Analiza Corelaţiei FR,NFR,TN. Analiza Lichiditatii Si Solvabilitatii. Analiza Vitezei de Rotatie

8/16/2019 Analiza Corelaţiei FR,NFR,TN. Analiza Lichiditatii Si Solvabilitatii. Analiza Vitezei de Rotatie

1/16

Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezorerianetă

Principalii indicatori utilizaţi în analiza echilibrului financiar sunt: fondul de rulment;

necesarul de fond de rulment; trezoreria.Aceşti indicatori pot fi determinaţi în accepţiune patrimonială, pe baza bilanţului financiar,

iar în accepţiune funcţională, pe baza bilanţului funcţional.

I. În accepţiune patrimonială: Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprimă în mărime absolută

lichiditatea unei întreprinderi (pe termen scurt.

!" # $apitaluri permanente % Acti&e imobilizate # ( $apitaluri proprii ' ' atorii petermen lun) % Acti&e imobilizatesau

!" # Acti&e circulante % atorii pe termen scurt

*e poate obser&a că fondul de rulment patrimonial reprezintă acea parte a capitalului permanent ce excede acti&ele imobilizate şi este destinat finanţării acti&elor circulante.

!ondul de rulment patrimonial poate fi pri&it, prin prisma surselor de finanţare, ca: fondul de rulment propriu:

!"p # $apitaluri proprii % Acti&e imobilizate fondul de rulment împrumutat:

!"î # atorii pe termen lun)

+e&oia de fond de rulment reprezintă un element a&nd natură de acti& şi reprezintăacea parte a acti&elor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment:

+!" # (Acti&e circulante % isponibilităţi % -n&estiţii financiare %

/bli)aţii pe termen scurt

sau +!" # (*tocuri ' $reanţe % (atorii pe termen scurt % $redite pe termen scurt

0rezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelaţie fondul de rulment cunecesarul de fond de rulment şi exprimă:

dacă este poziti&ă, excedentul de numerar la sfrşitul unui exerciţiu financiar; dacă este ne)ati&ă, ne&oia de numerar la finalul unui exerciţiu financiar, acoperită pe

seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt.

II. În accepţiune funcţională!ondul de rulment funcţional este denumit şi fondul de rulment net )lobal (!"+1 şi

reprezintă un element de pasi&, practic, resursa de finanţare stabilă destinată să acopereacti&ele stabile (imobilizările.


2/16

acă reprezentăm de)a2area fondului de rulment, se poate remarca că el reprezintăindicatorul ce caracterizează ciclul de finanţare comparati& cu ciclul de in&estiţii.

A PActi&e stabile (A*(aciclice

"esurse stabile ("*(aciclice

!"+1 # "esurse stabile % Acti&e stabile(aciclice (aciclice!ondul de rulment net )lobal poate fi:a poziti& (!"+1 3 4 5 "* 3 A*6n acest caz, din desfăşurarea acti&ităţii întreprinderii se de)a2ă un surplus de resurse

stabile (permanente care poate fi utilizat pentru finanţarea altor ne&oi ale întreprinderii.6n cazul întreprinderilor industriale, cazul ideal este atunci cnd !"+1 3 4, întruct

acestea au acti&e stabile (imobilizări de &alori foarte mari, fiind necesară finanţarea durabilăşi si)ură a acestora.

b ne)ati& (!"+1 7 4 5 "* 7 A*8ste cazul cnd fondul de rulment poate fi denumit insuficienţă de fond de rulment.6n cazul întreprinderilor industriale, atunci cnd !"+1 este ne)ati&, însă această situaţie

se datorează unei acti&ităţi in&estiţionale masi&e şi se limitează la ni&elul unei perioadescurte (9 ani, se poate &orbi despre o situaţie fa&orabilă. -n&estiţiile realizate determină ocreştere a imobilizărilor (deci a acti&elor stabile în scopul creşterii ni&elului de acti&itate alîntreprinderii (cifrei de afaceri şi, implicit, a rezultatului care se &a re)ăsi în ma2orarearesurselor stabile, iar în perioada &iitoare, în reconstituirea (creşterea fondului de rulment.

+e&oia de fond de rulment (+!" funcţională are două părţi componente: ne&oia de fond de rulment din exploatare; ne&oia de fond de rulment din afara exploatării.Acest indicator reprezintă un element de acti& (o ne&oie de finanţare şi caracterizează

ciclul de exploatare.

+!" # Acti&e ciclice % "esurse ciclice +!"8 # Acti&e ciclice din exploatare % "esurse ciclice din exploatare # # (*tocuri ' $reanţe % /bli)aţii

6n practică, se întlnesc două situaţii:

a +!"8 3 48ste situaţia specifică întreprinderilor industriale care au stocuri şi creanţe foarte mari, iar

obli)aţiile sunt mai mici, termenul de plată a acestora fiind redus, iar &aloarea lor, de asemenea(fiind înre)istrate la cost de achiziţie.

b +!"8 7 46n acest caz, resursele exced necesarul. 8ste cazul întreprinderilor cu profil, distribuţie

cu amănuntul (hipermareturile, care au creanţele e)ale cu zero (plata se realizează cunumerar, stocuri reduse (&iteza de rotaţie a acestora fiind foarte accelerată şi obli)aţii foartemari (furnizorii acceptă condiţii contractuale drastice, întruct au asi)urată desfacerea pentru

cantităţi mari, au )arantată încasarea şi rotaţia rapidă a mărfurilor.

+!"A8 # Acti&e ciclice din afara exploatării % "esurse ciclice în afara exploatării


3/16

8ste foarte important să se realizeze distincţia între /?-@-B"-

+8$/"P/"A@8 CD.444 CE.444--.->/?-@-B"-$/"P/"A@8 E4.444 F4.444

---. ->/?-@-B"-!-+A+$-A"8 G44 9D.D44 ACTIVE IMOBILIZATE –

TOTAL 294.800 300.400

B.A$%I/* $I'$+)A"%* -. *0/$H"- CE.444 CD.444

-- $"8A+I8 4G.D44 E.E44---. -+J8*0-I--

!-+A+$-A"8 P8 08">8+*$H"0 D4.444 K4.444

-J. $A*A L- $/+0H"- @A?B+$- E.44 M.D44

ACTIVE CIRCULANTE –

TOTAL 290.600 358.000

$. $2*)%+I*)I Î"A/A"( 9.G44 .444#. #A%&'II $* %'*B+I*P)%I%* Î"%'4&P*'I&A# #* +" A" 9DK.444 9MM.D44*. A$%I/*$I'$+)A"%*, '*(4

9CK.D44 9MK.E44


4/16

P*$%I/ #A%&'II$+'*"%* "*%*. %&%A) A$%I/*0I"+( #A%&'II$+'*"%* DCD.44 DG4.4445. #A%&'II $* %'*B+I*P)%I%* Î"%'4&

P*'I&A# 0AI 0A'*#* +" A" G9.E44 GG.D442. P'&/II&A"*P*"%'+ 'I($+'I I$2*)%+I*)I 94.E44 94.E44I. /*"I%+'I Î" A/A"( D.444 C.4446. $API%A) I '**'/* -. $AP-0A@ 44.444 D4.444

--. P"->8 8 $AP-0A@---. "88"J8 -+"88JA@HA"8 */@ $-J. "88"J8 944.444 GD.444

J. "8H@0A0 "8P/"0A0*/@ $J-. "8H@0A0H@8N8"$-I-H@H- */@ $ D.444 FM.444

'*PA'%IA'*P'&I%+)+I%&%A) $API%A)+'IP'&P'II CD.444 CG9.444PA%'I0&"I+) P+B)I$ TOTAL CAPITALURI 342.000 381.000

-nformaţii suplimentare:

9. *ituaţia imobilizărilor A. -mobilizări

4 lei 4#enumireindicatori

/aloareabrută1.71.n

$reşteri Ieşiri/aloarea

brută31.1.n

Imobilizărinecorporale 89.777 9.777 .777OPro)rameinformatice FG.444 G.444 EE.444Imobilizăricorporale 399.777 3.777 1.777 ;1.777


5/16

O$lădiri D4.444 D4.444O8chipamente 9CE.444 G.444 G.444 9FE.444OAlte mi2loacefixe 9.444 G.444 D.444 9E.444Imobilizărifinanciare 977 13.77 1;.;77

O0itluri G44 9C.E44 9D.D44%otal activeimobilizate ;;.977 8


6/16

*tocuri CE.444 CD.444Jaloarea brută DF.444 D9.444Pro&izion depreciere K.444 M.444

D. *ituaţia datoriilor A. *ituaţia datoriilor ce trebuie plătite întro perioadă mai mică de un an.

4 lei 4

Indicatori/alori

1.71.n 31.1.n!urnizori şi conturi asimilate KF.E44 9C9.9F4

Alte datorii de exploatare 94.D44 K.DF4atorii di&erse 9.444 99.F4

$redite bancare pe termen scurt 9E.444 9C.F44

"ate ale creditelor pe termen lun) cu

scadenţă mai mică de un an 9F.444 9.4F4%otal datorii pe termen >curt 1;=.777 1


7/16

-mobilizări corporale CGG.444 D9.444Amortizări şi

pro&izioane 9MC.944 94.G44-mobilizări financiare G44 9D.D44atorii financiare 94G.E44 994.4F4Active >tabile ! total ;89.977 87.777"esurse stabile % total E.K44 M44.KF4*tocuri DF.444 D9.444atorii de exploatare 94F.D44 9CK.CF4$reanţe aferenteexploatării 4F.K44 E.G44

Jenituri înre)istrate îna&ans aferente expl. .G44 .444

$heltuieli înre)istrateîn a&. aferente expl. 9.D44 9.D44Acti&e ciclice deexploatare % total F.C44 EK.44

"esurse ciclice deexploatare % total 94G.44 9D9.CF4

$reanţe în afaraexploatării F.D44 D.F44

atorii fiscale în afaraexploatării E44 9.F4

$heltuieli înre)istrateîn a&ans în afaraexploatării D44 E44atorii di&erse 9.G44 9.9F4

-n&estiţii financiare pe termen scurt D4.444 K4.444

Jenituri înre)istrate îna&ans în afaraexploatării 944 9444

Acti&e ciclice în afaraexploatării % total DF.G44 KF.944

"esurse ciclice în afaraexploatării % total 9D.E44 9D.D44

isponibilităţi E.44 M.D44$redite curente 9E.444 9C.F44

8fecte scontatenea2unse la scadenţă 9.D44 C.F44

0rezoreria de acti& %

total E.44 M.D44

0rezoreria de pasi& %

total 9M.D44 9M.4440otal acti& MEC.944 GMC.M440otal resurse MEC.944 GMC.M44

ondul de rulment net ?lobal este de:4 lei 4

-ndicatori 9.49.n C9.9.n"esurse stabile % totalE.K44 M44.KF4Acti&e stabile % total DFG.G44 F4.444!"+1 9ED.944 9KG.KF4

(e con>tată valori pozitive şi @n creştere ale fondului de rulment net ?lobal,determinate de devan>area ritmului de maorare a activelor >tabile de către cel alre>ur>elor durabile. Politica inve>tiţională a @ntreprinderii e>te >u>ţinută de un nouaport la capitalul >ocial, de o activitate rentabilă, precum şi de un nou @mprumutbancar.

"ece>arul de fond de rulment este de: 4 lei 4

Indicatori 1.71.n 31.1.nActi&e ciclice de exploatare % total F.C44 EK.44"esurse ciclice de exploatare % total 94G.44 9D9.CF4

+!"8 9DD.944 9M.GF4Acti&e ciclice în afara exploatării % total DF.G44 KF.944


8/16

"esurse ciclice în afara exploatării % total 9D.E44 9D.D44 +!"A8 C9.44 G4.M44 +!" 9MF.C44 4G.FF4

Aferent ciclului de exploatare, se înre)istrează o ne&oie suplimentară de finanţare,situaţie specifică întreprinderilor industriale, care înre)istrează &alori semnificati&e alestocurilor şi creanţelor şi pentru care obli)aţiile sunt mai reduse şi cu termene de plată mai

rapide. $a tendinţă, se constată că la ni&elul acti&ităţii de exploatare necesarul de finanţareexcedentar în raport cu resursele aferente se reduce, datorită de&ansării ritmului de ma2orarea acti&elor de către cel de suplimentare a resurselor de finanţare. $reşterea puterii dene)ociere cu furnizorii şi schimbarea unor furnizori au asi)urat o suplimentare a resurselor ciclice de exploatare. @a ni&elul acti&ităţilor ciclice din afara exploatării se înre)istrează&alori ridicate şi în creştere ale necesarului de finanţare, ca urmare a încercării societăţii de aobţine cşti)uri suplimentare pe termen scurt prin plasarea disponibilităţilor temporar constituite în in&estiţii financiare pe termen scurt.

%rezoreria netă este de: calcularea trezoreriei nete ca diferenţă între acti&ele de trezorerie şi resursele detrezorerie:

%abelul


9/16

T CA

NFRE DR ×=

Acest indicator este influenţat de duratele de rotaţie ale componentelor necesarului defond de rulment din exploatare (elementele de stocuri, creanţe şi obli)aţiile aferente cicluluide exploatare.

b rata marei de >ecuritate1 D'0(:

T CA

FRN R!" ×=

"ata mar2ei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între C4 şi K4 de zile, înfuncţie de domeniul de acti&itate.

c rata de finanţare a nece>arului de fond de rulment D' "' :

,944×= NFR

FRN R FNFR cu condiţia ca !"+1, +!" 3 4.

acă această rată este mai mică de 944, atunci întreprinderea înre)istrează o trezorerienetă ne)ati&ă, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperită pe seama creditelor detrezorerie. 6n cazul în care &aloarea ratei este mai mare de 944, atunci se înre)istrează otrezorerie netă poziti&ă.

d rata de finanţare a activelor ciclice de eCploatare D' A$*:

944×= ACE

FRN R FACE

e rata de finanţare a nece>arului de fond de rulment din eCploatare pe >eamacreditelor de trezorerie D' "'*:

944×= NFRE

tre#oreriedeCredite R FNFRE

/ &aloare ridicată a acestei rate, în condiţiile reducerii sau suspendării creditelor detrezorerie de către bănci, se reflectă întrun risc important pri&ind finanţarea acti&ităţii.

8xemplu: pe baza informaţiilor din exemplu anterior şi considernd &alori ale cifrelor de afaceri de C44.444 lei şi respecti& D44.444 lei, se poate aprecia echilibrul financiar al *$A *A utiliznd metoda ratelor.

a durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare:

CE4a$a%erideCi$ra

NFRE #i9E,9MECE4

444.C44

944.9DD = # 4M,99FCE4444.D44

GF4.9:M =

"educerea duratei de rotaţie a necesarului de fond de rulment de exploatare se apreciazăca fiind fa&orabilă, permiţnd o recuperare mai rapidă a capitalului în&estit.

b rata mar2ei de securitate

CE4

a$a%erideCi$ra

FRN #iK:,9KECE4

444.C44

944.9ED = # :G,9MKCE4444.D44

KF4.9KG =

9 >. +iculescu, Dia&no'ti% &lo(al 'trate&i%, 8ditura 8conomică, ?ucureşti, 9KKM, pa). CGE.


10/16

Jalorile înre)istrate de mar2a de securitate se situează peste limitele considerateoptime, ceea ce rele&ă o eficienţă scăzută şi o insuficienţă a fondului de rulment net)lobal în raport cu ne&oile implicate de &olumul de acti&itate.

c rata de finanţare a necesarului de fond de rulment

944 NFR

FRNPM,KC944

C44.9MF

944.9ED= PD,KF944

FF4.:4G

KF4.9KG=

Jalorile mai mici de 944 ale acestei rate în cele două perioade semnalează faptul căîntreprinderea înre)istrează mărimi ne)ati&e ale trezoreriei, respecti& insuficienţa fondului derulment net )lobal în raport cu necesarul de fond de rulment şi necesitatea apelării la credite

bancare pe termen scurt.

d rata de finanţare a acti&elor ciclice de exploatare

944 ACE

FRN9,EF944

C44.:F:

944.9ED= K,MC944

:44.:EK

KF4.9KG

=

Această rată rele&ă că EF,9 şi respecti& MC,K din acti&ele ciclice din exploatare suntfinanţate din fondul de rulment net )lobal, diferenţa fiind acoperită din alte surse,respecti& din resurse ciclice de exploatare şi credite bancare pe termen scurt.

e rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din exploatare pe seama creditelor de trezorerie

944 NFRE

tre#oreriedeCredite P9,9:944944.9DDD44.9M = PC,9C944

GF4.9:M444.9M =

>a2orarea ratei de finanţare a necesarului de fond de rulment pe seama creditelor detrezorerie e&idenţiază o ma2orare a riscului şi o reducere a )radului de autonomiedecizionale.

olvabilităţii

@ichiditatea semnifică:a abilitatea unui acti& de a fi transformat în bani rapid şi cu o pierdere minimă de&aloare. Această definiţie este cunoscută şi ca licEiditate eCternă atunci cnd esteanalizată o întreprindere şi se referă la posibilitatea in&estitorului de a transforma în

bani plasamentul în acţiuni la întreprinderea respecti&ă; b abilitatea unei întreprinderi de aşi onora la scadenţă obli)aţiile de plată asumate pe

seama acti&elor curente. Această definiţie este cunoscută şi sub denumirea delicEiditate internă.

*ol&abilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a acoperi datoriile totale.

Analiza lichidităţii şi sol&abilităţii se efectuează cu a2utorul unor rate financiare carereflectă abilitatea unei întreprinderi (entităţi de aşi onora obli)aţiile financiare exi)ibile petermen scurt. 8le compară datoriile pe termen scurt (faţă de furnizori, bu)etul statului etc.cu acti&ele curente sau cu fluxul de disponibilităţi care &a permite onorarea acelor datorii.


11/16

Principalele rate de lichiditate şi sol&abilitate operaţionale în analiza financiară a între prinderii sunt:

a 'ata licEidităţii curente D?enerală6n mod e&ident, aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea examinnd

corelaţia dintre acti&ele curente şi datoriile curente (pe termen scurt pe baza următoareirelaţii de calcul:

acă ni&elul ratei este mai mic dect 9,4, aceasta indică un capital de lucru ne)ati&.8ste important ca ni&elul acestui indicator să fie comparat cu ni&eluri medii ale ramurii saucu cele înre)istrate de competitori, pentru a a&ea o ima)ine corectă asupra abilităţii firmei deaşi onora obli)aţiile curente asumate.

acă ni&elul acestui indicator diferă semnificati& de cele medii ale ramurii, trebuiecăutate şi înţelese cauzele ce explică această diferenţă.

Aprecierea )enerală este că un ni&el de 9,F % ,4 reprezintă un ni&el asi)urator al acesteirate, iar un ni&el mai mic de 9,4 poate fi un semnal de alarmă pri&ind capacitateaîntreprinderii de aşi onora obli)aţiile scadente pe termen scurt.

b 'ata licEidităţii intermediare Drapidă, redu>ăHnii dintre noi ar putea considera că nu trebuie luate în calcul toate acti&ele curente

atunci cnd este măsurată abilitatea unei întreprinderi de aşi onora obli)aţiile scadente pentru că uneori stocurile sau alte acti&e curente nu sunt uşor de transformat în lichidităţi. $ao alternati&ă, se poate calcula o rată mai conser&atoare, calculată pe baza următoarei relaţii:

%urente Datorii

"to%uri%urente A%ti)e R*i

−=

Această rată financiară măsoară cte unităţi monetare de acti&e aproape lichide re&in lao unitate monetară de datorii pe termen scurt. Li în acest caz, este util de analizat ni&elul rateiîn contextul ramurii, iar atunci cnd este posibil, este util de obţinut date de la mana)ementulfirmei care să permită înţele)erea corectă a situaţiei unei anumite întreprinderi.

Hn ni&el de 4,G % 9,4 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în &reme ce un

ni&el mai mic de 4,F poate e&idenţia probleme de onorare a plăţilor scadente.

c 'ata licEidităţii la vedereAceasta reprezintă cea mai conser&atoare măsură a lichidităţii interne a unei

întreprinderi, în măsura în care se iau în considerare doar acti&ele lichide la numărător.

%urente Datorii

'%urt termen pe $inan%iareii + ,n)e'ti Di'poni(il R*)

+=

Alături de o situaţie statică a lichidităţii interne a întreprinderii, este necesar să analizăm

şi calitatea acti&elor curente.

d 'ata >olvabilităţii ?eneralePentru a măsura )radul în care o întreprindere poate face faţă datoriilor, se utilizează şi

rata sol&abilităţii )lobale:

( '%urt termen pe%urente Datorii%urente A%ti)e R*% =


12/16

totale Datorii

total A%ti) R'& =

Jaloarea minimă a ratei sol&abilităţii )lobale se consideră 9,D (în cazul în care pondereaminimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanţare este de C4.

6n cazul în care rata sol&abilităţii )lobale este mai mică dect 9, atunci firma esteinsol&abilă.

e 'ata >olvabilităţii patrimoniale?ăncile utilizează uneori, în studiile de analiză a bonităţii unui client, şi indicatorul rata

sol&abilităţii patrimoniale

(an%areCredite propriuCapital

propriuCapital R'p

+=

6n )eneral, un ni&el bun depăşeşte &aloarea de 4,F, în &reme ce un ni&el între 4,C % 4,Fe&idenţiază o situaţie satisfăcătoare. e re)ulă, o rată a sol&abilităţii patrimoniale sub 4,Ceste apreciată ca riscantă de către finanţatori.

6n cazul *$ P-/+-8"H@ *A, analiza lichidităţii şi sol&abilităţii pe baza datelor dintabelul M.9G. a e&idenţiat următoarele aspecte:

lichiditatea curentă se încadrează în limitele 9,9 % 9,C, o situaţie satisfăcătoare cee&idenţiază existenţa unui fond de rulment poziti&. 0endinţa ultimilor trei ani a fostne)ati&ă, în condiţiile în care această rată de lichiditate sa redus de la 9,C9 la doar 9,9C (cel mai scăzut ni&el din ultimii patru ani;

lichiditatea intermediară a a&ut o situaţie mult mai stabilă, încadrnduse în limitele4,FG % 4,M în inter&alul 44444C, în ultimii doi ani practic menţinnduse în 2urul

&alorii de 4,EF. Această situaţie permite o apreciere în )eneral poziti&ă referitor laabilitatea firmei de aşi onora obli)aţiile scadente;

lichiditatea la &edere este de circa 4,9, un ni&el relati& normal pentru specificulacti&ităţii;

rata sol&abilităţii )enerale are o dinamică poziti&ă, e&idenţiind o reducere relati&ă adatoriilor întreprinderii.

rata sol&abilităţii patrimoniale arată că în ultimii doi ani întreprinderea nu a maiutilizat credite pentru finanţarea acti&elor, din această perspecti&ă fiind e&idenţiat unrisc financiar minim.

Ratele de li%-iditate i 'ol)a(ilitate ale "C /,N,ER* "A%abelul


13/16

Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Jiteza de rotaţie a acti&elor circulante este un indicator de eficienţă care reflectăschimbările inter&enite în acti&itatea întreprinderii (în mod deosebit în acti&itatea deexploatare. Jiteza de rotaţie a acti&elor circulante corelează cifra de afaceri sau ocomponentă a acesteia cu totalul acti&elor circulante sau un anumit element al acestora.

Jiteza de rotaţie a acti&elor circulante poate fi exprimată ca: număr de rotaţii (n:

AC

CAn =

unde: AC reprezintă soldul mediu al acti&elor circulante;

durată în zile (dz:

T CA AC D# ×=

unde:0 % numărul de zile al perioadei analizate.

Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante

Analiza factorială a &itezei de rotaţie a acti&elor circulante se realizează pe bazamodelului ca durată (în zile.

*istemul de factori se prezintă astfel:

$AJ" 9( AC AC Q

(n

AC

AC # 9( AC ' :( AC ' Q ' (n AC

Pentru exemplificare, folosim următoarele date: 4 mii lei !

Indicatori Pro?ramat 'ealizat F9. $ifra de afaceri. *oldul mediu alacti&elor circulante, dincare:.9. stocuri.. creanţeC. urata unei rotaţii(zile

.F44F.EFC.CMF.F4

K4

D.C44E.MF4C.F94.D4

944

94G,494,494D,49DD,4999,9

Notă: a 0 # CE4 zile;

b $reanţele sunt e&aluate în preţuri de &nzare fără 0JA.

>etodolo)ia de analiză factorială este:


14/16

Rz # z9 % z4 # 944 % K4 # ' 94 zile

9. -nfluenţa modificării cifrei de afaceri:

#ileT CA

AC T

CA

AC CA M,EK4C,GC

4

4

9

4−=−=−=∆

. -nfluenţa soldului mediu al acti&elor circulante:

#ileT CA

AC T

CA

AC CA M,9EC,GC944

9

4

9

9+=−=−=∆

din care datorită:.9. -nfluenţei stocurilor medii "t :

#ileT CA

"t T

CA

"t "t :

9

4

9

9+=−=∆

.. -nfluenţei stocului mediu al creanţelor eCr :

#ileT CA

Cr T

CA

Cr Cr

ee

e M,9D99

49+=−=∆

in analiza efectuată, se constată o încetinire a &itezei de rotaţie a acti&elor circulante,respecti& mărirea duratei unei rotaţii cu 94 zile, ceea ce are ca efect direct o imobilizare decapital în sumă de EMF mii lei, care, la rndui, se reflectă în cheltuieli suplimentare cudobnzile de 4,F mii lei şi diminuarea profitului brut cu aceeaşi sumă şi a profitului net cu9F9,K mii lei (modul de cuantificare a acestor consecinţe este prezentat la punctul M.M..6ncetinirea &itezei de rotaţie a acti&elor circulante sa datorat, în totalitate, creşterii soldului

mediu al acti&elor circulante întrun ritm superior celui al cifrei de afaceri.Analiznd influenţele factorilor, se constată: creşterea cifrei de afaceri cu G, în condiţiile menţinerii constante a soldului mediu

al acti&elor circulante, determină scurtarea duratei unei rotaţii cu E,M zile(accelerarea &itezei de rotaţie;

mărirea soldului mediu al acti&elor circulante cu 4 a a&ut ca efect încetinirea&itezei de rotaţie, respecti& creşterea duratei unei rotaţii cu 9E,M zile. Această situaţiesa datorat în proporţie de GG sporirii &alorii creanţelor şi în proporţie de 9creşterii stocurilor. acă influenţa stocurilor se apreciază ca normală ,( CA"t , , < în

schimb, mărirea creanţelor nu este 2ustificată în totalitate de sporirea &nzărilor firmei .( CACr , , <"ezultă că, pentru accelerarea &itezei de rotaţie a acti&elor circulante, trebuie redus

soldul mediu al creanţelor, iar la ni&elul celorlalte acti&e circulante, reducerea pnă la limitala care nu afectează buna desfăşurare a acti&ităţii.

*fectele economico4financiare ale modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante

8fectul direct al modificării &itezei de rotaţie a acti&elor circulante poate fi o eliberarede capital, în cazul accelerării, sau o imobilizare de capital, în cazul încetinirii. "elaţia decalcul este:

leimiiEMFCE4

C44.:DK4944(

0

$Azz(-(8 949 +=×−=×−=

$a principale efecte indirecte determinate de modificarea &itezei de rotaţie a acti&elor circulante se pot cuantifica:


15/16


16/16

elor + %reania + Rota

T Dr% =

unde:0 % număr de zile al perioadei (CE4 pentru un an, 9G4 pentru un semestru etc.

in prisma mana)ementului, acest indicator nu ar trebui să fie mult diferit de &aloareamedie a ramurii. e exemplu, dacă &aloarea medie a ramurii pentru perioada de recuperare acreanţelor este de C4 de zile, iar în întreprinderea analizată se înre)istrează M4 de zile, aceastaindică perioade foarte lun)i de plată ale clienţilor care ma2orează capitalul blocat în creanţe şi

poate )enera probleme în achitarea obli)aţiilor curente (apariţia plăţilor restante.esi)ur că este de preferat, din prisma acestui indicator, ca poziţia unei întreprinderi să fie

sub media ramurii. 6nsă o situare sensibil sub media ramurii (de exemplu 94 zile faţă de mediaramurii de C4 de zile indică termene foarte strnse de plată pentru partenerii comerciali, o situaţiece poate afecta cifra de afaceri, în condiţiile în care competitorii acordă clienţilor termene mai

bune de achitare.

b 'otaţia >tocurilorHn alt acti& curent ce este examinat din prisma analizei lichidităţii interne a

întreprinderii este rotaţia stocurilor. *tocurile oricărei firme necesită timp pentru a fitransformate în creanţe şi apoi în lichidităţi.

"otaţia stocurilor poate fi calculată prin raportare fie la cifra de afaceri, fie la costul&nzărilor (cost of )ood sold. 6n )eneral, este preferată rata

Analiza Corelaţiei FR,NFR,TN. Analiza Lichiditatii Si Solvabilitatii. Analiza Vitezei de Rotatie

Documents

Transcript of Analiza Corelaţiei FR,NFR,TN. Analiza Lichiditatii Si Solvabilitatii. Analiza Vitezei de Rotatie