Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în ... de impact.pdf · PROIECT COD SMIS...

„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”

PROIECT COD SMIS 24120

Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului

tehnologic şi inovării

Raport

2

Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării

Studiul realizat în cadrul contractului „Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a

performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi in-

strumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare” de un consorţiu format

din 16 entităţi coordonat de Institutul IRECSON.

Consorţiul realizat pentru implementarea contractului:

1. Institutul IRECSON

2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării

3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică

4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Da-

rabont" Bucureşti

5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti

6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

7. Centrul de Informare Tehnologică Impact

8. Universitatea de Nord din Baia Mare

9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala Institutul

de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca

10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa

11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa

12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea

13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice

Rm. Vâlcea

14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad

15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş

16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad

3


Cuprins:

Introducere ......................................................................................................................................................... 5

1. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european -

Strategia UE 2020 ........................................................................................................................................ 6

2. Despre abordarea metodologică ................................................................................................................. 8

3. Impactul tehnico-ştiinţific .......................................................................................................................... 13

3.1 Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD .......................................................................... 13 3.2 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011 ........................................................... 16 3.3 Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării ................................................................... 17

4. Impactul economico-financiar ................................................................................................................... 20

4.1 Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 ................................................. 20 4.2 Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice .......................................................... 26 4.3 Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010 ........... 28 4.4 Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011 ................................................. 29 4.5 Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2011 ................................................................... 30

5. Impactul social .......................................................................................................................................... 32

5.1. Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 .................. 32 5.2. Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI .............................................. 34 5.3. Recrutarea personalului .................................................................................................................. 37 5.4. Situaţia posturilor din domeniul CDI ............................................................................................... 38

6. Impactul politicilor de ITT la nivel regional ................................................................................................ 40

6.1. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare ................................................................................. 41 6.2. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de conducere a inovării” ........... 42 6.3. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de creare a cunoştinţelor” ........ 43 6.4. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un

sistem relaţional” ......................................................................................................................... 44 6.5. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Performanţa activităţilor de inovare” .......... 45 6.6. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Proprietatea intelectuală” ........................... 46 6.7. Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare ................................................................... 47

7. Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT ........................................................................................ 49

7.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI ............................................................ 49 7.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional . 51

8. Concluzii .................................................................................................................................................... 55

Anexa 1 - Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada 2008-2011

Anexa 2 - Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada 2008-2011

Anexa 3 - Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării

4


5


Introducere

Raportul de faţă încheie un întreg set de analize realizate în cadrul proiectului “Dezvoltarea

capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic

pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile “- COD SMIS nr. 24120.

Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un con-

sorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre de inova-

re) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de Institutul Român de

Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON.

Prin tema abordată, “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul trans-

ferului tehnologic şi inovării (ITT)”, raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în

prezent în cadrul proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor

care urmează să fie desfăşurate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor

putea sta la baza Strategiei Naţionale în domeniul ITT.

Raportul reprezintă ultima piesă din tabloul Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare,

care urmează să fie prezentată grupului ţintă al proiectului. Celelalte două piese care au fost deja

adăugate tabloului, sunt: „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în

domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional” şi “Evaluarea gradului de inovare şi

identificarea barierelor în calea inovării la nivelul regiunilor de dezvoltare”.

Până la data realizării Raportului de analiză, grupul ţintă al proiectului era format din 771

persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor care au în coordonare institute naţionale de

cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate din ANCS, funcţionari publici din cadrul

Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de rang O, I şi II plus sectoarele Municipiu-

lui Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au exprimat interesul de a participa în cadrul

acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare din cadrul administraţiei centrale şi loca-

le. Personalul din grupul ţintă va fi specializat în monitorizare, evaluare şi raportare, în vederea ela-

borării politicilor publice în domeniul inovării şi transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi

mecanismele necesare.

Raportul este structurat pe 8 capitole. Primul capitol este o prezentare a cadrului general de

reglementare şi organizare a activităţii CDI din România precum şi a contextului general european

în rezonanţă cu Strategia UE 2020. Al doilea capitol este despre abordarea metodologică. În capito-

lele 3,4 şi 5 este realizată analiza impactului politicilor ANCS în domeniul ITT asupra mediului

CDI. Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anche-

tă statistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, fir-

me/întreprinderi cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat

în administrarea ANCS.

Capitolul 6 urmăreşte impactul general al politicilor de ITT asupra mediului economic de la

nivel regional. Analiza impactului general al politicilor ITT la nivel regional se bazează pe rezultatele

Studiului Inobarometru 2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului politicilor de ITT la nivel

regional este dată de scorurile obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare.

Punctele tari şi slabe ale politicilor în domeniul ITT obţinute în urma analizelor efectuate,

sunt prezentate în Capitolul 7.

Capitolul 8 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă mai era necesar)

nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta îl poa-

te avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea, am reuşit să

conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale proiectului care vor răspunde aşteptărilor mediului de

ITT şi ale grupului ţintă al proiectului.

6


1. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european - Strategia UE 2020

Intrarea României în UE a impus adaptarea accelerată a economiei româneşti la cerinţele pieţei euro-

pene, inclusiv a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI).

Ca urmare, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în perioada 2005-2006 a co-

ordonat elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2007-2013 (strategia naţiona-

lă), care a fost aprobată prin HG 217/2007.

În acest mod s-au creat premisele dezvoltării sistemului domeniului CDI din România care au presu-

pus susţinerea acestuia până la nivelul anului 2013 în baza următoarelor obiective generale (strategice):

- crearea de cunoaştere – prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf, competitive pe plan eu-

ropean şi internaţional;

- creşterea competitivităţii româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor economici şi

transferul cunoştinţelor în practica economică;

- creşterea calităţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii generatoare de beneficii socio-economice

în societatea românească.

Realizarea acestor obiective generale a presupus stabilirea unei serii de obiective specifice, precum:

- creşterea performanţei ştiinţifice;

- dezvoltarea resurselor sistemului;

- întărirea sectorului privat;

- creşterea capacităţii instituţionale;

- extinderea cooperării internaţionale.

Implementarea strategiei naţionale se realizează prin Planul Naţional CDI – PNII, aprobat prin HG

475/2007. Pentru desfăşurarea Planului Naţional au fost dezvoltate o serie de instrumente precum:

- programe componente;

- modele investiţionale pentru finanţarea acestora;

- proceduri de monitorizare;

- indicatori de evaluare şi impact la nivel de programe, componente şi de plan.

În Programul de Guvernare 2005-2008, în perspectiva elaborării Strategiei Naţionale de CDI şi a

Planului Naţional CDI – PNII, au fost prevăzute, referitor la sistemul CDI, următoarele:

- dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate;

- corelarea politicilor industriale cu cele ale activităţilor CDI prin:

dezvoltarea mecanismelor de transfer tehnologic al rezultatelor CDI în economie;

sprijinirea sectorului privat în activităţile de CDI;

- creşterea cheltuielilor totale pentru CDI;

- creşterea capacităţii instituţionale în sistemul CDI, atât la nivelul instituţiilor publice cât şi al

unităţilor şi personalului din CDI.

Ca urmare, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării obiectivelor strategice CDI cu cele dez-

voltate la nivel european.

Contextul european actual are în prim planul său Strategia 2020, care vine să împlinească

nerealizările Strategiei Lisabona, aceasta din urmă atingându-şi doar parţial ţintele propuse. Una dintre

ţintele principale era plasarea Uniunii Europene pe locul I în lume la competitivitate, având ca orizont anul

2010. Dar, la nivelul anului 2010, Uniunea Europeană nu se afla pe locul I în lume, şi, comparând cu anul

2000 şi-a mai diminuat din forţa competitivă, în comparaţie cu alţi actori globali.

7


Strategia UE 2020 a fost lansată ca o nouă strategie pentru a ieşi din criză. Aceasta vizează reluarea

creşterii economice şi transformarea UE într-un lider global. Dacă Strategia Lisabona vorbea de eforturi

comune, noua strategie, denumită “Strategia UE 2020”, vorbeşte despre eforturi individuale cu suportul

Uniunii Europene.

Comisia Europeană a lansat în 24 noiembrie 2009 un document de consultare publică, intitulat UE

2020. În documentul de lucru al Comisiei, au fost propuse trei obiective tematice importante pentru UE

având ca orizont anul 2020: crearea de valoare prin cunoaştere, dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în

cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea şi crearea unei economii competitive, conectate şi

ecologice.

Creşterea economică bazată pe cunoaştere: noua strategie trebuie să ofere condiţii cadru adecvate

pentru inovare şi cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a resurselor publice şi private.

Educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea sunt principalele priorităţi pentru realizarea societăţii

europene bazată pe cunoaştere.

Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea:

beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei de muncă, competenţele

acesteia constituind un element central pentru creşterea economică europeană. Întărirea culturii

antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă

un instrument care contribuie la creşterea economică.

Crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice: noua economie a UE va trebui să facă

faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa în creştere pentru resurse şi

pieţe, dar şi a celor impuse de emisiile de carbon. Europa are nevoie de infrastructuri de transport şi energie

modernizate şi interconectate, precum şi de acoperire de 100% în bandă largă. Politica industrială trebuie să

aibă o nouă abordare prin punerea accentului pe sustenabilitate, inovare şi competenţe, astfel încât să poată

contribui efectiv la creştere şi creare de locuri de muncă.

Strategia economică pentru următorii 10 ani a fost lansată pe 3 martie 2010, iar armonizarea

politicilor naţionale în domeniul ITT pentru a răspunde obiectivelor strategiei europene presupune un întreg

proces din care face parte şi proiectul: „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în

domeniul inovării şi transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltari socio-economice durabile”,

lansat la data de 13 iulie 2011. Finalizarea acestui proces ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel

naţional ca răspuns la Strategia UE 2020.

Cum ar trebui să răspundă mediul CDI din România la această strategie?

Printr-o cooperare şi coordonare a entităţilor de CDI pentru a găsi soluţii care să conducă la:

creştere economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

creştere economică durabilă prin promovarea unor rezultate de cercetare competitive, aplicabile

în economie care să genereze emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor

creştere economică inclusivă prin promovarea unui mediu de cercetare cu un grad ridicat de

ocupare a forţei de muncă, generatoare de coeziune socială şi teritorială.

Pentru a măsura aceste obiective largi, Comisia a stabilit cinci indicatori de referinţă la nivel UE,

dintre care unul este cu predilecţie adresat mediului de cercetare: 3% din PIB trebuie să fie investit în

cercetare şi dezvoltare.

Miza Strategiei Europa 2020 trebuie legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru a putea

aşeza economia României pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme fundamentale şi tendinţe

lipsite de viabilitate ale mediului economic românesc pe care nu le mai putem ignora. Avem nevoie să

construim un nou model economic bazat pe cunoaşterea obţinută prin cercetare, educaţie şi inovare.

8


2. Despre abordarea metodologică

Modelul conceptual de analiză de impact a politicilor ANCS în domeniul ITT urmăreşte evaluarea

impactului pe 4 nivele:

Nivelul 1 : Impactul tehnico-ştiinţific al politicii ANCS

Nivelul 2 : Impactul economico-financiar al politicii ANCS

Nivelul 3 : Impactul social al politicii ANCS

Nivelul 4 : Impactul general al politicii ANCS

Analiza impactului politicilor ANCS acoperă perioada 2008-2011 şi pe alocuri conţine estimări pen-

tru 2012.

Nivelurile 1, 2, 3 privesc impactul politicii ANCS asupra mediului de CDI, iar nivelul 4 priveşte im-

pactul general al politicilor ITT asupra mediului economic de la nivel regional.

Niveluri de impact ale politicii ANCS şi mediile de acţiune ale acestora

În general, în domeniul CDI putem vorbi mai degrabă de un impact pe termen mediu şi lung şi mai

puţin pe termen scurt. Dar există totuşi şi cazuri de politici care au avut un impact imediat (pe termen scurt)

asupra mediului de CDI. Impactul asupra mediului de CDI poate fi văzut pe termen scurt, mediu şi lung în

timp ce impactul general asupra mediului economic nu poate fi văzut decât pe termen lung.

Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anchetă sta-

tistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, firme/întreprinderi

cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat în administrarea ANCS.

Ancheta s-a desfăşurat în luna octombrie 2011. Din acest motiv, răspunsurile obţinute pentru anul 2011 con-

stituie estimări care au inclus şi perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului.

În vederea evaluării impactului tehnico-ştiinţific al politicii ANCS prin anchetă au fost colectate

(urmărite) informaţii referitoare la:

Numărul documentaţiilor tehnico-economice elaborate de unităţile cu activitate de CD în perioa-

da 2008–2010;

Numărul documentaţiilor tehnico-economice achiziţionate de unităţile cu activitate de CD în pe-

rioada 2008 – 2010;

Numărul brevetelor sau cererilor de brevete înregistrate în perioada 2008 – 2010;

Numărul brevetelor sau cererilor de brevete achiziţionate în perioada 2008 – 2010;

Politici ANCS

în domeniul

ITT

Mediul de CDI (institute naţionale de

cercetare-dezvoltare,

firme cu activitate de

cercetare înscrise în

Registrul Potenţialilor

Contractori (RPC) )

Nivelul 1

Nivelul 2

Nivelul 3

Impact

Mediul economic în

general

Nivelul 4

9


Numărul modelelor şi desenelor industriale protejate în perioada 2008 – 2010;

Numărul modelelor şi desenelor industriale achiziţionate în perioada 2008 – 2010;

Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) înregistrate

în perioada 2008 – 2010;

Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) achiziţionate

în perioada 2008-2010;

Evoluţia numărului de rezultate CDI in perioada 2008 – 2010, si anume:

- Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI;

- Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI;

- Citări în reviste de specialitate cotate ISI;

- Brevete de invenţie;

- Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate;

- Produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii;

- Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii;

- Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare,

comandate de beneficiar;

- Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI;

- Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program;

- Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale;

- Prototipuri;

- Normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, reali-

zate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar;

Informarea unităţilor cu activitate de CDI privind politicile europene si naţionale in domeniu;

Informarea unităţilor cu activitate de CDI cu privire la rezultatele din ultimii ani (2008, 2009, 2010).

Impactul economico-financiar al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la:

Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI a firmelor în perioada 2008-2010 (inclusiv gradul de

aplicabilitate si valorificare a rezultatelor de CD in economie in perioada analizata);

Numărul proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice (naţionale, europene, internaţionale);

Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010;

Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada 2008-2010;

Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2010.

Impactul social al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la:

Evoluţia şi structura personalului implicat în activitatea de CDI;

Formele de perfecţionare pentru angajaţii din activitatea de CD;

Recrutarea personalului;

Situaţia posturilor din domeniul CDI.

Grupul ţintă al anchetei a fost format din:

- microîntreprinderi cu activitate de CD;

- întreprinderi mici şi mijlocii cu activitate de CD;

- întreprinderi mari cu activitate de CD;

- institute naţionale de cercetare-dezvoltare.

Eşantionul anchetei a fost de 565 unităţi cu activitate de CD, unităţi înregistrate în RPC. Rezultatele

obţinute prin ancheta statistică efectuată reprezintă estimaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 3,9%

garantate cu o probabilitate de 95%. Ancheta în rândul unităţilor de CD s-a adresat managerului unităţii

observate sau unei persoane din conducerea unităţilor respective, persoană care are o imagine de ansamblu

asupra situaţiei activităţii CDI din perioada 2008-2011.

Impactul general al politicii ANCS asupra mediului economic de la nivelul regiunilor de dez-

voltare va cumula efectele tehnico-ştiinţifice, economico-financiare şi sociale ale politicii ANCS asupra

mediului de CDI alături de alte efecte înregistrate în domeniul ITT la nivelul operatorilor economici. Evalua-

rea impactului general are la bază un sistem de indicatori grupaţi pe factori de inovare, sistem folosit pentru

evaluarea şi analiza inovării la nivel regional şi care a fost proiectat în cadrul studiului “Inobarometru 2011”.

10


Pentru evaluarea impactului general al politicii ANCS la nivel regional au fost luaţi în considerare

următorii factori principali ai inovării:

1. potenţialul de conducere a inovării – pentru a cuantifica condiţiile structurale necesare asigurării

potenţialului de inovare);

2. potenţialul de creare a cunoştinţelor – pentru a măsura investiţiile în potenţialul uman ca resursă a

activităţilor de cercetare-dezvoltare – element cheie al economiei bazată pe cunoaştere);

3. capacitatea inovare şi de integrare într-un sistem relaţional – pentru a măsura eforturile de inova-

re la nivelul operatorului economic;

4. performanţa inovării – pentru a măsura performanţa, exprimată în termeni de valoare adăugată;

5. proprietatea intelectuală – pentru a măsura rezultatele obţinute prin prisma exploatării cunoştin-

ţelor şi activelor intangibile.

Modelul conceptual abordat propune evaluarea impactului ITT prin analize comparative ale regiuni-

lor analizate din perspectiva inovării. Astfel, este propusă o abordare a evaluării impactului ITT la nivelul

unei regiuni prin comparaţie cu celelalte regiuni analizate din perspectiva inovării.

Figura 2.1 „Intrări şi ieşiri” ale modelului conceptual pentru evaluarea impactului ITT

Modelul de evaluare se bazează pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul

de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţi-

lor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de caracterizare obţinând un

număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori de evaluare. Factorii de

analiză ai inovării, subfactorii asociaţi şi indicatorii de evaluare sunt prezentaţi în Anexa 3.

Factorii de analiză a inovării sunt în strânsă legătură cu componenta economică a inovării,

reflectându-se în eficienţa economică la nivelul regiunilor.

Prin agregarea rezultatelor pe subfactorii de inovare se obţine impactul general al ITT la nivelul unei

regiuni de dezvoltare. Pentru fiecare indicator a fost acordat un anumit punctaj în funcţie de valorile acestuia.

Sistemul de punctare operează cu valori cuprinse între 0 – 100.

Pentru fiecare factor supus evaluării, se asociază un coeficient de ponderare. De asemenea, pentru fi-

ecare subfactor se atribuie un coeficient de importanţă, astfel încât, valoarea coeficientului de ponderare aso-

ciat factorului de evaluare să reprezinte suma coeficienţilor de importanţă stabiliţi pentru subfactorii asociaţi

factorilor respectivi (vezi tabelul 2.1).

Grupul factorilor de evaluare şi coeficienţii de ponderare asociaţi, sistemul de subfactori, caracteris-

ticile şi coeficienţii de importanţă asociaţi subfactorilor, setul de indicatori de inovare aferenţi subfactorilor

constituie un model de stabilire a impactului general în domeniul ITT pentru o regiune de dezvoltare.

Aplicaţia IT Regiuni de

dezvoltare (1…8)

Infrastructura de inovare

(intrări ale inovării)

Rezultate ale inovării

(ieşiri ale inovării)

Ierarhizarea gradelor de

inovare ale regiunilor

11


Factorii, subfactorii şi indicatorii de evaluare s-au stabilit în urma unei cercetări preliminare care a

utilizat literatura economică, aprecieri ale lumii academice şi ale comunităţii de afaceri, și care a fost apro-

fundată în cadrul proiectului de cercetare INNOREG 92-079/2008.

Impactul ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare va fi cuantificat în ceea ce vom denumi în conti-

nuare pe parcursul Ghidului nostru, gradul de inovare al unei regiuni de dezvoltare și se va stabili prin inter-

pretarea punctajului mediu calculat pe baza factorilor inovării şi a coeficienţilor de ponderare, obţinut cu

ajutorul relaţiei:

(gradul de inovare exprimat în funcţie de factorii inovării)

unde:

Ginov - gradul de inovare

Gi – gradul de inovare aferent factorului i i = 1,5

ci – coeficient de ponderare asociat factorului i i = 1,5

(gradul de inovare pe factori de inovare)

unde: ijG - gradul de inovare asociat factorului i i = 1,5

ijCr – punctajul acordat subfactorului j asociat factorului i i = 1,5

j – coeficient de importanţă asociat subfactorului j

(gradul de inovare exprimat în funcţie de subfactorii de inovare)

Dacă: 0 ≤ Ginov (Re g) < 33 atunci Regiunea are un potenţial mic de inovare

33 ≤ Ginov (Re g) < 66 atunci Regiunea are un potenţial mediu de inovare

66 ≤ Ginov (Re g) atunci Regiunea are un potenţial mare de inovare

De asemenea, modelul permite analiza gradului de inovare pe factorii inovării şi stabilirea punctelor

tari şi slabe ale fiecărei regiuni.

5

1

)Re(

i

iiinov cGgG

i i

j

n

j

ij

n

j i

jii

ij Cr

cCgG

1 1

)Re(

5

1 1

)Re(

i

ij

n

j i

jinov Cr

cgG

i

12


Tabelul 2.1 Factorii de analiză a inovării, subfactorii asociaţi şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare la nivel regional

NR. FACTOR

Ponderea

factorului

în calculul

gradului de

inovare (ci)

SUBFACTORI

Ponderea

subfactorilor în

gradul de inovare

pe factorul (αi)

1 Potenţialul de

conducere a inovării 21.02

1.1 Educaţie formală şi non-formală 5,25

1.2 Personal implicat în activităţi de

cercetare – dezvoltare tehnologică

(CDT)

5,25

1.3 Personal implicat în promovare,

marketing, prognoză şi supravegherea

mediului economic

5,26

1.4 Susţinerea inovării la nivelul auto-

rităţilor publice 5,26

2 Potenţialul de creare

a cunoştinţelor 20.53

2.1 Public 10,26

2.2 Privat 10,27

3

Capacitatea

de inovare şi de

integrare într-un

sistem relaţional

20.88

3.1 Inovare 10,44

3.2 Cooperare şi colaborare 10,44

Performanţa

activităţilor de inovare 21.16

4.1 Realizarea de produse/tehnologii

sau servicii noi/modernizate pe piaţă

sau implementarea de tehnologii

noi/modernizate la nivelul organizaţiei

5,29

4.2 activităţi de CDT 5,29

4.3 activităţi de consultanţă (servicii) 5,29

4.4 activităţi de promovare, marketing

şi distribuţie 5,29

5 Proprietatea

intelectuală 16.41

5.1 Documentaţii tehnico-economice

(documentaţii de realizare produ-

se/servicii, studii de fezabilitate, studii

de piaţă, planuri de afaceri, proiecte

tehnico-economice, etc.)

4,10

5.2 Brevete de invenţie 4,10

5.3 Modele şi desene industriale prote-

jate 4,10

5.4 Altele (copyright, mărci înregistra-

te, reţete, indicaţii geografice, specii

vegetale şi animale, etc).

4,11

13


3. Impactul tehnico-ştiinţific

3.1 Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD În perioada 2008–2010, numărul mediu de documentaţii elaborate pe unitate cu activitate principală

sau secundară de CD este de cca 15 documentaţii (însemnând cca 5 documentaţii pe an). În ce priveşte do-

cumentaţiile achiziţionate, numărul mediu al acestora în perioada 2008-2010 a fost de cca 2 documentaţii pe

unitate cu activitate de CD.

În perioada 2008-2010, la fiecare două unităţi avem în medie 3 brevete sau cereri de brevete înregis-

trate, iar una din 10 unităţi de CD a achiziţionat un brevet sau drepturile de folosire a unui brevet.

Tabel 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD

Documentaţii tehnico-economice elaborate/achiziţionate pe unitate de CD

1. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de

CD, în perioada 2008 – 2010 14,67

2. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activita-

te de CD, în perioada 2008 – 2010 2,32

Brevete înregistrate înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD

3. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de

CD, în perioada 2008 – 2010 1,39

4. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de

CD, în perioada 2008 – 2010 0,12

Modele şi desene industriale înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD

5. Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD, în perioada

2008 – 2010

1,16

6. Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD în peri-

oada 2008 – 2010

0,38

Alte bunuri intangibile înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD

7. Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii

geografice, etc.) înregistrate pe unitate de CD, în perioada 2008-2010

0,62

8. Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii

geografice, etc.) achiziţionate pe unitate de CD, în perioada 2008-2010

0,20

Numărul modelelor şi desenelor industriale înregistrate în perioada 2008-2010 a fost în medie de 1

model pe unitate de CD, la fiecare 10 unităţi fiind achiziţionate cca 4 modele industriale. În ce priveşte ale

bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) avem o înregistrare la două

unităţi de CD.

14


Figura 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada 2008-2010 (număr mediu de rezultate ITT pe unitate de CD)

Întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) produc majoritatea brevetelor și a documentaţiilor tehnico

– economice, 61% respectiv 55% din totalul acestora. În schimb, întreprinderile mari (peste 250 angajaţi) au

realizat 81% dintre modelele și desenele industriale protejate în perioada 2008-2010 și 35% dintre celelelate

bunuri intangibile înregistrate precum copyright, mărci, reţete, indicaţii geografice şi altele asemenea, în aceeaşi

perioadă.

14.67

2.32

1.39

0.12

1.16

0.38

0.62

0.2

0 5 10 15 20

Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de CD

Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activitate de CD

Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de CD

Numărul mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de CD

Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD

Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD

Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) înregistrate pe

unitate de CD

Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) achiziţionate pe

unitate de CD

Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada 2008-2010

15


Tabel 3.2 Structura rezultatelor înregistrate de ITT după tipul întreprinderii

(mărimea întreprinderii) care le-a produs în perioada 2008-2010 (%)

Tip de întreprindere

Micro-

întreprindere (până la 9 anga-

jaţi)

Întreprindere

mică (10-49 angajaţi

Întreprindere

mijlocie (50-249 angajaţi)

Întreprindere

mare (peste 250 angajaţi)

Total

(%)

Structura numărului de documentaţii

tehnico-economice elaborate de institu-

ţii în perioada 2008 – 2010

3,34 7,76 55,49 33,41 100,00

Structura numărului de brevete sau

cereri de brevete înregistrate în perioada

2008 - 2010

2,25 14,45 60,90 22,39 100,00

Structura numărului de modele şi dese-

ne industriale protejate în perioada 2008

– 2010

0,00 3,70 15,59 80,71 100,00

Structura numărului de alte bunuri

(copyright, mărci înregistrate, reţete,

indicaţii geografice, etc.) înregistrate în

perioada 2008-2010

7,51 24,32 33,63 34,53 100,00

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt cele mai active în ce priveşte brevetele, elaborarea docu-

mentaţiilor tehnico-economice şi protejarea altor bunuri intangibile precum copyright, mărci, reţete, indicaţii

geografice şi altele asemenea, în perioada 2008-2010. În schimb, întreprinderile mari se remarcă în special

prin realizarea modelelor şi desenelor industriale protejate.

Figura 3.2 Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderii care le-a produs

în perioada 2008-2010

3.34

2.25

7.51

7.76

14.45

3.7

24.32

55.49

60.9

15.59

33.63

33.41

22.39

80.71

34.53

0 20 40 60 80 100

Documentaţii tehnico-economice elaborate

Brevete sau cereri de brevete înregistrate

Modele şi desene industriale protejate

Alte bunuri intangibileînregistrate

Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderilor (%)

Întreprindere mare

Întreprindere mijlocie

Întreprindere mică

Microîntreprindere

16


3.2 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011

Analiza tendinţei de evoluţie a rezultatelor CDI în perioada 2008-2011 a fost realizată în baza datelor

calitative obţinute prin ancheta desfăşurată în rândul managerilor de unităţi cu activitate de CD. Specificita-

tea acestor date calitative este că faţă de datele cantitative, în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl consti-

tuie o apreciere a respondentului de genul: “a crescut/ la fel/ a scăzut” sau “ va creşte/ la fel/ va scădea”, în

cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen.

Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o sin-

gură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma

unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a

fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost convenite (stabilite):

până la ± 5% relativă stabilitate;

de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;

de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;

peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.

Încheiem scurta expunere a metodologiei de analiză cu menţiunea că soldul conjunctural indică per-

cepţia respondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar NU trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau

scăderii valorii unui indicator statistic.

Tabelul 3.3 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011

în baza soldurilor conjuncturale*

2009 faţă de 2008 2010 faţă de 2009 2011 faţă de 2010

Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specia-

litate cotate ISI → → →

Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI → → →

Citări în reviste de specialitate cotate ISI → → →

Brevete de invenţie → → ↘

Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate ↘ → ↘

Produse rezultate din activităţi de cercetare,

bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii ↗ ↗ →

Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare,

bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii → → →

Studii prospective şi tehnologice şi servicii

rezultate din activitatea de cercetare-

dezvoltare, comandate de beneficiar

→ ↗ →

Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specia-

litate fără cotaţie ISI ↗ ↗ →

Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe

internaţionale cu comitet de program → → →

Modele fizice, modele experimentale, modele

funcţionale → ↗ →

Prototipuri → → ↗

Normative, proceduri, metodologii, reglemen-

tări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate,

realizate în cadrul programelor naţionale sau

comandate de beneficiar

→ → →

*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţ i-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate

17


În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada 2008-2011 după o

relativă stagnare a numărului de brevete între 2008-2010, s-a înregistrat o scădere moderată a acestuia în

2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -10%). Pe acest fond şi numărul de citări în sistemul ISI ale cercetări-

lor brevetate a suferit o scădere care s-a manifestat în special în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -6%) şi

în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -9%).

Tabelul 3.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia numărului de brevete

de invenţie şi a numărului de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (%)

Brevete de invenţie

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunc-

tural (%)

2009 faţă de 2008 16.32 71.97 11.72 100.00 4.60

2010 faţă de 2009 13.17 72.02 14.81 100.00 -1.65

2011 faţă de 2010 8.16 73.88 17.96 100.00 -9.80

Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunc-

tural

(%)

2009 faţă de 2008 2.44 88.78 8.78 100.00 -6.34

2010 faţă de 2009 3.38 87.92 8.70 100.00 -5.31

2011 faţă de 2010 3.37 84.62 12.02 100.00 -8.65

Creşteri moderate au înregistrat în perioada analizată:

numărul de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI, care a crescut mo-

derat în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural +11%) şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural

+7%)(vezi Anexa 1);

numărul de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale care a crescut moderat în

2010 faţă de 2009 (sold conjunctural +7%)(vezi Anexa 1).

Restul rezultatelor de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada 2008-2011 (vezi Anexa 1).

3.3 Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării

Unităţile de cercetare sunt mai informate despre politicile şi programele naţionale care finanţează pro-

iectele CDI (66% dintre unităţi susţinând acest lucru), decât despre politicile europene în domeniul CDI şi pro-

gramele europene pentru CDI (cca 55% dintre unităţi considerând că sunt informate în legătură cu acestea).

Tabelul 3.5 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI (%)

Sunteţi informat cu privire la:

Da

(%)

Nu

(%)

Total

(%)

Politicile europene în domeniul CDI 54,78 45,22 100,00

Politicile naţionale în domeniul CDI 65,61 34,39 100,00

Programele europene care finanţează proiectele de CDI 56,46 43,54 100,00

Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI 65,74 34,26 100,00

18


Figura 3.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI (%)

În perioada 2008-2011 una din 3 unităţi de CD au accesat programe naţionale de finanţare a cercetă-

rii, în timp ce una din 5 unităţi a accesat programe europene.

Tabelul 3.6 Accesarea programelor europene şi naţionale care finanţează proiecte CDI

Aţi accesat în perioada 2008-2011:

Da

(%)

Nu

(%)

Total

(%)

Programe europene care finanţează proiectele de CDI 21,14 78,86 100,00

Programe naţionale care finanţează proiectele de CDI 30,20 69,80 100,00

Figura 3.4 Accesarea programelor de finanţare CDI în perioada 2008-2011(%)

54.78%

65.61%

56.46%

65.74%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Politicile europene în domeniul CDI

Politicile naţionale în domeniul CDI

Programele europene care

finanţează

proiectele de CDI

Programele naţionale care

finanţează

proiectele de CDI

Informarea în domeniul CDI

21.14%

30.20%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

Programe europene care f inanţează proiectele de CDI

Programe naţionale care f inanţează proiectele de CDI

Accesarea programelor de finanţare CDI

19


Majoritatea întreprinderilor (64%) susţin că sunt informate despre rezultatele CDI din ultimii ani

(2008, 2009, 2010) din domeniul lor de activitate.

Tabelul 3.7 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani

(2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor (%)

Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani

(2008, 2009, 2010) în domeniul dvs. de activitate ?

Da 64,23

Nu 35,77

Total 100,00

Figura 3.5 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor (%)

64,23%

35,77%

Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii

ani (2008, 2009, 2010) în domeniul dvs de activitate ?

Da

Nu

20


4. Impactul economico-financiar

4.1 Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada 2008-2011

Managerii unităţilor de CDI au apreciat că activitatea de CDI a cunoscut o relativă stabilitate în peri-

oada 2008-2010 şi au estimat o scădere moderată (sold conjunctural de -6%) în 2011 faţă de 2010.

Tabelul 4.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia

activităţii de CDI a unităţii în perioada 2008 – 2011 (%)

Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold

conjunctural (%)

2009 faţă de 2008 19.20 56.21 24.59 100.00 -5.39

2010 faţă de 2009 19.53 55.76 24.71 100.00 -5.18

2011 faţă de 2010 19.01 56.34 24.65 100.00 -5.63

Aproximativ 25% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin că acti-

vitatea de CDI în perioada 2009-2011 a cunoscut o descreştere. Dintre cei care susţin scăderea activităţii de CDI

în perioada 2009-2011, peste 42% consideră că aceasta s-a diminuat cu mai mult de -25% (vezi tabelul 4.2).

Tabelul 4.2 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile

procentuale ale activităţii CDI a unităţii în perioada 2008 – 2011 (%)

Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011

Creşterea/descreşterea

procentuală

2009 faţă de 2008

(%) 2010 faţă de 2009 (%) 2011 faţă de 2010 (%)

A crescut 0%-5% 31,71 34,94 39,51

5%-10% 12,20 18,07 14,81

10%-15% 2,44 8,43 4,94

15%-20% 10,98 15,66 14,81

20%-25% 8,54 1,20 1,23

Peste 25% 34,15 21,69 24,69

Total 100,00 100,00 100,00

A scăzut 0%-5% 18,10 22,86 22,86

5%-10% 5,71 10,48 13,33

10%-15% 4,76 4,76 7,62

15%-20% 14,29 8,57 3,81

20%-25% 7,62 11,43 4,76

Peste 25% 49,52 41,90 47,62

Total 100,00 100,00 100,00

21


Dacă activitatea de CDI a înregistrat o uşoară scădere în perioada 2009-2011, manifestată în special

în 2011 faţă de 2010 după estimările managerilor unităţilor de CD, în schimb, investiţia în activităţile de CDI

a fost considerabil redusă în această perioadă, vârful acestor scăderi manifestându-se în 2009 faţă de 2008

(soldul conjunctural fiind de -14%). Această scădere a investiţiilor a continuat să se manifeste până în 2011

(sold conjunctural de -6% în 2011 faţă de 2010).

Tabelul 4.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia investiţiilor

în activitatea de CDI a unităţii, perioada 2008 – 2011

Investiţia în activitatea de CDI în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 15.33 54.95 29.72 100.00 -14.39

2010 faţă de 2009 17.58 56.53 25.89 100.00 -8.31

2011 faţă de 2010 19.15 55.32 25.53 100.00 -6.38

Procentul celor care au susţinut că investiţiile în activitatea de CDI au scăzut, variază de la 30% în

2009 la 26% în 2011. Peste 37% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin

că investiţiile în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 au cunoscut o scădere cu mai mult de -25%. (vezi

tabelul 4.4).

Tabelul 4.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile

procentuale ale investiţiilor în activitatea CDI a unităţii, în perioada 2008 – 2011(%)

Investiţia în activitatea CDI în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011

Creşterea/descreşterea procentuală 2009 faţă de 2008

(%) 2010 faţă de 2009 (%) 2011 faţă de 2010 (%)

A crescut 0%-5% 40,00 40,54 35,80

5%-10% 20,00 18,92 12,35

10%-15% 4,62 4,05 4,94

15%-20% 12,31 14,86 9,88

20%-25% 3,08 4,05 4,94

Peste 25% 20,00 17,57 32,10

Total 100,00 100,00 100,00

A scăzut 0%-5% 25,40 33,94 33,33

5%-10% 5,56 7,34 8,33

10%-15% 5,56 4,59 2,78

15%-20% 9,52 12,84 10,19

20%-25% 5,56 4,59 2,78

Peste 25% 48,41 36,70 42,59

Total 100,00 100,00 100,00

O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru activitatea de CDI şi pentru investiţiile în activitatea CDI

este prezentată în tabelul 4.5.

22


Tabelul 4.5 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI

(solduri conjuncturale) în perioada 2008-2011*

Evoluţia în baza calculului soldurilor conjuncturale*


Activitatea de Cercetare, Dezvol-

tare, Inovare (CDI) în institu-

ţii/organizaţii

→ → ↘

Investiţia în activităţile de CDI în

instituţii/organizaţii ↘ ↘ ↘

*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate

Figura 4.1 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI în perioada 2008-2011 (solduri conjuncturale)

Managerii unităţilor de CDI estimează o creştere pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011

(sold conjunctural +18,54%). Aproximativ 30% dintre managerii întreprinderilor care au participat la anche-

ta statistică sunt de părere că activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011, va creşte.

Tabelul 4.6 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)

Vă rugăm să estimaţi care va fi

evoluţia activităţii CDI pentru

instituţia/organizaţia dvs. în 2012

faţă de 2011.

Va creşte

(%)

Va fi aproxi-

mativ aceeaşi

(%)

Va scădea

(%)

Total

(%)

Sold

conjunctural

(%)

29.75 59.04 11.21 100.00 +18.54

Evoluţia activităţii de CDI în baza

soldului conjunctural ↗

-5.39% -5.18%-5.63%

-14.39%

-8.31%

-6.38%

-16.00%

-14.00%

-12.00%

-10.00%

-8.00%

-6.00%

-4.00%

-2.00%

0.00%

2009 faţă de 2008

2010 faţă de 2009

2011 faţă de 2010

Soldurile conjuncturale pentru activitatea de CDI şi pentru investiţia în activitatea de CDI

Activitatea de CDI

Investiţia în activitatea de CDI

23


Figura 4.2 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)

Dintre cei care susţin creşterea activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011, cca 27% consideră că aceasta

va creşte cu peste 25%, iar 52% sunt de părere că aceasta va creşte cu până la 10% (vezi tabelul 4.7).

Tabelul 4.7 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia

procentuală pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)

Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în instituţii/organizaţii în 2012

faţă de 2011

Creşterea/descreşterea procentuală (%)

A crescut 0%-5% 33,08

5%-10% 19,23

10%-15% 4,62

15%-20% 11,54

20%-25% 4,62

Peste 25% 26,92

Total 100,00

A scăzut 0%-5% 28,57

5%-10% 16,33

10%-15% 2,04

15%-20% 10,20

20%-25% 8,16

Peste 25% 34,69

Total 100,00

Gradul de aplicabilitate în economie al rezultatelor de CD a fost scăzut, după cum susţin 65% dintre

managerii unităţilor de CD.

29,75%

59,04%

11,21%

Estimarea evoluţiei activităţii CDI

în 2012 faţă de 2011

va creste

va fi aproximativ la fel

va scadea

24


Tabelul 4.8 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI în perioada 2008-2010,

în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)

Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI in perioada 2008-2010 (%)

Scăzut 64,7

Ridicat 35,3

Total 100.00

Figura 4.3 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010, în opinia managerilor unităţilor CDI (%)

În perioada 2008-2010, gradul de valorificare a rezultatelor de CD în economie a fost scăzut, după

cum susţin 71% dintre managerii unităţilor de CDI.

Tabelul 4.9 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010,

în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)

Gradul de valorificare a rezultatelor de CDI în economia românească,

în perioada 2008-2010 (%)

Scăzut 71,1

Ridicat 28,9

Total 100.00

64,7%

35,3%

Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010

Scazut

Ridicat

25


Figura 4.4 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010, în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)

Pe tipuri de rezultate CD, în perioada 2008-2010, cele mai valorificate au fost documentaţiile tehni-

co-economice (49% din totalul acestora fiind valorificate), fiind urmate de modele şi desene industriale (22%

dintre acestea fiind valorificate) şi de brevete (cca 9% dintre acestea fiind valorificate prin vânzare, transfer

de drepturi de proprietate industrială, consultanţă, etc.).

Tabelul 4.10 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în economie în total

rezultate de ITT realizate în perioada 2008-2010 (%)

Documentaţii tehnico-economice

Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de ser-

vicii în perioada 2008-2010 în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada

2008-2010(%) 49,40

Brevete înregistrate

Ponderea brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă) în

perioada 2008 – 2010 în totalul brevetelor înregistrate în perioada 2008-2010 (%) 8,58

Modele şi desene industriale

Ponderea modelelor sau desenelor industriale valorificate în perioada 2008 – 2010 în totalul

modelelor sau desenelor industriale înregistrate în perioada 2008-2010 (%) 22,33

71,1%

28,9%

Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010

Scazut

Ridicat

26


Figura 4.5 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada 2008-2010 (%)

4.2 Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice

În 2008, aproximativ 19% dintre unităţile cu activitate de CDI au coordonat cel puţin un proiect de

CDI finanţat din fonduri publice. Procentul unităţilor care au coordonat cel puţin un proiect, în total unităţi

de CD, a scăzut la 17% în 2009 ajungând în 2011 la 13%. Această tendinţă a fost înregistrată şi în cazul insti-

tuţiilor/organizaţiilor care au fost parteneri în cel puţin un proiect (de la 26% unităţi de CD care au fost par-

teneri în cel puţin un proiect CDI în 2008, la 18% în 2011).

Tabel 4.11 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI

finanţate din fonduri publice naţionale, în perioada 2008-2011 (%)

Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice,


2008 2009 2010 2011

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un

proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 18,70 16,90 15,40 12,9

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin

un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 25,50 23,00 22,83 17,90

Figura 4.6 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice, în perioada 2008-2011 (%)

49.40%

22.33%

8.58%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Documentaţii tehnico-economice

Modele sau desene industriale

Brevete

Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada în perioada 2008-2010

18.70% 16.90% 15.40%12.90%

25.50%23.00% 22.83%

17.90%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

2008 2009 2010 2011

Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat

proiecte CDI finanţate din fonduri publice naţionale

Ponderea unitatilor

care au fost parteneri în cel puţin un proiect CDI in total unitati CD

Ponderea unitatilor care au coordonat cel puţin un proiect CDI in

total unitati CD

27


Tabel 4.12 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice

naţionale, în perioada 2008-2011

2008 2009 2010 2011

Număr mediu de proiecte coordonate pe institu-

ţie/organizaţie cu activitate de CDI 13,78 11,43 11,41 8,79

Număr mediu de proiecte în parteneriat pe institu-

ţie/organizaţie cu activitate de CDI 9,75 7,20 6,39 4,11

Numărul mediu de proiecte finanţate din fonduri naţionale pe unitate de CD care a coordonat astfel

de proiecte a scăzut de la 14 proiecte în 2008 la 9 proiecte în 2011. Această tendinţă s-a înregistrat şi în

cazul numărului mediu de proiecte în care o instituţie/organizaţie este parteneră, de la 10 proiecte în 2008 la

4 proiecte în 2011.

Figura 4.7 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice, în perioada 2008-2011

În ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, asistăm la un fenomen în sens invers, procentul

unităţilor care au coordonat un asemenea proiect, în total unităţi de CD, urcând de la 2% în 2008 la 7% în

2011. Acelaşi trend se înregistrează şi în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora

crescând de la 9% în 2008 la 12% în 2011.

Tabel 4.13 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI

finanţate din fonduri europene, în perioada 2008-2011 (%)

Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene,


2008 2009 2010 2011

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un proiect în

total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 1,9 3,2 5,3 6,9

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un proiect

în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 8,7 10,1 11,9 11,9

13.78

11.43 11.41

8.79

9.75

7.26.39

4.11

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011

Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate

din fonduri publice pe unitate CD care a derulat asemenea proiecte

Număr mediu de proiecte în

parteneriat pe unitate CD

Număr mediu de proiecte

coordonate pe unitate CD

28


Figura 4.8 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada 2008-2011 (%)

Referitor la proiectele finanţate din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), procentul

unităţilor care au coordonat un asemenea proiect se situează la cca 2-3%. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi

în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora în fiecare an fiind de cca 2-3%.

Tabel 4.14 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate

din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), în perioada 2008-2011 (%)

Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioa-

da 2008-2011

2008 2009 2010 2011

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un pro-

iect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 2,48 2,83 3,19 2,48

Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un

proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 1,95 2,12 3,01 3,36

4.3 Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010

Cea mai mare parte a rezultatelor activităţii de CD în întreprinderi (59%) sunt pur teoretice; 24% au

aplicabilitate imediată, iar 12% necesită un proces de transfer tehnologic mai complex.

Tabelul 4.15 Structura rezultatelor CDI pe întreprindere cu activitate de CD

după potenţialul de aplicare al acestora în economie (%)

Structura rezultatelor de CDI (%)

Rezultate de CD cu aplicare imediată în economie 24,29

Rezultate de CD care necesită un proces de transfer tehnologic mai complex 12,10

Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu aplicabilitate redusă în economia româ-

nească, dar care pot fi valorificate pe piaţa europeană 4,24

Rezultate de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) 59,38

Total 100,00

1.90%3.20%

5.30%

6.90%

8.70%

10.10%

11.90%

11.90%

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

20.00%

2008 2009 2010 2011

Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene

Ponderea unităţilor care au

fost partener în cel puţin un

proiect CDI in total unitati CD

Ponderea unităţilor care au

coordonat cel puţin un proiect CDI in total unitati CD

29


Conform opiniei managerilor unităţilor de CD, cca o treime în medie din rezultatele unei unităţi de

CD pot fi aplicate în economie.

Figura 4.9 Structura rezultatelor de CD pe întreprindere cu activitate de CD după potenţialul de aplicare al acestora în economie (%)

4.4 Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011

Tabelul 4.16 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI

în perioada 2008-2011

Ponderea unităţilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor

cu activitatea CDI în perioada 2008-2011, în total unităţi CD (%)

2008 2009 2010 2011

Costuri salariale 63,89 80,00 80,00 77,22

Costuri deplasări 50,94 75,47 80,19 78,30

Costuri materii prime şi materiale 56,96 79,11 82,28 76,58

Costuri servicii 55,70 70,89 88,61 79,75

Costuri de regie 47,83 68,70 80,87 78,26

Procentul unităţilor CD care au întâmpinat probleme cu costurile salariale a crescut de la 64% în

2008 la 80% în 2009 și 2010, după care a coborât la 77% în 2011. La aceste probleme se adaugă cele legate

de costurile cu servicii, costurile de regie, cu deplasările și cele cu materiile prime și materiale (peste 77%

dintre unităţi întâmpinând probleme în acoperirea acestor costuri).

24,29%

12,1%

4,24%

59,38%

Structura rezultatelor de CDI pe unitate de CD după potenţialul

de aplicare al acestora în economie

Rezultate de CD cu aplicare imediată

în economie

Rezultate de CD care necesită un

proces de transfer tehnologic mai complex

Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu

aplicabilitate redusă în economia românească, dar care pot fi

valorificate pe piaţa europeană

Rezultate de CD fără aplicabilitate

(rezultate teoretice)

30


Figura 4.10 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011 (%)

Problemele s-au acutizat în perioada 2009-2010, înregistrând pe alocuri și creșteri de 33 de puncte

procentuale (cum s-a întâmplat în cazul costurilor de regie, procentul unităţilor care au avut probleme la

aceste costuri crescând de la 48% în 2008 la 81% în 2010). După care în 2011 lucrurile au început să se mai

îndrepte, procentul întreprinderilor care au continuat să se confrunte cu asemenea probleme în 2011 scăzând

cu între 2 şi 10 puncte procentuale pe categorii de costuri, faţă de 2010.

4.5 Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2011

În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada 2008-2011 s-a înre-

gistrat o scădere accentuată a capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne pentru cercetare-

dezvoltare tehnologică (CDT), care s-a manifestat prin scăderi moderate de la an la an (solduri conjuncturale

de cca -15%), dar care pe total perioadă au condus la confruntarea unităţilor cu o scădere substanţială a fon-

durilor atrase pe plan intern per personal cu activitate de CDT.

Cum era de așteptat, această situaţie a condus la o scădere însemnată în perioada 2008-2011 a pon-

derii veniturilor din CDT din total venituri ale unităţilor, care s-a manifestat tot prin scăderi moderate anuale

(solduri conjuncturale de -9% de la un an la altul).

Tabelul 4.17 a. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor

din CDT din total venituri ale unităţii (%)

Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu

activitate CDT, mil lei/om)

A crescut (%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 10.30 63.46 26.25 100.00 -15.95

2010 faţă de 2009 11.65 62.46 25.89 100.00 -14.24

2011 faţă de 2010 11.04 62.66 26.30 100.00 -15.26

63.89%50.94% 56.96% 55.70% 47.83%

80.00%75.47% 79.11% 70.89% 68.70%

80.00%80.19% 82.28% 88.61%

80.87%

77.22%78.30% 76.58% 79.75%

78.26%

0.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

350.00%

Costuri salariale

Costuri deplasări

Costuri materii prime şi

materiale

Costuriservicii

Costuri de regie

Ponderea unitatilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor cu activitateaCDI, in total unitati CD (%)

2011

2010

2009

2008

31


Tabelul 4.17 b. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor

din CDT din total venituri ale unităţii (%)

Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD (%)

A crescut (%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 9.43 72.45 18.11 100.00 -8.68

2010 faţă de 2009 9.33 72.39 18.28 100.00 -8.96

2011 faţă de 2010 10.74 69.63 19.63 100.00 -8.89

Alţi indicatori ai activităţii de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada 2008-2011 (vezi Anexa 2).

O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru câţiva indicatori financiari ai activităţii de CDI este pre-

zentată în tabelul 4.18.

Tabelul 4.18 Evoluţia indicatorilor financiari ai unităţilor privind activitatea CDI


Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2010 (solduri conjuncturale)


Capacitatea de atragere a surselor de finanţare inter-

ne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal

cu activitate CDT, mil lei/om)

↘ ↘ ↘

Capacitatea de atragere a surselor externe de finan-

ţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal

cu activitate CDT, mil lei/om) → → ↘

Ponderea veniturilor din valorificarea produse-

lor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul

veniturilor CDT (%) → → →

Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale

unităţii de CD (%) ↘ ↘ ↘

Ponderea veniturilor din consultanţă din total veni-

turi ale unităţii de CD(%) → → →

Ponderea veniturilor din valorificarea de documen-

taţie tehnico-economică din total venituri din CDT → → →

Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din

total venituri din CDT → → →

Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi dese-

nelor industriale protejate din total venituri din CDT → → →

Ponderea veniturilor din copyright din total venituri

din CDT → → →

*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţi-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate

32


5. Impactul social 5.1. Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada

2008-2011 Numărul de cercetători a înregistrat în perioada 2008-2011 scăderi continue anuale moderate (soldul

conjunctural de la un an la altul fiind cuprins între -13% și -11%). Aceste scăderi chiar dacă au fost moderate

au contribuit la amplificarea fenomenului pe întreaga perioadă.

Tabelul 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi

pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada 2008-2011* (%)

Cercetători

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 7.31 72.76 19.93 100.00 -12.62

2010 faţă de 2009 7.33 71.00 21.67 100.00 -14.33

2011 faţă de 2010 7.62 74.17 18.21 100.00 -10.60

Ingineri tehnologi

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 1.86 82.97 15.17 100.00 -13.31

2010 faţă de 2009 2.78 83.02 14.20 100.00 -11.42

2011 faţă de 2010 4.94 81.79 13.27 100.00 -8.33

Tehnicieni şi asimilaţi

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 2.88 78.53 18.59 100.00 -15.71

2010 faţă de 2009 4.44 78.10 17.46 100.00 -13.02

2011 faţă de 2010 5.11 80.19 14.70 100.00 -9.58

Alte categorii de salariaţi

A crescut

(%)

Este aproximativ

aceeaşi (%)

A scăzut

(%)

Total

(%)

Sold conjunctural

(%)

2009 faţă de 2008 5.68 70.66 23.66 100.00 -17.98

2010 faţă de 2009 7.57 68.45 23.97 100.00 -16.40

2011 faţă de 2010 9.15 72.24 18.61 100.00 -9.46

*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţ i-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles).

33


Același fenomen s-a întâmplat și cu inginerii tehnologi, dar și cu tehnicienii. Nici celelalte categorii

de salariaţi nu au fost exceptate, numărul acestora înregistrând scăderi substanţiale în special în 2009 faţă de

2008 (sold conjunctural -18%) și în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural -16%).

Figura 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada 2008-2011 (%)

O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru numărul de angajaţi pe categorii de personal din activitatea

CDI este prezentată în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2 Evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicat în activitatea CDI


Evoluţia personalului implicat în activitatea de CDI (solduri conjuncturale)*


Cercetători

↘ ↘ ↘

Ingineri tehnologi

↘ ↘ ↘

Tehnicieni şi asimilaţi

↘ ↘ ↘

Alte categorii de salariaţi

↘ ↘ ↘

*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institu-tul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles).

Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate

-12.02%

-14.33%

-10.60%

-13.31%

-11.42%

-8.33%

-15.71%

-13.02%

-9.58%

-17.98%

-9.46%

-20.00%

-18.00%

-16.00%

-14.00%

-12.00%

-10.00%

-8.00%

-6.00%

-4.00%

-2.00%

2009 față de 2008 2010 față de 2009 2011 față de 2010

Evoluţia categoriilor de personal implicate în activitatea CDI în perioada

2008-2011 (solduri conjuncturale)

Cercetatori

Ingineri tehnologi

Tehnicieni si asimilati

Alte categorii de personal

34


5.2. Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI

Marea majoritate a managerilor unităţilor de CD (81%) consideră că poziţiile ocupate de personalul

implicat în activităţi de CDI sunt adecvate competenţelor acestuia.

Tabelul 5.3 Corelarea posturilor cu competenţele personalului (%)

Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în

2010 sunt/nu sunt în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor.

(%)

Nu sunt 18,83

Sunt 81,17

Total 100,00

Figura 5.2 Corelarea posturilor cu competenţele personalului (%) Posturile din activitatea de CDI necesită o actualizare permanentă a competenţelor și abilităţilor per-

soanelor care le ocupă, după cum susţin 85% dintre managerii unităţilor care au fost cuprinse în anchetă.

Tabelul 5.4 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor

și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute (%)

Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare

permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă.

(%)

Nu necesită 14,68

Necesită 85,32

Total 100,00

19%

81%

Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 nu sunt/sunt în cea mai mare

parte adecvate competenţelor lor

Nu sunt

Sunt

35


Figura 5.3 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute (%)

Marea majoritate a unităţilor (75%), după opinia managerilor lor, susţin dezvoltarea abilităţilor și

competenţelor personalului.

Tabelul 5.5 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor

personalului de către unităţile de CDI în opinia managerilor (%)

Unitatea dvs. susţine dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor personalului ?

(%)

În mică măsură 24,94

În mare măsură 75,06

Total 100,00

25%

75%

Susţinerea abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile de CDI, în opinia managerilor

În mică măsură

În mare măsură

Figura 5.4 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor

personalului de către unităţile CDI, în opinia managerilor (%) Managerii care susţin necesitatea actualizării permanente a competenţelor personalului pentru postu-

rile ocupate sunt și cei care susţin în marea lor majoritate (81%) dezvoltarea abilităţilor personalului (vezi

tabelul 5.6)

15%

85%

Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o

actualizare permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă

Nu necesită

Necesită

36


Tabelul 5.6 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor personalului

de către unităţile de CDI în funcţie de nevoia de actualizare a acestor competenţe,

în opinia managerilor (%)

Unitatea dvs. susţine dezvoltarea

abilităţilor şi competenţelor perso-

nalului ?

Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare

permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă.

Nu necesită (%) Necesită (%)

În mică măsură 57.1 19.2

În mare măsură 42.9 80.8

Total 100.0 100.0

Forma de perfecţionare cea mai frecventată în perioada 2008-2011, de personalul unităţilor de CD o

constituie cursurile/stagiile de perfecţionare în ţară (peste 63% dintre instituţii/organizaţii menţionând aceas-

tă formă). S-a apelat în perioada 2008-2011 și la cursurile/stagiile de perfecţionare în străinătate, de către

personalul care își desfășoară activitatea în cca 18% din unităţile de CDI.

Tabelul 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare

la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada 2008-2011 (%)

Formele de perfecţionare absolvite de personalul din activitatea de cercetare – dezvoltare în perioada

2008-2011 (ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total

unităţi)

2008 2009 2010 2011

Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară 69,81 68,97 67,82 63,47

Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate 20,13 18,39 17,82 18,56

Procentul întreprinderilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii de perfecţionare în ţară

a scăzut continuu de la an la an, de la 70% în 2008 la 63% în 2011. Aceeași tendinţă s-a înregistrat și în cazul

unităţilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii în străinătate, doar că descreșterile anuale au fost

mai mici de până la -3 puncte procentuale.

Figura 5.5 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada 2008-2011 (%)

69.81% 68.97% 67.82%63.47%

20.13% 18.39% 17.82% 18.56%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

2008 2009 2010 2011

Ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total unităţi CDI

Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară

Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate

37


5.3. Recrutarea personalului

Majoritatea unităţilor de CDI (63%) nu s-au confruntat în perioada 2008-2010 cu probleme în recru-

tarea personalului.

Tabelul 5.8 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada 2008-2010

(ponderea unităţilor care au întâmpinat probleme cu recrutarea personalului (%))

Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada 2008-2010 ?

(%)

Da 37,41

Nu 62,59

Total 100,00

37%

63%

Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada 2008-2010 ?

Da

Nu

Figura 5.6 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada 2008-2010 (%) Cele mai frecvente probleme întâlnite în recrutarea personalului sunt legate de lipsa experienţei pro-

fesionale (aceasta fiind menţionată de 59% dintre managerii care au menţionat că au avut probleme în recru-

tarea personalului), lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului (51%), dar și deficitul de forţă de

muncă (49%)(vezi tabelul 5.9). Dacă avem în vedere și faptul că 46% dintre managerii care au avut probleme

cu recrutarea personalului s-au confruntat și cu neseriozitatea candidaţilor, înţelegem că recrutarea persona-

lului pentru unităţile de CDI poate deveni în viitor o problemă majoră.

Tabelul 5.9 Motivele dificultăţilor întâmpinate în recrutarea personalului (distribuţia procentuală

a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora) (%)

Dacă „DA”, vă rugăm să precizaţi aceste probleme

(%)

Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului 51,26

Lipsa experienţei profesionale 59,30

Deficit de forţă de muncă 49,25

Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă) 23,12

Neseriozitatea candidaţilor 46,23

Servicii slabe oferite de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă 28,64

Altele 23,62

38


Figura 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora (%)

5.4. Situaţia posturilor din domeniul CDI

Managementul cercetării românești este împărţit în două părţi relativ egale, una care susţine că instituţia

pe care o administrează oferă un loc mai bun de muncă în 2011 decât în 2008 și alta care susţine contrarul.

Tabelul 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă

a posturilor din 2011 faţă de 2008 (%)

Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în 2008

(%)

Nu oferă 49,40

Oferă 50,60

Total 100,00

Figura 5.8 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2011 faţă de 2008 (%)

49%51%

Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în 2008

Nu oferă

Oferă

51.26%

59.30%

49.25%

23.12%

46.23%

28.64%

23.62%

0.00% 20.00% 40.00% 60.00%

Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului

Lipsa experienţei profesionale

Deficit de forţă de muncă

Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă)

Neseriozitatea candidaţilor

Servicii slabe oferite de catre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

Altele

Probleme întâmpinate de unităţile de CDI în recrutarea

personalului

39


Aproximativ 65% dintre manageri susţin că pot asigura în 2011 posturile existente la data desfășură-

rii anchetei statistice.

Tabelul 5.11 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor

existente la data desfăşurării anchetei statistice, pentru 2011

Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la această dată în CDI şi pentru 2011

(%)

Nu poate 35,19

Poate 64,81

Total 100,00

Figura 5.9 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor existente la data desfășurării anchetei, pentru 2011 (%)

Rămânem cu optimismul celor cca aproximativ 62% dintre manageri care estimează că unitatea lor

va constitui în 2012 un loc de muncă mai bun faţă de 2011, dar totodată poate constitui motiv de îngrijorare

faptul că 38% dintre managerii unităţilor cuprinse în anchetă au o părere contrară.

Tabelul 5.12 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor

din 2012 faţă de 2011 (%)

Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai bun în 2012 faţă de 2011

(%)

Nu va 38,35

Va 61,65

Total 100,00

35%

65%

Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la

această dată în CDI şi pentru 2011

Nu poate

Poate

40


Figura 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2012 faţă de 2011 (%)

6. Impactul politicilor de ITT la nivel regional

Evaluarea impactului politicilor de ITT la nivel regional foloseşte rezultatele Studiului Inobarometru

2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului acestor politici la nivel regional este dată de scorurile

obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare.

Inovarea la nivelul unei regiuni nu poate fi redusă doar la introducerea noului deoarece accesul la

noutate este favorizat de aspectele politice, sociale şi culturale la nivel regional. Astfel, regiunile trebuie să

ofere un mediu care să aibă cea mai eficientă structură, instituţii şi politici care încurajează inovarea la nive-

lul operatorilor economici.

Inobarometrul ierarhizează capacitatea regiunilor de dezvoltare de a crea şi de a menţine un mediu care

susţine inovarea la nivelul operatorilor economici. Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a inovării la

nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a

inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional,

performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de

caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori

de evaluare. Un număr de 68 de indicatori de analiză au fost incluşi în Inobarometru: 65 indicatori cantitativi şi

3 indicatori calitativi. Prin agregarea rezultatelor pe cei 16 subfactori s-a obţinut gradul de inovare la nivel regi-

onal. Factorii, subfactorii şi indicatorii de analiză a inovării sunt prezentaţi în Anexa 3.

În analiză au intrat cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare, aferente perioadei

2008-2010. Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de evidenţă al rezulta-

telor de cercetare şi prin anchete statistice. Au făcut obiectul anchetelor statistice 9955 întreprinderi şi 422

reprezentanţi ai autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene,

Agenţii de Dezvoltare Regională). Rezultatele obţinute prin ancheta în rândul întreprinderilor reprezintă es-

timaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 1% garantate cu o probabilitate de 95%, iar rezultatele obţinute

prin ancheta în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale sunt însoţite de erori de maxim 5%.

Regiunile sunt ierarhizate de la cea mai inovativă la cea mai puţin inovativă. Numărul relativ mare de

criterii utilizate de Inobarometru asigură o imagine clară a inovării pentru economiile regionale acoperite şi

serveşte ca siguranţă dacă un anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul unui singur criteriu este limitat.

Inovarea la nivelul regiunilor este un domeniu al cunoştinţelor economice, care analizează factorii şi

politicile care influenţează capacitatea unei regiuni de a crea şi menţine un mediu care susţine crearea noului

pentru întreprinderile sale şi care asigură mai multă prosperitate populaţiei. Aceasta înseamnă că întreprinde-

rile depind în mare măsură de mediul în care funcţionează. Unele regiuni susţin inovarea mai mult decât

altele creând un mediu care facilitează inovativitatea operatorilor economici şi încurajează durabilitatea pe

termen lung, iar această situaţie este o măsură a impactului politicilor de ITT la nivel regional.

38%

62%

Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai

bun în 2012 faţă de 2011

Nu va reprezenta

Va reprezenta

41


6.1. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare

Loc Regiune de dezvoltare Scor*

1 Bucureşti - Ilfov 72,96

2 Nord-Est 37,19

3 Centru 31,43

4 Sud 30,95

5 Sud-Est 28,84

6 Sud-Vest 28,75

7 Nord-Vest 27,13

8 Vest 25,11

*Conform studiului Inobarometru 2011

Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori

mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est). Lupta este oarecum inegală atâta timp cât

majoritatea infrastructurii de CDI la nivel naţional este concentrată în regiunea Bucureşti-Ilfov. Dacă urmărim

scorurile obţinute de celelalte regiuni, vom observa că acestea sunt mult mai echilibrate, ecarturile nefiind foar-

te mari între scoruri, ceea ce înseamnă că lupta la nivel regional este mult mai echilibrată.

72.96

37.19

31.43 30.9528.84 28.75 27.13

25.11

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

Bucuresti - Ilfov

Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest

Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare

42


6.2. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de conducere a inovării”



2 Nord-Est 53,42

3 Sud-Vest 52,61

4 Nord-Vest 33,05

5 Sud 30,98

6 Sud-Est 29,63

7 Centru 25,90

8 Vest 22,24


Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după

„Potenţialul de conducere a inovării” sau mai exact atunci când ne referim la:

Educaţie formală şi non-formală;

Personal implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT);

Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic;

Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice.

Regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între ea şi a doua clasată (regiunea

Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud-Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apro-

piat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se află un pluton format din restul regiunilor de

dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de regiunea Vest.

62.39

53.42 52.61

33.0530.98 29.63

25.90

22.24

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

Bucuresti -Ilfov

Nord-Est Sud-Vest Nord-Vest Sud Sud-Est Centru Vest

Gradul de inovare al regiunilor după „potenţialul de conducere a inovării”

43


6.3. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de creare a cu-

noştinţelor”



2 Sud 23,32

3 Nord-Vest 14,80

4 Nord-Est 12,46

5 Vest 8,87

6 Sud-Vest 7,72

7 Sud-Est 5,14

8 Centru 2,74


Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în

regiunea Bucureşti – Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte regiuni.

Mărturie stau valorile înregistrate de această regiune la indicatori precum:

Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori,

Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional),

Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori,

Cheltuieli de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional),

Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%),

ale căror valori care sunt mult mai mari decât în celelalte regiuni de dezvoltare.

100.00

23.32

14.8012.46

8.87 7.725.14

2.74

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

Bucuresti -Ilfov

Sud Nord-Vest Nord-Est Vest Sud-Vest Sud-Est Centru

Gradul de inovare al regiunilor după"Potenţialul de creare a cunoştinţelor"

44


6.4. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”



2 Nord-Est 57,02

3 Centru 56,00

4 Sud-Est 42,37

5 Sud 42,10

6 Vest 38,31

7 Nord-Vest 38,24

8 Sud-Vest 21,30


În ce priveşte „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”, regiunile Nord-Est şi

Centru care ocupă locul II şi respectiv locul III al clasamentului, sunt mai apropiate de locul I (ocupat de

regiunea Bucureşti-Ilfov) decât de restul poziţiilor clasamentului în ce priveşte scorurile obţinute, ceea ce ne

îndreptăţeşte să considerăm că vin mai tare din urmă. Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai

echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regiunea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conduce-

re a inovării ridicat (după cum s-a văzut anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării

în practică.

64,00

57,02 56,00

42,37 42,10

38,31 38,24

21,30

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

Bucuresti -Ilfov

Nord-Est Centru Sud-Est Sud Vest Nord-Vest Sud-Vest

Gradul de inovare al regiunilor după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”

45


6.5. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Performanţa activităţi-

lor de inovare”



2 Sud-Est 47,98

3 Centru 44,51

4 Sud-Vest 39,60

5 Vest 37,88

6 Sud 35,58

7 Nord-Est 31,43

8 Nord-Vest 26,21


O „capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional” ridicată nu este aducătoare în

mod necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de inovare

relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă cel puţin simi-

lară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la „performanţa activităţilor de ITT”). În schimb, regiuni

cu o capacitate de inovare mai mică, pot să o folosească mai eficient şi să obţină o performanţă în activitatea

ITT mai mare (regiunea Sud-Est care ocupă locul IV după „capacitatea de inovare” şi locul II după „perfor-

manţa activităţilor de ITT”). Regiunea Centru, este cea care reuşeşte să demonstreze că lucrurile pot intra în

firescul lor şi anume că performanţa activităţilor de inovare este pe măsura capacităţii de inovare a acesteia,

regiunea ocupând locul III după cei doi factori de analiză. În rest s-ar părea că regiunea Bucureşti-Ilfov este

abonată la locul I, indiferent de factorul de analiză.

66.43734604

47.9814672744.51258886

39.5987347537.87763877

35.57976989

31.42925025

26.20938009

0

10

20

30

40

50

60

70

Bucuresti -Ilfov

Sud-Est Centru Sud-Vest Vest Sud Nord-Est Nord-Vest

Gradul de inovare al regiunilor după „Performanţa activităţilor de inovare”

46


6.6. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Proprietatea intelectuală”



2 Centru 21,73

3 Sud 12,44

4 Nord-Vest 12,03

5 Vest 11,18

6 Nord-Est 7,89

7 Sud-Est 7,66

8 Sud-Vest 4,24


Concentrarea „potenţialului de creare a cunoştinţelor” în marea lui majoritate în regiunea Bucureşti-

Ilfov determină păstrarea de lider detaşat a acestei regiuni şi în ce priveşte „proprietatea intelectuală”. În

schimb, regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre

regiuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar totuşi

diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare.

81.04

21.73

12.44 12.03 11.187.89 7.66

4.24

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

Bucuresti - Ilfov Centru Sud Nord-Vest Vest Nord-Est Sud-Est Sud-Vest

Gradul de inovare al regiunilor după „Proprietatea intelectuală”

47


6.7. Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare

Regiune de

dezvoltare

Clasament

general

Clasament pe factori de inovare

Potenţialul

de conducere

a inovării

Potenţialul

de creare a

cunoştinţelor

Capacitatea de

inovare şi de

integrare într-un

sistem relaţional

Performanţa

activităţilor

de inovare

Proprietatea

intelectuală

Bucureşti/Ilfov 1 1 1 1 1 1

Nord-Est 2 2 4 2 7 6

Centru 3 7 8 3 3 2

Sud 4 5 2 5 6 3

Sud-Est 5 6 7 4 2 7

Sud-Vest 6 3 6 8 4 8

Nord-Vest 7 4 3 7 8 4

Vest 8 8 5 6 5 5

Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori

mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est).

Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după

„Potenţialul de conducere a inovării”, regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între

ea şi a doua clasată (regiunea Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud-

Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apropiat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se

află un pluton format din restul regiunilor de dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de

regiunea Vest.

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în

regiunea Bucureşti – Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte re-

giuni.

Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regi-

unea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conducere a inovării ridicat (după cum s-a vazut

anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării în practică.

O „capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional” ridicată nu este aducătoare în mod

necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de ino-

vare relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă

cel puţin similară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la „performanţa activităţilor de

ITT”).

Regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre re-

giuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar to-

tuşi diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare.

O situaţie sintetică pe subfactori de inovare vine în sprijinul analizei noastre şi este prezentată în ta-

belul 6.1.

48


Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare

Nr.

crt. Regiune

Clasament pe subfactori de inovare

Potenţialul de conducere a inovării

Potenţialul de

creare a cu-

noştinţelor

Capacitatea de inovare şi

de integrare într-un

sistem relaţional

Ed

uca

ţie

form

ală

şi

no

n-f

orm

ală

Per

son

al

imp

lica

t în

act

ivit

ăţi

de

cerc

eta

re –

dez

vo

lta

re t

ehn

olo

gic

ă

(CD

T)

Per

son

al

imp

lica

t în

pro

mo

vare

,

ma

rket

ing

, p

rog

no

ză ş

i su

pra

ve-

gh

erea

med

iulu

i ec

on

om

ic

Su

sţin

erea

in

ov

ări

i la

niv

elu

l a

uto

-

rită

ţilo

r p

ub

lice

Pu

bli

c

Pri

va

t

Ca

pa

cita

tea

de

ino

va

re

Co

op

era

re ş

i co

lab

ora

re

1 Bucureşti - Ilfov 1 1 4 8 1 1 5 1

2 Nord-Est 2 6 1 2 4 4 2 3

3 Centru 3 7 6 7 8 5 4 2

4 Sud 5 2 7 4 6 2 6 4

5 Sud-Est 7 4 5 5 7 6 1 7

6 Sud-Vest 6 5 3 1 5 8 8 8

7 Nord-Vest 8 3 2 6 2 3 7 5

8 Vest 4 8 8 3 3 7 3 6

Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare – continuare

Nr.

crt. Regiune

Clasament pe subfactori de inovare

Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală

Rea

liza

rea

de

pro

du

se/t

ehn

olo

gii

sa

u

serv

icii

no

i/m

od

ern

iza

te p

e p

iaţă

sa

u

imp

lem

enta

rea

de

teh

no

log

ii

no

i/m

od

ern

iza

te l

a n

ivel

ul

org

an

iza

ţiei

Act

ivit

ăţi

de

CD

T

Act

ivit

ăţi

de

con

sult

an

ţă (

serv

icii

)

Act

ivit

ăţi

de

pro

mo

va

re,

ma

rket

ing

şi

dis

trib

uţi

e

Do

cum

enta

ţii

teh

nic

o-e

con

om

ice

(do

-

cum

enta

ţii

de

rea

liza

re p

rod

use

/ser

vic

ii,

stu

dii

de

feza

bil

ita

te,

stu

dii

de

pia

ţă,

pla

nu

ri d

e a

face

ri,

pro

iect

e te

hn

ico

-

eco

no

mic

e, e

tc.)

Bre

vet

e d

e in

ven

ţie

Mo

del

e şi

des

ene

ind

ust

ria

le p

rote

jate

Alt

ele

(co

py

rig

ht,

mă

rci

înre

gis

tra

te,

reţe

te,

ind

ica

ţii

geo

gra

fice

, sp

ecii

veg

e-

tale

şi

an

ima

le, et

c.).

1

Bucureşti -

Ilfov 4 1 1 3 1 1 1 1

2 Nord-Est 8 5 7 2 5 6 5 3

3 Centru 5 4 4 4 2 8 7 2

4 Sud 7 2 5 5 3 7 4 5

5 Sud-Est 6 6 2 1 4 5 3 8

6 Sud-Vest 2 3 6 6 8 4 8 4

7 Nord-Vest 1 7 8 8 6 3 2 6

8 Vest 3 8 3 7 7 2 6 7

49


7. Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT

7.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI

Puncte tari

Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de servicii în

perioada 2008-2010 în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada 2008-2010

(49%)

Creşterea numărului de prototipuri în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural +6%);

Creşterea numărului de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări

sau inovaţii proprii în 2009 faţă de 2008 şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +6% respec-

tiv +9%);

Creşterea numărului de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale în 2010 faţă de

2009 (sold conjunctural de +7%);

Personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 ocupă poziţii în cea mai mare parte adecvate

competenţelor lor (81% dintre managerii unităţilor CDI susţinând acest lucru);

Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului de către unităţile CDI în care acesta

îşi desfăşoară activitatea (75% dintre managerii unităţilor de CDI fiind de această părere);

Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară în perioada 2008-2011 (peste

63% dintre unităţile de CDI afirmând că personalul lor a participat la acest tip de formare);

Informarea relativ ridicată cu privire la politicile naţionale în domeniul CD (66% dintre unităţi fiind

informate în această privinţă);

Pachetele de informaţii ale programelor naţionale de finanţare CDI sprijină proiectele cu aplicabi-

litate economică (70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii sprijină

acele proiecte cu aplicabilitate economică);

Sistemul actual de raportare este destul de transparent (aproape 80% dintre unităţile observate con-

sideră că sistemul actual de raportare este destul de transparent);

Programele naţionale încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie (65% dintre

unităţi apreciază că prin programele naţionale se încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în

economie).

Puncte slabe Ponderea scăzută a brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consul-

tanţă) în total brevete înregistrate în perioada 2008 – 2010 (9%);

Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare, dezvol-

tare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în perioada 2008-2010 (conform opiniei a 65% dintre ma-

nagerii unităţilor de CDI participanţi la cercetare);

Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este scăzut (după cum susţin 71% dintre ma-

nagerii unităţilor de CDI)

Scăderea activităţii de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în unităţile CDI în 2011 faţă de 2010

(sold conjunctural -6%);

Scăderea investiţiilor în activitatea CDI în perioada 2009-2011, cea mai mare scădere

înregistrându-se în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -14%);

Ponderea unităţilor de CDI care au fost parteneri în proiecte europene (un procent cuprins intre 9-

12% dintre unităţile de CDI au participat ca parteneri în proiecte europene in perioada 2008-2011);

Scăderea numărului de rezultate de CDI în 2011 faţă de 2010, precum:

o Brevete de invenţie (sold conjunctural -10%);

50


o Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (sold conjunctural -9%);

Ponderea rezultatelor de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) în total rezultate de CD (59% din

rezultatele unei unităţi CDI, susţin managerii că sunt rezultate doar teoretice, neavând aplicabilitate);

Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada 2008-2011 (peste jumăta-

te dintre unităţile de CDI confruntându-se cu această problemă);

Evoluţia negativă a unor indicatori financiari în 2009-2011, precum:

o Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (solduri conjuncturale de la un

an la altul de cca -15%);

o Ponderea veniturilor din CDT în total venituri ale unităţii de CD (solduri conjuncturale de

la un an la altul de cca -9%);

Accesarea programelor europene care finanţează proiecte de CDI (doar 21% dintre unităţile de CDI

accesând aceste programe);

Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa

şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1 la

6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient de omogenitate al se-

riei de date de sub 45%)

Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la:

o Personalul implicat în activităţi de promovare, marketing a rezultatelor CDI

o Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate

o Activităţi de consultanţă (acordate sau primite)

o Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI

(media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti fac-

tori, iar opiniile înregistrate sunt destul de apropiate).

Raportările conţin puţine informaţii despre brevete de invenţie, modele şi desene industriale, copy-

right, mărci înregistrate, reţete, etc. (în ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi

susţin că informaţii despre acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în

ce priveşte modelele şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregis-

trate, reţete etc. sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte).

Oportunităţi

Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului prin programe specifice de finanţa-

re;

Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară sau în străinătate;

Informarea cu privire la politicile şi programele europene de finanţare în domeniul CDI;

Realizarea de radiografii sistematice a situaţiei CDI (studii şi analize) care pot fundamenta politici-

le de ITT;

Schimbări în abordarea ITT introduse de Uniunea Inovării;

Deschiderea către domeniul ITT la nivelul UE;

Condiţii socio-economice şi tehnologice favorabile promovării ITT;

Incluziunea activă a spaţiului de cercetare în cel european;

Crearea de noi facilităţi pentru stimularea IMM-urilor;

Creşterea şi diversificarea activităţilor de parteneriat public-privat;

Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor inovative şi de stimulare a fondurilor structurale;

Programe şi planuri naţionale şi europene pentru finanţarea CDI;

Dezvoltarea/Modernizarea infrastructurii CDI;

Încrederea într-o evoluţie pozitivă a managerilor unităţilor de CDI pentru 2012 faţă de 2011;

Deschidere pentru comunicarea directă la nivelul actorilor implicaţi în activităţile de ITT.

Ameninţări / Constrângeri

Lipsa de fonduri interne (din interiorul unităţii) pentru finanţarea proiectelor;

Lipsa de finanţare din surse externe pentru proiecte;

Existenţa unor întreprinderi consacrate în unele domenii care domină piaţa;

Alocaţii bugetare reduse pentru inovare şi transfer tehnologic;

51


Aplicare parţială a prevederilor comunitare privind cercetarea şi inovarea, în special legat de finanţare;

Criza economică care a contribuit la restrângerea activităţii de CDI prin diminuarea drastică a re-

surselor financiare pentru activitatea CDI;

Dezvoltare limitată a sectorului industrial local referitor la întreprinderi mici şi mijlocii inovative

Ameninţarea întreprinderilor mici şi mijlocii inovative prin delocalizarea agresivă a unor structuri

de producţie şi servicii din UE;

Probleme cu recrutarea personalului: lipsa calificării sau a experienţei profesionale adecvate.

7.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional

Punctele tari şi slabe în acest caz se reflectă în indicatorii folosiţi pentru analiza inovării la nivel re-

gional şi prezentaţi în Anexa 3.

Punctele slabe au fost identificate prin stabilirea a 2 tipuri de indicatori, şi anume:

1. Indicatori de risc de grad 1 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 7 regiuni de dez-

voltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.

2. Indicatori de risc de grad 2 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 6 regiuni de dez-

voltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.

Punctele tari au fost identificate prin indicatorii pentru care numărul regiunilor care au obţinut sco-

ruri peste 33 puncte este mai mare decât numărul regiunilor cu scoruri mai mici de 33 puncte.

Zonele de risc de grad 1 şi grad 2 (care corespund punctelor slabe) precum şi zona aferentă punctelor

tari sunt prezentate în figura 7.1.

Figura 7.1 Distribuţia numărului de regiuni după cele două grupe de scoruri (0-33 şi 33-100) pe indicatorii de inovare

Indicatori de risc de grad 1

Indicatori de risc de grad 2 Indicatori – puncte tari

52


Puncte slabe



Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani

Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%)

Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani

Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii post-liceale sau universitare)

Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)

Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)

Potenţialul de creare a cunoştinţelor

Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori

Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)

Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori

Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)

Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional

Cheltuieli TIC (% PIB)

Performanţa activităţilor de inovare

Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)

Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)

Proprietatea intelectuală

Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 mil locuitori

Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 mil locuitori



Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)

Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului

economic în total întreprinderi (%)

Potenţialul de creare a cunoştinţelor

Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional)

53



IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)


Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la

1.000.000 de locuitori

Proprietatea intelectuală

Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate

Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)

Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 mil. persoane

Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi

Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 mil locuitori

Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 mil locuitori

Puncte tari


Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)

Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)

Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supraveghe-

rea mediului economic (%)

Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%)

Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării

Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional


Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)

IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)

IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri)

Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)

Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)

Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative)

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative)

IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative)


Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul între-

prinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprin-

deri) (%)

54


Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din

total rezultate CDT (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%)

Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total chel-

tuieli ale firmelor cu activitate la export (%)

Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing si distribuţie produse servicii în

vederea exportului, din total întreprinderi (%)

55


8. Concluzii

Analiza noastră a fost realizată într-un cadru delimitat de:

1. Responsabilitatea ANCS asumată pentru armonizarea politicilor naţionale de CDI cu cele dezvol-

tate la nivel european, în vederea racordării României la priorităţile ştiinţei şi tehnologiei în UE.

2. Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013 care este pusă în aplicare prin Planul Naţio-

nal de CDI, denumit generic PN II şi prin instrumentele complementare acestuia.

3. PN II şi instrumentele complementare acestuia care au permis obţinerea în perioada 2007-2013 a

rezultatelor prezentate în acest raport pentru informarea grupului ţintă al proiectului, rezultate ca-

re au condus la:

creşterea performanţei ştiinţifice, reflectată în recunoaşterea şi vizibilitatea cercetării

româneşti, în creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a unităţilor de CDI prin:

- numărul de publicaţii ştiinţifice indexate ISI, BDI etc.;

- numărul de brevete;

- ponderea firmelor inovative.

dezvoltarea resurselor sistemului de CDI prin:

- creşterea numărului de cercetători performanţi, în special cei tineri;

- creşterea numărului de burse doctorale care să conducă la sporirea numărului de

doctoranzi ăi doctori, precum şi la atractivitatea carierei în cercetare;

- creşterea accesului la infrastructuri de CD performante.

antrenarea sectorului privat pentru activităţi de CD prin:

- creşterea IMM-urilor participante la programele CDI, componente ale PN II şi la ce-

le complementare acestuia;

- creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilarea în producţie a

rezultatelor CD;

- creşterea şi crearea de parteneriate public-privat în sisteme CDI prin crearea de cen-

tre de competenţă, platforme tehnologice, centre de inovare şi transfer tehnologic,

incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, clustere, interfeţe între cererea şi oferta de re-

zultate cuantificabile şi transferabile;

- creşterea firmelor inovative în calitate de parteneri sau beneficiari ai rezultatelor CD.

Prin tema abordată, “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului

tehnologic şi inovării (ITT)”, raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în prezent în cadrul

proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie desfăşu-

rate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor putea sta la baza Strategiei Naţionale

în domeniul ITT.

Aşa cum a reieşit din raportul referitor la „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a per-

formanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional”, unităţile CDI sunt interesate în

mod deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în creş-

terea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii, conform opiniei

marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie de:

Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local);

Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor regionale/zonale de

dezvoltare;

Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC) în susţine-

rea programelor de finanţare;

Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul ITT;

Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic;

56


Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de date cu

rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.);

Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin aplicarea/valorificarea

rezultatelor de CDI în activităţile acestora.

Finalizarea procesului de armonizare a politicilor naţionale în domeniul ITT, pentru răspunde

Strategiei UE 2020, ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel naţional.

Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor resurselor

umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în domeniul ITT. Strategia de

inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului de transfer tehnologic din România (nu-

mărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin fonduri guvernamentale, care vor fi transferate în eco-

nomie, va creşte); parteneriate noi vor fi încurajate între mediul de cercetare şi cel economic; cercetarea va fi

abordată din perspectivă antreprenorială, obţinându-se în final o relaţie mai strânsă între mediul economic şi

cercetare).

Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de raportare

şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii ANCS, ai autorităţilor admi-

nistrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă), urmând ca ulterior competenţele legate de

antreprenoriat, creativitate, inovare să fie dezvoltate în special pentru angajaţii IMM-urilor.

Concluziile raportului întăresc fundamentele acestui proiect care prin obiective şi acţiuni răspunde

nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în domeniul ITT, care decurge nu

doar din angajamentele României în calitate de stat membru al UE, dar şi din analiza noastră, contribuind

astfel la modernizarea administraţiei publice.

57


Anexa 1

Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada 2008-2011

(aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI)

58


59


Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut

(%) Total (%) Sold conjunctural

2009 faţă de 2008 17.98 69.29 12.73 100.00 5.24%

2010 faţă de 2009 18.89 66.67 14.44 100.00 4.44%

2011 faţă de 2010 11.57 72.76 15.67 100.00 -4.10%

Valoarea factorului de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 14.23 73.17 12.60 100.00 1.63%

2010 faţă de 2009 15.60 72.40 12.00 100.00 3.60%

2011 faţă de 2010 10.12 77.33 12.55 100.00 -2.43%

Număr de citări în reviste de specialitate cotate ISI

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 14.58 74.17 11.25 100.00 3.33%

2010 faţă de 2009 14.34 73.36 12.30 100.00 2.05%

2011 faţă de 2010 11.16 75.62 13.22 100.00 -2.07%

Număr de brevete de invenţie

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 16.32 71.97 11.72 100.00 4.60%

2010 faţă de 2009 13.17 72.02 14.81 100.00 -1.65%

2011 faţă de 2010 8.16 73.88 17.96 100.00 -9.80%

Număr de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 2.44 88.78 8.78 100.00 -6.34%

2010 faţă de 2009 3.38 87.92 8.70 100.00 -5.31%

2011 faţă de 2010 3.37 84.62 12.02 100.00 -8.65%

Număr de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 18.46 69.23 12.31 100.00 6.15%

2010 faţă de 2009 18.11 72.45 9.06 100.00 9.06%

2011 faţă de 2010 11.70 76.23 12.08 100.00 -0.38%

Număr de tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 14.66 74.06 11.28 100.00 3.38%

2010 faţă de 2009 14.34 73.90 11.76 100.00 2.57%

2011 faţă de 2010 10.62 76.92 12.45 100.00 -1.83%

60


Număr de studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de bene-

ficiar

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 12.60 74.02 13.39 100.00 -0.79%

2010 faţă de 2009 15.89 74.03 10.08 100.00 5.81%

2011 faţă de 2010 14.40 76.65 8.95 100.00 5.45%

Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 21.03 69.05 9.92 100.00 11.11%

2010 faţă de 2009 18.90 69.29 11.81 100.00 7.09%

2011 faţă de 2010 11.51 75.79 12.70 100.00 -1.19%

Număr de comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 14.34 71.31 14.34 100.00 0.00%

2010 faţă de 2009 14.17 72.87 12.96 100.00 1.21%

2011 faţă de 2010 12.70 75.00 12.30 100.00 0.41%

Număr de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 11.72 78.91 9.38 100.00 2.34%

2010 faţă de 2009 15.38 76.54 8.08 100.00 7.31%

2011 faţă de 2010 14.23 76.15 9.62 100.00 4.62%

Număr de prototipuri

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 12.12 77.49 10.39 100.00 1.73%

2010 faţă de 2009 12.34 80.00 7.66 100.00 4.68%

2011 faţă de 2010 14.47 76.60 8.94 100.00 5.53%

Număr de normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul

programelor naţionale sau comandate de beneficiar

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 10.37 81.74 7.88 100.00 2.49%

2010 faţă de 2009 13.11 78.69 8.20 100.00 4.92%

2011 faţă de 2010 13.06 79.18 7.76 100.00 5.31%

61


Anexa 2

Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada 2008-2011

(aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI)

62


63


Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu activitate

CDT, mil lei/om)

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 10.30 63.46 26.25 100.00 -15.95%

2010 faţă de 2009 11.65 62.46 25.89 100.00 -14.24%

2011 faţă de 2010 11.04 62.66 26.30 100.00 -15.26%

Capacitatea de atragere a surselor externe de finanţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal cu activitate

CDT, mil lei/om)

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 11.48 74.18 14.34 100.00 -2.87%

2010 faţă de 2009 13.31 72.58 14.11 100.00 -0.81%

2011 faţă de 2010 12.20 69.11 18.70 100.00 -6.50%

Ponderea veniturilor din valorificarea produselor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul veniturilor CDT

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 10.41 74.72 14.87 100.00 -4.46%

2010 faţă de 2009 13.55 74.36 12.09 100.00 1.47%

2011 faţă de 2010 13.45 76.00 10.55 100.00 2.91%

Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 9.43 72.45 18.11 100.00 -8.68%

2010 faţă de 2009 9.33 72.39 18.28 100.00 -8.96%

2011 faţă de 2010 10.74 69.63 19.63 100.00 -8.89%

Ponderea veniturilor din consultanţă din total venituri ale unităţii de CD

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 8.26 82.57 9.17 100.00 -0.92%

2010 faţă de 2009 5.83 83.41 10.76 100.00 -4.93%

2011 faţă de 2010 8.89 81.78 9.33 100.00 -0.44%

Ponderea veniturilor din valorificarea de documentaţie tehnico-economică din total venituri din CDT

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 6.51 84.65 8.84 100.00 -2.33%

2010 faţă de 2009 7.76 83.11 9.13 100.00 -1.37%

2011 faţă de 2010 6.36 84.55 9.09 100.00 -2.73%

64


Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri din CDT

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 6.15 86.59 7.26 100.00 -1.12%

2010 faţă de 2009 5.46 87.43 7.10 100.00 -1.64%

2011 faţă de 2010 4.86 89.19 5.95 100.00 -1.08%

Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi desenelor industriale protejate din total venituri din CDT

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 2.82 90.96 6.21 100.00 -3.39%

2010 faţă de 2009 5.00 87.22 7.78 100.00 -2.78%

2011 faţă de 2010 4.97 87.29 7.73 100.00 -2.76%

Ponderea veniturilor din copyright din total venituri din CDT

A crescut

(%)

Este aproximativ

acelaşi (%)

A scăzut


2009 faţă de 2008 2.19 90.71 7.10 100.00 -4.92%

2010 faţă de 2009 3.80 88.59 7.61 100.00 -3.80%

2011 faţă de 2010 4.32 89.19 6.49 100.00 -2.16%

65


Anexa 3

Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării

66


67


Factori Subfactori Indicatori de evaluare

Potenţialul de

conducere a

inovării

Educaţie formală

şi non-formală

Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între

25-34 ani

Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată

(personalul angajat) (%)

Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 de persoane cu vârsta între 25-

64 ani

Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare conti-

nuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vâr-

sta între 25-64 ani (%)

Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)

Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)

Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii

post-liceale sau universitare)

Personal implicat

în activităţi de

cercetare – dez-

voltare tehnolo-

gică (CDT)

Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT)

din total persoane ocupate (%)

Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)

Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu

salarii (%)

Personal implicat

în promovare,

marketing, prog-

noză şi suprave-

gherea mediului

economic

Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi

supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)

Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi suprave-

gherea mediului economic în total personal (%)

Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marke-

ting, prognoză şi supravegherea mediului economic (%)

Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total chel-

tuieli cu salarii (%)

Susţinerea inovă-

rii la nivelul

autorităţilor pu-

blice

Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale

Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării

Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale

Potenţialul

de creare a

cunoştinţelor

Public Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori

Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)

Privat

Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori

Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional)

Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţi-

lor (%)

Capacitatea de

inovare şi de

integrare

într-un sistem

relaţional

Capacitatea de

inovare

Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)

Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)

Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%)

Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)

Cheltuieli de inovare (% din PIB)

Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi)

IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)

Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)

IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative)

IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative)

Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)

IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative)

IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)

IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri)

Nr. entităţi ITT raportat la 100 de UCD-uri

Cooperare şi

colaborare

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi

inovative)

IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovati-

ve)

Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total

întreprinderi inovative)

Cheltuieli TIC (% PIB)

68


Performanţa

activităţilor de

inovare

Realizarea de

produse/tehnolo-

gii sau servicii

noi/modernizate

pe piaţă sau im-

plementarea de

tehnologii noi/

modernizate la

nivelul organiza-

ţiei

Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)

Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul

forţei de muncă).

Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltu-

ielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât

şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA

(sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%)

Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltu-

ielilor (%)

Activităţi de CDT

Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%)

Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale,

articole, studii, etc.) la 1 milion de locuitori

Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune,

din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)

Activităţi de

consultanţă (ser-

vicii)

Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care

au primit consultanţă (%)

Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)

Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)

Activităţi de pro-

movare, marke-

ting şi distribuţie

Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie

produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi (%)

Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la

export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)

Proprietatea

intelectuală

Documentaţii

tehnico-economice

(documentaţii de

realizare produse/

servicii, studii de

fezabilitate, studii

de piaţă, planuri de

afaceri, proiecte

tehnico-econo-

mice, etc.)

Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 milion de locuitori

Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 de întreprinderi

Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/ achiziţionate

Brevete

de invenţie

Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori

Nr. brevete achiziţionate la 1000 de întreprinderi

Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)

Modele şi desene

industriale

protejate

Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 milion de

locuitori

Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 de întreprinderi

Altele (copyright,

mărci înregistrate,

reţete, indicaţii

geografice, specii

vegetale şi anima-

le, etc.).

Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori

Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 milion de locuitori

Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1

milion de locuitori

Titlul proiectului: Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile.Cod SMIS 24120Editorul materialului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăData publicării - Ianuarie 2012“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

Proiectul este implementat de:Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăStr. Mendeleev, nr. 21-25, sect. 1, 010362, BucureştiTel: 021.316.29.77; Fax: 021.318.30.71www.ancs.ro

Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în ... de impact.pdf · PROIECT COD SMIS...

Documents

Transcript of Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în ... de impact.pdf · PROIECT COD SMIS...