului.

2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ OPERAŢIONALĂ ŞI

FUNCŢIONALĂ A SOCIETĂŢII

88

Organizarea este cea specifică societăţii comerciale în conformitate cu Legea nr.15/1990.

Adunarea Generală a Asociaţilor este organul suprem de decizii şi control, aceasta putând

fi controlată de Comisia de Cenzori. Adunarea Generală a Asociaţilor se întruneşte o data pe an,

dată la care se stabilesc obiectivele pentru anul următor şi de asemenea se aprobă bilanţul pe

anul anterior. În subordinea Adunării Generale a Asociaţilor se afla Consiliul de Administrare,

urmând directorul sau managerul general.

În unitate se disting mai multe categorii de relaţii organizatorice :

relaţii de autoritate care decurg din poziţia ierarhică precizată prin intermediul normelor

din regulamentul întreprinderii ce conferă dreptul de formulare al deciziilor. Sunt întâlnite în

unitate relaţii de autoritate ierarhice între director şi subordonaţi care alcătuiesc birourile din

întreprindere sau între contabil şef şi biroul financiar, analize, preţuri, etc. De asemenea, sunt

întâlnite şi relaţii de stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru soluţionarea

diferitelor probleme;

relaţii de cooperare-includ toate comunicaţiile informale uneori amabile sau de bună

vecinătate datorită cărora, în final se realizează acţiuni complexe. Se stabilesc între posturi

situate pe acelaşi nivel ierarhic, dar în compartimente diferite (biroul normare, salarizare,

personal, învăţămînt şi biroul financiar, analize preţuri, de exemplu) ;

relaţiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate în efectuarea

controlului (control tehnic de calitate, ateliere de producţie).

Societatea este condusă de un preşedinte, care are şi calitatea de director

general.Gestiunea societăţii este verificată Comisia de Cenzori, formată din trei membri.

Directorul general al societăţii este ajutat de directorul executiv tehnic şi de directorul executiv

economic. Directorul tehnic este conducătorul direcţiei producţie. Directorul economic

(şeful direcţiei economice) are în subordine următoarele compartimente:

biroul financiar-contabilitate-preţuri;

oficiul de calcul;

biroul aprovizionare.

89

Compartimentul activităţii de producţie este subordonat directorului general şi

îndrumă, conduce şi răspunde de activitatea de producţie, având următoarele atribuţii:

asigură desfăşurarea activităţii compartimentelor funcţionale din subordinea sa în scopul

realizării programelor de producţie si a reparării dotării;

ia măsuri pentru elaborarea şi respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la

programarea, pregătirea şi urmărirea producţiei;

asigură respectarea normelor de tehnică a securităţii şi protecţia muncii, ia măsuri

împotriva celor care nu le respecta;

răspunde de activitatea de organizare a producţiei şi muncii în scopul creşterii

productivităţii muncii, reducerii costurilor, creşterii rentabilităţii şi beneficiului societăţii.

Compartimentul comercial are atribuţiile:

asigură fundamentarea propunerilor pentru organigrama unităţii, schemei de personal, a

atribuţiilor fiecărui sector de activitate, a veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea de baza

şi a altor activităţi, a tarifelor pentru prestaţii etc.;

asigura contractele pentru prestaţii, întocmeşte facturi pentru activitatea de bază, asigura

analizele economice pe secţii privind realizarea veniturilor şi cheltuielilor şi îndeplinirea

sarcinilor de către conducere;

elaborează planul de prestaţii, venituri şi cheltuieli al unităţii pe structuri şi activităţi (de bază

şi alte activităţi).

Pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a activităţii societăţii este necesară o permanenţă

urmărire a realizării obiectivelor precum şi o evaluare a realizării obiectivelor şi recompensare a

personalului.


un sistem de management axat pe

obiective si rezultate

existenţa unui sistem de management

diversificat

existenţa multor relaţii, foarte

complexe între personalul de

conducere şi executanţi

90

Concluzii

Analiza diagnostic are ca scop caracterizarea unei întreprinderi prin evidenţierea

punctelor tari si punctelor slabe, ceea ce va permite fundamentarea raţionamentelor pentru

proiecţiile prevăzute în planul de afaceri şi a principalelor măsuri necesare asigurării viabilităţii

şi dezvoltării firmei în viitor.

Din punct de vedere financiar firma ARCADA COMPANY S.R.L, are autonomie

financiară, are venituri mari realizate din activitatea de exploatare, datorii reduse şi solvabilitate

generală foarte bună, însă are o viteză de circulaţie a activelor circulante redusă şi nu are active

necorporale.

Deşi are o concurenţă mare, obiectivele generale şi orientările referitoare la modul de

valorificare a sortimentelor de paine fabricate au dus la consolidarea poziţiei sale pe piaţă. S.C.

ARCADA COMPANY S.R.L are reţea proprie de distribuţie, un număr mare de unităţi deschise

şi o gamă de produse diversificată. Are o capacitate mare de producţie şi procese de fabricaţie

diferite în funcţie de produsele realizate. Compania are personal calificat, cu experienţă, bine

remunerat, însă are un deficit de muncitori direct productivi.

Firma are un potenţial tehnologic ridicat , dar pe viitor se recomanda ridicarea eficienţei

prin creşterea utilizării fondului de timp disponibil al echipamentelor.

91

Bibliografie

1. Maxim, Emil, Diagnosticarea şi evaluarea organizaţiilor, Ediţia aIII-a revăzută, Ed.

Sedcom Libris, Iaşi 2010

2. Maxim, Emil, Marketing, Ediţia a II-a revăzută şi imbunatăţită,Ed. Sedcom Libris, Iaşi

2003

3. Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţiei ”România de

mâine”, Bucureşti, 1997

4. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2000

92

Analiza Diagnostic a SC Arcada Company SRL

Documents

Transcript of Analiza Diagnostic a SC Arcada Company SRL