1

Analiza Complexă a Conflictului

Suport de curs

Sesiune de formare 21 – 23 Mai 2015

Formator: Bianca Cseke

Cu multe mulțumiri pentru toți participanții și în mod special pentru Andra Tănase,

Otilia Fogorasi și Mihail Brînzea care au îmbogățit prin intervențiile lor conținutul

programului de formare. De asemenea mulțumirile merg către Andra Tănase și Otilia

Fogorasi care au susținut și editarea acestui suport de curs.

Proiectul : I4P România- „Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România” ;

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România;

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.

Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine formatorului.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și

http://www.fondong.fdsc.ro

2

Cuprins

1. Contextualizare

2. I4P: O scurtă introducere

3. Elemente Teoretice de Bază și Instrumente de Analiză a Acestora: Conflict,

Violență, Transformarea Conflictelor

4. Analiza Complexă a Conflictului: Abordări

5. Analiza Complexă Conflictului: Instrumente

6. Studiu de Caz

7. Concluzii

8. Bibliografie adnotată

3

1. Contextualizare

Trainingul „Analiza Complexă a Conflictului” are loc în cadrul proiectului „I4P Romania-

Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România și își propune să implice 30 de

participanți activi în domeniul analizei și rezoluției conflictului într-un proces interactiv de

formare și networking care să sublinieze informații esențiale din domeniu, să evidențieze și să

testeze anumite abilități specifice și să sublinieze și să practice valorile necesare unui

profesionist în domeniu. În cadrul și în urma cursului participanții, precum și organizațiile și

instituțiile pe care le reprezintă, se vor putea informa și conecta la rețeaua „Infrastructuri pentru

Pace România (I4P Romania)”, devenind o resursă importantă la nivel de societate în

înțelegerea și prelucrarea conflictelor.

Pentru inițierea unei rețele specializate în domeniul transformării conflictelor și a practicilor

restaurative una dintre zonele de expertiză de baza este aceea a analizei conflictelor, astfel fiind

identificată și tematica programului de formare. Ulterior, în cadrul proiectului vor fi abordate

și două alte teme fundamentale și complementare acestuia, respectiv Practici Restaurative și

Design-ul Interventiilor de Pace. De ce analiza complexă a conflictului? Deoarece invariabil în

procesele de abordare și analiză a conflictului ne vom confrunta cu observații: ‚e complicat’,

‚sunt multe rădăcini ale problemei’, ‚povestea e lungă’. In același timp, de numeroase ori în

momentul în care am asistat sau citit o analiza a conflictului, aceasta este făcută parțial și

simplist de genul ‚conflictul este între X si Y, problema (atenție, singular!) de bază este și

sursele sunt generale (politicul, comunicarea etc) și incomplete. În acest curs propunem o

însușire, cel putin la nivel de conștientizare și conceptualizare a complexității analizei unui

conflict și identificăm și câteva direcții în care analiștii pot merge în descifrarea acestei

complexități. Perspectiva adoptata în acest curs este aceea a școlii de transformare a

conflictelor, abordare inspirată din lucrările și cursurile de formare ale lui Johan Galtung și ale

altor membrii ai rețelei TRANSCEND, ale Lisei Schirch, ale lui John Paul Lederach, ale lui

Mary B Anderson și a multor participanți în cadrul cursurilor de formare ale PATRIR și a altor

organizații cu care am colaborat.

4

Pe parcursul celor trei zile de training, participanții vor dobândi însușiri teoretice și abilități

practice prin prezentări interactive, prin analize de situații, discuții facilitate, aplicații practice

cu joc de rol, lucru individual și în echipă. In cadrul cursului participanții vor înțelege

conceptele de pace, violență și conflict și vor aplica metode de analiză complexă care să permită

cartarea și înțelegerea conflictului. De asemenea, participanții vor învăța și vor conștientiza

impactul pe care îl are conflictul prin intermediul exemplelor concrete și vor cunoaște

modalități de adresare ale conflictului utilizând metode non-violente.

Acest suport de curs poate fi folosit atât pentru o revedere a procesului de formare cât și pentru

a servi drept referință în acțiunile viitoare de multiplicare a informațiilor și consolidare și

promovare a rețelei I4P Romania. Atât în cadrul cursului cât și aici menținem un ton non-

formal, adresându-ne direct cititorului-cursant-practician, utilizând repere teoretice dar în

același timp punând accentul pe experiențe și experiențial. Din acest motiv prezentul suport de

curs include atât o parte elaborată înaintea cursului cât și discutiile, analizele și rezultatele

obținute în cadrul cursului desfășurat la Cluj-Napoca.

1. I4P: O scurta introducere

Când vine vorba de conflict, fiecare stat are în mare măsură stabilite propriile mecanisme de

soluționare a diverselor tipuri de conflict. Majoritatea țărilor se confruntă însă cu diverse lacune

instituționale când trebuie să gestioneze conflicte, deoarece în cele mai multe situații acestea

nu dispun de instrumentele, resursele și structurile necesare pentru a gestiona situația de

conflict. În alte state se ignoră cu desăvârșire posibilitățile de soluționare pașnică și se recurge

la instrumente care au la bază violența, acestea fiind adânc înrădăcinate în cultura și în natura

umană.

Termenul de infrastructuri pentru pace este cel mai adesea asociat cu zone de conflict și țări

măcinate de diverse forme de violentă directă sau cu conflicte în stadiu de escaladare. Conceptul

în sine însă poate fi implementat cu ușurință și în țări care experimentează tensiuni la nivelul

societății și au de-a face cu alte tipuri de violentă, precum cea culturală și structurală cu scopul

de a transformă conflictele aflate într-un stadiu incipient și de a consolida pacea.

Infrastructuri pentru pace este un termen care cunoaște o paletă largă de propuneri de definiții

deși se află încă în etapă de definire, fiind un termen nou, abstract și complex, care dovedește

diverse posibilități de transpunere în realitate în funcție de context. În general țările cu risc de

5

instablitate sau în prag de război au nevoi de structuri și de mecanisme de cooperare la diferite

niveluri ale societății, însă în orice context actorii interesați de pace pot contribui la menținerea

acesteia prin dialog, consultare și cooperare. În cuvinte simple, o infrastructura pentru pace

poate fi considerată începând cu un sistem din care să se elimine cauzele care pot provoca

situații conflictuale până la construirea unui forum în care diverși actori implicați să împartă

experiențe, să dialogheze și să își aducă aportul propriu în a influența atât structurile

guvernmentale cât și mentalitatea maselor pentru a preveni, a media sau a transforma

conflictele. Autori reprezentativi în domeniul păcii au fuzionat mai multe definiții într-una

singură :

« Infrastructurile de pace constau în diverse forme interne și angajamente

interconectate dintre părțile implicate în conflict și altele interesate. Elementele lor de

organizare pot fi stabilite în toate etapele de pace și în procese de dialog, la toate

nivelurile societății având diferite grade de incluziune. Scopul infrastructurii pentru

pace este de a asista părțile implicate (prin consolidarea capacităților sau consiliere),

procesul (prin mediere) sau prin implementarea rezultatelor procesului (prin

monitorizare) » 1

Rețeaua Societății Civile privind Infrastructurile pentru Pace (I4P Internațional) are propriile

perspective și definiții ale conceptului. Această rețea este o mișcare în curs de dezvoltare la

nivel internațional, care cooperează cu diverși actori ai societății civile, cu membri ai

ONGurilor și cu reprezentanți ai structurilor guvernamentale cu scopul de a sprijini, a construi

sau a consolida mecanismele instituționale pentru soluționarea pașnică a conflictelor. La această

rețea internațională dorește să se conecteze și rețeaua care urmează să se formeze la nivel

național în contextul est-european, I4P România în urmă proiectului A« I4P România-

Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România A». Deși rețeaua funcționează la nivel

internațional, un model universal de I4P nu este disponibil la nivel global, deoarece această

structură se adaptează în funcție de context și de nevoile din societatea respectivă.

1 What is Peace Infrastructure?Furthering the Conceptual Debate, in: “Peace Infrastructures”, B. Unger/K. Planta/B. Austin, http://www.berghof-foundation.org/fileadmin/redaktion/Publications/Handbook/Dialogues/dialogue10_peaceinfrastructures_complete.pdf, (3.06.2015).

6

I4P Internațional Network identifică însă anumite aspecte generale care se pot regăsi în

stabilirea unei infrastructuri pentru pace la nivel național, precum :

- Dezvoltarea anumitor mecanisme instituționale care trebuie să fie adaptate la cultură și la

contextul fiecărei țări în parte. Aceste mecanisme trebuie susținute la toate nivelurile existente

în societate, de la planul local până la cel regional și național.

-Adoptarea unei strategii de colaborare și de cooperare a părților implicate pentru rezolvarea

conflictelor folosind instrumente bazate pe dialog și non-violență.

Astfel I4P poate lua diverse forme în funcție de necesitate și de context, de la comitete pentru

pace, forumuri naționale de pace, colaborare și consultare pentru pace și peacebuilding, sisteme

de alertă timpurie și centre de analiză a conflictelor. De asemenea reprezentanți ai autorităților

guvernamentale pot dobândi abilități și competențe în transformarea conflictelor pe care să le

transpună ulterior în politici publice. Una din cele mai importante componente ale conceptului

de I4P este promovarea unei viziuni comune în societate și înrădăcinarea unei culturi a păcii.

Infrastructuri de pace au fost gândite și implementate în cel puțin 14 țări sub această denumire,

un scurt rezumat al inițiativei din cadrul fiecărei țări fiind disponibil pe pagină web a rețelei

I4P Internațional. Exemple de succes pot fi considerate însă infrastructurile pentru pace din

Africa de Sud, Ghana sau Kenya. În Africa de Sud de exemplu s-au construit diverse mecanisme

la nivel local, regional și național reușind să oprească escaladarea violenței în urmă alegerilor

din 1994, în timp ce în Ghana a fost instaurat un Consiliu Național de Pace în 2005, care a

asigurat alegeri electorale pașnice și un transfer de putere lin.

În contextul românesc, influențat incontestabil de situațiile conflictuale la nivel regional și

global AIDRom și PATRIR își propun crearea unei infrastructuri pentru pace și a rețelei I4P

România prin proiectul „I4P România- Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace Romania”.

Acest proiect reprezintă eforturile noastre inovative pentru a crea o rețea de organizații non-

guvernamentale alături de membri ai mediului academic, jurnaliști, asistenți sociali, juriști,

mediatori, membri ai comunităților religioase, reprezentanți ai minorităților, experți și membri

ai instituțiilor care manifestă în activitatea lor interes pentru pace, dezvoltare, comunicare non-

violentă, transformarea conflictelor și reducerea violenței. Acest grup va fi format cu scopul de

a înțelege, a gândi, a concepe și a construi un sistem de politici non-violențe pentru consolidarea

unor structuri de pace în România.

7

În cadrul acestui proiect membri ai grupului țintă vor putea participa la mai multe activități, ca

de exemplu la sesiunile de formare și atelierele pe care le vom susține cu tematică relevantă

profilului infrastructurii, precum și la elaborarea unui White Paper (document de politici

publice), pentru a fi propus autorităților. Conștienți de importanța păcii și de pericolul

conflictelor care prezintă riscul de a degenera în violență, facem un prim pas în consolidarea

păcii la nivel național.

2. Elemente Teoretice de Baza și Instrumente de Analiză a Acestora: Conflict,

Violența, Transformarea Conflictelor

Punctul de plecare pentru analiza complexă a conflictului este diferențierea între două noțiuni

de bază: aceea de conflict și cea de violență. De multe ori folosite interschimbabil, aceste două

concepte sunt fundamental diferite, diferența constând și în existența unui punct de intervenție

(în engl. entry point) în fază de conflict, specific abordării transformative.

Pentru o abordare inductiva, propunem două exerciții în acest sens.

EXERCITIU 1: DIAGRAMA VENN Primul exercițiu constă în completarea cu exemple a

urmatoarei diagrame de tip Venn:

EXERCITIU 2: PUMNUL Exercițiul acesta implică găsirea unui partener. Unul dintre

parteneri ține pumnul strâns, celălalt are la dispoziție 30 de secunde pentru a-l deschide. Cum

CONFLICT

VIOLENTA

Ganditi-vă la urmatoarele sarcini:

- Incercați să găsiți exemple concrete din viața

de fiecare zi pentru fiecare zonă a diagramei

(Conflict Violent, Conflict Non-Violent, și

Violența fără Conflict)

- Gândiți-vă la o reprezentare realista a acestei

diagrame. Care ar fi zona cea mai mare:

Conflict fără Violență? Violență fără

Conflict? Conflict Violent? Justificați!

8

procedați? Ce tehnici/strategii folosiți? Ce simte fiecare dintre partenerii de joc? Cum putem să

asemuim acest exercițiu unui conflict? Ce concluzii putem trage despre deosebirea dintre

conflict și violență?

EXERCITIUL 3: HARTIA ALBĂ Putem aici menționa și exercițiul folosit în cadrul

programului de formare în care

fiecare participant este rugat să ia o

foaie de hârtie albă și să-și imagineze

și apoi să deseneze ce reprezintă

pacea pentru el/ea. Apoi,

împărtășește unui coleg/unei colege

semnificația desenului respectiv.

Pasul urmator constă în schimbul

între cei doi a desenului și indicația

de a „distruge” (uneori formulată ca

și „faceți razboi”) foaia de hârtie a partenerului. Pentru aceasta se dă un orizont de timp scurt

(30 secunde – 1 minut), facilitatorul urmărind dinamica din sală, reacțiile participantilor,

repetând instrucțiunea fără să menționeze că este obligatoriu. Dacă este intrebat(ă), „chiar

trebuie?” facilitatorul răspunde obiectiv „Eu am spus că aveți 30 secunde pentru a distruge foaia

colegului.” La expirarea timpului participanții sunt invitați să se uite în jur la „rezultatele”

obținute și să schimbe din nou foile, astfel încât fiecare să primească foaia pe care o desenase

inițial. Sunt rugați să „repare” (sau să „restaureze pace initiala”) și pentru aceasta din nou au 1

minut. Exercițiul se încheie cu o sesiune de analiză care poate fi ghidată de întrebări cum ar fi:

Cum v-ați simțit desenând ceea ce reprezintă pacea pentru voi? Cum ați acționat când ați primit

instrucțiunea de a distruge? Ce ați simțit atunci? Ați observat o dinamică a conflictului? Cum

v-ați simțit în momentul în care a trebuit să reparați? Ce a durat mai mult? De ce am făcut acest

exercițiu? Obiectivul principal al acestui exercițiu a fost înțelegerea faptului că în conflict există

opțiunea de a merge atât către violență cât și pe o cale nonviolentă, totul este să conștientizăm

această opțiune. Un alt obiectiv este acela de a „simți” experiența unui conflict și de a

conștientiza diferite elemente ale acestuia.

9

De la acest exercițiu se poate trece ușor la conceptualizarea conflictului. Noțiunea de conflict

este folosită destul de general și asociată unei experiențe negative. Mai jos sunt prezentate

câteva definiții des întâlnite în literatura de specialitate:

În abordarea noastră, și similar cu definiția concepută de către Hocker și Wilmot (2001)

conflictul este definit că și o percepere a unor scopuri incompatibile între două sau mai multe

părți . Ceea ce este important de reținut este că acest conflict este o percepție care se poate

dovedi adevărată sau falsă, percepție care în general este o sursă de tensiune. Din acest motiv

conflictul uneori este definit prin asocierea cu o tensiune. Și ca și orice tensiune aceasta se poate

dovedi o sursă de creație sau poate degenera către violență, așa cum simplificat se reprezintă în

diagrama de mai jos.

Fig. 1 Opțiunea fundamentală în conflict

Friedrich Glasl definește conflictul ca pe o interacțiune între agenți – indivizi, grupuri sau

organizații – în care cel puțin un agent simte incompatibilități între gândirea/ideile/percepțiile

și/sau sentimentele sale și ale celuilalt agent (sau celorlați agenți) și resimte acțiunile celuilalt ca

pe o intimidare (Glasl, 1999)

L. A. Coser aduce în definiția conflictului noțiunea de putere: „Conflictul este o luptă între valori

si revendicări de statusuri, putere si resurse în care scopurile oponenților sunt de a neutraliza,

leza sau elimina rivalii” (Coser, 1967, p. 8).

O alte perspectivă privește conflictul ca pe „o situație în care oameni interdependenți prezintă

diferențe (manifestate sau latente) în ceea ce privește satisfacerea nevoilor și intereselor

individuale și interferează în procesul de îndeplinire a acestor scopuri” (Donohue & Kolt, 1992,

p. 3).

Conflict

Violenta

Transformare Nonviolenta

CONFLICTUL CREATOR

CONFLICTUL DESTRUCTIV

10

Conflictul în sine nu este ceva neapărat negativ iar ceea ce este cu siguranță este parte integrantă

din viață oricui. În ultimii 10 ani nu am întâlnit printre miile de participanți la training-uri nici

o singură persoană care să nu fi avut conflicte. Fie în familie, fie la locul de muncă, fie în

comunitatea unde locuiesc sau la nivel macro- global, conflictele ne înconjoară. Violența apare

doar când în mod sistematic eșuăm să le abordăm constructiv și creativ. Va puteți gândi la

exemple de conflicte care au avut o rezolvare pozitivă? Competițiile între orașe pentru anumite

titluri (de genul „capitala a....”) duc de multe ori la o dezvoltare internă a acelor zone. Sau,

intrând chiar în domeniul nostru, exemple de genul organizației Combatanți pentru Pace din

Israel și Palestina, care s-au transformat din inamici în cadrul unui conflict armat în parteneri

în conștientizarea nevoilor ambelor comunități, sunt grăitoare în acest sens. Realitatea este că

nu este ușor să ne gândim la astfel de exemple, acestea nefiind mediatizate și din păcate fiind

încă sub nivelul unei mase critice.

Reținem faptul că violența este doar una din alternativele de „rezolvare” a unui conflict, o

alternativă indezirabila din mai multe puncte de vedere, în principal datorită faptului că implică

direct sau indirect vătămarea fizică, psihică sau morală a cel puțin unei părți aflate în conflict,

și de cele mai multe ori este un fenomen care se amplifică și răspândește ducând la escaladarea

negativă a conflictului inițial.

Inspirându-ne din definiția lui Galtung, definim violența ca pe o limitare a capacității umane

de a-și exercită drepturile fundamentale, fie că este vorba despre drepturi socio-economice sau

politice și culturale. Începând cu 1969 Johan Galtung definea violența ca pe cauza diferenței

între actual/de facto și potențial pentru că mai apoi în 1990 să rafineze această definiție:

Văd violența ca pe o insultă evitabila la adresă nevoilor umane de bază, și mai general la adresă

vieții sieși, o insultă care reduce nivelul real al satisfacerii nevoilor sub nivelul potențialului

posibil. Amenințările de violență sunt de asemenea violență. (Galtung, 1990, p. 292) 2

2 Aceasta a doua definiție a violenței dată de Galtung apare în lucrarea sa Violența Culturală (1990).

11

Dacă am văzut ceea ce poate însemna încadrarea pe drumul violenței, pentru înțelegerea

opțiunii 2, transformarea mai întâi ne putem opri asupra spectrumului de posibile „rezolvări”

ale unui conflict, spectrum creat de către Hizikias Aseefa din perspectiva nivelului de implicare

al părților aflate în conflict.

În domeniul nostru ne vom concentra asupra părții din dreapta a spectrumului, parte

caracterizată printr-o participare ridicată a tuturor actorilor implicați într-un conflict la

identificarea soluțiilor dezirabile și a procesului de implementare a acestor soluții. Un criteriu

de calitate pentru o bună analiză a conflictului este implicarea și participarea părților într-un

efort colaborativ.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă transformare, sau punctul TRANSCEND propunem un

nou exercițiu:

12

EXERCITIU 4: PORTOCALA Exercițiul constă într-un scenariu ușor. Imaginați-vă doi

copii și o portocala. Ambii copii spun „Eu vreau

portocala!” Găsiți cât mai multe „rezolvari” ale

acestei situații. Țineți cont de faptul că acest

exercițiu a fost utilizat în varii grupuri de la copii,

grupuri reprezentând societatea civilă sau chiar

diplomați. Am observat că, de cele mai multe ori cei

responsabili cu eforturile de pace la nivel înalt, cum

ar fi diplomații, găsesc cele mai puține soluții (2-4), pe când copiii găsesc mult mai multe soluții

(20+).

Rezultatele acestui exercițiu se pot carta pe diagrama următoare, diagramă care reprezintă

diferite opțiuni de rezolvare a unui conflict și arată și unde este plasat punctul TRANSCEND.

O explicație a acestui exercițiu poate fi vizualizată și on-line accesând următorul link:

https://www.youtube.com/watch?v=J_n3p3Q4CzY .

Introducem cele ce urmează trei instrumente de bază, provenite tot din lucrările lui Johan

Galtung, iar apoi preluate pe larg în majoritatea lucrărilor de specialitate, în ceea ce privește

înțelegerea conflictelor, a violenței și a posibilităților de transformare: triunghiul conflictuliu,

triunghiul violenței și triunghiul păcii.

13

Așa cum ABC-ul stă la bază alfabetizării, există și o alfabetizare în știință păcii. ABC-ul

conflictului ilustrat în triunghiul de mai jos, descrie cum în orice conflict există un ABC

( Atitudini, Comportamente (B de la termenul behaviour din limbă engleză), și Contradicții)

care trebuie descoperit pentru o mai bună înțelegere a conflictului respectiv.

Fig. 2. Triunghiul conflictelor (după Johan Galtung, „Peace by peaceful means”, 1996)

Printre comportamentele des citate în cazul unui

conflict sunt agresivitate, coalizare și suprapunerea

normativă prin adăugarea unor judecăți (bine- rău,

noi-voi, victimă a€ “ agresor etc), încruntare,

retragere, impunere, justificare, dar și încercarea de a

găsi soluții, colaborarea etc.

Dintre atitudinile des menționate sunt frica,

sentimentul de revoltă, singurătatea, senimentul de

lipsă influenței (powerlessness) etc.

Contradicțiile, definite că lucruri care nu se pot

schimbă în contextul în care contextul (regulile

jocului) nu se schimbă aparțin de dorință de a exprimă un drept într-o societate autoritare,

dorință de a fi modern într-o societate tradiționalistă sau de a educa non-formal o societate

bazată pe sisteme educaționale arhaice.

14

Un alt instrument este triunghiul violenței, o contribuție tot a lui Johan Galtung și care este

folosit pentru a ilustra complexitatea fenomenului de violență. Triunghiul violenței identifică

trei tipologii ale violenței: Directă (ceea ce se vede) Structurală (constituită din instituții,

regulamente, politici, sisteme care susțin actul violent, structurile discriminatorii fiind exemple

clasice în acest sens) și Culturală (ansamblul de valori, credințe, și percepte care justifică actele

violente). În același timp, acest instrument ne indică și faptul că orice act violent are pe lângă

manifestarea directă, aspecte structurale și culturale.

Fig. 3 Triunghiul Violenței după Johan Galtung

Pentru a transforma conflictul și a reduce tipurile de violență, instrumentul următor, numit și

Triunghiul Păcii propune că și ingrediente principale: nonviolența, empatia și creativitatea,

astfel încât comportamentele să fie adresate prin nonviolență, atitudinile să fie întâmpinate cu

empatie iar contradicțiile să fie abordate cu creativitate.

Într-un volum apărut în colaborare cu PATRIR, Sabin Mureșan (2005) descrie pe larg fiecare

dintre cele trei componente menționând cum:

Empatia Abilitatea de a ne imagina, a vedea, a înţelege sentimentele, experienţele şi

perspectivele celorlalţi, de a privi situaţia din perspectiva lor, de a recunoaşte

problemele, nevoile şi scopurile care pot fi importante pentru ei / ele şi a încerca

15

să înţelegem de ce sunt acestea importante. Empatia nu înseamnă neapărat să fim

de acord cu revendicările partenerilor la conflict ci să le înţelegem nevoile ca fiind

reale şi importante.

Nonviolenţa Nonviolenţa este unul din cele mai eficiente instrumente pentru luptă socială şi

crearea unui sentiment de putere, încredere şi securitate în comunităţi.

Nonviolenţa poate fi principială - bazată pe credinţa în sacralitatea vieţii, a non-

rănirii, non-uciderii şi / sau strategică - bazată pe eficienţa sa ca metodă de

rezistenţă. Câteva exemple de acţiuni nonviolente: obţinerea independenţei Indiei,

lupta pentru eliminarea regimului apartheid din Africa de Sud, mişcările pentru

eliminarea segregării în sudul S.U.A., cele mai multe mişcări civile şi populare

din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică ce au înlăturat regimurile autoritare,

lupta populară din Filipine [...].

Creativitatea Creativitatea este abilitatea de a vedea lucrurile din perspective diferite, de a

imagina rezultate şi soluţii constructive şi variate. Este necesar ca soluţiile

creative să includă un răspuns eficient şi real la toate doleanţele şi scopurile

părţilor, să ţină cont de cultura şi tradiţiile comunităţilor şi să poată transforma

conflictul într-un mod creator3.

Figura urmatoare prezintă și acest Triunghi al Păcii

3 Muresan, Sabin, Ina Curic si Kai F Brand Jacobsen. 2005. Prin Razboi Spre Pace: Un Drum Inchis - experiente irakiene- Editura Eikon, Cluj Napoca.

16

Fig. 4 Triunghiul Păcii

4. Analiza Complexă a Conflictului: Abordări

Adusă în atenția practicienilor din ce în ce mai des ca etapa esențială a oricărei intervenții sau

proiect, analiza conflictului a devenit un pas indispensabil al procesului transformațional sau

de rezolvare a conflictelor. Astfel o bună cunoaștere a ei este în mod evident responsabilitatea

oricărui profesionist în domeniu, fie el manager de proiect, mediator, negociator, jurnalist sau

cercetător.

Înainte de a intra în detalii referitoare la diferitele abordări de analiză a conflictului, atragem

atenția asupra a trei termeni folosiți și ei uneori interschimbabil, dar care au înțelesuri diferite,

lăsând folosirea lor că un indicator al fineții abilității de analiză și al responsabilizarii în

abordarea respectivului conflict.

NONVIOLENTA

EMPATIE CREATIVITATE

17

Cartarea implică vizualizarea diferitelor aspecte ale conflictului (probleme, actori,

evenimente).

Analiza merge un pas mai în profunzime și consista în interpretarea și generarea de ipoteze și

teorii asupra diferitelor dinamici dintre respectivele aspecte ale conflictului (probleme, actori,

evenimente).

Evaluarea/Apreciarea aduce un grad și mai înalt de complexitate și implicare având ca și

componentă o intenționalitate legată de intervenție, respectiv presupune identificarea unor

puncte de intervenție, presupune vizualizarea și interpretarea cu scopul clar al găsirii unor

modalități de a transforma respectivul conflict. Aceast proces se face de obicei în contextul mai

larg al designului unui proiect sau proces de transformare, prevenție sau practici restaurative.

(Din acest motiv cursul nostru folosește termenul de „analiză complexă” situându-se în

principal la acest nivel, atât practic prin ceea ce am acoperit că și informații și exerciții cât și

prin natura obiectivelor de învățare pe care cursul și le propune în cele două zile).

În momentul în care vorbim de analiza complexă a conflictului, recunoaștem necesitatea

parcurgerii tuturor acestor etape care sunt complementare și secvențiale așa cum arată imaginea

de mai sus.

Există deja o gamă largă de abordări ale analizei conflictului, tabelul de mai jos oferind o privire

de ansablu asupra diversității metodologice întâlnite în cadrul organizațiilor care se ocupă cu

rezolvarea/ transformarea sau managementul conflictelor sau a agențiilor de dezvoltare care au

printre prioritățile lor pacea și securitatea. Aceste agenții (ex. USAID, CIDA, International

Alert, Saferworld, diferite agenții ale ONU, CDA, Banca Mondială etc), alături de universități

și centre de cercetare sunt în continuare actorii cei mai implicați și preocupați de dezvoltarea

unor metodologii și instrumente specifice.

18

Scop Nivel Potențiali

utilizatori

Asumpții/

Premise

Metodologie Resurse

Analiza Strategică a

conflictului

SCA – DFID - DEV

Planificare

strategică la

nivel de țară

sau regional

– se poate

aplica și la

nivelul

programelor/

proiectelor

regionale,

naționale sau

locale

Agenții multilaterale

sau parteneri

Combină

dimensiunile

economice, și

politice;

structuri, actori

și problemele

sursă

O combinație între

analiză de

documente și

consultații în teren

O echipă de analiză (5

membri). Întâlniri de

consultare

Manual

beneficii/probleme

Analiză, analiza

impactului și

(re)design-ul

proiectului

CARE – DEV/HA

Nivel local și

nivel de

proiect

Managerii de proiect

(ONG), lucrătorii din

teren

Orientată pe

abordarea din

perspectiva

drepturilor

O combinație între

analiză de

documente și

consultații de teren

sub formă de

workshop-uri

Variază între câteva

ore în situații de criză

până la consultații mai

detaliate sunb formă

de workshop-uri

Analiza cadru a

conflictului –

Planificare strategică

la nivel de țară

CAF – World Bank -

DEV

Nivel

național, dar

poate fi

adapt și la

nivel

(sub)regiona

l

Cei care planifică și

staff-ul din cadrul

organizațiilor

multilaterale

Orientată pe

dimensiunile

socio-

economice ale

conflictului

Listă: studii,

workshop-uri,

consultații cu

actorii implicați și

consultanți

Analiza intensivă a

resurselor prin

consultații și

workshop-uri

Analiza conflictului și

definirea

răspunsurilor -

Avertizare timpurie și

planificare strategică

la nivel de țară

FEWER - PB

Nivel

național și

local

Diplomați, donatori și

ONG-uri

Orientată pe

dinamica

conflictelor

Analiză continuă

condusă de

organizațiile

societășii civile

locale

Analiză de

documente, sesiuni de

instruire și workshop-

uri

Lista cauzelor

(rădăcină) a

conflictului –

Comisia Europeană -

DEV

Nivel

național și

regional

Organizații milti- și

bilaterale ale

donatorilor, actori

diplomatici

Orientată către

cauzele

rădăcină și

cauzele

structurale ale

conflictului

Capacitate externă

de cercetare

Limitată – analiză de

documente

Lucrând cu conflictul

– abilități și strategii

de acțiune – Răspuns

la conflict; Analiza

conflictului și

planificare la nivel de

program – PB

Local și

național

Staff-ul organizațiilor

locale și al ONG-

urilor internaționale

Orientată către

înțelegerea

conflictului

Colecție de

instrumente pentru

analiza

participativă a

conflictului

Workshop-uri, întâlni,

consultații

Înțelegerea

contextelor turbulente

– Analiza

instrumentelor pentru

actori umanitari –

World Vison – DEV/

HA

Național,

regional

ONG-uri de

dezvoltare, răspuns la

urgențe/dezastre,

advocacy

Orientat către

instabilitate

politică cronică

în conjuncție cu

abordarea Do

No Harm

Colecție de

instrumente,

abordare flexibilă

Variabilă, depinde de

utilizarea

instrumentelor,

analiză de documente

sau consultații

Do No Harm –

proiectul de capacități

locale pentru pace –

Analiza conflictului,

monitorizarea

proiectelor și analiza

impactului

Local Donatori, staff-ul

ONG-urilor local și

internaționale

Orientare pe

factorii care

divizează sau

conectează

actorii aflați în

conflict

Worshop,

integrarea în

procedurile

standard

Workshop

Cadru de analiză a

conflictului și

politicilor - Analiza

conflictului,

Planificare strategică

la nivel de țară

Institutul Clingendale

- DEV

Național,

sectorial

Staff-ul amabasadelor

și a organizațiilor

donatoare

Orientată pe

indicatori ai

conflictului

intern și a

incapacității

statului de a

răspunde la

conflict

Capacitate externă

de cercetare și

workshop-uri

Costuri pnetru

pregătirea și

implementarea work-

shopurilor, poate

include participarea

consultanților externi

19

Sursa: www.conflictsensitivity.org

Ceea ce se recunoaște, indiferent de abordarea sau nivelul conflictului alese (familial, regional,

sau macro-), este faptul că o cunoaștere în profunzime a naturii conflictului cu care se lucrează

este esențială. Vorbim, atât în cadrul acestui curs de analiză cât și mai departe când vom aborda

și întreg ciclul de design al unei intervenții de necesitatea unei abordări strategice și sistemice.

Aspectul strategic ține de cunoașterea foarte bună atât a elementelor de anliza cât și a

obiectivului pentru care se face analiză și a modalităților optime de a implementa procesul.

Aspectul sistemic implică o rigoare aparte a procesului de analiză, acoperirea tuturor

dimensiunilor necesare, precum și înțelegerea dinamicilor existențe între aceste dimensiuni (la

fel că și într-un ecosistem).

Averizare timpurie și

măsuri de prevenție –

UN Staff College –

ALL

Național ONU și alte agenții

donatoare, ONG-uri

Orientat spre

securitatea și

drepturile

omului

Sesiuni de

instruire,

workshop-uri

Materiale de training,

costuri de facilitare a

workshop-urilor și

sesiunilor de instruire

Cadru de analiză a

conflictului –

Planificare la nivel de

țară și proiect

USAID - DEV

Național Agenți ai

organizațiilor

donatoare, parteneri

de implementare, alți

oficiali

guvernamentali SUA

Domeniu larg,

sinteză a altor

instrumente

Analiza

documentelor,

workshop,

urmărirea

integrării în

strategia

programelor

Analiză de

documente, vizita în

țară, muncă de

monitorizare

Analiza conflictului

pentru proiectarea și

implementarea

proiectelor –

Analiza conflictului,

planificare la nivel de

țară și proiect

GTZ - DEV

Național,

proiect

Donatori, agenți ai

ONG-urilor,

manageri de proiect

Domeniu larg,

sinteză a altor

instrumente

Combinație de

analiză a

documentelor și

cercetare pe teren,

nstrumenete pentru

analiza

participativă a

conflictului

Costurile de

organizare a

workshop-urilor și a

consultațiilor

Metodologia FAST –

Avertizare timpurie,

evaluarea riscurilor

Swiss Peace

DEV - FP

Național,

poate fi

aplicat la

nivel

subregional

Ministere, agenții de

dezvolatare, ONG-

uri, organizații

internaționale

Analiza

evenimentelor

(cantitativ și

calitativ)

Colectarea datelor

pe teren, analiza

documentelor

Necesită multe resurse

pentru a menține

rețele locale de

informare și rețeaua

de analiză specializată

Manual de diagnostic

al conflictului –

Evaluarea

conflictului și a

agenților

CPR/CIDA

DEV - PB

Național,

regional

Lucrători în domeniul

dezvoltării

Conceperea

strategiilor de

peacebuilding,

cu dovezi

empirice

Preponderent

analiză în cadrul

workshop-urilor

Costuri de organizare

și susținere a

workshop-ului

Inițiativa pentru o mai

bună programare –

Evaluarea

conflictului, instruire

IFRC – HA

Program;

național,

regional,

local

Societăți naționale de

Crucea Roșie și

Semiluna Roșie,

delegați și alți membri

ai staff-ului

Orientat către

redresare și

reconciliere pe

termen lung,

prin

intermediul

ajutorului

internațional

Analiză și instruire Depinde de

dimensiunea evaluării

și de durata instruirii

20

Ca și componente de bază ale analizei complexe a conflictului avem:

Contextul istoric, social, cultural, economic și al conflictului, acestea făcând parte din

așa-zisul profil al conflictului.

Dinamica conflictului care include atât o investigare în istoricul conflictului cât și o

evaluare a stadiului în care acest conflict se găsește.

Formularea specifică (de tip SMART) a conflictului și apoi identificarea cauzelor și

efectelor conflictului. Este foarte important ca această formulare să adreseze acele

scopuri incompatibile de care se vorbește în definiția conflictului și să se evite formulări

generale sau care etichetează.

Intervențiile existențe care fie contribuie la escaladarea sau de-escaladarea conflictului

Identificarea structurilor și a tiparelor culturale care pot fi catalizatori ai violenței dar și

a structurilor și a tiparelor culturale care pot contribui la stabilirea sau restabilirea unui

climat de pace.

Tabelul de mai jos poate fi folosit și ca o listă de verificare referitoare la aspectele care

trebuie acoperite într-o analiza de conflict.

Analiza Complexă a Conflictului

CINE? Părțile implicate – Nevoile lor, Pozițiile, Interesele, Capacitățile

UNDE? Unde are loc conflictul în ce tip ce context socio-economic și politic?

DE CE? De ce a apărut conflictul? Cauzele rădăcină

CE? Care sunt factorii care conduc conflictul sau îl ameliorează? (Connectors and Dividers)

CUM? Cum este menținut conflictul? (Relații, Structuri, Resurse, Neajunsuri)

21

CAND? Când a apărut conflictul? Care este stadiul în care conflictul se află acum?

Sursa: Adaptat dupa Lisa Schirch. Conflict Assessment and Peacebuilding Planning: Toward a Participatory

Approach to Human Security. Boulder, CO: Kumarian Press, 2013

5. Analiza Complexă a Conflictului: Instrumente

Intrumentarul utilizat pentru analiza conflictului s-a dezvoltat și el considerabil în ultimii ani,

diferiții autori având păreri uneori divergente asupra care este cel mai modern instrument și

care sunt ușor învechite. Ca și exemplu, unii colegi aleg să nu mai utilizeze copacul conflictului

(instrument derivat din copacul problemă) argumentând faptul că acesta este un instrument mult

prea liniar pentru a reprezenta complexitatea și circularitatea cauzelor și efectelor dintr-o

situație de conflict. Propunem o luare la cunoștință a acestor critici și în același timp o abordare

în care expertul în transformarea conflictelor, cel care cunoaște cel mai bine posibilitățile oferite

de contextul conflictului în care lucrează să aibă libertatea și responsabilitatea de a decide

paletarul cu care va lucra.

În acest curs vom introduce în cele ce urmează o întreagă listă de instrumente utilizate pentru

a răspunde la fiecare din întrebările cheie identificate în secțiunea precedentă, iar apoi ne vom

opri asupra unui set de 10 instrumente, pe care le găsim esențiale pentru formarea oricărui

expert în domeniu.

METODE INSTRUMENTE

Evaluarea Strategică a Conflictelor

Analiză Sistemică a Conflictelor

Evaluarea (Capacității) Instituționale

Ghidul de Cartare a Conflictelor după Wehr

Ghidul de Cartare a Conflictelor după Hocker

Wilmot

Harta actorilor și a problemelor

Hărți geografice cu zonele și părțile implicate

Cartarea punctelor fierbinți

Cartarea aliniamentelor de putere

PIN (Poziții, Interese, Nevoi)

Surse și Piloni ai Conflictelor

Copacul Conflictului (Problemei)

Triunghiurile Conflictului și al Violenței

Linia temporală (timeline)

Puncte de Intervenție (entry points)

22

Conectori și Divizori (Connectors and

Dividers)

SWOT (Puncte Tari, Puncte Slabe,

Oportunități și Amenințări)

Indiferent de abordare, unul dintre instrumentele inițiale este harta actorilor. Această este o

reprezentare grafică a celor care au sau pot avea un rol în conflict, a relațiilor dintre ei și a

influenței (puterii) pe care aceștia o au.

Întrebările de ghidaj pe care le putem pune în momentul în care elaborăm o hartă a actorilor

sunt:

Cine sunt protagoniștii conflictului (indivizi sau grupuri)?

Cine beneficiază de pe urma acestui conflict?

Cine are de pierdut?

Ce fel de relații există între ei și de ce tip (alianță, conflict, inexistentă etc)? Cât de

puternice sunt aceste relații?

Pe cine am uitat? (NB: dintre actorii de multe ori uitatăm să menționam propria

instituție/organizație, sau media locala, liderii informali etc)

23

Mai jos găsiți hărțile actorilor elaborate pentru studiile de caz incluse în programul nostru de

formare.

24

Complementar cu harta actorilor, se poate aplica ulterior instrumentul PIN (Poziții, Interese,

Nevoi) sau asa - zisă „ceapă”. Acest instrument, mult folosit în procesele de mediere și dialog,

este util atât pentru analiza în profunzime a actorilor cât și pentru a evalua posibile puncte de

intervenție.

25

Un alt instrument la care se recurge de multe ori este linia temporală (timeline). Acest

instrument ajută la vizualizarea evenimentelor cheie din cadrul conflictului. Instrumentul este

cel mai bine de utilizat în munca cu grupurile aflate în conflict și printr-o metodologie

participativă care aduce împreună aceste grupuri și le oferă posibilitatea de a înțelege

perspectiva celuilat în ceea ce privește anumite evenimente din secvența cronologică a

conflictului. Un exemplu de eveniment cu valențe simbolice diferite pentru grupuri diferite

poate fi considerată data de 1 decembrie care pentru români a însemnat eliberare și integrarea

teritorială, iar pentru maghiari a însemnat dezintegrarea teritorială a Imperiului Austro-Ungar.

Utilizat cu succes acest instrument scoate in evidență faptul că există nu doar o istorie ci mai

multe istorii ale conflictului iar descoperirea lor colaborativa poate fi în sine un element nu doar

de analiză ci și de transformare a conflictelor.

NEVOI

LE

INTERESELE

POZIŢIILE

Ce spunem că dorim. De obicei

„fațada” fiecărui actor in conflict.

Exprimate adesea formal si

imperativ, au uneori o valoare de

justificare sau legimitizare.

Ce dorim cu adevărat. Nu sunt

mereu exprimate, deși pot fi.

Ele sunt legate de motivația

pozițiilor adoptate. Acestea

sunt negociabile și adesea se

transforma în timp.

Ce trebuie să avem. Galtung le

leagă fie de identitate,

supraviețuire, libertate sau

bunăstare. Acestea nu sunt

negociabile dar pot fi îndeplinite în

mai multe feluri.

26

Pentru a adăuga complexitate acestui instrument se pot separa și structura evenimentele cartate

pe linia temporală în categorii precum: evenimente sociale, momente de escaladare, momente

de dialog, și se poate combina această linie temporală cu un grafic al escaladării conflictului,

instrument inclus în handout-urile distribuite în cadrul cursului.

Exemplele de mai jos ilustrează diferite tipuri de timeline existente și folosite în domeniul

transformării conflictelor. O tendință recentă este aceea de digitalizare a acestui instrument care

a devenit și interactiv (vezi exemplele citate în handout-uri).

Figura 5 Modele de Timeline al Conflictului

Sursa: http://blog.thomsonreuters.com/index.php/tag/timeline/4

4 Sursa: http://blog.thomsonreuters.com/index.php/tag/timeline/

27

Sursa: https://www.recordedfuture.com/conflict-breeds-cyber-attacks/ 5

Trecând de la înțelegerea istoricului și dinamicii conflictului către explorarea cauzelor și

efectelor acestuia, propunem două instrumente: copacul conflictului (copacul problemei) și

modelul „piloni și surse” (pillars and sources).

5 Sursa: https://www.recordedfuture.com/conflict-breeds-cyber-attacks/

28

Copacul conflictului este un instrument simplu care pune conflictul ca și trunchi și apoi

vizualizează efectele ca și ramuri ale conflictului iar cauzele conflictului ca și rădăcini ale

acestuia.

Pentru o analiză complexă și sistematică, cauzele fundamentale se pot trece prin filtrul liniilor

de falie identificate de Galtung că fiind domeniile mari generatoare de contradicții în cazul

oricărui conflict. Reținem că cel puțin 3-4 dintre aceste linii de falie se regatesc în orice conflict

la unul dintre următoarele niveluri:

29

Adaptat de către PATRIR după: Johan Galtung

Mai jos găsiți modelele de copac al conflictului elaborate pentru studiile de caz incluse în

programul nostru de formare.

Gen

Generațional

Politic

Social

Economic

Securitate

Teritorial

Național

Cultural

Religios

Ideologic

Normalitate/ Devianță

Relații de străin/vecin

Mediu / Natură

30

Un instrument asemănător este „piloni si surse” (Pillars and Sources) sau Pilonii Triunghiului

Intors (Inverted Triangle), model introdus de Fisher et al (2000) în cadrul manualului Lucrând

cu Conflictul (Working with Conflict). Acesta are ca și scop vizualizarea elementelor - surse

și piloni - care alimentează și mențin o stare de fapt conflictuală. Adesea în situații de conflict

există instituții sau atitudini care mențin conflictul în loc, împiedicând o soluționare pozitivă a

acestuia. Aceste instituții și atitudini pot fi vizualizate cu ajutorul acestui instrument ca fiind

pilonii care mențin conflictul. Ideea de transformare este direcționată mai ales înspre structural,

implicând faptul că eliminând unul sau mai mulți piloni, destabilizăm conflictul. Exemple de

piloni pot fi: lipsa coordonării și cooperării între ONG-uri, lipsa încrederii atât la nivelul

societății cât și în instituții, așteptarea ca "marile puteri" să decidă soarta conflictului, tipuri de

politici și instituții care implementează aceste politici în favoarea/defavoarea unui anume grup

din cadrul conflictului, probleme legate de limbă. În ceea ce privește al doilea element al

instrumentului, sursele, sunt cauzele rădăcină sau contradicțiile care stau la baza conflictului.

Exemple de surse pot fi: sărăcia, încălcarea flagrantă a drepturilor omului, inegalitățile de orice

fel.

31

De reținut este că acest instrument se poate folosi îmbinat cu triunghiul conflictului și cu

arborele conflictulului, după cum apare ilustrat în figurile de mai jos.

Fig. 6: Pilonii triunghiului întors

Sursa: Working with Conflict Manual, Zed books and Responding to Conflict, Simon Fisher et all, UK, 2000.

Cum spuneam anterior în acest suport de curs, diferența între analiză și evaluare este aceea că

evaluarea situației (assessment) se face cu o intenție clară de intervenție. Instrumentul următor

este specific acestui nivel. Matricea RPP (Reflective Peace Practice) - Strategii de Implicare:

Opțiuni este un instrument dezvoltat de către Catherine Barnes în Confruntând războiul

(Confronting war) și poate fi utilizat pentru identificarea punctelor de intervenție atât la nivelul

actorilor cât și la nivelul de tipului de transformare, fie ea individuală sau la nivel social, politic

și economic. Un exemplu de astfel de intervenție în caz de conflict este de a lucra cu experți (în

varii domenii) la nivelul transformării lor individuale pentru a putea genera propuneri de

schimbări legislative mai inclusive care pot contribui la o schimbare socială, politică sau

economică.

32

Multe dintre aceste instrumente se regăsesc aplicate în studiul de caz prezentat în cadrul cursului

și în secțiunea următoare.

6. Studiu de Caz

În ceea ce privește aplicarea câtorva dintre instrumentele de mai sus am ales un studiu de caz

despre conflictul din Moldova – Transnistria din perioada 2005 – 2009, perioadă în care

împreună cu echipa din organizația PATRIR am lucrat asupra acestui conflict. După cum

menționam în partea teoretică, organizația noastră a fost invitată de către două organizații ale

societății civile de pe ambele părți ale conflictului. Acest lucru este important pentru că a oferit

legitimitate intervenției avute, având deja încrederea actorilor din teren.

Deși studiul de caz nu este unul exhaustiv, acesta este mai degrabă utilizat aici pentru a evidenția

câteva dintre instrumentele prezentate în partea teoretică a acestui suport de curs.

Moldova și Transnistria se află la granița estică a României, între România și Ucraina. Conform

datelor statistice din 2004 populaţia totală a Moldovei era de 3,383,332 locuitori. Etnicii

moldoveni reprezintă o majoritate covârşitoare în proporţie de 75.8%, în timp ce doar 2.2% s-

au declarat români. Alte grupuri etnice includ ucraineni – 8.4%, ruşi – 5.9%, găgăuzi – 4.4%,

bulgari – 1.9%, şi alte grupuri minoritare în proporţie de 1.0%. Populaţia urbană şi cea rurală

33

se împarte în 38.6% respectiv 61.4%. Doar 2.8% din etnicii moldoveni declară că limba lor

maternă este alta decât molvovenească/română (în principal rusă). Din totalul etnicilor

ucraineni 31.8% declară rusa ca limbă maternă. Din totalul etnicilor găgăuzi 5.8% declară că

vorbesc rusa ca limbă maternă. Dintre bulgari 13.9% indetifică rusa ca limbă maternă. Datele

arată că din 58.8%, 16.4% vorbesc de obicei moldovenească/română, şi 16% care declară că

'vorbesc de obicei rusa' demonstrând astfel existenţa a două limbi majoritare care domină

arealul lingvistic moldovenesc şi greutatea lor politică.6

Cele mai recente date în ceea ce priveşte populaţia transnistreană (recensamântul din 2004)

arată că numărul este de 558,000 de locuitori. Conform purtătorului de cuvânt al Parlamentului

RMN Evgeniy Shevchuk, aproximativ o treime din populaţie a părăsit regiunea începând cu

anul 1990. Împărţirea populaţiei în urbană şi rurală este de 68% respective 32% . Cele mai des

citate împărţiri ale populaţiei în Transnistria sunt după cum urmează: 30% - moldoveni, 28% -

ucraineni, şi 26% - ruşi. Grupurile minoritate includ, de asemenea, bulgari, everi şi polonezi.

Majoritatea ruşilor trăiesc în oraş, în timp ce majoritatea ucrainenilor şi moldovenilor trăiesc în

sate (adeseori sate monoetnice).7 Chiar dacă guvernământul RMN (Rebublica Moldovenească

Nistreană) a adoptat 3 limbi ca limbi oficiale (rusa, moldoveneasca şi ucraineana), limba rusă

predomină nu numai mediul urban, ci întreaga sferă publică, incluzând guvernarea, educaţia,

serviciile şi mass-media. Funcţionarea limbii moldoveneşti şi ucrainene în sfera publică este

limitată la câteva funcţii simbolice (câteva nume de străzi, bancnote, câteva semne oficiale care

sunt traduse în moldovenească în alfabet chirilic, mai rar se traduc în ucraineană, şi de cele mai

multe ori cu greşeli gramaticale.

Conflictul Moldova-Transnistria este considerat de multe din comunităţile internaţionale ca şi

un „conflict îngheţat”, pentru că imaginea duşmanului, precum și perceperea mutuală greşită şi

neîncrederea în elite chiar și după 15 ani de confruntări armate, într-o anumită fază populaţia

ca întreg a avut două schimbări semnificative:

(i) un nivel scăzut al cooperării sistemice între nivelul de mijloc şi cel de vârf al societăţii în

ceea ce priveşte divizarea generată de conflict.

6 Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova, Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015). 7 Ibid., Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova, Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

34

(ii) costuri economice şi sociale ale conflictului, care deşi experimentate în mare măsură de

către populaţia de pe cele două maluri, nu sunt direct identificate sau asociate cu conflictul.8

În ciuda faptului că s-au desfăşurat un număr semnificativ de proiecte de-a lungul anilor, care

au avut un anumit succes, concentrându-se pe întărirea cooperării între cele doua tabere, în

domeniul mass-mediei, societăţii civile şi tineretului în angajamentul de construire a păcii, au

fost câteva încercări de a face vizibile, în mod direct, costurile economice şi sociale ale

conflictului şi beneficiile cuantificabile pentru pace într-un mod care este uşor accesibil şi

potrivite pentru populaţia şi elitele de pe ambele maluri ale râului. A fost, de asemenea,

recunoscut de către autorii proiectului IMPACT faptul că există necesitatea pentru iniţiative

mai fezabile şi cuprinzătoare pentru îmbunătăţirea proceselor de pace, care au la îndemână

potenţialul creativ şi de analiză al experţilor comunităţilor de pe cele două maluri ale râului

Nistru şi regional.

Unul dintre instrumentele utilizate a fost Harta Actorilor adaptat după John Paul Lederach –

piramida actorilor. Este important de asemenea de menționat că această hartă a actorilor este o

sumarizare a cartărilor făcute împreună cu grupurile aflate în conflict prin intermediul

workshop-urilor avute cu aceste grupuri.

8 Ibid., (4.06.2015).

35

Putem observa actorii importanți atât din Moldova și Transnistria, cât și actorii internaționali

care participă la încercarea de soluționare a acestui conflict.

În ceea ce privește cauzele rădăcină (sursele) și pilonii (atitudinile sau structurile care mențin

conflictul) acestui conflict putem să le observăm utilizând instrumentul Pilonii triunghiului

întors.

36

9

În ceea ce privește punctele de intervenție, opțiunea a fost de a lucra cu membrii ai societății

civile cât și cu experții (din domeniul, social politic și economic) care contribuie prin

propunerile lor la formarea de politici publice și de a contribui la construirea capacităților

acestora în ceea ce privește construirea păcii și transformarea conflictelor prin mijloace pașnice.

Un alt punct de intervenție sunt Pilonii asupra cărora ne-am axat au fost lipsa cooperării și

coordonării dintre ONG-uri prin construirea încrederii între aceste grupuri, lipsa comunicării și

lipsa încrederii.

Cu scopul specific de a consolida munca în comun a ONG-urilor de analiză şi a analiştilor

experţi independenţi de pe cele două maluri ale râului Nistru, Rusia, România şi Ucraina a fost

creat proiectul IMPACT. Scopul acestei cooperări a fost să se realizeze o analiză comună a

efectelor socio-economice asupra conflictului politic extins şi să dezvolte propuneri de politici

care să contribuie la dezvoltarea de strategii concrete şi opţiuni pentru transformarea

conflictului. Pentru a ajunge la scopul principal al proiectului – de a influenţa constructiv

instituţiile politice şi executive de luare a deciziilor şi de a influenţa opinia publică despre

costurile conflictului Moldova-Transistria – activitaţi ale fazelor proiectului 2007-2009 au

inclus:

9 Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova, Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

37

Consolidarea iniţiativelor de colaborare în reţea şi înţelegerii reciproce a cercetătorilor

şi analiştilor experţi, într-un cadru regional practic şi de cooperare care include Moldov-

Transnistria, Ucraina, România şi Rusia.

Construirea capacităţii pentru comunitatea de experţi prin schimbul şi oferirea

experienţei internaţionale din zone similare şi legate de zone de conflict şi din domenii

relevante.

Dezvoltarea capacităţii de a fi receptiv în ceea ce priveşte conflictul şi participarea

cercetătorilor din domeniul socio-economic şi din partea instituţiilor de analiză.

Angajarea în cooperarea practică a experţilor regionali, concentrându-se pe investigarea

şi evidenţierea costurilor economice şi sociale ale conflictului şi beneficiile păcii în

Moldova–Transnistria.

Experţii de pe ambele părţi ale diviziunii conflictului muncind împreună pentru a sprijini

alternativele de politici în parteneriat cu mass-media.

O parte importantă a proiectului care a avut loc anterior şi în timpul scrierii acestei colecţii de

eseuri o serie de ateliere care promovau dialogul experţilor desfăşurate la: Vadul lui Vodă

(Moldova), Tiraspol, Odesa şi Lazurnoe (Ucraina).10

Un film documentar despre povestea umană a costurilor socio-economice ale conflictului din

Moldova- Transnistria a fost realizat pe lângă cele trei volume cu privire la analiza conflictului

și propuneri de soluționare pașnică a conflictului.

Acest documentar este o poveste nespusă a construirii păcii din ultimii 20 de ani, intitulată

„Transnistria – Cand armele au fost reduse la tăcere”; și de asemenea un raport sociologic bazat

pe cercetare unică desfăşurată pe ambele maluri ale Nistrului, concentrându-se pe „Bunastarea

socială şi economică a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului in condiţiile conflictului

ingheţat”; precum și raportul de analizei economică, care se concentrează pe „Costurile

conflictului Transnistrean şi beneficiile soluţionăriii lui”.

10 Moldova-Transnistria, Studiu de caz pentru un viitor prosper, Denis Matveev, Galina Selari, Elena Bobkova, Bianca Cseke, http://www.patrir.ro/images/stories/PATRIRgeneral/patrir_products/moldovatransnistria%20-%20eforturi%20comune%20pentru%20un%20viitor%20prosper%20-%20aspecte%20sociale.pdf, (4.06.2015).

38

7. Concluzii

Considerăm acest proces de formare ca și o investiție în calitatea proceselor de transformare a

conflictelor pe care participanții le vor implementa în comunitățile lor, și de asemenea pe care

rețeaua I4P România le va susține.

Riscurile unei analize în care nu se omit aspecte ale conflictului, sau a unei analize parțiale sau

fușerite, sau a unei analize în care nu există legitimitatea celui care intervine includ:

Blocajul conflictului

Agravarea problemei și escaladarea conflictului

Punerea în pericol a părților aflate în conflict

Reducerea încrederii în posibilități de soluționare transformativă sau restaurativă

Compromiterea legitimității proprii și colegilor implicați în acest domeniu

Accentuăm în cadrul cursului următoarele:

Un conflict poate fi o oportunitate de a evita violența și ca în orice conflict există

opțiunea de a încerca să îl transformăm creativ, non-violent și empatic

În transformarea conflictului este bine să cunoaștem si să îl definim exact și să fim

conștienți de atitudinile, comportamentele și contradicțiile care îl compun

Dacă situația cu care lucrăm a ajuns la violență, pentru a o aborda ne uităm în ansamblu

atât la manifestări directe cât și la structurile care o susțin și fibra culturală care menține

o justificare a actului violent.

În momentul analizei, ținem cont de profilul conflictului (social, cultural, politic și

economic), de istoriiile conflictului, de actorii implicați și potențial implicați, de

momentul în care acest conflict se află și de punctele de intervenție existente (fie că

acestea sunt reprezentate de o disponibilitate a actorilor, de existența unor resurse pentru

transformare, sau de evenimente ce ar putea cataliza un proces pozitiv de transformare,

reconciliere sau prevenție).

Pentru a lucra în domeniu este necesară o foarte bună conștientizare și sinceritate

referitoare la poziționarea mediatorului / expertului în relație cu conflictul, dacă există

posibilitatea de imparațialitate sau multiparțialitate și de asemenea dacă dispunem nu

39

doar de cunostințe dar și mai important de abilitățile necesare și dacă în momentul în care

lucrăm în domeniu putem reflecta valorile nonviolenței și multiparțialității în ceea ce facem.

Una dintre așteptările și speranțele noastre extinse cu apreciere pentru expertiză și capacitatea

cursanților este ca ei să folosească instrumentele din acest curs, în cadrul activităților lor și să

continue să crească nivelul de conștientizare și informare asupra importanței unei analize

complexe a conflictului. Mai mult sperăm că aceste instrumente vor deveni parte din strategiile

de acțiune ale societății civile active în domeniu, ale mediatorilor ca profesioniști ai

transformării conflicelor și ai practicilor restaurative, ale oamenilor de presă, ale cadrelor

didactice și ale autorităților și instituțiilor din România. Apreciem interesul pentru I4P

România, cursul ne-a confirmat necesitatea acestei idei și așteptăm cu interes informațiile

despre cum s-a făcut multiplicarea și ne așteptăm să implementăm împreună I4P în spirit

UBUNTU.

8.Bibliografie adnotată

Building Peace. Sustainable Reconciliation in Divided Societies, John Paul

Lederach, Washington, DC: United States Institute of Peace, 1997.

Lederach sublinează nevoia de a trece dincolo de diplomația tradițională pentru construirea

păcii și de a folosi o abordare holistică asupra fenomenului. Autorul încurajează perspectivele

pe termen lung și nevoia de a găsi resurse în cadrul societății și de a maximiza contribuțiile din

exterior în vederea construirii păcii.

Conflict Assessment and Peacebuilding Planning: Toward a Participatory

Approach to Human Security., Lisa Schirch, Boulder, CO: Kumarian Press,

2013

O lucrare care prin exerciții practice oferă o imagine de ansamblu asupra planificării,

proiectării, monitorizării și evaluării conflictelor ți consolidării păcii. Autoarea prezintă

instrumente pentru îmbunătățirea planificării și a implementării în domeniul construirii păcii,

contribuind cu exemple din viața reală la securitatea umană.

40

Confronting Conflict. A First-Aid Kit for Handling Conflict., Friedrich Glasl,

Hawthorne Press (UK), 1999.

In această lucrare autorul prezintă instrumente care contribuie la analiza, înțelegerea și

conștientizarea conflictului oferind soluții practice pentru soluționarea acestuia.

Increasing Interest in Infrastructures for Peace, Paul van Tongeren,

http://www.i4pinternational.org/files/189/5.incressing+interest+in+i4p.pdf,

(3.06.2015).

Autorul argumentează necesitatea infrastructurilor de pace si iși susține argumentația prin

exemplele oferite din Africa de Sud, Ghana și Kenya. Paul van Tongeren prezintă avantajele

economice prevenirii conflictelor prin intermediul I4P și analizează impactul și lectiile învățate

în urma implementării I4P în Africa de Sud, Ghana și Kenya.

I4P International Network, http://www.i4pinternational.org/infrastructures-for-

peace (3.06.2015).

Site-ul web al rețelei I4P International oferă informații despre rețea, despre infrastructuri pentru

pace și exemple specifice, precum și informații despre ultimele noutăți în domeniu.

Peace by Peaceful Means- Johan Galtung, Sage Publications, 1996

Cartea cuprinde patru părți care abordeaza aspecte teoretice ale păcii. Acestea se refera la teoria

păcii prin referire la ipostazele epistemologice de pace și manipulare non-violentă și creativă a

conflictului. Autorul exploreaza de asemenea teoria dezvoltării din perspectiva violenței

structurale și teoria civilizației din perspectiva violenței culturale.

Razboi Spre Pace: Un Drum Inchis - experiente irakiene- Muresan, Sabin, Ina

Curic si Kai F Brand Jacobsen. 2005. Prin Editura Eikon, Cluj Napoca

Autorii au scris aceasta carte în urma experienței lor din Irak, unde au participat la un program

de mentorat și transfer de experiență pentru organizațiile neguvernamentale irakiene. Acest

material descrie activitatea autorilor și analizează conflictul irakian din perspectiva studiilor de

pace.

41

Transcend and Transform: An Introduction to Conflict Work, Johan Galtung,

London: Pluto Press, 2004.

Acesta este un manual practic despre rezolvarea conflictelor, care sugerează cum să se

soluționeze conflicte prin creativitate la diferite niveluri, de la conflicte interne, personale până

la conflicte internaționale între state-națiuni. Cartea se bazează pe patruzeci de conflicte reale

și este împărțită în șapte capitole intitulate după zilele săptămânii. În cartea să, Galtung

subliniază transformarea conflictelor prin metodă TRANCEND, luând în considerare faptul că

toate conflictele se nasc egale și au același drept de a fi prelucrate prin "transcendență" (a trece

dincolo de ele) și transformare. Autorul oferă exemple de conflicte între persoane (micro),

conflicte în cadrul unei societăți (meso), conflicte între state și între națiuni (macro) și conflicte

între religii și civilizații (mega). Cartea oferă tehnici de prevenire a conflictelor la toate

nivelurile de organizare.

Working with Conflict Manual, Zed books and Responding to Conflict, Simon Fisher

et all, UK, 2000.

Acest manual este o resursă importantă pentru cei care lucrează în zone de conflict și de

violență, deoarece prezintă tehnici atent elaborate de-a lungul anilor pentru analiza conflictului.

Exemplele oferite cuprind cazuri din întreaga lume, ca de exemplu Cambogia, Afganistan,

Africa de Sud, Irlanda de Nord, Kenya.

Transformarea Nonviolentă a Conflictelor: Manual de training pentru un curs de

formare a formatorilor, Ruth Mischnick, publicat de PATRIR in 2006.

Acest manual a fost elaborat cu scopul de a identifica, de a sintetiza și de a explica transformarea

conflictelor din mai multe perspective. Acesta cuprinde definirea conceptelor de baza precum și

propuneri de exerciții utile în procesul de înțelegere a transformării conflictelor.

What is Peace Infrastructure?Furthering the Conceptual Debate, in: “Peace

Infrastructures”, B. Unger/K. Planta/B. Austin, http://www.berghof-

foundation.org/fileadmin/redaktion/Publications/Handbook/Dialogues/dialogue1

0_peaceinfrastructures_complete.pdf, (3.06.2015).

42

Aceasta lucrarea reunește șapte autori care scriu despre pace, structuri de dialog, lipsuri și

conexiuni precum și despre coalițiile de dezvoltare umană ca și componentă a infrastructurii de

pace.

Safer world resources, http://www.saferworld.org.uk/resources/view-resource/148-

conflict-sensitive-approaches-to-development-humanitarian-assistance-and-

peacebuilding (Capitolul 2)

Acest pachet de resurse documentează practica curenta, cadrele disponibile și lectiile invățate.

Acest pachet este proiectat pentru guverne, donatori și societatea civilă implicate în dezvoltare,

asistență umanitara și de consolidare a păcii.

Proiectul : I4P România- „Pregătirea Rețelei Infrastructuri pentru Pace România” ;

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România;

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.

Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine formatorului.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și

http://www.fondong.fdsc.ro