Analiza Constructiv Functionala Si Reglajele Subsistemelor Din Ansamblul Heder Al Combinei de...

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 05

1

ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCŢIONALĂ ŞI REGLAJELE SUBSISTEMELOR DIN COMPONENŢA BATOZEI COMBINEI DE

RECOLTAT CEREALE PĂIOASE. 1. Scopul lucrării:

- cunoaşterea elementelor constructiv funcţionale ale combinelor de recoltat cereale păioase;

- cunoaşterea principalelor operaţii executate de subsistemele din ansamblul heder;

- cunoaşterea subansamblelor care execută operaţii tehnologice la hederul combinelor de cereale

păioase şi reglajele acestora;

2. Bazele teoretice ale lucrării

Combinele de recoltat cereale păioase sunt folosite pentru recoltarea direct din lan a plantelor

şi pentru recoltarea divizată. În cazul recoltării divizate, plantele sunt iniţial secerate cu

vindroverele şi lăsate în brazde, combina (prevăzută cu ridicător de plante) efectuând ridicarea

plantelor şi treieratul acestora.

Clasificarea combinelor se face după:

� modul de acționare;

� după fluxul tehnologic.

• După modul de acționare combinele se clasifică în:

� combine tractate mecanic şi acționate de tractor sau de motor propriu;

� combine autopropulsate.

Combinele tractate sunt acţionate de la arborele prizei de putere al tractorului.

Combinele autopropulsate cuprind pe lângă organele de lucru specifice procesului de

recoltare, şasiul autopropulsat echipat cu sistem de direcţie şi sistem de frânare

• După fluxul tehnologic (după drumul parcurs de materialul recoltat în combină) se

clasifică în:

� combine cu flux tehnologic direct, longitudinal sau transversal;

� combine cu flux tehnologic indirect, în „L” sau în „T”

Combinele cu flux direct se caracterizează prin faptul că direcţia de deplasare a

materialului în maşină nu se modifică. Combinele cu flux direct se clasifica în: combine cu

flux longitudinal (fig. 1.a) şi combine cu flux transversal (fig. 1.b). La combinele cu flux

direct longitudinal direcţia de deplasare a materialului coincide cu direcţia de deplasare a

maşinii de lucru. Combinele de acest tip au debit de alimentare mic şi lăţimea de lucru de Bc

= 1,5 – 2,2 [m].


2

În cazul maşinilor de lucru cu flux indirect materialul introdus în combină îşi modifică

direcţia de deplasare în cadrul procesului tehnologic. Modificarea direcţiei de deplasare a

materialului poate avea loc înainte de introducerea acestuia în aparatul de treier (fig. 1.c) sau

după trecerea prin aparatul de treier (fig. 1.d). Materialul se deplasează în combină atât pe

direcţie transversală cât şi pe direcţie longitudinală. În funcţie de forma traseului fluxului

tehnologic, combinele cu flux indirect se clasifică în: combine cu flux în formă de L şi

combine cu flux în formă de T.

Combinele cu flux în formă de L sunt de regulă combine tractate iar cele cu flux în

formă de T sunt combine autopropulsate. Cele mai răspândite sunt combinele autopropulsate

cu flux indirect în formă de T deoarece pot intra direct în lan fără a necesita căi de acces, se

manevrează uşor, necesită zonă de întoarcere mică, au stabilitate bună. Aceste combine sunt

realizate într-o gamă foarte largă de dimensiuni, de la combine mici până la combine foarte

mari cu debite de alimentare de peste 15 [kg/s], cu lăţimea de lucru de Bc = 2,1 – 7,3 [m]. De

asemenea, sunt destinate recoltării atât pe teren plan cât şi pe terenuri în pantă.

Fig. 1. Fluxul tehnologic al combinelor.

a-flux longitudinal, b-flux transversal, c, d-flux indirect (în formă de L şi T).

• După debitul de alimentare cu material [q] al aparatului de treier combinele se

clasifică în trei grupe:

� combine cu debit de alimentare mic q < 3 [kg/s];


3

� combine cu debit de alimentare mediu q = 3 – 8 [kg/s];

� combine cu debit de alimentare mare q > 8 [kg/s].

3. Construcţia generală a combinelor de cereale păioase

• Combinele sunt alcătuite în principal dintr-o secerătoare (heder) şi o batoză,

montate într-un ansamblu unitar (fig. 2)

Fig. 2. Schema unei combine autopropulsate cu flux în „T” şi aparat de treier transversal.

1 – despicător de lan; 2 – aparat de tăiere; 3 – rabator; 4 – transportor de alimentare; 5 ‐ transportor înclinat oscilant; 6 – bătător; 7 – contrabătător; 8 – ventilator; 9 – transportor elicoidal pentru boabe;

10 – transportor material netreierat; 11 – site sistem curăţire; 12 – scuturători; 13 – buncăr; 14 – elevator boabe; 15 – postbătător; 16 – motor; 17 – uniformizator paie.

Hederul (secerătoarea fig. 3 şi 4) combinei este montat la şasiul autopropulsat/batoză prin

două lagăre şi prin doi cilindrii hidraulici. Acesta este alcătuit din rabator, aparat de tăiere,

transportor elicoidal cu melc şi degete escamotabile, transportorul frontal (central) cu lanţuri

si racleţi şi platforma propriu-zisă cu despicătoarele (separatoarele) de lan fixe şi mobile, de

tip oscilant (au rol de copiere a terenului, delimitare a porţiunii ce intră la secerat, şi sunt

construite dintr-un schelet de ţeavă şi tablă).


4

Fig. 3. Schema hederului combinei C14U. 1-despicător de lan mobil; 2-rabator; 3- cilindru hidraulic

ridicare rabator; 4-elevator cu racleţi; 5-arc; 6-cilindru hidraulic ridicare/coborâre heder; 7-transportor cu degete escamotabile; 8-transportor elicoidal cu melc; 9-patină; 10-aparat de tăiere; 11-ridicător de plante.

Fig. 4. Hederul combinei C14U. 1-despicător de lan; 2-despicător de lan mobil; 3-degete elastice; 4-

rabator; 5-mecanism antrenare rabator; 6-variator de turaţie rabator; 7-mecanism cu şaibă oscilantă pentru antrenarea aparatului de tăiere; 8-mecanism antrenare transportor elicoidal.

4. Rabatorul Acest subsistem are rol de aplecare şi susţinere a plantelor în momentul tăierii, precum şi de

trecere a lor pe platforma hederului pentru a fi preluate de transportoare. Are în componenţă

următoarele părţi: arbore central, 2 – 3 discuri, braţe suport, braţe transversale şi degete elastice sau

palete.

� Tipurile de rabatoare întâlnite în construcţia combinelor sunt:

� rabatoare simple (normale);

� rabatoare universale ( cu excentric);

� rabatoare cu palete ghidate.


5

Rabatoarele universale sunt cele mai utilizate pentru că pot lucra atât în lanuri cu plante drepte

(dezvoltate normal), cât şi în lanuri cu plante culcate. Rabatorul de tip excentric realizează

aplecarea plantelor spre aparatul de tăiere, menţinerea lor în timpul tăierii şi depunerea lor pe

transportorul elicoidal. Rabatorul are cinci palete prevăzute cu degete elastice demontabile.

Reglajul rabatorului în plan vertical se efectuează prin intermediul a doi cilindrii hidraulici, iar

orientarea în plan orizontal se execută de către un cilindru hidraulic. Acţionarea rabatorului se face

prin intermediul unei transmisii cu lanţ.

5. Aparatul de tăiere

Aparatul de tăiere este de tip clasic, cu degete, cu tăiere normală. Are rolul de a tăia plantele

pentru a le introduce în combină. Părțile plantelor cu rădăcină care rămân pe teren după tăiere sunt

denumite mirişte. Părțile laterale ale aparatului de tăiere sunt prevăzute cu limitatoare de lan care

separă zona tăiată de zona netăiată. Pentru recoltarea plantelor culcate pe aparat se montează degete

ridicătoare de plante.

6. Transportoarele de plante tăiate

Au rolul de a transporta plantele tăiate către aparatul de treier din batoză. Din punct de vedere

constructiv ele pot fi:

� cu bandă, elicoidale (cu melc fig. 5),

� cu degete excamotabile şi cu racleţi.

Fig. 5. Schema transportorului elicoidal (cu melc). 1 – carcasa transportorului; 2– înfăşurare elicoidală; 3 – arborele transportorului; 4 – roată de antrenare.

� Transportoarele cu bandă se folosesc la unele combine cu flux direct şi la o parte din

combinele cu flux indirect în „L”. Sunt formate dintr‐o bandă de cauciuc prevăzută cu şipci,

montată pe doi tamburi.

� Transportoarele elicoidale (cu melc) se folosesc la majoritatea combinelor cu flux indirect în

„T”. Ele realizează atât transportul plantelor tăiate cât şi îngustarea fluxului de material.

Transportorul elicoidal este reprezentat printr‐un cilindru montat la extremități în lagăre, pe

care este înfăşurată elicoidal o bandă din tablă de oțel. De regulă înfăşurarea se realizează în

două sensuri astfel că materialul este transportat de la extremități către centrul hederului.


6

� Transportorul cu degete excamotabile (fig. 6) este amplasat în zona centrală a

transportorului elicoidal.

Are rolul de a deplasa materialul la transportorul cu racleţi. Este format dintr-un ax cotit cu

poziție fixă pe care sunt montate degetele escamotabile (degete care ies şi intră în tamburul

cilindric) şi un tambur cilindric rotativ, care în timpul lucrului se găseşte în mişcare de rotaţie.

Fig. 6. Schema transportorului cu degete excamotabile. 1 – ax cu cot fix; 2 –tambur cilindric rotativ; 3 – degete excamotabile.

� Transportorul cu racleți (fig. 7) preia materialul de la transportorul cu degete escamotabile şi

alimentează aparatul de treier. Are în componență două sau trei lanțuri pe care se montează

transversal racleții (corniere metalice) susținute de doi tamburi. Întregul ansamblu este montat

într-o tubulatură din tablă, iar transportul materialului se efectuează pe la partea inferioară a

transportorului.

Fig. 7. Schema unui transportor cu racleţi. 1 – lanț; 2 – racleți; 3 – tambur superior motric; 4 – tambur inferior; 5 – punct de articulaţie; 6 – plan înclinat; 7 – transportor cu degete escamotabile.

7. Reglajele subsistemului heder

Pregătirea combinelor în vederea recoltării cerealelor păioase constă în verificarea stării

tehnice şi a posibilităţilor efectuării reglajelor pentru fiecare organ sau ansamblu în parte, pentru a

funcţiona fără defecţiuni şi cu minimum de pierderi.

Reglarea înălţimii de tăiere: se realizează mecanic, cu ajutorul patinelor (fig. 8), şi hidraulic, cu

ajutorul cilindrilor hidraulici (vezi fig. 3). În funcţie de denivelările terenului, se alege, pe cât

posibil, tăierea cât mai de jos a plantelor agricole.


7

Fig. 8. Montajul patinelor la combina de recoltat cereale păioase Gloria C12.

Reglarea melcului de alimentare

Are ca scop asigurarea unei distanţe corespunzătoare între melc şi jgheabul platformei de

secerare, poziţionarea melcului mai în faţă sau mai în spate, în funcţie de talia şi densitatea culturii,

distanţa dintre vârfurile degetelor escamotabile ale melcului transportor şi fundul jgheabului (2-5

mm), distanţa dintre răzuitoare şi spirele melcului să fie minimă, pentru a nu permite plantelor să se

înfăşoare pe melc (fig. 9).

Fig. 9. Reglajul melcului de alimentare. 1-şuruburi de fixare; 2-şuruburi reglaj faţă-spate; 3-şurub reglaj distanţă degete şi fundul jgheabului.

După fiecare deplasare a melcului se vor verifica şi regla lamele răzuitoare în aşa fel încât să

atingă uşor spira melcului (fig. 10).

Fig. 10. Reglarea distanţei între spira melcului şi lamele răzuitoare. 1-spiră; 2-lamelă răzuitoare.


8

Reglarea cuplajului de siguranţă al melcului de alimentare (fig. 11) se face prin introducerea

sau scoaterea discurilor 3 de pe resortul cuplajului. Pentru culturi dese, cuplajul se încarcă prin

adăugare de discuri etalonate (furnizate suplimentar cu combina), acestea se montează în

continuarea discurilor existente şi sub rondeaua exterioară.

Fig. 11. Cuplajul de siguranţă al melcului de alimentare. 1-cuplaj; 2-discuri de încărcare; 3-rondea.

Reglarea rabatorului

Poziţionarea rabatorului în plan orizontal cu ajutorul cilindrului hidraulic cu dublu efect,

pentru a asigura preluarea plantelor fără pierderi (fig. 12) poziţionarea rabatorului în plan vertical

prin cilindrii hidraulici cu simplu efect ca să nu lovească spicele, turaţia rabatorului (16-25 de

rotaţii pe minut), se impune ca viteza periferică a paletelor să fie puţin mai mare decât viteza de

înaintare a combinei, înclinarea paletelor şi a degetelor rabatorului în funcţie de starea lanului.

Înclinarea degetelor rabatorului se realizează prin deplasarea unui excentric a cărui poziţie este

menţinută de un şurub (fig. 13).

Fig. 12. Reglajul rabatorului în plan orizontal şi vertical în funcţie de starea culturii.

a-cultură normală; b-cultură culcată.

Fig. 13. Reglarea înclinării degetelor rabatorului. 1-şurubul de fixare a excentricului.


9

Reglarea transportorului frontal (central) cu racleţi

Se execută ca să nu atingă fundul carcasei, dar să transporte întreaga cantitate de material.

Înălţimea tamburului inferior al transportorului trebuie să fie astfel regată încât racletul inferior să

se găsească la o distanţă de 10-15 mm de carcasa inferioară a transportorului. Pentru executarea

reglajului se va acţiona asupra tiranţilor întinzători 1 după desfacerea piuliţelor 2 (fig. 14).

Fig. 14. Reglarea distanţei dintre racleţii transportorului frontal şi carcasa inferioară a acestuia.

8. Tematica aplicativă: identificarea subansamblelor hederului care au rol tehnologic,

corecţia de reglaj pentru aceste subansamble.

Analiza Constructiv Functionala Si Reglajele Subsistemelor Din Ansamblul Heder Al Combinei de...

Documents

Transcript of Analiza Constructiv Functionala Si Reglajele Subsistemelor Din Ansamblul Heder Al Combinei de...