Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

1

ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCŢIONALĂ A COSITORILOR CU

MIŞCARE RECTILINIE ALTERNATIVĂ.

1. Scopul lucrării:

- cunoaşterea principiilor constructiv funcţionale a cositorilor cu mişcare rectilinie alternativă;

- prezentarea aparatelor de tăiere prin forfecare;

- prezentarea mecanismelor de antrenare uzuale a aparatelor de tăiere.

2. Clasificarea cositorilor cu mişcare rectilinie alternativă

� în funcţie de sursa energetică se disting următoarele tipuri de cositoare:

� cositori cu tracţiune animală, antrenarea aparatului de tăiere se face de la roţile de

sprijin şi transport;

� cositori acţionate mecanic:

• purtate, antrenate de la priza de putere a tractorului - figura 1;

• autopropulsate ( motocositori, vindrovere) - figura 2.

� în funcţie de aparatul de tăiere se disting:

� cu degete - figurile 3;

� fără degete - figura 4;

� cu două cuţite - figura 5;

Fig. 1. Cositori purtate cu antrenare de la priza de putere a tractorului.

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

2

Fig. 2. Cositori autopropulsate (a-motocositoare; b-Vindrover E 303).

Fig. 3. Aparat de tăiere cu degete.

Fig. 4. Aparat de tăiere fără degete.

Fig. 5. Aparat de tăiere cu dublu cuţit.

Cositorile mai frecvent întâlnite sunt cele purtate pe tractor, în spate sau lateral dreapta, cu

aparat de tăiere cu mişcare alternativă cu un singur cuţit, asemănător cu cel de pe combinele de

recoltat cereale păioase.

Principalele părţi componente ale unei cositori mecanice sunt (figura 6):

� aparatul de tăiere (organul de lucru);

� elementele de legătură şi susţinere (cadrul, roţile, sistemul de ataşare la sursa energetică);

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

3

� mecanisme de antrenare şi transmitere a mişcării;

� mecanismul de trecere din poziţie de transport în poziţie de lucru şi invers;

� mecanismele de reglare şi dispozitivele de siguranţă.

Fig. 6. Elemente constructive ale cositorii.

1-despicător de lan cu patină; 2-portcuţit cu lamele de tăiere; 3-plăcuţă de ghidare; 4-deget despicător cu contracuţit; 5-mecanism de antrenare(bielă-manivelă); 6-fulie de antrenare cu

curea; 7-patină; 8-cositoarea în poziţie de transport; 9-cadrul cositorii.

Maşinile utilizate pentru cosirea furajelor de pe pajişti diferă funcţie de:

� panta terenului

� mărimea şi configuraţia parcelei care se recoltează

Pe suprafeţele întinse situate pe pantă sub 9°(16 %) se folosesc, fie cositori cu lăţimi de lucru

mari (peste 2,1 m), fie vindrovere purtate, tractate sau autopropulsate.

Vindroverele pe lângă cosire executa condiţionarea prin strivire, frângere sau defibrare a plantelor

pe care le aşează apoi pe mirişte într-o brazdă îngustă şi continuă.

Cosirea furajelor de pe suprafeţele mici ca şi de pe terenurile situate pe pante de peste

9°(16%) până la pante de 14°(25%) se face cu ajutorul cositorilor acţionate de tractoare pe roţi cu

simpla tracţiune, respectiv cu tractoare pe roti cu dublă tracţiune pe pante până la 18°(32%).

Pe suprafeţe situate pe pante mai mari de 18°(32%) se folosesc motocositori cu o axa sau

cositori acţionate cu tractoare monoax (denumite curent motocultoare).

Rezultate bune la cositul furajelor de pe pajişti depind de:

� tipul şi starea tehnica a maşinii folosite;

� modul de exploatare şi de întreţinere a acesteia in timpul lucrului;

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

4

3. Aparate de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă

Aparatele de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă se clasifică după cum urmează:

� Aparatele de tăiere cu degete sunt predominante, având caracteristică tăierea normală la care:

t = to = s = 76,2 mm (1)

unde:

� s, reprezintă cursa cuţitului;

� t, pasul dintre doua lame de cuţit alăturate,

� to, pasul dintre degete;

� Aparatele de tăiere fără degete, care se caracterizează prin aceea că pe bara suport în locul

degetelor sunt fixate lame cuţit triunghiulare cu muchii ascuţite identice cu cele de pe cuţitul

propriu-zis.

� Aparatele de tăiere cu dublu cuţit sunt caracterizate prin faptul că cele două cuţite se mişcă în

sensuri opuse, iar perechile de tăişuri ale lamelor aflate în contact taie plantele prin forfecare

imitând o foarfecă manuală.

Aparate de tăiere cu dublu cuţit au următoarele avantaje:

� lucrează în orice condiţii de cultura (producţie mare, lan culcat şi îmburuienat);

� permit viteze de lucru ridicate;

� au consumuri specifice de carburanţi mici;

Principalele dezavantaje ale acestor tipuri de aparate sunt:

� necesită o exploatare atentă şi calificată;

� sunt foarte pretenţioase la curăţirea terenului de pietre, muşuroaie şi alte obstacole;

� au durata relativ scurtă dintre două ascuţiri succesive ale cuţitelor.

� viteza de lucru redusă: necesita îngustătoare de brazdă.

� Aparate de tăiere fără degete lucrează fără înfundări şi nu necesită îngustătoare de brazdă.

Ele echipează mai mult mesele de taiere ale motocositoarelor cu o axă. Prin construirea de lame de

tăiere suple (mai înguste şi mai lungi) cu unghiul la vârf mai mic s-a mărit considerabil lungimea

tăişurilor şi s-a îmbunătăţit procesul de tăiere al plantelor.

Dezavantajele principale ale acestui tip de aparat de tăiere constau în:

� pretenţia mai mare la curăţirea terenului de pietre, muşuroaie, alte obstacole;

� viteza de lucru limitată;

În funcţie de geometria aparatelor de tăiere, definită de relaţia dintre pasul lamelor cuţit t, cel al

lamelor contracuţit to şi cursa aparatului de tăiere s, sunt identificate următoarele tipuri de tăiere

caracteristice (tabelul 1):

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

5

Tabelul 1. Tăieri caracteristice aparatelor cu mişcare rectilinie alternativă. Tipul tăierii efectuate Caracteristica cursei Caracteristica tăierii

t = to = s = 76,2 mm (3") cursă simplă

t = to = s = 90 mm (3,5")

cursă simplă mărită t = to = 76,2 mm (3") s = 127 mm (5") 2t = 2to = s = 152,4 mm (6")

cursă dublă 2t = 2to = s = 101,6 mm (4")

Tăiere normală

cursă dublă mărită 2t = 2to = s = 152,4 mm (6") s = 172 mm (6,7") t = 1,5to = s = 76,2 mm (3")

Tăiere medie

t = 1,25to = s = 152,4 mm (6") t = 2to = 76,2 mm (3")

Tăiere joasă

t = 2to = s = 101,6 mm (4") Aparatele cu tăiere normală sunt cele mai uzuale, acestea se utilizează atât în construcţia

cositorilor cât şi în cea a aparatelor de tăiere din componenţa combinelor de recoltat cereale

păioase. Constructiv, aparatele de tăiere au în componenţă următoarele elemente (figura 7):

� suportul de fixare al mecanismului de antrenare;

� bara portcuţit cu lamele de tăiere (zimţate/cereale - figura 8 a şi b sau netede/plante verzi -

figura 8 c);

� bara portdegete pentru degetele despicătoare cu lame contracuţit (figura 8 d) şi plăcuţe de

ghidare;

Fig. 7. Elemente constructive ale aparatului de tăiere.

a-elemente componente; b-degetul. 1-bară portdegete; 2-deget; 3-lamă contracuţit; 4-plăcuţă de ghidaj;

5-lamele tăietoare; 6-bara portcuţit.

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

6

Fig. 8. Tipuri de lame ale aparatelor de tăiere.

a, b-lame de cuţit zimţate; c-lamă de cuţit netedă; d-lamă de contracuţit zimţată.

4. Geometria lamelor de tăiere şi a lamelor contracuţit

Lamele de tăiere sunt caracterizate din punct de vedere geometric de următoarele dimensiuni

(figura 9):

h - lungimea activă a lamei de tăiere; ht - lungimea totală a lamei de tăiere; Ϫ - unghiul de ascuţire al lamelor de tăiere; A - semilăţimea la bază a lamei de tăiere; a - semilăţimea la vârf a lamei de tăiere; α - unghiul format între muchiile tăietoare şi direcţia de înaintare; t - pasul lamelor tăietoare (cuţit).

Fig. 9. Elemente de geometrie ale lamelelor de tăiere. Lamele contracuţitului se montează în degete şi sunt caracterizate din punct de vedere

geometric de următoarele dimensiuni (figura 10):

hc - înălţimea de tăiere a contracuţitului; B - semilăţimea bazei mari; b - semilăţimea bazei mici; β - unghiul format între muchiile tăietoare şi direcţia de înaintare; t0 - pasul lamelor contracuţit.

Fig. 10. Elemente de geometrie ale lamelor contracuţitului.

Maşini Agricole de Recoltat LUCRAREA - 01

7

5. Mecanisme de antrenare şi transmitere a mişcării

Acţionarea aparatelor de tăiere impune transformarea mişcării de rotaţie a prizei de putere a

tractorului sau a arborelui motor, într-o mişcare de translaţie, rectilinie alternativă. În acest scop se

utilizează câteva mecanisme pentru diferite variante constructive de cositori (figura 6):

� mecanismul mişcării oscilatorii armonice (puţin utilizat fig. 6 a.);

� mecanismul bielă - manivelă (fig. 6 b şi c);

� mecanismul şaibă oscilantă (fig. 6 d);

� mecanismul furcă oscilantă (fig. 6 e);

� mecanism de antrenare hidrostatic (fig. 6 f).

Fig 6. Mecanisme de antrenare pentru aparate de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă.

a-mecanismul armonic; b-mecanism bielă-manivelă plan; c-mecanism bielă-manivelă spaţial; d-mecanism cu şaibă oscilantă; e-mecanism cu furcă oscilantă; f-mecanism de acţionare hidrostatic.

5. Verificarea cunoştinţelor.

� Măsurători dimensionale şi catalogarea aparatului de tăiere în categorii funcţie de t, to şi s;

� Identificare caracteristici mecanisme de antrenare şi caracterizare.