Managementul Conflictului in Scoli

147
Î Î ndrum ndrum ă ă tor , tor , Masterand Masterand , , Prof.univ.dr. Prof.univ.dr. Prof. MIRCEA Prof. MIRCEA HU HU Ţ Ţ ANU ANU Ş Ş TEFAN STANCIU TEFAN STANCIU

description

slide

Transcript of Managementul Conflictului in Scoli

Page 1: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎndrumndrumăător ,tor , MasterandMasterand,,Prof.univ.dr.Prof.univ.dr. Prof. MIRCEAProf. MIRCEA HUHUŢŢANUANU

ŞŞTEFAN STANCIUTEFAN STANCIU

-2007- -2007-

Page 2: Managementul Conflictului in Scoli

PLANUL LUCRPLANUL LUCRĂĂRIIRII Cap.ICap.I CONFLICTELE-definire si CONFLICTELE-definire si

tipologiitipologii Cap.IICap.II Managementul conflictului Managementul conflictului Cap.IIICap.III Conflictul Conflictul îîn n şşcolicoli Cap.IVCap.IV Strategii de prevenire, Strategii de prevenire, negociere negociere

şşi rezolvarea conflictuluii rezolvarea conflictului Cap.VCap.V Negocierea Negocierea Cap.VICap.VI Raporturile de munc Raporturile de muncă ă .. Dialogul Dialogul

socialsocial.. Cap.VIICap.VII Elemente de legisla Elemente de legislaţţia munciiia muncii

Page 3: Managementul Conflictului in Scoli

Cap.I Cap.I Conflictele-definire Conflictele-definire şşi tipologiii tipologii

Termenul de Termenul de conflict conflict este utilizat pentru a descrie o este utilizat pentru a descrie o serie de stserie de stăări afective ale indivizilor,ri afective ale indivizilor, cum ar fi cum ar fi nelininelinişştea,tea, ostilitatea, rezistenostilitatea, rezistenţţa,, precum a,, precum şşi toate i toate tipurile de opozitipurile de opoziţţie ie şşi interaci interacţţiune antagonistiune antagonistăă dintre dintre indivizi,indivizi, inclusiv competiinclusiv competiţţia.ia.

Conflictul Conflictul este un fenomen social care apare ceste un fenomen social care apare câând nd doi sau mai muldoi sau mai mulţţi actori aflai actori aflaţţi i îîn interacn interacţţiune iune urmurmăăresc scopuri incompatibile sau au intenresc scopuri incompatibile sau au intenţţii ori ii ori valori incompatibile. Nu toate conflictele presupun valori incompatibile. Nu toate conflictele presupun neapneapăărat o incompatibilitate de scopuri : conflictele rat o incompatibilitate de scopuri : conflictele pot spot săă apar aparăă şşi i îîntre pntre păărrţţi care urmi care urmăăresc acelaresc acelaşşi i obiectiv,obiectiv, contestcontestâându-se eventual regulile jocului.ndu-se eventual regulile jocului.

Page 4: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn ceea ce priven ceea ce priveşşte rolul pe care te rolul pe care îîl au conflictele l au conflictele îîn vian viaţţa a organizaorganizaţţionalională ă , exist, existăă mai multe puncte de vedere: mai multe puncte de vedere:

۩۩ Conflictele sunt percepute ca avConflictele sunt percepute ca avâând o conotand o conotaţţie ie negativnegativă ă ,sunt percepute ca st,sunt percepute ca stăări anormale ri anormale îîn activitate,n activitate, avand un caracter disfuncavand un caracter disfuncţţional ional şşi presupune o trimitire la o i presupune o trimitire la o valorizare negativvalorizare negativă ă ;;

۩۩ Conflictele sunt considerate ca aspecte fireConflictele sunt considerate ca aspecte fireşşti de ti de existenexistenţăţă şşi de evolui de evoluţţie a afacerilor,ie a afacerilor, avavâând un rezultat pozitiv.nd un rezultat pozitiv.

Practica managerialPractica managerialăă a dezvoltat dou a dezvoltat douăă viziuni asupra viziuni asupra conflictelor.conflictelor.

Conform conceptelor promovate Conform conceptelor promovate îîn vechea viziune:n vechea viziune: ۩۩ conflictul poate fi evitat;conflictul poate fi evitat; ۩۩ conflictul este cauzat de erori manageriale conflictul este cauzat de erori manageriale îîn n

proiectarea proiectarea şşi conducerea organizai conducerea organizaţţiei;iei; ۩۩ conflictul dezbinconflictul dezbinăă organiza organizaţţia ia şşi i îîmpiedicmpiedicăă ob obţţinerea inerea

performanperformanţţei optime;ei optime; ۩۩ performanperformanţţa optima optimăă necesit necesităă îîndepartarea conflictului.ndepartarea conflictului.

Page 5: Managementul Conflictului in Scoli

Noua viziune asupra conflictelor poate fi rezumatNoua viziune asupra conflictelor poate fi rezumatăă

astfel:astfel:

۩۩ conflictul este inevitabil;conflictul este inevitabil;

۩۩ conflictul poate fi cauzat de structura conflictul poate fi cauzat de structura organizatoricorganizatoricăă deficitar deficitară ă ,de diferen,de diferenţţele ele îîntre scopuri,ntre scopuri, perceppercepţţii,ii, de evaluarea neprofesionistde evaluarea neprofesionistăă a resurselor a resurselor umane,etc. motive care pot conduce la umane,etc. motive care pot conduce la perfecperfecţţionarea managementului;ionarea managementului;

۩۩ conflictele contribuie la scconflictele contribuie la scăăderea performanderea performanţţei ei organizaorganizaţţiei iei îîn diferite grade;n diferite grade;

۩۩ obiectivul managerului este de a conduce nivelul obiectivul managerului este de a conduce nivelul conflictului spre obconflictului spre obţţinerea performaninerea performanţţelor optime;elor optime;

۩۩ performanperformanţţa optima optimăă necesit necesităă reducerea nivelului reducerea nivelului conflictului.conflictului.

Page 6: Managementul Conflictului in Scoli

Sintetizez definiSintetizez definiţţiile date conflictului iile date conflictului şşi dau urmi dau urmăătoarele toarele concluzii :concluzii :

1. Exist1. Existăă o palet o paletăă larg largăă a defini a definiţţiilor date conflictului. iilor date conflictului. Paleta acestor definiPaleta acestor definiţţii explicii explică ă conflictul sub diferite conflictul sub diferite aspecte :aspecte :

- - de naturde naturăă biologic biologică ă ( ex. C( ex. Câând explicnd explicăă natura ereditar natura ereditarăă a a conflictului) conflictului)

- de- de natur naturăă psihologic psihologicăă ( ex. C ( ex. Câând se pune accentul pe nd se pune accentul pe factorii subiectivi ale fiinfactorii subiectivi ale fiinţţei umane);ei umane);

2. Aceste defini2. Aceste definiţţii sunt foarte variate si chiar ii sunt foarte variate si chiar contradictorii ( ex. Modul cum sunt interpretate efectele contradictorii ( ex. Modul cum sunt interpretate efectele conflictelor);conflictelor);

3. Nu exist3. Nu existăă un punct de vedere interdisciplinar asupra un punct de vedere interdisciplinar asupra conflictelor, care sconflictelor, care săă fie comun tuturor fie comun tuturor şştiintiinţţelor sociale;elor sociale;

4. Nu exist4. Nu existăă un consens un consens îîn legn legăăturturăă cu definirea cu definirea conflictului, deconflictului, deşşi punctul de vedere preferat este acela de i punctul de vedere preferat este acela de a defini conflictul a defini conflictul îîn linii cn linii câât mai mari t mai mari şşi mai generale;i mai generale;

Page 7: Managementul Conflictului in Scoli

5. De5. Deşşii ,studiile au demonstrat c,studiile au demonstrat căă, conflictul nu , conflictul nu este este îîn mod intrisec sau distructiv, atitudinea n mod intrisec sau distructiv, atitudinea fafaţăţă de conflicte reflect de conflicte reflectă ă inin continuare un punct continuare un punct de vedere tradide vedere tradiţţional, de fenomen negativ ional, de fenomen negativ şşi de i de nedorit;nedorit;

6. Studiile recente ne avert6. Studiile recente ne avertizizeazeazăă îîn fan faţţa a incercincercăării de definire a conflictului frii de definire a conflictului făărrăă a lua a lua îîn n considerare circumstanconsiderare circumstanţţele de context.ele de context.

Page 8: Managementul Conflictului in Scoli

Conceptele care Conceptele care îînsonsoţţesc conflictulesc conflictul

Conceptele care Conceptele care îînsonsoţţesc conflictul sunt :esc conflictul sunt :

۩۩ Nevoile umaneNevoile umane Oamenii au nevoie de mai multe Oamenii au nevoie de mai multe lucruri esenlucruri esenţţiale pentru supravieiale pentru supravieţţuire. uire.

Conflictele apar atunci cConflictele apar atunci câând ignornd ignorăăm nevoile noastre, m nevoile noastre, ale altora sau ale grupului. Nevoile nu vor fi ale altora sau ale grupului. Nevoile nu vor fi confundate cu dorinconfundate cu dorinţţele ( lucruri pe care le dorim ele ( lucruri pe care le dorim dar nu sunt esendar nu sunt esenţţiale pentru viaiale pentru viaţţa noastra noastră) ă) ..

۩۩ Puterea Puterea Prin putere Prin putere îînnţţelegem o proprietate a elegem o proprietate a relarelaţţiilor sociale care permite unui individ siilor sociale care permite unui individ săă influeninfluenţţeze eze şşi si săă modifice comportamentul unuia modifice comportamentul unuia sau a mai multor indivizi. sau a mai multor indivizi.

Mai putem defini puterea din punctul de vedere a Mai putem defini puterea din punctul de vedere a capacitcapacităţăţii de a lua decizii si ii de a lua decizii si desfdesfăşăşura activitura activităţăţi i îîn n interes propriu. Modul de a folosi puterea interes propriu. Modul de a folosi puterea şşi i proporproporţţia ia îîn caren care ea este distribuitea este distribuităă poate influ poate influiienenţţa a un conflict.un conflict.

۩۩

Page 9: Managementul Conflictului in Scoli

۩۩ PercepPercepţţiileiile Se Se şştie ctie căă oamenii percep oamenii percep diferit realitatea. Percepdiferit realitatea. Percepţţiile eronate sau iile eronate sau diferendiferenţţele de percepele de percepţţie pot surveni din: ie pot surveni din:

- percep- percepţţia de sineia de sine;; - percep- percepţţia altoraia altora;;- percep- percepţiţia diferita diferităă a situa a situaţţiiloriilor;; - - perceppercepţţia ameninia ameninţăţăriirii ..

۩۩ Cercetarea conflictului.Cercetarea conflictului. Cercetarea Cercetarea conflictului cuprinde o gamconflictului cuprinde o gamăă larg largăă de de activitactivităţăţii : :

- identificarea si precizarea conflictelor- identificarea si precizarea conflictelor;; - verificarea eficien- verificarea eficienţţei diferitelor metode de ei diferitelor metode de

solusoluţţionare a conflictuluiionare a conflictului;;- documentarea asupra studiilor de caz- documentarea asupra studiilor de caz ; ;- - analiza cauzelor analiza cauzelor şşi efectele conflictelor,i efectele conflictelor, etc.etc.

Page 10: Managementul Conflictului in Scoli

۩۩ Sentimentele Sentimentele şşi emoi emoţţiile.iile. Sentimentele Sentimentele şşi i emoemoţţiile au o influiile au o influiienenţăţă major majorăă asupra asupra modului modului îîn care sunt solun care sunt soluţţionate conflictele.ionate conflictele. Conflictele pot apConflictele pot apăărea din cauza ignorrea din cauza ignorăării rii reciproce sentimentelor reciproce sentimentelor şşi emoi emoţţiilor piilor păărrţţilor ilor aflate aflate îîn conflict.n conflict.

۩۩ Interesele Interesele - s- sunt acunt acţţiuni generate de iuni generate de orientarea structuralorientarea structuralăă a p a păărrţţilor a cilor a căăror ror pozipoziţţii ii şşi obiective sunt clar definite. i obiective sunt clar definite. Interesele implicInteresele implicăă nevoile de baz nevoile de bazăă, valorile, , valorile, scopurile, motivascopurile, motivaţţiile iile şşi preocupi preocupăările din rile din spatele cererilor pspatele cererilor păărrţţilor implicate ilor implicate îîn n conflict. Satisfacerea intereselor este unul conflict. Satisfacerea intereselor este unul din obiectivele importante managementului din obiectivele importante managementului conflictuluiconflictului

Page 11: Managementul Conflictului in Scoli

۩۩ FacilitateaFacilitatea - e- este un proces de colaborare ste un proces de colaborare îîn care on care o persoanpersoanăă ter terţăţă îîncearcncearcăă s săă ajute un grup de ajute un grup de persoane spersoane săă ating atingăă un scop printr-o solu un scop printr-o soluţţie mutual ie mutual avantajoasavantajoasă ă . .

Facilitatea este utilizatFacilitatea este utilizatăă îînainte ca un conflict snainte ca un conflict săă se se manifeste.manifeste.

۩۩ ArbitrareaArbitrarea - e- este un proces de reglementare a ste un proces de reglementare a conflictelor, are loc conflictelor, are loc îîntr-un loc privat, ntr-un loc privat, îîn care un tern care un terţţ neutru ia cunoneutru ia cunoşştintinţăţă de dovezile de dovezile şşi discui discuţţiile dintre iile dintre ppăărti, rti, îîncearcncearcăă s săă identifice o solu identifice o soluţţie mutual ie mutual avantajoasavantajoasăă pentru aceasta. Are dou pentru aceasta. Are douăă p păărrţţi: i:

- - - una una voluntarvoluntarăă , î, în care pn care păărrţţile decid sile decid săă apeleze la apeleze la un arbitruun arbitru;;

- - - una una obligatoriuobligatoriu,, îîn care pn care păărrţţile pot fi impuse prin ile pot fi impuse prin contract sau prin lege scontract sau prin lege săă se supun se supunăă deciziei deciziei arbitrului. Decizia poate fi sau nu obligatorie.arbitrului. Decizia poate fi sau nu obligatorie.

Page 12: Managementul Conflictului in Scoli

۩۩ MediereaMedierea este un proces este un proces îîn care o parte tern care o parte terţăţă faciliteazfaciliteazăă comunicarea si negocierea dintre comunicarea si negocierea dintre ppăărrţţile aflate ile aflate îîn conflict la dorinn conflict la dorinţţa mutuala mutualăă a a acestora. acestora.

۩۩ RelaRelaţţiile umaneiile umane De Deşşi este adeseori neglijat , i este adeseori neglijat , este evident ceste evident căă rela relaţţiile umane constituie iile umane constituie baza, fundamentul solubaza, fundamentul soluţţiilor la conflictele care iilor la conflictele care apar.apar.

Page 13: Managementul Conflictului in Scoli

AbordAbordăări ale conflictuluiri ale conflictului

Abordarea conflictelor trebuie sAbordarea conflictelor trebuie săă porneasc porneascăă de la o de la o îîintelegere relativintelegere relativăă consensual consensualăă a lor, posibil de conturat a lor, posibil de conturat pe baza urmatoarelor presupozipe baza urmatoarelor presupoziţţii :ii : ► Conflictul este o parte fireasc ► Conflictul este o parte fireascăă a vie a vieţţii de zi cu ii de zi cu zi, o relitate a viezi, o relitate a vieţţii cotidiene, inerentii cotidiene, inerentăă îîn relan relaţţiile iile interumane, nu o catastrofinterumane, nu o catastrofăă sau o sau o îîntamplare nefericitntamplare nefericită;ă; ► Conflictul poate fi abordat pe c► Conflictul poate fi abordat pe căăi pozitive sau i pozitive sau negative;negative;

Page 14: Managementul Conflictului in Scoli

► ► Abordat Abordat îîn mod pozitiv,conflictul poate avea n mod pozitiv,conflictul poate avea rezultate creative,rezultate creative, poate fi o forpoate fi o forţăţă pozitiv pozitivăă pentru pentru crecreşşterea personalterea personalăă şşi schimbarea sociali schimbarea socială ă ;;

◄ ◄ Conflictul poate deveni o sursConflictul poate deveni o sursăă de mat de matuurizare rizare şşi i îînvnvăţăţare,ajutare,ajutăă la descoperirea propriilor valori la descoperirea propriilor valori şşi credini credinţţe, la se, la săănnăătatea mintaltatea mintalăă individual individuală ă ;;

► ► Abordat Abordat îîn mod negativ, poate avea n mod negativ, poate avea rezultate distructive din punct de vedere rezultate distructive din punct de vedere emoemoţţional, spiritual ional, spiritual şşi fizici fizic ;;

Page 15: Managementul Conflictului in Scoli

► ► ÎÎnainte de abordarea lor nainte de abordarea lor îîn vederea solun vederea soluţţionionăării, rii, conflictele trebuie recunoscute;conflictele trebuie recunoscute;

► ► CapacitCapacităţăţile de management al conflictului pot ile de management al conflictului pot fi fi îînvnvăţăţate.ate. Prin practPrin practiiccăă putem putem îîmbunmbunătăţătăţi i comunicarea, negocierea, facilitarea,comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea medierea conflictelorconflictelor ;;

► ► Modul Modul îîn care definim o problemn care definim o problemă ă determindeterminăă dacdacăă şşi cum o vom rezolva ( cu ci cum o vom rezolva ( cu câât definim mai clar t definim mai clar problema, cu atproblema, cu atâât mai ut mai uşşor vom gor vom găăsi o solusi o soluţţie );ie );

► ► ÎÎntr-un conflict,sentimentele sunt importante; ntr-un conflict,sentimentele sunt importante; cateodatcateodatăă nu ajungem la motivele conflictului nu ajungem la motivele conflictului şşi nu-l i nu-l putem rezolva pputem rezolva pâânnăă c câând nu lund nu luăăm m îîn considerare n considerare sentimentele neconsentimentele neconşştientizate.tientizate.

Page 16: Managementul Conflictului in Scoli

EvEvoluoluţţia ia îîn timp a conflictului a cunoscut perspective si n timp a conflictului a cunoscut perspective si unghiuri de abordare diferite. unghiuri de abordare diferite. îîn opinia lui S. P. Robbins n opinia lui S. P. Robbins acestea pot fi reduse la trei abordacestea pot fi reduse la trei abordăări distincte :ri distincte :

◄ ◄ abordarea tradiabordarea tradiţţionalionalăă. Aceast. Aceastăă abordare abordare considerconsiderăă conflictul ca fiind disfuncconflictul ca fiind disfuncţţional prin definiional prin definiţţie. La nivel ie. La nivel atitudinal se adoptatitudinal se adoptăă o pozi o poziţţie negativie negativăă fa faţăţă de orice tip de de orice tip de conflict. Aceastconflict. Aceastăă negare a conflictului dovede negare a conflictului dovedeşşte o viziune te o viziune unilateralunilateralăă a complexit a complexităţăţii vieii vieţţii. Din acest motiv, drept ii. Din acest motiv, drept solusoluţţii, abordarea tradiii, abordarea tradiţţionalionalăă propune evitarea sau propune evitarea sau eeliminarea conflictului, prin eliminarea cauzelor acestuia;liminarea conflictului, prin eliminarea cauzelor acestuia;

Tipuri de abordTipuri de abordăăriri

Page 17: Managementul Conflictului in Scoli

► ► abordarea relaabordarea relaţţiilor umane.iilor umane.Abordarea prinAbordarea prin prisma relaprisma relaţţiilor umane recunoaiilor umane recunoaşşte faptul cte faptul căă un un conflict este un rezultat natural conflict este un rezultat natural şşi inevitabil i inevitabil pentru orice grup sau organizapentru orice grup sau organizaţţie. La nivel ie. La nivel atitudinal conflictul nu este perceput numai ca atitudinal conflictul nu este perceput numai ca un proces negativ, ci un proces negativ, ci şşi ca unul pozitiv i ca unul pozitiv şşi, din i, din acest motiv, aceastacest motiv, aceastăă concep concepţţie susie susţţine ine acceptarea conflictului. Ca soluacceptarea conflictului. Ca soluţţii,abordarea ii,abordarea relarelaţţiiloriilor umane propune atumane propune atâât recunoat recunoaşşterea terea conflictelor , cconflictelor , câât t şşi solui soluţţionarea sau ionarea sau eliminarea acestora;eliminarea acestora;

► ► abordarea interacabordarea interacţţionistionistăă.. Aceast Aceastăă abordare abordare vede vede îîn conflict nu un proces inevitabil, ci n conflict nu un proces inevitabil, ci şşi i necesar, care poate favoriza o urianecesar, care poate favoriza o uriaşăşă for forţăţă stimulatoare pentru inovare stimulatoare pentru inovare şşi schimbare. La i schimbare. La nivel atitudinal, aceastnivel atitudinal, aceastăă abordare incurajeaz abordare incurajeazăă menmenţţinerea unui nivel de conflict.Ca soluinerea unui nivel de conflict.Ca soluţţie,nu ie,nu se propune eliminarea conflictului,ci se propune eliminarea conflictului,ci gestionarea corectgestionarea corectăă a acestuia, a acestuia, care scare săă permit permităă stimularea persoanelor aflate stimularea persoanelor aflate îîn conflict.n conflict.

Page 18: Managementul Conflictului in Scoli

TipologieTipologie

Prin prisma efectelor asupra organizaPrin prisma efectelor asupra organizaţţiei,iei, A.Manolescu A.Manolescu clasificclasifică ă conflictele astfel :conflictele astfel :

► ► Conflictele funcConflictele funcţţionale sau constructiveionale sau constructive sunt acele sunt acele conflicte ale cconflicte ale căăror efecte conduc la creror efecte conduc la creşşterea terea performanperformanţţelor. Aceste conflicte sunt favorabile inovaelor. Aceste conflicte sunt favorabile inovaţţiei,iei, creativitcreativităţăţii,ii, schimbschimbăării rii şşi adapti adaptăării.rii. MenMenţţinerea acestor inerea acestor conflicte la un nivel controlabil conduc spre o motivare mai conflicte la un nivel controlabil conduc spre o motivare mai bunbunăă a personalului. a personalului.

Conflictul funcConflictul funcţţional se manifestional se manifestăă prin confruntarea de prin confruntarea de idei idei şşi opinii i opinii îîn cadrul organizan cadrul organizaţţiei iei şşi conduc la crei conduc la creşşterea terea performanperformanţţelor acestei organizaelor acestei organizaţţii. Se manifestii. Se manifestăă ca un ca un rezultat firesc rezultat firesc şşi inevitabil al divergeni inevitabil al divergenţţelor de opinie din elor de opinie din cadrul organizacadrul organizaţţiei.iei.

Page 19: Managementul Conflictului in Scoli

► ► Conflictele disfuncConflictele disfuncţţionale sau distructiveionale sau distructive sunt sunt acele conflicte care fac racele conflicte care fac răău organizau organizaţţiei iei şşi i creeazcreeazăă dificult dificultăţăţi i îîn realizarea obiectivelor n realizarea obiectivelor acesteia. acesteia. ÎÎn opinia specialin opinia specialişştilor ( R.L.Mathis; tilor ( R.L.Mathis; P.C. Nica; C.Rusu, 1997 ) conflictele distructive P.C. Nica; C.Rusu, 1997 ) conflictele distructive fac ca resursele personale fac ca resursele personale şşi organizai organizaţţionale ionale ssăă se consume se consume îîn condin condiţţii de ostilitate.ii de ostilitate.

Conflictele constructiveConflictele constructive se bucur se bucurăă de o serie de de o serie de avantajeavantaje, dintre care re, dintre care reţţinem : inem :

► ► ÎÎmbunmbunăăttăţăţirea relairea relaţţiilor personaleiilor personale prin : prin : ● ● exprimarea deschisexprimarea deschisăă a st a stăărilor de spirit rilor de spirit

fafaţăţă de anumite aspecte; de anumite aspecte; ● ● mmăărturisirea motivelor pentru o rturisirea motivelor pentru o

anumitanumităă rela relaţţie care nu a avut succes;ie care nu a avut succes;

► ► ÎÎmbunmbunăăttăţăţirea dinamicii grupului prin :irea dinamicii grupului prin : ● ● scoaterea la suprafascoaterea la suprafaţăţă a diferitelor interese a diferitelor interese personale, care se pot concretizpersonale, care se pot concretizaa îîn obiective,n obiective, norme, norme, proceduri adecvate;proceduri adecvate; ● ● exprimarea ideilor chiar dacexprimarea ideilor chiar dacăă acestea se acestea se aflaflăă îîn dezacord cu opiniile grupluin dezacord cu opiniile gruplui ;;

Page 20: Managementul Conflictului in Scoli

► ► ÎÎmbunmbunăăttăţăţirea ideilor irea ideilor şşi practicilor prin :i practicilor prin : ● ● reflectarea riguroasreflectarea riguroasăă asupra ideilor ce trebuie asupra ideilor ce trebuie

justificate;justificate; ● ● ggăăsirea de solusirea de soluţţii mai bune pentru probleme ii mai bune pentru probleme

prin prezentarea de sugestii prin prezentarea de sugestii şşi idei alternative;i idei alternative; ● ● dezvdezvăăluirea problemelor structurale sau luirea problemelor structurale sau

procedurale care trebuie rezolvate sau care au procedurale care trebuie rezolvate sau care au obiective nerealiste.obiective nerealiste.

Printre Printre efecteefectele le conflictelor constructive sunt :conflictelor constructive sunt : ◄ ◄ sporirea solidaritsporirea solidarităţăţii celor aflaii celor aflaţţi de aceeai de aceeaşşi partei parte ;; ◄ ◄ stoparea adversitstoparea adversităţăţilor dintre pilor dintre păărrţţile aflate ile aflate îîn n

conflictconflict ;; ◄ ◄ îînnţţelegerea mai bunelegerea mai bunăă a obiectivelor a obiectivelor şşi punctelor i punctelor

de vedere ale celorlalde vedere ale celorlalţţi;i; ◄ ◄ ggăăsirea unor solusirea unor soluţţii convenabile ambelor pii convenabile ambelor păărrţţii ;; ◄ ◄ consolidarea consolidarea îîncrederii,ncrederii, respectului respectului şşi i

deschideriideschiderii ..

Page 21: Managementul Conflictului in Scoli

O altO altăă tipologie a conflictului este tipologie a conflictului este îîn funcn funcţţie de aria ie de aria socialsocialăă de ac de acţţiune a subieciune a subiecţţilor aflailor aflaţţi i îîn conflictn conflict .. Din acest punct de vedere pot exista mai multe Din acest punct de vedere pot exista mai multe categorii de conflicte :categorii de conflicte :

◄ ◄ Conflictul individual interior ( intrapersonale )Conflictul individual interior ( intrapersonale ) apare atunci cand un individ nu apare atunci cand un individ nu şştie ce trebuie stie ce trebuie săă facfacăă şşi ce se cere de la el, ci ce se cere de la el, câând cerinnd cerinţţele muncii pe ele muncii pe care trebuie scare trebuie săă o presteze sunt o presteze sunt îîn contradicn contradicţţie cu ie cu valorile proprii.valorile proprii.

◄ ◄ Conflictul dintre indivizii aceluiaConflictul dintre indivizii aceluiaşşi grup, din i grup, din grupuri diferite sau din organizagrupuri diferite sau din organizaţţii diferiteii diferite ( interpersonale,( interpersonale, exterioare) exterioare) sunt conflicte care sunt conflicte care apar apar îîntre dountre douăă sau mai multe persoane care sau mai multe persoane care muncesc muncesc îîmpreunmpreunăă îîn cadrul unui grup sau a n cadrul unui grup sau a unei echipe. unei echipe.

Page 22: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ Conflictul dintre indivizi Conflictul dintre indivizi şşi grupurii grupuri este o reflectare a modului este o reflectare a modului îîn care un n care un individ recep individ recepţţioneazionează ă starea de starea de presiune pe care grupul propriu sau alte presiune pe care grupul propriu sau alte grupuri o exercitgrupuri o exercităă asupra sa asupra sa ..◄ ◄ Conflictul intergrupuri Conflictul intergrupuri sunt acele sunt acele conflicte apar conflicte apar îîntre grupurile unei ntre grupurile unei organizaorganizaţţiiii . Aceste conflicte apar din . Aceste conflicte apar din cauza intereselor si obiectivelor diferite. cauza intereselor si obiectivelor diferite.

. ◄ . ◄ Conflictul Conflictul îîntre organizantre organizaţţii ii se se manifestmanifestăă sub forma competi sub forma competiţţiei pentru iei pentru lansarea unui produs nou, pozilansarea unui produs nou, poziţţionarea ionarea pe o piape o piaţăţă, ob, obţţinerea unor avantaje din inerea unor avantaje din punct de vedere al competivitpunct de vedere al competivităţăţiiii ..

Page 23: Managementul Conflictului in Scoli

Dupa rezultatele conflictului , se identificDupa rezultatele conflictului , se identificăă : :

◄ ◄ Conflictul sumConflictul sumăă zero zero , un conflict pur , un conflict pur victorievictorie -- î înfrnfrâângere;ngere;

◄ ◄ Conflictul cu motiv mixtConflictul cu motiv mixt apare atunci apare atunci ccâând, nd, îîn funcn funcţţie de circumstanie de circumstanţţe, ame, amâândoi pot ndoi pot ccâşâştiga, amandoi pot pierde, ori unul poate tiga, amandoi pot pierde, ori unul poate ccâşâştiga iar celtiga iar celăălalt slalt săă piard piardăă;;

◄ ◄ Conflictul de tip cooperare purConflictul de tip cooperare purăă apare apare atunci catunci câând amandoi pot cand amandoi pot caşştiga sau amandoi tiga sau amandoi pot spot săă piard piardă ă ..

Page 24: Managementul Conflictului in Scoli

DupDupăă natura lor, conflictele pot fi : natura lor, conflictele pot fi :

◄ ◄ conflictul cognitivconflictul cognitiv – atest – atestăă starea starea îîn care se n care se aflaflăă un subiect un subiect ooscilanscilantt îîntre dountre douăă concepte, concepte, doudouăă reguli sau dou reguli sau douăă moduri de rezolvare moduri de rezolvare discordante sau incompatibile pentru una discordante sau incompatibile pentru una şşi i aceeaaceeaşşi problemi problemă ă ;;

◄ ◄ conflictul interculturalconflictul intercultural – atest – atestăă divergen divergenţţe de e de coduri, de credincoduri, de credinţţe,de valori legate de interace,de valori legate de interacţţiunile iunile îîntre grupuri diferite.Poate genera presiuni de ntre grupuri diferite.Poate genera presiuni de izolare sau asimilare din partea grupurilor izolare sau asimilare din partea grupurilor culturale majoritare,dar culturale majoritare,dar şşi strategii de i strategii de îînfruntare nfruntare şşi i negociere din partea grupurilor minoritare pentru negociere din partea grupurilor minoritare pentru recunoarecunoaşşterea identitterea identităţăţii lor specifice;ii lor specifice;

Page 25: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ conflictul perceptivconflictul perceptiv – reprezint – reprezintăă o situa o situaţţie de ie de ambiguitate ambiguitate îîn captarea de informan captarea de informaţţii perceptive ii perceptive ( imagini ale obiectelor,( imagini ale obiectelor, fenomenelor fenomenelor inconjurinconjurăătoare ce actioneaztoare ce actioneazăă asupra asupra analizatorilor ) legatanalizatorilor ) legatăă de prezen de prezenţţa a îîn datele n datele percepute a unor indici contradictorii;percepute a unor indici contradictorii;

◄ ◄ conflictul psihicconflictul psihic – se refer – se referăă la conflictele la conflictele

intrapsihice care pot fi asociate cu conflicte intrapsihice care pot fi asociate cu conflicte intrasubiective sau intergrupale. intrasubiective sau intergrupale.

Conflictele intrapsihice pot fi Conflictele intrapsihice pot fi ::- - conconşştiente sau incontiente sau inconşştienttiente;e;- - conflicte conflicte îîntre datorie si dorinntre datorie si dorinţăţă;;- î- între dountre douăă dorin dorinţţe contrare;e contrare;- î- între o dorinntre o dorinţăţă şşi imi impposibilitatea concretosibilitatea concretăă a a realizrealizăării ei, etc. rii ei, etc.

Page 26: Managementul Conflictului in Scoli

Manualul de management educaManualul de management educaţţional pentru ional pentru directorii unitdirectorii unităţăţilor de ilor de îînvnvăţăăţămant ( mant ( ŞŞerban erban Iosifescu,Iosifescu, 2001), eviden2001), evidenţţiaziazăă tot dup tot dupăă natura lor: natura lor:

◄ ◄ conflict afectivconflict afectiv- stare emo- stare emoţţionalionalăă care care vizeazvizeazăă rela relaţţiile interpersonaleiile interpersonale;;

◄ ◄ conflict beneficconflict benefic – stare concuren – stare concurenţţialialăă care care face indivizii face indivizii şşi organizai organizaţţiile siile săă devin devinăă mai creativi mai creativi şşi mai productivi; i mai productivi; îîmpiedicmpiedicăă stagnarea, stagnarea, îînlnlăăturturăă tensiunile tensiunile şşi faciliteazi faciliteazăă schimbarea; schimbarea;

◄ ◄ conflict distructivconflict distructiv – stare tensional – stare tensionalăă care care face ca resursele personale face ca resursele personale şşi organizai organizaţţionale sionale săă se consume se consume îîn condin condiţţii de ostilitate, dispreii de ostilitate, dispreţţ, , existexistâând o permanentnd o permanentăă stare de nemul stare de nemulţţumire;umire;

Page 27: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ conflict cauzat de obiectiveconflict cauzat de obiective – dezacord privind – dezacord privind obiectivele unitobiectivele unităţăţii ii şşcolare, a unor inspectorate colare, a unor inspectorate şşcolare, a unui departcolare, a unui departaament din ment din îînvnvăţăăţămant sau mant sau a unui grup din cadrul unei organizaa unui grup din cadrul unei organizaţţii de tip ii de tip şşcolar , unitcolar , unităţăţii ii şşcolare , inspectorate colare , inspectorate şşcolare ;colare ;

◄◄ conflict interiorconflict interior – stare afectiv – stare afectivăă ce apare atunci ce apare atunci cand un individ nu cand un individ nu şştie cu precizie ce trebuie tie cu precizie ce trebuie şşi ce i ce se cere de la el,cse cere de la el,câând cerinnd cerinţţele muncii cu precizie ele muncii cu precizie ce trebuie sce trebuie săă o presteze sunt o presteze sunt îîn contradicn contradicţţie cu ie cu alte cerinalte cerinţţe sau cu valori proprii;e sau cu valori proprii;

◄◄ conflict de muncconflict de muncăă – stare tensional – stare tensionalăă generat generatăă de nesatisfacerea intereselor profesionale cu de nesatisfacerea intereselor profesionale cu caracter economic caracter economic şşi social al angajai social al angajaţţilor;ilor;

Page 28: Managementul Conflictului in Scoli

◄◄ conflict de informareconflict de informare – dezacord datorat – dezacord datorat informinformăării insuficiente, trunchiate sau folosirii rii insuficiente, trunchiate sau folosirii unor metode, mijloace unor metode, mijloace şşi canale inadecvatei canale inadecvate;;

◄◄ conflict determinat de metodeconflict determinat de metode – dezacord – dezacord privind procedurile ,strategiile tactice aplicate privind procedurile ,strategiile tactice aplicate pentru realizarea unui obiectiv acceptat de toate pentru realizarea unui obiectiv acceptat de toate ppăărrţţileile;;

◄ ◄ conflict datorat sistemului de valoriconflict datorat sistemului de valori – dezacord – dezacord determinat de aspectele etice, de modalideterminat de aspectele etice, de modalităţtăţile ile îîn n care ar trebui scare ar trebui săă fie exercitat fie exercitatăă puterea; puterea;

Page 29: Managementul Conflictului in Scoli

DupDupăă modul cum se eviden modul cum se evidenţţiaziazăă, conflictele pot fi :, conflictele pot fi : ◄ ◄ conflicte evidente, expliciteconflicte evidente, explicite ( certuri, ( certuri, discutii discutii îîn contradictoriu, dispute cu caracter n contradictoriu, dispute cu caracter oficial,oficial, reclamareclamaţţii)ii) ;; ◄ ◄ conflicte mascate,conflicte mascate, ascunseascunse (mocnesc (mocnesc îîn n spatele activitspatele activităţăţii organizaii organizaţţiei sau grupului). iei sau grupului). Semnele conflictelor ascunse pot fi :Semnele conflictelor ascunse pot fi :-- formalism rigid formalism rigid îîn relan relaţţiile interpersonaleiile interpersonale;;-- t tăăceri prelungite ceri prelungite îîn cadrul n cadrul şşedinedinţţelorelor;;-- absen absenţţe la e la şşedinedinţţee;;- - puncte din agenda puncte din agenda şşedinedinţţelor care nu ajung selor care nu ajung săă fie rezolvatefie rezolvate;;- - refuzul comunicrefuzul comunicăării rii îîntre persoane, grupurintre persoane, grupuri;; - - combaterea unui individ sau grup de combaterea unui individ sau grup de ccăătre un altultre un altul;;- - retragerea oamenilor de la discuretragerea oamenilor de la discuţţiiii;;- - evitarea anumitor subiecteevitarea anumitor subiecte;;-- recursul constant la regulile recursul constant la regulile şşi procedurile i procedurile formale.formale.

Page 30: Managementul Conflictului in Scoli

DupDupăă intensitatea conflictului, acesta poate fi abordat intensitatea conflictului, acesta poate fi abordat drept drept ::

◄ ◄ disconfort disconfort –sentimentul intuitive c–sentimentul intuitive căă ceva nu este ceva nu este îîn n ordine;ordine;

◄ ◄ incidentincident – eviden – evidenţţierea unor fapte minore, lucruri ierea unor fapte minore, lucruri mmăărunte care iritrunte care irităă sau sau îîntristeazntristeazăă îîn timp,n timp, care se care se acumuleazacumuleazăă îîn subconn subconşştient dar, neabordat corect, tient dar, neabordat corect, poate fi escaladatpoate fi escaladat ;;

◄ ◄ neneîînnţţelegereaelegerea – aparut – aparutăă de cele mai multe ori datorit de cele mai multe ori datorităă unei comunicunei comunicăări neclareri neclare, , genereazgenereazăă irascibilitate, irascibilitate, perceppercepţţiile asupra problemei sunt alterate ca iile asupra problemei sunt alterate ca şşi i reacreacţţiile care se iile care se îîncarcncarcăă afectiv negativ; afectiv negativ;

◄◄ tensiuniletensiunile – stare conflictual – stare conflictualăă gata de a exploda; gata de a exploda; propria stare de disconfort altereazpropria stare de disconfort altereazăă percep percepţţia ia asasuupra celorlalpra celorlalţţii , sentimentele fa, sentimentele faţăţă de ceilal de ceilalţţi se i se îînrnrăăututăţăţesc semnificativ, relaesc semnificativ, relaţţia devine o sursia devine o sursăă de de îîngrijorare permanentngrijorare permanentă ă ;;

◄ ◄ crizacriza- manifestat- manifestatăă cu violen cu violenţăţă,, cu comportamente cu comportamente necugetate.necugetate.

Page 31: Managementul Conflictului in Scoli

Cap. II MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

În general,specialiştii în materie au ajuns la un numitor comun asupra faptului că de modul în care este

gestionat conflictul depinde dacă acesta va fi unul constructiv sau distructiv. În acest sens, Bens (1997)

arată că echipele trebuie instruite pentru a şti să facă diferenţa între o dezbatere constructivă si

distructivă . În opinia sa, dezbaterile constructive implică

urmatoarele:-deschidere faţă de ideile celorlalte persoane;

- capacitatea de a asculta şi de a răspunde diferitelor idei ale membrilor echipei;

- înţelegerea punctului de vedere al oponentului;-

Page 32: Managementul Conflictului in Scoli

- obiectivitate;- concentrarea pe fapte şi argumente şi nu pe

impresii şi păreri. În ceea ce priveşte caracteristicile argumentelor

şi dezbaterilor distructive cercetătorul Bens enumeră urmatoarele :

- gândirea exclusivistă în care unele persoane consideră că ele au dreptate, iar altele, nu;

- neacceptarea ideilor celorlalţi; - interes scăzut pentru modul în care celelalte

persoane privesc sau resimt problema îndezbatere, precum şi pentru soluţiile propuse de aceştia;

- atacarea şi blamarea personală a celorlalte persoane.

Page 33: Managementul Conflictului in Scoli

Pentru a încuraja dezbaterea constructivă şi a evita argumentele distructive, Bens recomandă managerului şcolar să aibă în vedere :

- să identifice şi să examineze diferenţele pentru a putea înţelege toate punctele de vedere;

- să instaureze regula ascultării politicoase; - să impună fiecarei părţi să parafrazeze ideile

celeilalte părţi ;- să anunţe îngrijorarea faţă de echipa şi faţă de

membrii acesteia în mod direct şi deschis ;- să invite părţile să identifice în comun feed-back-

urile constructive;- să propună ca ţintă soluţionarea problemei şi

deplasarea atenţiei către alte scopuri şi rezultate.

Page 34: Managementul Conflictului in Scoli

Mapa conflictului lui WehrMapa conflictului lui Wehr

Descrierea sumarDescrierea sumarăă a situa a situaţţiei conflictualeiei conflictuale (maxim o (maxim o paginpaginăă)) ;;

Originile Originile şşi evenimentele majore care au condi evenimentele majore care au conduus la s la conflict. Este important sconflict. Este important săă se fac se facăă distinc distincţţia ia îîntre ntre relarelaţţia interactivia interactivăă a p a păărrţţilor aflate ilor aflate îîn conflict n conflict şşi i contextul contextul îîn care s-a produs respectivul conflict.n care s-a produs respectivul conflict.

Contextul conflictului.Contextul conflictului. Este important sEste important săă se stabileasc se stabileascăă scopul scopul şşi caracterul i caracterul

contextului situa contextului situaţţiei conflictuale.iei conflictuale.PPăărrţţile implicate ile implicate îîn conflict.n conflict. Aceste pAceste păărti pot fi implicate direct sau indirect rti pot fi implicate direct sau indirect şşi i

pot avea o influpot avea o influiienenţăţă diferit diferităă asupra acestuia. asupra acestuia. PPăărrţţile implicate ile implicate îîn conflictn conflict sunt clasificate de c sunt clasificate de căătre tre

Wehr Wehr îîn felul urmn felul urmăător :tor :PPăărrţţile principaleile principale sunt acele p sunt acele păărrţţi ale ci ale căăror scopuri sunt ror scopuri sunt

incompatibile,incompatibile, sau sunt percepute ca atare, sau sunt percepute ca atare, şşi care i care interacinteracţţioneazioneazăă atunci c atunci câând nd îşîşi urmi urmăăresc scopul. resc scopul.

Page 35: Managementul Conflictului in Scoli

PPăărrţţile implicate ile implicate îîn conflict pot fi indivizi sau n conflict pot fi indivizi sau organizaorganizaţţii.ii. AcestAcesteea pot fi implicate a pot fi implicate îîntr-o mntr-o măăsursurăă mai mare saumai mare sau mai micmai micăă îîntr-un conflict.ntr-un conflict.

PPăărrţţile secundareile secundare sunt acele p sunt acele păărrţţi care au o i care au o implicare indirectimplicare indirectăă îîn rezultatul conflictului n rezultatul conflictului şşi care i care nu se percep pe ele nu se percep pe ele îînsele ca fiind implicate nsele ca fiind implicate îîn n mod direct mod direct îînn conflict..conflict..

PPăărrţţile terile terţţee interesate sunt acele p interesate sunt acele păărrţţi care au un i care au un interes interes îîn rezolvarea de succes a conflictului.n rezolvarea de succes a conflictului.

Raportul relaRaportul relaţţiilor de putere dintre piilor de putere dintre păărrţţi.i.

Leadershipul pLeadershipul păărrţţilor.ilor.

Scopurile principale ale pScopurile principale ale păărrţţilor implicate ilor implicate îîn conflict.n conflict.

Gradul Gradul şşi poteni potenţţialul pialul păărrţţilor de a forma coaliilor de a forma coaliţţii.ii.

Analiza informaAnaliza informaţţiilor.iilor.

Page 36: Managementul Conflictului in Scoli

Un manager eficient trebuie sUn manager eficient trebuie săă aib aibăă cel pu cel puţţin in trei abilittrei abilităţăţi i îîn ceea ce priven ceea ce priveşşte rezolvarea te rezolvarea conflictuluiconflictului ( D.K.Wetten ( D.K.Wetten şşi K.S Cameron) :i K.S Cameron) : ☺ managerii trebuie s ☺ managerii trebuie săă realizeze un c realizeze un câât mai t mai prpreecis diagnostic referitor la tipul cis diagnostic referitor la tipul şşi cauzele i cauzele conflictului;conflictului; ☺ odat ☺ odatăă sursele conflictului fiind identificate , sursele conflictului fiind identificate , managerii managerii şşcolari ar trebui scolari ar trebui săă aleag aleagăă cea mai cea mai potrivitpotrivităă strategie pentru conflictul strategie pentru conflictul îîn cauzn cauză ă ;; ☺ managerii ar trebui s ☺ managerii ar trebui săă fie capabili s fie capabili săă gestioneze neingestioneze neinţţelegerile personale ale angajaelegerile personale ale angajaţţilor ilor îîn an aşşa fel a fel îîncat problemele dintre pncat problemele dintre păărrţţile ile conflictuale sconflictuale săă fie rezolvate f fie rezolvate făărrăă a afecta rela a afecta relaţţiile iile dintre acedintre aceşştia.tia.

Page 37: Managementul Conflictului in Scoli

Cauzele conflictelorCauzele conflictelor..

- controlul resurselor;- controlul resurselor;

- preferin- preferinţţe e şşi antipatii, i antipatii, îîn care gusturile n care gusturile şşi i activitactivităţăţile unei pile unei păărrţţi le influi le influiienenţţeazeazăă pe cele ale pe cele ale altei paltei păărrţţii ; ;

- valori care revendic- valori care revendicăă faptul c faptul căă o valoare sau o valoare sau un set de valori trebuie sun set de valori trebuie săă fie dominante fie dominante ;;

- credin- credinţţe asupra ce asupra căărora existrora existăă divergen divergenţţe e cauzate de fapte , informacauzate de fapte , informaţţii, realitii, realităţăţi, etc.i, etc.

- natura rela- natura relaţţiei dintre piei dintre păărrţţile aflate ile aflate îîn conflict;n conflict;

Page 38: Managementul Conflictului in Scoli

La nivelul La nivelul şşcolii,colii, î în planul particular al n planul particular al managementului clasei de elevi managementului clasei de elevi şşi vorbind despre i vorbind despre climatul climatul şşcolar colar şşi relai relaţţia profesor - elev se pot ia profesor - elev se pot identifica urmidentifica urmăătoarele cauze ale sttoarele cauze ale stăărilor rilor tensionale, tensionale, îîn raport cu care se poate observa, cn raport cu care se poate observa, căă şşi i îîn cazul celor enumerate anterior,n cazul celor enumerate anterior, ccăă se se regregăăsesc sesc îîn sistematizarea pn sistematizarea precerecedentdentăă la diferite la diferite niveluriniveluri::

- - cunoacunoaşşterea empiricterea empiricăă a elevilor, a a elevilor, a particularitparticularităţăţilor ,ilor , aaşşteptteptăărilor experienrilor experienţţei sociale ei sociale anterioare, a puterii lor de integrare;anterioare, a puterii lor de integrare;- - nerezolvarea unor stnerezolvarea unor stăări conflictuale mai vechi, pe ri conflictuale mai vechi, pe fondul cfondul căărora se acumuleazrora se acumuleazăă noi dovezi; noi dovezi;- - stimularea inegalstimularea inegalăă practicat practicatăă îîn activitate;n activitate;- - slaba atenslaba atenţţie acordatie acordatăă cauzelor unor cauzelor unor comportamente care precede sau ilustreazcomportamente care precede sau ilustreazăă o o tensiune psihictensiune psihică ă ;;

Page 39: Managementul Conflictului in Scoli

- - oferirea unor slabe puncte de sprijin oferirea unor slabe puncte de sprijin îîn n rezolvarea , deprezolvarea , depăşăşirea situairea situaţţiilor critice; iilor critice; - - supraincsupraincăărcarea cu sarcini nediferenrcarea cu sarcini nediferenţţiate, iate, corelatcorelatăă cu evaluarea incorect cu evaluarea incorectăă a celor a celor anterioare;anterioare;- - aplicarea rutinieraplicarea rutinierăă, , şşablon a unor mablon a unor măăsuri suri asemasemăănnăătoare tuturor elevilor ;toare tuturor elevilor ;

- - evaluarea subiectivevaluarea subiectivăă a cuno a cunoşştintinţţelor elor şşi a i a comportamentului afectiv-atitudinal;comportamentului afectiv-atitudinal;- - acordarea de prioritate informativului cu acordarea de prioritate informativului cu neglijarea aspectelor formneglijarea aspectelor formăării dezvoltrii dezvoltăării rii elevilor;elevilor;- - nevalorificarea preocupnevalorificarea preocupăărilor de studiu rilor de studiu independent ale elevilor,independent ale elevilor, de afirmare a de afirmare a creativitcreativităţăţii, de completare prin activitii, de completare prin activităţăţti ti extraextraşşcolare;colare;

Page 40: Managementul Conflictului in Scoli

- - nesesizarea la timp a influnesesizarea la timp a influiienenţţelor informale elor informale asupra elevilor,asupra elevilor, dar cu mendar cu menţţinerea cerininerea cerinţţelor elor anterioare asupra participanterioare asupra participăăriirii ;;- - redusa diversificare a metodelor de redusa diversificare a metodelor de activizare, pentru a stimulaactivizare, pentru a stimula participarea participarea diferendiferenţţiatiatăă a elevilor, a le s a elevilor, a le săădi di îîncredereancrederea ;;- - abuzul de muncabuzul de muncă ă frontalfrontală ă ,care blocheaz,care blocheazăă afirmarea unor elevi;afirmarea unor elevi;- - nerespectarea ritmului de muncnerespectarea ritmului de muncăă şşi afirmare al i afirmare al fiecarui elev;fiecarui elev; - - redusa utilizare a variatelor forme si redusa utilizare a variatelor forme si rereţţele de comunicare,ele de comunicare, cu tocu toţţi elevii ;i elevii ; - - afirmarea afirmarea subiectivsubiectivăă a exigen a exigenţţeiei ;;

Page 41: Managementul Conflictului in Scoli

Gestionarea conflictelor.Comunicarea Gestionarea conflictelor.Comunicarea îîn n gestionarea conflictelor.gestionarea conflictelor.

Gestionarea conflictelor reprezintGestionarea conflictelor reprezintăă un proces de identificare un proces de identificare a situaa situaţţiilor conflictuale poteniilor conflictuale potenţţiale sau manifestate, de iale sau manifestate, de prevenire sau soluprevenire sau soluţţionare a acestora, dar, ionare a acestora, dar, îîn acelan acelaşşi i timp reprezinttimp reprezintăă un amplu procedeu managerial de un amplu procedeu managerial de conceptie a unor acconceptie a unor acţţiuni de armonizare,de diminuare a iuni de armonizare,de diminuare a potenpotenţţialului tensionabil, de reducere sau eliminare a ialului tensionabil, de reducere sau eliminare a pericolului aparipericolului apariţţiei stiei stăării conflictualerii conflictuale

Gestionarea conflictelor solicitGestionarea conflictelor solicităă din partea managerilor o din partea managerilor o serie de calitserie de calităţăţi cum ar fi :i cum ar fi :- - capacitatea de discerncapacitatea de discernăămant; mant; - - inteligeninteligenţţa; a; - - capacitatea de a vedea dincolo de aparencapacitatea de a vedea dincolo de aparenţţe; e; - - spontaneitatea;spontaneitatea; - - experien experienţţa; a; - - diplomadiplomaţţia, etc.ia, etc.

Page 42: Managementul Conflictului in Scoli

Se pot trage urmSe pot trage urmăătoarele concluzii:toarele concluzii:©© numai prin comunicare pnumai prin comunicare păărrţţile ile îîn conflict pot n conflict pot

determina existendetermina existenţţa unei solua unei soluţţii care sii care săă ţţininăă cont de obiectivele ambelor pcont de obiectivele ambelor păărrţţii ;;

©© existexistăă posibilitatea ca incertitudinea, nesiguran posibilitatea ca incertitudinea, nesiguranţţa a şşi informai informaţţia ambiguia ambiguăă generate generate dede o comunicare o comunicare defectuoasdefectuoasăă s săă fie cauza percep fie cauza percepţţiei obiectivelor iei obiectivelor caca excluzexcluzâându-se reciproc;ndu-se reciproc;

©© deoarece diferendeoarece diferenţţele ele îîntre sistemele de valori ntre sistemele de valori induc difereninduc diferenţţe e îîntre percepntre percepţţii, acestea potii, acestea pot constitui o sursconstitui o sursăă de conflict; de conflict;

©© apelarea la comunicarea pozitivapelarea la comunicarea pozitivăă,la ascultare ,la ascultare empaticempaticăă şşi la auto- expunere pot conduce la i la auto- expunere pot conduce la stabilirea unei baze comune de discustabilirea unei baze comune de discuţţii,de ii,de interese interese şşi lai la î împmpăărtrtăşăşirea irea îîn comun a unor n comun a unor valori valori , , comunicarea preciscomunicarea precisăă reduce diferen reduce diferenţţele ele perceptuale perceptuale şşi scade i scade îîn acest mod n acest mod probabilitatea de apariprobabilitatea de apariţţie a conflictului.ie a conflictului.

Se pot trage urmSe pot trage urmăătoarele concluzii:toarele concluzii:©© numai prin comunicare pnumai prin comunicare păărrţţile ile îîn conflict pot n conflict pot

determina existendetermina existenţţa unei solua unei soluţţii care sii care săă ţţininăă cont de obiectivele ambelor pcont de obiectivele ambelor păărrţţii ;;

©© existexistăă posibilitatea ca incertitudinea, nesiguran posibilitatea ca incertitudinea, nesiguranţţa a şşi informai informaţţia ambiguia ambiguăă generate generate dede o comunicare o comunicare defectuoasdefectuoasăă s săă fie cauza percep fie cauza percepţţiei obiectivelor iei obiectivelor caca excluzexcluzâându-se reciproc;ndu-se reciproc;

©© deoarece diferendeoarece diferenţţele ele îîntre sistemele de valori ntre sistemele de valori induc difereninduc diferenţţe e îîntre percepntre percepţţii, acestea potii, acestea pot constitui o sursconstitui o sursăă de conflict; de conflict;

©© apelarea la comunicarea pozitivapelarea la comunicarea pozitivăă,la ascultare ,la ascultare empaticempaticăă şşi la auto- expunere pot conduce la i la auto- expunere pot conduce la stabilirea unei baze comune de discustabilirea unei baze comune de discuţţii,de ii,de interese interese şşi lai la î împmpăărtrtăşăşirea irea îîn comun a unor n comun a unor valori valori , , comunicarea preciscomunicarea precisăă reduce diferen reduce diferenţţele ele perceptuale perceptuale şşi scade i scade îîn acest mod n acest mod probabilitatea de apariprobabilitatea de apariţţie a conflictului.ie a conflictului.

Page 43: Managementul Conflictului in Scoli

SoluSoluţţionarea conflictelorionarea conflictelor Putem distinge Putem distinge următoarele următoarele stadii prin care trece un conflict:stadii prin care trece un conflict:

◄ ◄ starea tensionalstarea tensionalăă, , îîn care existn care existăă toate condi toate condiţţiile iile declandeclanşăşării conflictrii conflicteelor, flor, făărrăă ca acestea s ca acestea săă fie fie îîncncăă sesizate. Caracterul limitat al resurselor, dorinsesizate. Caracterul limitat al resurselor, dorinţţa de a de autonomie corelatautonomie corelatăă cu neacceptarea controlului cu neacceptarea controlului, , iinterdependennterdependenţţele dintre departamente,ele dintre departamente, neconcordanneconcordanţţa a dintre scopurile personale dintre scopurile personale şşi cele ale organizai cele ale organizaţţiei pot iei pot duce la apariduce la apariţţia stia stăării tensionale. Efectele mediului rii tensionale. Efectele mediului şşcolar pot influcolar pot influiienenţţa a şşi ele conflictul latent.i ele conflictul latent.

◄ ◄ recunoarecunoaşşterea stterea stăării conflictuale de crii conflictuale de căătre cei tre cei implicate implicate îîn conflict sau de cn conflict sau de căătre alte persotre alte persoaane din ne din afara grupurilor implicate. Obiectivele divergente nu afara grupurilor implicate. Obiectivele divergente nu genereazgenereazăă conflictul dec conflictul decâât t îîn momentul n momentul îîn care aceste n care aceste divergendivergenţţe sunt percepute. e sunt percepute.

Page 44: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ accentuarea staccentuarea stăării conflictuale constrii conflictuale constăă îîn n acumularea de tensiuni; deacumularea de tensiuni; deşşi conflictul nu a i conflictul nu a fost declanfost declanşşat, acesta devine inevitabil.at, acesta devine inevitabil.

◄ ◄ declandeclanşşarea conflictului presupune area conflictului presupune descdescăătutuşşarea forarea forţţelor elor şşi i îîncercarea de afirmare ncercarea de afirmare cat mai puterniccat mai puternicăă a intereselor divergente. a intereselor divergente. ÎÎn n acest stadiu, conflictul este vizibil acest stadiu, conflictul este vizibil şşi pentru cei i pentru cei neimplicaneimplicaţţi i îîn conflict.n conflict.

◄ ◄ îîncheierea conflictului se realizeazncheierea conflictului se realizeazăă prin prin schimbarea factorilor care l-au provocat. Pschimbarea factorilor care l-au provocat. Păărrţţile ile fac eforturi pentru crearea unor condifac eforturi pentru crearea unor condiţţii noi, de ii noi, de cooperare sau construiesc argumente pentru cooperare sau construiesc argumente pentru declandeclanşşarea unui nou conflict, mult mai puternic area unui nou conflict, mult mai puternic de aceastde aceastăă dat datăă..

Page 45: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ retragerea arat[ o preocupare redus[ atretragerea arat[ o preocupare redus[ atâât t pentru rezultate, cpentru rezultate, câât t şşi pentru relai pentru relaţţiile iile interpersonale. Indivizii care adoptinterpersonale. Indivizii care adoptăă aceast aceastăă solusoluţţie se retrag din conflict, amie se retrag din conflict, amâânnăă asumarea asumarea responsabilitresponsabilităţăţilor, ignorilor, ignorăă situa situaţţiile iile şşi persoanele i persoanele şşi este caracteristici este caracteristicăă celor lipsi celor lipsiţţi de i de îîncredere ncredere îîn n ei ei îînnşşiişşii ..

◄ ◄ aplanarea se rezumaplanarea se rezumăă la la îîncercncercăările personale de rile personale de a mula mulţţumi toate pumi toate păărrţţile implicate ile implicate îîn conflict. n conflict. ÎÎn n aceastaceastăă situa situaţţie sunt supraevaluate relaie sunt supraevaluate relaţţiile iile interpersonale interpersonale şşi sunt neglijate aspectele i sunt neglijate aspectele tehnice ale acestora.tehnice ale acestora.

◄ ◄ forforţţarea este utilizatarea este utilizatăă indeosebi indeosebi îîn cazul n cazul îîn care n care

individual doreindividual doreşşte ,cu orice prte ,cu orice preţ eţ , ob, obţţinerea inerea rezultatelor, frezultatelor, făărrăă a avea considera a avea consideraţţie faie faţăţă de de aaşşteptteptăările, nevoile rile, nevoile şşi sentimentele celorlali sentimentele celorlalţţi. i.

Page 46: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ compromisul presupune concesii reciproce, compromisul presupune concesii reciproce,

ambele pambele păărrţţi obi obţţininâând oarecare satisfacnd oarecare satisfacţţie. Aceastie. Aceastăă

posibilitate de soluposibilitate de soluţţionare a conflictelor porneionare a conflictelor porneşşte te

de la supozide la supoziţţia cia căă exist existăă îîntotdeauna o cale de ntotdeauna o cale de

mijloc pentru obmijloc pentru obţţinerea diferendelor, dezacordurile inerea diferendelor, dezacordurile

fiind rezolvate prinfiind rezolvate prin negocierea unei solunegocierea unei soluţţii de ii de

compromise.compromise.

◄ ◄ confruntarea este o abordare a conflictului care confruntarea este o abordare a conflictului care

ia ia îîn considerare atn considerare atâât nevoia de rezultate,t nevoia de rezultate, ccâât t şşi i

relarelaţţiile cu piile cu păărrţţile implicate. Aceasta constituie ile implicate. Aceasta constituie

singura cale de rezolvare definitivsingura cale de rezolvare definitivăă a conflictului a conflictului şşi i

este utilizateste utilizatăă îîn cazul n cazul îîn care se acceptn care se acceptăă diferendiferenţţele ele

legitime dintre plegitime dintre păărrţţi, cheia solui, cheia soluţţionionăării conflictului rii conflictului

fiind recunoafiind recunoaşşterea onestterea onestăă a diferen a diferenţţelor. elor.

Page 47: Managementul Conflictului in Scoli

Interventia tertilor in solutionarea Interventia tertilor in solutionarea

conflictelorconflictelor IntervenIntervenţţia teria terţţului ului îîntr-un conflict se ntr-un conflict se

impune impune îîn situan situaţţiile iile îîn care pn care păărrţţile ile implicate implicate îîn conflict nu reun conflict nu reuşşesc sesc săă--şşi i rezolve rezolve îîn mod direct, n mod direct, îîntr-o manierntr-o manierăă constructivconstructivăă, diferen, diferenţţele. ele.

ÎÎn linii mari,n linii mari, practica a stabilit urmpractica a stabilit urmăătoarele toarele situasituaţţii ii îîn care este necesarn care este necesarăă interven intervenţţiiaa unei a treia persoane ( dupa A.Petelean):unei a treia persoane ( dupa A.Petelean):

- emo- emoţţiile intense par siile intense par săă blocheze realizarea blocheze realizarea unui acord;unui acord;

- comunicarea proast- comunicarea proastăă nu poate fi nu poate fi îîmpmpăărrţţitităă de pde păărrţţi;i;

- existen- existenţţa unor percepa unor percepţţii greii greşşite sau ite sau stereotipii care blocheazstereotipii care blocheazăă

relarelaţţiile productive;iile productive;

Page 48: Managementul Conflictului in Scoli

- comportamente negative repetate, furie,comportamente negative repetate, furie, acuzaacuzaţţii aduse celorlalii aduse celorlalţţi, (chiar insulte) carei, (chiar insulte) care creeazcreeazăă bariere bariere îîntre pntre păărrţţi;i;

- neinneinţţelegeri asupra numelegeri asupra număărului rului şşi tipurilor i tipurilor problemelor aflate problemelor aflate îîn disputn disputăă;;

- incompatibilitatea realincompatibilitatea realăă sau doar perceput sau doar perceputăă de de interes interes îîntre pntre păărrţţi,i, pe care acestea nu pot spe care acestea nu pot săă le le

reconcilieze;reconcilieze;

- absen- absenţţa unor proceduri sau protocoale clare de a unor proceduri sau protocoale clare de negociere;negociere;

Page 49: Managementul Conflictului in Scoli

Cele mai cunoscute forme de intervenCele mai cunoscute forme de intervenţţie sunt : ie sunt : medierea,arbitrarea si judecata.medierea,arbitrarea si judecata.

MediereaMedierea este un proces este un proces îîn care o parte tern care o parte terţăţă faciliteazfaciliteazăă comunicarea comunicarea şşi negocierea dintre pi negocierea dintre păărrţţile ile aflate aflate îîn conflict la dorinn conflict la dorinţţa mutuala mutualăă a acestora. a acestora.

ArbitrajulArbitrajul poate s poate săă se serrveascveascăă îîn calitate den calitate de mecanism alternative la metodele convenmecanism alternative la metodele convenţţionale de ionale de rezolvare a conflictelor.rezolvare a conflictelor.Procesul arbitrajului este stabilit ad-hoc, iar pProcesul arbitrajului este stabilit ad-hoc, iar păărrţţile ile pot influpot influiienenţţa componenta echipei de arbitri. Pa componenta echipei de arbitri. Păărrţţile ile stabilesc stabilesc şşi regulile jocului. i regulile jocului. ÎnÎn situa situaţţiile limitiile limităă ppăărrţţile pot apela la instituile pot apela la instituţţiile existente de arbitrare iile existente de arbitrare a conflictului.a conflictului.

Page 50: Managementul Conflictului in Scoli

Judecarea conflictelor si litigiile de Judecarea conflictelor si litigiile de muncmuncăă..

Legea nr. 92/1992 privind organizarea Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreascjudecatoreascăă, a, aşşa cum a fost modificata cum a fost modificatăă de Ordonande Ordonanţţa de Urgena de Urgenţăţă nr.179/1999, nr.179/1999, prevede cprevede căă la instan la instanţţe,pe baza hote,pe baza hotăărarii rarii Ministrului JustiMinistrului Justiţţiei, se constituie seciei, se constituie secţţii ii sspecializate pentru conflicte pecializate pentru conflicte şşi litigii de i litigii de muncmuncă ă . Aceste cauze se judec. Aceste cauze se judecăă, , îîn prima n prima instaninstanţăţă, de c, de căătre un complet format de un tre un complet format de un judecjudecăător tor şşi doi asisteni doi asistenţţi judiciari judiciari i ,dintre ,dintre care unul reprezintcare unul reprezintăă asocia asociaţţiile patronale,iile patronale, iar iar celcelăălalt reprezintlalt reprezintăă sindicatele. Asocia sindicatele. Asociaţţii ii judiciari sunt numijudiciari sunt numiţţi pe o perioadi pe o perioadăă de 4 ani de 4 ani de cde căătre Ministrul Justitre Ministrul Justiţţiei ,la propunerea iei ,la propunerea Consiliul Economic Consiliul Economic şşi Sociali Social

Page 51: Managementul Conflictului in Scoli

Propunere de model de management alPropunere de model de management al

conflictuluiconflictului --- - Analiza Analiza şşi diagnosticarea surselor i diagnosticarea surselor şşi tipurilor de conflict.i tipurilor de conflict.- - Selectarea strategiei potrivite Selectarea strategiei potrivite îîn baza diagnosticului n baza diagnosticului realizat.realizat.- R- Rezolvarea conflictului din perspectivezolvarea conflictului din perspectivaa colabor colaborăării rii şşi i a rezolva rezolvăării problemelor. Aceastrii problemelor. Aceastăă etap etapăă nu nu îş îşi propune i propune eliminarea definitiveliminarea definitivăă a a conflictului, ci doar rezolvarea cu conflictului, ci doar rezolvarea cu suces a acestuia. Acest obiectiv reiese din viziuneasuces a acestuia. Acest obiectiv reiese din viziunea modernmodernăă a conflictului, care postuleaz a conflictului, care postuleazăă c căă un conflict nu un conflict nu poate fi eliminat poate fi eliminat îîn totalitate dintr-o organizan totalitate dintr-o organizaţţie,ci doar ie,ci doar gestionat gestionat îîn an aşşa fel a fel îîncat acesta sa fie productiv.ncat acesta sa fie productiv. - Etapa de recunoa- Etapa de recunoaşştere contere constă în :stă în : ©© Observarea situaObservarea situaţţiilor conflictualiilor conflictualee. Aceast. Această ă acacţţiune iune vizeazvizeazăă identitatea st identitatea stăărilor conflictuale rilor conflictuale îîn care conflictul n care conflictul existexistăă sub o sub o formformăă latent latentăă, nemanifestat, nemanifestatăă.Deasemenea .Deasemenea aceastaceastăă ac acţţiune vizeaziune vizeazăă acceptarea st acceptarea stăării conflictuale derii conflictuale de ccăătre ptre păărrţţile implicate ile implicate îînn conflict.conflict.

Page 52: Managementul Conflictului in Scoli

Diagnosticarea conflictuluiDiagnosticarea conflictului

Diagnosticarea conflictului Diagnosticarea conflictului va fi compusva fi compusăă din :din :

1) Identificarea sursei sau a tipului de 1) Identificarea sursei sau a tipului de conflict.conflict.

2) Analiza 2) Analiza şşi evaluarea factorilor de i evaluarea factorilor de context.context.

3) Analiza 3) Analiza şşi evaluarea stilurilor i evaluarea stilurilor conflictului.conflictului.

4) Etapa de selectare a strategiei.4) Etapa de selectare a strategiei.

5) 5) Etapa de rezolvareEtapa de rezolvare

Page 53: Managementul Conflictului in Scoli

Rolul conflictelor Rolul conflictelor îîn n şşcoli.coli.

Conflictul reprezintConflictul reprezintăă deci situa deci situaţţie ie îîntre pntre păărrţţile care ile care

îîn condin condiţţii obiii obişşnuite trebuie snuite trebuie săă coopereze coopereze îîntre ele ntre ele

dar care dar care îîntr-o anumitntr-o anumităă situa situaţţie ajung ie ajung îîn opozin opoziţţie sau ie sau

interacinteracţţiune antagonistiune antagonistă ă . .

ÎÎn astfel de cazuri, pn astfel de cazuri, păărrţţile considerile considerăă c căă nu mai au un nu mai au un

scop comun de acscop comun de acţţiune.iune.ÎÎntrebarea pentrebarea pe care ne-o punem care ne-o punem

este daceste dacăă starea conflictual starea conflictualăă îîntre pntre păărrţţile care trebuieile care trebuie

ssăă coopereze pentru realizarea obiectivului reprezint coopereze pentru realizarea obiectivului reprezintăă o o

situasituaţţie favorabilie favorabilăă sau nefavorabil sau nefavorabilăă?La aceast?La această îă întrebare ntrebare

nu se poate rnu se poate răăspunde rspunde răăspicat,spicat, î întrucat uneori conflictul ntrucat uneori conflictul

este necesar iar alteori nu este necesar. Cert este ceste necesar iar alteori nu este necesar. Cert este căă el el

reprezintreprezintăă o parte component o parte componentăă a vie a vieţţii de organizaii de organizaţţie.ie.

Page 54: Managementul Conflictului in Scoli

Oricum, dacOricum, dacăă conflictul este rezultatul conflictul este rezultatul unei intenunei intenţţii de a distruge, el este ii de a distruge, el este ddăăununăătortor daca conflictul condaca conflictul conşştientizeaztientizeazăă indivizii indivizii îîn legn legăăturturăă cu necesitatea cu necesitatea schimbschimbăării,rii, prin intensificarea prin intensificarea comunicacomunicaţţiei dintre ei,iei dintre ei, el devine benefic. el devine benefic.

ÎÎn toate situan toate situaţţiile, conflictul este o stare iile, conflictul este o stare favorabilfavorabilăă,, dacdacăă existen existenţaţa sa contribuie sa contribuie la realizarea scopului esenla realizarea scopului esenţţial al ial al şşcolii colii şşi i la realizarea scopurilor personale ale la realizarea scopurilor personale ale membrilor smembrilor săăi.i.

Page 55: Managementul Conflictului in Scoli

Starea conflictualStarea conflictualăă din din şşcoalcoalăă va putea avea va putea avea caracter de echilibru, va fi funccaracter de echilibru, va fi funcţţionalionalăă sau sau disfunctionaldisfunctionalăă. Aceste st. Aceste stăări vor fi determinate deri vor fi determinate de:: - - nivelul conflictuluinivelul conflictului;;-- structura organiza structura organizaţţieiiei ; ;-- climatul existent climatul existent ;;-- modul modul îîn care este stn care este stăăpanit conflictul sub aspect panit conflictul sub aspect managerial.managerial. ÎÎntre dountre douăă st stăări conflictualeri conflictuale, , una de joasuna de joasăă amplitudine amplitudine şşi alta de amplitudine ridicati alta de amplitudine ridicatăă, f, făărră ă îîndoialndoialăă c căă starea mai sc starea mai scăăzutzutăă a conflictului a conflictului are mai puare mai puţţine ine şşanse de a declananse de a declanşşa efectea efecte nefavorabilenefavorabile Pe masur Pe masurăă ce se ce se îîntenteţţeeşşte starea conflictualte starea conflictualăă, , tendintendinţţele de a se angaja ele de a se angaja îîn acn acţţiuni distructive iuni distructive sunt mai mari fasunt mai mari faţăţă de grupul sau individul rival de grupul sau individul rival .. Pe de alt Pe de altăă parte parte se apreciazse apreciazî î ,,şşi practica a i practica a dovedit-o,dovedit-o, ccăă structura structura şşi caracterul rigid al i caracterul rigid al climatului organizaclimatului organizaţţiei sunt de naturiei sunt de naturăă s săă impun impunăă caracterul mai pucaracterul mai puţţin favorabil al conflictului.in favorabil al conflictului.

Page 56: Managementul Conflictului in Scoli

Conflictul Conflictul îîn n şşcolicoli

Conflictele dintre eleviConflictele dintre elevi

Profesorul trebuie sProfesorul trebuie săă afle cauzele concrete ale afle cauzele concrete ale conflictului apconflictului apăărut (care le completeazrut (care le completeazăă pe cele pe cele generale deja mengenerale deja menţţionate ).ionate ). Acestea pot fi :Acestea pot fi :

◄ ◄ AtmosferAtmosferăă competitiv competitivăă. Elevii sunt obisnui. Elevii sunt obisnuiţţi si săă lucreze individual pe bazlucreze individual pe bază ă de competide competiţţie, lipsindu-le ie, lipsindu-le deprinderea de a munci deprinderea de a munci îîn grup,n grup, î încrederea ncrederea îîn colegi n colegi şşi i profesori. Ei nu doresc deprofesori. Ei nu doresc decâcât Victoria asupra celorlalt Victoria asupra celorlalţţi i şşi daci dacăă nu o ob nu o obţţin in îşîşi pierd stima de sine. Competii pierd stima de sine. Competiţţia ia apare apare îîn toate momentele, chiar n toate momentele, chiar îîn cele n cele îîn care ea este n care ea este neproductivneproductivă ă ..

Page 57: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ Atmosfera de intoleranAtmosfera de intoleranţăţă . . ÎÎn clasn clasăă se formeaz se formeazăă grupri de interese diferite, iar lipsa sprijinului grupri de interese diferite, iar lipsa sprijinului îîntre ntre colegi duce de mai multe ori la singurcolegi duce de mai multe ori la singurăătate tate şşi i izolare. Apar resentimente faizolare. Apar resentimente faţăţă de capacit de capacităţăţile ile şşi i

realizrealizăările celorlalrile celorlalţţi, neincrederea i, neincrederea şşi lipsa i lipsa prietenieiprieteniei ..

◄ ◄ Comunicare slabComunicare slabăă. Aceasta reprezint. Aceasta reprezintăă solul cel solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neinpot fi atribuite neinţţelegerii sau percepelegerii sau percepţţiei greiei greşşite a ite a intenintenţţiilor, sentimentelor, nevoilor iilor, sentimentelor, nevoilor şşi aci acţţiunilor iunilor celorlalcelorlalţţi. Elevii nu i. Elevii nu şştiu stiu săă--şşi exprime i exprime îîn mod n mod

pozitiv pozitiv nevoile nevoile şşi dorini dorinţţele sau le este fricele sau le este fricăă s săă fac facăă asta. Ei asta. Ei nu pot snu pot săă-i asculte pe ceilal-i asculte pe ceilalţţi.i.

Page 58: Managementul Conflictului in Scoli

◄ ◄ Absenta priceperilor de rezolvare a Absenta priceperilor de rezolvare a conflictelorconflictelor . Elevii . Elevii şşi profesorii nu i profesorii nu şştiu stiu săă rrăăspundspundă.ă.

◄ ◄ Exprimarea nepotrivitExprimarea nepotrivităă a emo a emoţţiilor.iilor. Orice Orice conflict are o componentconflict are o componentăă afectiv afectivăă. Conflictele se vor . Conflictele se vor accentua atunci accentua atunci câcând elevii au sentimente deplasate, nd elevii au sentimente deplasate, nu nu şştiu stiu săă - - şşi exprime supi exprime supăărarea sau nemulrarea sau nemulţţumirea umirea îîntr - un mod neagresiv, ntr - un mod neagresiv, îşîşi suprimi suprimăă emo emoţţiile iile şşi sunt i sunt lipsilipsiţţi de auto-control.i de auto-control.

◄ ◄ Utilizarea greUtilizarea greşşitităă a puterii de c a puterii de căătre profesor.tre profesor. Ca profesor, se poate accentua sau diminua factorii Ca profesor, se poate accentua sau diminua factorii anteriori.anteriori. De asemenea,De asemenea, se poate provoca aparise poate provoca apariţţia sau ia sau escaladarea conflictelor prin aescaladarea conflictelor prin aşşteptteptăări exagerat de ri exagerat de îînalte fanalte faţăţă de elevi,conduc de elevi,conducâând clasa prin reguli nd clasa prin reguli inflexibile,inflexibile, bazbazâându-ne ndu-ne îînn permanent pe utilizarea permanent pe utilizarea autoritautorităţăţii, conflictele dintre elevi sunt ii, conflictele dintre elevi sunt îîntr-un ntr-un numnumăăr semnificativ r semnificativ îîn fiecare zi de n fiecare zi de şşcoalcoală.ă.

Page 59: Managementul Conflictului in Scoli

Conflictele Conflictele îîntre profesor si elevintre profesor si elevi..

Conflictele profesor - elev izbucnesc Conflictele profesor - elev izbucnesc şşi i îîn urma n urma impunerii de cimpunerii de căătre educator a unor reguli de actre educator a unor reguli de acţţiune iune şşi i comportare fcomportare făărrăă a li se cere elevilor opinia. Deoarece a li se cere elevilor opinia. Deoarece cele mai bune cele mai bune şşi mai respectate reguli sunt cele pe i mai respectate reguli sunt cele pe care indivizii le formuleazcare indivizii le formuleazăă personal personal cadrele didacticecadrele didactice,, sunt cele pe care indivizii le formuleazsunt cele pe care indivizii le formuleazăă personal, personal, cadrele didactice pot sa provoace momente de cadrele didactice pot sa provoace momente de cooperare cooperare şşi negociere pentru elaborarea unor norme i negociere pentru elaborarea unor norme de conviede convieţţuire socialuire socialăă..

Pentru aceasta :Pentru aceasta :

StabiliStabiliţţi reguli cu ajutorul clasei;i reguli cu ajutorul clasei; PrezentaPrezentaţţi lista de reguli clasei i lista de reguli clasei şşi explicati explicatii ra raţţiunea iunea

fiecarei reguli;fiecarei reguli;

Page 60: Managementul Conflictului in Scoli

DecideDecideţţii î împreunmpreunăă consecin consecinţţele pentru ele pentru îîncncăălcarea lcarea regulilor;regulilor;

AfiAfişşaaţţi regulile i regulile şşi sanci sancţţiunile iunile şşi verificai verificaţţi daci dacăă toattoatăă lumea le-a lumea le-a îînvnvăţăţat pe din afarat pe din afarăă;;

Nu faceNu faceţţi nici un rabat de la respectareai nici un rabat de la respectarea regulilor regulilor ( trebuie s( trebuie săă existe existe şşi sanci sancţţiuni mai puiuni mai puţţin grave in grave pentru a putea fi aplicate pentru a putea fi aplicate ,, exist existăă circumstan circumstanţţe e atenuante);atenuante);

SancSancţţiunile vor fi destul de severe dar nuiunile vor fi destul de severe dar nu exagerate exagerate pentru a nu crea resentimente care pentru a nu crea resentimente care îîmpiedicmpiedicăă schimbarea comportamentului;schimbarea comportamentului;

AsiguraAsiguraţţi-vi-văă ca elevul ca elevul îînnţţelege de ce a fostelege de ce a fost sancsancţţionat;ionat;

Nu umiliNu umiliţţi. Sanci. Sancţţiunea trebuie siunea trebuie săă schimbe, nu s schimbe, nu săă ststâârneascrneascăă dorin dorinţţa de ra de răăzbunare.zbunare.

Page 61: Managementul Conflictului in Scoli

Conflictele Conflictele îîntre profesori ntre profesori şşi pi păărinrinţţi.i.

Conflictele Conflictele îîntre profesori ntre profesori şşi elevi se datoreazi elevi se datoreazăă unui unui ansamblu de cauze dintre care cele mai importante sunt ansamblu de cauze dintre care cele mai importante sunt

Comunicarea defectuoasComunicarea defectuoasăă datorit datorităă ne neîînnţţelegerilor elegerilor sau numarului mic de contacte pe parcursul unui an sau numarului mic de contacte pe parcursul unui an

şşcolar; colar; Conflictul de valori Conflictul de valori şşi lupta pentri lupta pentruu putere. P putere. Păărinrinţţii au ii au prejudecprejudecăţăţi bazate pe experieni bazate pe experienţţele lor anterioare sau nu ele lor anterioare sau nu le este clar care este rolul lor/al profesorilor le este clar care este rolul lor/al profesorilor îîn vian viaţţa a copiilor;copiilor;

Page 62: Managementul Conflictului in Scoli

Principalele direcPrincipalele direcţţii ii îîn care se poate acn care se poate acţţiona cu iona cu ppăărinrinţţii pentru diminuarea posibilitii pentru diminuarea posibilităţăţilor de apariilor de apariţţie ie unor conflicte ireconciliabile sunt urmunor conflicte ireconciliabile sunt urmăătoarele :toarele :

Informare periodicInformare periodicăă , ,îîn scris sau verbaln scris sau verbalăă, a , a ppăărinrinţţilor ilor îîn legaturn legaturăă cu realizarea obiectivelor cu realizarea obiectivelor eeducaducaţţionale, cu reliefarea progreselor ionale, cu reliefarea progreselor îînregistrate nregistrate de copilul lor;de copilul lor;

CreCreşşterea numterea număărului de contacte rului de contacte îîn care se n care se solicitsolicităă p păărinrinţţilor sugestii ilor sugestii şşi opinii prin care se i opinii prin care se arataratăă ca sunt primate cu pl ca sunt primate cu plăăcere;cere;

Acomodarea cu ideile diferite ale pAcomodarea cu ideile diferite ale păărinrinţţilor ilor despre desfdespre desfăşăşurarea procesului de urarea procesului de îînvnvăţăăţămmâânt nt şşi i explicarea,explicarea, pe pe îînnţţelesul tuturor, a demersului elesul tuturor, a demersului educaeducaţţional care a generat diferenional care a generat diferenţţele de opiniiele de opinii ..

Page 63: Managementul Conflictului in Scoli

Conflictele dintre profesoriConflictele dintre profesori

Conflictele dintre profesori pot fi de naturConflictele dintre profesori pot fi de naturăă personal personalăă sau profesionalsau profesionalăă.Abordarea conflictelor .Abordarea conflictelor îîntr-un mod ntr-un mod constructiv constructiv şşi util pentru organizai util pentru organizaţţia ia şşcolarcolarăă presupune presupune

îîmbunmbunăăttăţăţirea irea relarelaţţiilor cu ceilaliilor cu ceilalţţi profesori presupune :i profesori presupune :

ÎÎmbunmbunăăttăţăţirea comunicirea comunicăării, crerii, creşşterea cooperarii terea cooperarii şşi i tolerantoleranţţei faei faţăţă de ideile diferite ale altor perso de ideile diferite ale altor persoaane;ne;

Oferirea de soluOferirea de soluţţii concrete profesorilor ii concrete profesorilor îîn privinn privinţţa a modului modului îîn care an care aţţi lucrat cu unii elevi dificili din i lucrat cu unii elevi dificili din clasele la care se predclasele la care se predăă sau la care sau la care îîi observi observăăm m pepe colegi; colegi;

..

Page 64: Managementul Conflictului in Scoli

CCâând apar probleme nd apar probleme îîn aceste clase, vor fi n aceste clase, vor fi îîncurajancurajaţţi profesorii clasei pentru a se focaliza i profesorii clasei pentru a se focaliza asupra problemei asupra problemei şşi nu asupra elevilor implicai nu asupra elevilor implicaţţi ;i ; Menajarea, atunci cMenajarea, atunci câând se ofera sfaturi nd se ofera sfaturi metodice, a celor ce au pretenmetodice, a celor ce au pretenţţia cia căă sunt st sunt stăăppâânii nii absolute ai meseriei, prin formulabsolute ai meseriei, prin formulăări diplomatice,de ri diplomatice,de genul “este foarte bine ce a-genul “este foarte bine ce a-ţţi fi făăcut, dar mcut, dar măă ggâândeam dacndeam dacăă nu s-ar putea nu s-ar putea şşi ai aşşa…”;a…”; AtenAtenţţie la ce se poate spune ie la ce se poate spune îîn cancelarie n cancelarie şşi la i la subiectele evitate subiectele evitate îîn aceste discun aceste discuţţii.ii.ÎÎn general,se n general,se evitevităă temele care au dus sau pot duce la conflicte temele care au dus sau pot duce la conflicte personale sau profesionale,iar abordarea unui personale sau profesionale,iar abordarea unui astfel de subiect poate semnala posibila apariastfel de subiect poate semnala posibila apariţţie a ie a unei situaunei situaţţii conflictuale.ii conflictuale.

Page 65: Managementul Conflictului in Scoli

Foarte delicate sunt conflictele unor profesori cu Foarte delicate sunt conflictele unor profesori cu conducerea conducerea şşcolii,colii, î în general, sau cu directorul n general, sau cu directorul şşcolii, colii, îîn special. Pentru evitarea n special. Pentru evitarea şşi/sau rezolvarea rapidi/sau rezolvarea rapidăă a a unor a stfel de conflicte, este bine ca fiecare parte sunor a stfel de conflicte, este bine ca fiecare parte săă adopte un comportament proactiv, prin care se caut adopte un comportament proactiv, prin care se cautăă îîmbunmbunăăttăţăţirea relairea relaţţiilor interpersonale dar iilor interpersonale dar şşi a celor i a celor organizaorganizaţţionale.ionale. Pentru Pentru îîmbunmbunăăttăţăţirea relairea relaţţiilor cu directorii este iilor cu directorii este necesar :necesar :- - SSăă caute c caute câât mai multe contacte de naturt mai multe contacte de naturăă pozitiv pozitivăă;;- - SSăă arate un anumit interes pentru via arate un anumit interes pentru viaţţa lor personala lor personalăă;;- - SSăă ofere ajutor ofere ajutor îîn rezolvarea diferitelor probleme din n rezolvarea diferitelor probleme din şşcoalcoalăă;;- - SSăă accepte s accepte săă intre intre îîn diferite comitete n diferite comitete şşi comisii i comisii şşii ssăă dovedeascdovedeascăă interes pentru construirea unei comunit interes pentru construirea unei comunităţăţi i educaeducaţţionale viabile;ionale viabile;- - SSăă--şşi faci facăă treaba bine; treaba bine;- - SSăă arate aprecierile pozitive din partea p arate aprecierile pozitive din partea păărinrinţţilor;ilor;- - SSăă se asigure c se asigure căă lucrurile interesante pe care le face lucrurile interesante pe care le face şşcoala sunt aflate coala sunt aflate şşi de ci de căătre conducere.tre conducere.

Page 66: Managementul Conflictului in Scoli
Page 67: Managementul Conflictului in Scoli

STRATEGII DE PREVENIRE, NEGOCIERE STRATEGII DE PREVENIRE, NEGOCIERE ŞŞI I REZOLVARE A CONFLICTELORREZOLVARE A CONFLICTELORModalitModalităţăţi de abordare a conflictului.i de abordare a conflictului.

Managementul conflictului cunoaManagementul conflictului cunoaşşte mai multe te mai multe modalitmodalităţăţi de abordare a conflictului.Dupi de abordare a conflictului.Dupăă scopul pe care scopul pe care îîl l urmurmăăresc,ele pot fi grupate resc,ele pot fi grupate îîn :n :● ● strategii de prevenire,strategii de prevenire, prin crearea unui climat care sprin crearea unui climat care săă--ii stimuleze pe oameni sstimuleze pe oameni săă caute solu caute soluţţii de tip“cii de tip“câşâştig–ctig–câşâştig“,tig“, sau cel pusau cel puţţin un anumit compromis;in un anumit compromis;● ● strategii de ignorare, strategii de ignorare, îîn cazul n cazul îîn care acestea nu suntn care acestea nu sunt prea serioase sau dacprea serioase sau dacăă nu sunt distructive. nu sunt distructive. Incapacitatea de rezolvare poate fi interpretatIncapacitatea de rezolvare poate fi interpretatăă ca o ca o eschivare de la responsabiliteschivare de la responsabilităţăţi;i; ● ● strategii de tolerare,strategii de tolerare, dacdacăă conflictul este conflictul este constructiv,constructiv, banal,banal, temporar;temporar; ● ● strategii de reducere/limitare, care pot fi :strategii de reducere/limitare, care pot fi :- - pe termen lung–separarea,medierea,apelul,pe termen lung–separarea,medierea,apelul, confruntarea;confruntarea;- - pe termen scurt – arbitrarea , persuasiunea , pe termen scurt – arbitrarea , persuasiunea , constconstrârângerea , cumpngerea , cumpăătarea;tarea;● ● strategii de solustrategii de soluţţionare, care se aplicionare, care se aplicăă pe termen lung pe termen lung şşi i urmurmăăresc sresc săă identifice solu identifice soluţţii pentru conflictulii pentru conflictul respectiv.respectiv.

Page 68: Managementul Conflictului in Scoli
Page 69: Managementul Conflictului in Scoli

Surse de prevenire a conflictelor. Surse de prevenire a conflictelor. Modele de preint Modele de preintââmpinare.mpinare.

ÎÎn analiza modalitn analiza modalităţăţilor de depailor de depaşşireire conflictelor,conflictelor, pornim pornim de la convingerea cde la convingerea căă este mult mai u este mult mai uşşor ca acestea sor ca acestea săă fie prevenite,decfie prevenite,decâât lt lăăsate ssate săă se dezvolte ca mai apoi s se dezvolte ca mai apoi săă fie rezolvate. fie rezolvate. Prezint o serie de situaPrezint o serie de situaţţii a caror ii a caror îîntntââlnire ar constitui lnire ar constitui surse de prevenire a conflictelor.Chiar dacsurse de prevenire a conflictelor.Chiar dacăă acestea acestea sunt formulate sunt formulate îîn termeni de management al clasei ,ele n termeni de management al clasei ,ele pot fi extrapolate pentru managementul educapot fi extrapolate pentru managementul educaţţional ional îîn n ansamblul sansamblul săău :u : profesorul adoptprofesorul adoptăă o solu o soluţţie conceputie conceputăă de el de el îînsunsuşşi, i,

ffăărrăă antrenarea elevilor,pe baza unor experien antrenarea elevilor,pe baza unor experienţţe sau e sau modele anterioare;modele anterioare;

favorizeazfavorizeazăă subiectiv pe unii elevi; subiectiv pe unii elevi; laslasăă pe al pe alţţii sii săă re rezzolve (liderii din clasolve (liderii din clasăă, diriginti );, diriginti ); laslasăă ca timpul s ca timpul săă--şşi spuni spunăă cuv cuvâântul;ntul; creeazcreeazăă precedente sau ad precedente sau adââncenceşşte starea, prin te starea, prin

neintervenneintervenţţie la timp;ie la timp;

Page 70: Managementul Conflictului in Scoli
Page 71: Managementul Conflictului in Scoli

aplicaplicăă numai sanc numai sancţţiuni,fiuni,făărrăă a analiza cauzele a analiza cauzele şşi i amploarea;amploarea;

nu se apleacnu se apleacăă asupra esen asupra esenţţei conei conţţinutului, inutului, caracteristicile stcaracteristicile stăării sesizate, ci asupra rii sesizate, ci asupra semnsemnalaleleloror exterioare, opiniilor colegilor; exterioare, opiniilor colegilor;

nu se alterneaznu se alterneazăă stilurile manageriale; stilurile manageriale; nu recurge la discutarea, negocierea problemelor nu recurge la discutarea, negocierea problemelor

pentru rezolvare;pentru rezolvare; nu sunt suficient verificate pnu sunt suficient verificate păărrţţile pozitive aleile pozitive ale

personalitpersonalităţăţii, comportamentului elevilor;ii, comportamentului elevilor; adeseori, se discutadeseori, se discutăă situa situaţţia ia îîn lipsa celor n lipsa celor

implicaimplicaţiţi;; elevii nu sunt suficient stimulaelevii nu sunt suficient stimulaţţi pentru a nu fi i pentru a nu fi

inhibainhibaţţi i îîn exprimarea opiniilor, nemuln exprimarea opiniilor, nemulţţumirilor, umirilor, solusoluţţiilor;iilor;

lipsa de continuitate lipsa de continuitate îîn urmn urmăărirea aparirirea apariţţiei iei şşi i consolidconsolidăării efectelor pozitive poate redeschiderii efectelor pozitive poate redeschide ş şi i chiar aprofunda starea tensionalchiar aprofunda starea tensionalăă tocmai supus tocmai supusăă rezolvrezolvăării;rii;

insuficieninsuficientta folosire a sistemului informaa folosire a sistemului informaţţional ional şşi i de comunicare de comunicare îîn management.n management.

Page 72: Managementul Conflictului in Scoli

Managerial, rezolvarea situaManagerial, rezolvarea situaţţiilor conflictuale trebuie iilor conflictuale trebuie abordatabordatăă ca un proces de durat ca un proces de duratăă scurt scurtăă, medie sau, medie sau lunglungăă, , deci parcurge etapele :deci parcurge etapele : ● identificarea,cunoasterea catagoriei de conflict, forma ● identificarea,cunoasterea catagoriei de conflict, forma de manifestare, pde manifestare, păărrţţi implicate, primele explicai implicate, primele explicaţţii;ii; ● analiza situa ● analiza situaţţiei,din perspective cauzaliei,din perspective cauzală ă ,, factorialfactorialăă de de conconţţinut,inut, utilizutilizâând gama procedeelor de acumulare nd gama procedeelor de acumulare şşi i interpretare a informainterpretare a informaţţiilor variate;iilor variate; ● luarea deciziei de rezolvare,dup ● luarea deciziei de rezolvare,dupăă criteriile criteriile manageriale, manageriale, psihopedagogice,psihopedagogice,îîmpreunmpreunăă cu elevii,construind cu elevii,construind alternative alternative de rezolvare;de rezolvare; ● construirea programului ales de interven ● construirea programului ales de intervenţţie educative, ie educative, pe etape,pe operape etape,pe operaţţii, cu anumite metode, ii, cu anumite metode, îîmpreunmpreunăă cu cu elevii;elevii; ● aplicarea programului, reglarea din mers, prin evaluare ● aplicarea programului, reglarea din mers, prin evaluare continucontinuăă;;● evaluarea final● evaluarea finalăă,analiza eficien,analiza eficienţţeiei succesului,a aspectelor succesului,a aspectelor nerealizate, ca nerealizate, ca şşi continuarea monitorizi continuarea monitorizăării, prevenirea unor rii, prevenirea unor ststăări care sri care săă redeschid redeschidăă conflictul. conflictul.

Page 73: Managementul Conflictului in Scoli

PosibilitPosibilităţăţi de stapi de stapâânire a conflictuluinire a conflictului

DominaDominaţţia sau suprimarea conflictului se ia sau suprimarea conflictului se finalizeazfinalizeazăă prin reprimare, cre prin reprimare, creâând o situand o situaţţie ie îîn care cel ce pierde se“pleacn care cel ce pierde se“pleacăă îîn fan faţţa a autoritautorităţăţii”, “sfii”, “sfâârrşşeeşşte prin dezamte prin dezamăăgire ” gire ” şşi i se manifestse manifestăă cu ostilitate cu ostilitate îîn cele mai n cele mai multe situamulte situaţţii. ii.

Suprimarea conflictului se poate realiza Suprimarea conflictului se poate realiza prin forprin forţţare, are, îîn sensul cn sensul căă managerul managerul dispune dispune îîntr-un stil autocrat”terminntr-un stil autocrat”terminăă şşi fi făă aaşşa cum a cum ţţi-am spus”.i-am spus”.

Calmarea conflictului reprezintCalmarea conflictului reprezintăă un mod un mod mai diplomatic de suprimare a conflictului. mai diplomatic de suprimare a conflictului. Metoda dMetoda dăă rezultate rezultate îîn situan situaţţiile iile îîn care n care managerii vin cu mai multe informamanagerii vin cu mai multe informaţţii, soluii, soluţţii, ii, ffăărrăă s săă lezeze demnitatea uneia din p lezeze demnitatea uneia din păărrţţile ile implicate implicate îîn conflict.n conflict.

Page 74: Managementul Conflictului in Scoli

Evitarea (eschivarea) se manifestEvitarea (eschivarea) se manifestăă îîn n

momentul momentul îîn care grupul care solicitn care grupul care solicităă

o decizie din partea managerului o decizie din partea managerului şşi i

acesta o evitacesta o evităă, grupul se , grupul se îîndeparteazndeparteazăă

de acesta cu nemulde acesta cu nemulţţumire. umire. Compromisul este o forma de ieCompromisul este o forma de ieşşire din ire din

conflict conflict şşi este considerat mai eficient i este considerat mai eficient decdecâât suprimarea. Dar, compromisul nu t suprimarea. Dar, compromisul nu este cea mai buneste cea mai bunăă cale de stingere a cale de stingere a conflictului,deoarece el nu este conflictului,deoarece el nu este generator de solugenerator de soluţţii noi.ii noi. Compromisul Compromisul se realizeazse realizeazăă pe mai multe c pe mai multe căăi : prin i : prin separarea psepararea păărrţţilor conflictualeilor conflictuale..

Page 75: Managementul Conflictului in Scoli

ModalitModalităţăţi de rezolvare a conflictelor.i de rezolvare a conflictelor.

Pentru o extindere a problematicii conflictelor prezint Pentru o extindere a problematicii conflictelor prezint ccââteva modalitteva modalităţăţi de rezolvare a conflictelor :i de rezolvare a conflictelor :

● ● abordarea clasicabordarea clasicăă (dezvoltat(dezvoltatăă îîn anii 1930 de n anii 1930 de M.Parker –Follet) propune patru cM.Parker –Follet) propune patru căăi fundamentale de i fundamentale de rezolvare :rezolvare :

- - ststăăppâânirea,nirea, solusoluţţionarea conflictului ionarea conflictului îîn favoarea unei n favoarea unei ppăărrţţi care este complet satisfacuti care este complet satisfacutăă,, î în timp ce cealaltn timp ce cealaltăă parte este complet nesatisfparte este complet nesatisfăăcutcutăă;;

- - compromisul, satisfacerea parcompromisul, satisfacerea parţţialialăă a ambelor p a ambelor păărrţţii ;;

- - integrarea,integrarea, satisfacerea completsatisfacerea completăă a ambelor p a ambelor păărrţţii ;;

- separarea p- separarea păărrţţilor aflate ilor aflate îîn conflict.n conflict.

Page 76: Managementul Conflictului in Scoli

● ● apelul la scopuri/ameninapelul la scopuri/ameninţăţări supraordonateri supraordonate ( M. ( M. şşi C.Sherif)i C.Sherif) ::

- identificarea unor obiective sau amenin- identificarea unor obiective sau ameninţăţări comune,ri comune,

de nivel superior, care nu pot fi atinse,respectivde nivel superior, care nu pot fi atinse,respectiv evitate, evitate,

decdecăăt prin cooperarea pt prin cooperarea păărrţţilor.ilor.

- - apelul la cea de-a treia parte: apelul la cea de-a treia parte:

●● arbitrajul:arbitrajul: cea de-a treia parte se informeazcea de-a treia parte se informeazăă asupra asupra

situasituaţţiei conflictuale, audiaziei conflictuale, audiazăă p păărrţţile ile şşi ia o decizie i ia o decizie

finalfinalăă obligator obligatorieie pentru p pentru păărrţţile care au acceptat ile care au acceptat

arbitrajul;arbitrajul;- medierea : cea de-a treia parte are rol consultativ medierea : cea de-a treia parte are rol consultativ şşi i

menirea de a furniza recomandmenirea de a furniza recomandăări care nu sunt decri care nu sunt decâât t

orientative pentru porientative pentru păărrţţile ile îîn conflict.n conflict.

Page 77: Managementul Conflictului in Scoli

Se pot identifica urmSe pot identifica urmăătoarele strategii de a ne toarele strategii de a ne descurca descurca îîn cadrul unor conflicten cadrul unor conflicte::

● ● renunrenunţţarea (abandonul)area (abandonul) – are ca efect evitarea – are ca efect evitarea celeilalte persoane celeilalte persoane şşi a problemei,retragerea fizica i a problemei,retragerea fizica ..

● ● reprimareareprimarea–refuzul de a–refuzul de a lua act de existenlua act de existenţţa unui a unui conflict este comportamentul la care recurgem cconflict este comportamentul la care recurgem câând nd avem nevoie de pace cu orice pravem nevoie de pace cu orice preţ eţ ..Reprimarea este judicioasReprimarea este judicioasăă atunci c atunci câând o confruntare nd o confruntare pe tema unui dezacord fpe tema unui dezacord făărrăă importan importanţăţă amenin ameninţăţă prea prea mult o relamult o relaţţie sau cie sau câând oamenii nu sunt pregatind oamenii nu sunt pregatiţţi si săă audaudăă ceea ce ar fi de spus. ceea ce ar fi de spus. ● for● forţţarea (area ( VictorieVictorie –– Î Înfrnfrâângerengere )) – implic – implicăă faptul c faptul căă trebuie strebuie săă v văă îîndeplinindepliniţţi obiectivele orici obiectivele oricâât ar costat ar costa , , cercerâându-i celeilalte persoane sndu-i celeilalte persoane săă v văă lase s lase săă v văă urma urmaţţi i calea,calea, oricoricââtt de mult ar afecta acest lucru relade mult ar afecta acest lucru relaţţiaia ..

Page 78: Managementul Conflictului in Scoli

● ● aplanarea aplanarea – implic– implicăă renun renunţţarea la obiective pentru a area la obiective pentru a

menmenţţine relaine relaţţia la cel mai ridicat nivel posibil. Cia la cel mai ridicat nivel posibil. Câând nd

obiectivul nu are prea mare importanobiectivul nu are prea mare importanţăţă, iar rela, iar relaţţia are o ia are o

importanimportanţăţă considerabil considerabilăă se apeleaz se apeleazăă la aceast la aceastăă cale. cale.

● ● ccompromisulompromisul – – îînseamnnseamnăă a renun a renunţţa la o parte din a la o parte din

obiective obiective şşi si săă sacrifice ceva din rela sacrifice ceva din relaţţie pentru a ajie pentru a ajuunge nge

la o la o îînnţţelegere;elegere; el reclama anumita capacitate de el reclama anumita capacitate de

negociator,negociator, pentru ca fiecare spentru ca fiecare săă c câşâştige ceva. tige ceva.

● ● confruntarea ( Victorie-Victorie)confruntarea ( Victorie-Victorie) – – îînseamnnseamnăă ini iniţţierea ierea

de negocieri prin care de negocieri prin care îîmpreunmpreunăă cu cealalt cu cealaltăă persoan persoanăă

ajungem la ajungem la îîndeplinirea obiectivelor ndeplinirea obiectivelor şşi pi păăstrarea relastrarea relaţţiei iei

la cel mai la cel mai îînalt nivelnalt nivel .. Î În multe n multe îîmprejurmprejurăări,fiecare din cei ri,fiecare din cei

implicaimplicaţiţi îîn conflict poate obn conflict poate obţţine ceva,eiine ceva,ei transformandu-se transformandu-se

din adversari din adversari îîn parteneri.n parteneri.

Page 79: Managementul Conflictului in Scoli

Rezolvarea conflictului este posibilRezolvarea conflictului este posibilăă numai printr-o numai printr-o comunicare adecvatcomunicare adecvatăă îîn ambele sensuri. Pentru a putea n ambele sensuri. Pentru a putea implementa o strategie de tip cimplementa o strategie de tip câşâştigtigăător-ctor-câşâştigtigăător este tor este recomandat srecomandat săă se respecte regulile : se respecte regulile :

☺ folosi ☺ folosiţţi limbajul verbal i limbajul verbal îîn termn termeeni neutri,ni neutri, nu emonu emoţţionaliionali (de exemplu: “Totu(de exemplu: “Totuşşi tind si tind săă prefer abordarea mea prefer abordarea mea deoarece… “deoarece… “ î în loc de “n loc de “ Ideea ta este complet greIdeea ta este complet greşşitităă”)”) ;;

☺ evita ☺ evitaţţi afirmai afirmaţţiile absolute care nu lasiile absolute care nu lasăă loc pentru loc pentru revenirerevenire asupra unor aspecte sau pentru schimbarea asupra unor aspecte sau pentru schimbarea punctului de vedere ( de exemplu:” punctului de vedere ( de exemplu:” Î În baza datelor n baza datelor privind cauzele problemei,privind cauzele problemei, cred ccred căă solu soluţţia problemei ia problemei este…”,este…”, î în loc de n loc de ““ Singura soluSingura soluţţie este…ie este… ”” )) ;;

Page 80: Managementul Conflictului in Scoli

☺ ☺ punepuneţţi i îîntrebntrebăări deschise, mai ales ri deschise, mai ales îîn cazul n cazul îîn care n care

existexistăă diferen diferenţţe de pozie de poziţţie ierarhicie ierarhicăă, pentru a , pentru a îîncuraja ncuraja

interlocutorul sinterlocutorul să-şă-şi exprime punctul de vedere ( de i exprime punctul de vedere ( de

exemplu: “Ce parere aveti despre proiect ?”, si nu exemplu: “Ce parere aveti despre proiect ?”, si nu

““Proiectul este bun sau nu ?”);Proiectul este bun sau nu ?”);

☺☺parafrazaparafrazaţţi ideile importante pentru a fi sigur ci ideile importante pentru a fi sigur că ă vorbivorbiţţii

despre aceleadespre aceleaşşi lucruri ca i lucruri ca şşi interlocutorul; reduceti astfel i interlocutorul; reduceti astfel

didiststorsionorsionăările de naturrile de naturăă perceptual perceptual;;

☺ ☺ folosifolosiţţi stilul de comunicare i stilul de comunicare şşi limajul adecvat (termeni i limajul adecvat (termeni

cunoscucunoscuţţi de interlocutori de interlocutor ) pentru a comunica mesaje ; ) pentru a comunica mesaje ;

evitaevitaţţi astfel existeni astfel existenţţa unui conflict generat dea unui conflict generat de distorsiondistorsionărările ile semantice sau emosemantice sau emoţţionaleionale;;

☺ ☺ nu nu îîntrerupentrerupeţţi pe cel care vorbei pe cel care vorbeşşte deoarece alimentate deoarece alimentaţţi i

îîn acest fel conflictul,enervarea ,se vor reduce simn acest fel conflictul,enervarea ,se vor reduce simţţitor itor îînn

acest mod acest mod şşi comunicarea care va putea avea loc i comunicarea care va putea avea loc îîn n

continuare fcontinuare făărrăă distorsiuni mari. distorsiuni mari.

Page 81: Managementul Conflictului in Scoli

Este util sEste util săă ne punem ne punem îîntrebntrebăările urmrile urmăătoare pentru toare pentru a ne lamuri exact care este sursa conflictului :a ne lamuri exact care este sursa conflictului :

☻practica ☻practicaţţi ascultarea interactivi ascultarea interactivăă de natur de naturăă suportivsuportivăă pentru a ne asigura c pentru a ne asigura că îă înnţţelegem corect elegem corect sentimentele sentimentele şşi percepi percepţţile interlocutorului;ile interlocutorului;

☻se folosesc limbaje neverbale corecte; ☻se folosesc limbaje neverbale corecte; o expresie facialo expresie facialăă sau o pozi sau o poziţţie a corpului care ie a corpului care sugereazsugereazăă provocare provocare, , pot spori conflictul perceput. pot spori conflictul perceput.

Page 82: Managementul Conflictului in Scoli

Paralimbajul,tonul vocii este extrem de important Paralimbajul,tonul vocii este extrem de important îîntr-o ntr-o discudiscuţţie conflictualie conflictualăă, mai ales atunci c, mai ales atunci câând starea nd starea emoemoţţionalionalăă îîncepe sncepe săă se manifeste se manifeste::

☻ ☻îîn cazul situan cazul situaţţiilor delicate,se foloseiilor delicate,se foloseşşte formte formaa de de comunicare facomunicare faţăţă îîn fan faţăţă,nu telefonic,nu telefonicăă sau sau îîn scris,pentru n scris,pentru a beneficia de limbajele neverbalea beneficia de limbajele neverbale;;

☻ ☻se acordse acordăă aten atenţţie contextului fizic ie contextului fizic şşi psihologic i psihologic îîn n care are loc comunicarea;care are loc comunicarea;

☻ ☻se vor recunoase vor recunoaşşte acordul cu unele puncte de vedere te acordul cu unele puncte de vedere al interlocutorului,care vor reduce substanal interlocutorului,care vor reduce substanţţialial intensitatea intensitatea conflictului. Negarea totalconflictului. Negarea totalăă îîl va face pe interlocutor sl va face pe interlocutor săă caute noi argumente,caute noi argumente, ssăă îîncerce sncerce săă se impun se impunăă chiar dac chiar dacăă nu prin connu prin conţţinutul argumentelor,inutul argumentelor, cel pucel puţţin prin intensitatea in prin intensitatea vocii.vocii.

Page 83: Managementul Conflictului in Scoli

Evaluarea conflictuluiEvaluarea conflictului

Evaluarea conflictului este o primEvaluarea conflictului este o primăă şşi eseni esenţţialialăă etap etapăă

a managementului conflictului a managementului conflictului şşi a rezolvi a rezolvăării acestuiarii acestuia;;

Scopul final al evaluScopul final al evaluăării conflictului este reflecrii conflictului este reflecţţia ia şşi i studistudiuul social.l social. Evaluatorul trebuie sEvaluatorul trebuie săă fie o persoan fie o persoanăă atentatentăă şşi sensibili sensibilăă care s care săă ajute p ajute păărrţţile implicate ile implicate îîn n conflict sconflict săă dezv dezvăăluie luie şşi si săă recunoasc recunoascăă problemele cu problemele cu adevadevăărat importante pentru ei rat importante pentru ei şşi si săă îînnţţeleageleagăă prioritpriorităţăţile care motiveazile care motiveazăă credin credinţţele ele şşi aci acţţiunile altor iunile altor evaluatori evaluatori ;;

Evaluarea poate fi un mijloc util Evaluarea poate fi un mijloc util îîn stabilirea unor n stabilirea unor relarelaţţii atii atâât t îîntre pntre păărrţţi, ci, căăt t şşi i îîntre evaluator ntre evaluator şşi pi păărrţţi.i.

Page 84: Managementul Conflictului in Scoli

Evaluarea conflictului se deosebeEvaluarea conflictului se deosebeşşte de celelalte forme te de celelalte forme de evaluare prin faptul cde evaluare prin faptul căă p păărrţţile aflate ile aflate îîn conflict pot sn conflict pot săă nu aparnu aparţţininăă de acela de acelaşşi grup i grup şşi pot si pot săă nu aib nu aibăă o baz o bazăă de de informainformaţţii comunii comună.ă.UtiliUtilizzâând metoda “ bulgnd metoda “ bulgăărului de zrului de zăăpadpadăă” pentru ” pentru identificarea tuturor pidentificarea tuturor păărrţţilor implicate ilor implicate îîn conflict n conflict şşi a i a subiecsubiecţţilor care pot fi de folos ilor care pot fi de folos îîn procesul den procesul de negocinegocieriere a conflictului, evaluarea va trebui seriere a conflictului, evaluarea va trebui săă cerceteze urmcerceteze urmăătoarele subiecte de netoarele subiecte de neîînnţţelegere dintre elegere dintre ppăărrţţi :i :- - interesele oponeninteresele oponenţţilor ilor şşi percepi percepţţilor despre ei ilor despre ei îînnşşiişşi i şşi i despre celelalte pdespre celelalte păărrţţi implicate i implicate îîn conflict;n conflict;- - problemele considerate a fi importante pentru fiecare problemele considerate a fi importante pentru fiecare parte implicatparte implicatăă îîn conflict;n conflict;- - impedimente ale intervenimpedimente ale intervenţţiei iei îînn conflictconflict (institu(instituţţionale,ionale, financiare);financiare);- - condicondiţţii ii îînaintate de fiecare parte implicate pentrnaintate de fiecare parte implicate pentruu a a participa la procesul de rezolvare a conflictuluiparticipa la procesul de rezolvare a conflictului ;;- - acordul privind persoanele desemnate sacordul privind persoanele desemnate săă reprezinte reprezinte interesele pinteresele păărrţţilor la masa negocierilorilor la masa negocierilor ;;

Page 85: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn general,n general, evaluarea conflictului cuprinde urmevaluarea conflictului cuprinde urmăătoarele toarele etape (D.Shmueli)etape (D.Shmueli) : :

1.Prezent1.Prezentăările. Aceastrile. Aceastăă etap etapăă se refer se referăă la : la :- - pregpregăătirea pentru interviu,tirea pentru interviu, care cuprinde un set de care cuprinde un set de îîntrebntrebăări deschise, care vor fi structurate ri deschise, care vor fi structurate şşi organizate i organizate îîn funcn funcţţie de aspectele specifice ale conflictului.ie de aspectele specifice ale conflictului.

2.Culegerea informa2.Culegerea informaţţiilor. Aceastiilor. Aceastăă etap etapăă se refer se referăă la : la :

- trecerea - trecerea îîn revistn revistăă a scriptelor a scriptelor şşi protocoalelor i protocoalelor referitoare la conflicreferitoare la conflicttul ul îîn cauzn cauzăă;;

- cantitatea de informa- cantitatea de informaţţii rezultaii rezultatătă îîn n urma audierii;urma audierii;

Page 86: Managementul Conflictului in Scoli

OO modalitate de a conduce un interviu este modalitate de a conduce un interviu este îîmpmpăărrţţirea irea

sarcinilor evalusarcinilor evaluaatorilor torilor şi şi va fi utilizatva fi utilizatăă pentru pentru::

- - organizarea intervi organizarea interviuurilorrilor;;

- - rezultatele interviului rezultatele interviului şşi a examini a examinăării documentelorrii documentelor scrise scrise

urmurmăăresc sresc săă genereze o privire general genereze o privire generalăă referitoare la : referitoare la :

a) opinia pa) opinia păărrţţilor referitoare la dezvoltarea conflictului, ilor referitoare la dezvoltarea conflictului,

inclusiv istoricul evenimentelor care au condinclusiv istoricul evenimentelor care au conduus la conflict;s la conflict;

b) problemele de bazb) problemele de bazăă referitoare la conflict; referitoare la conflict;

cc) interesele de baz) interesele de bazăă ale p ale păărrţţilor;ilor;

dd) solu) soluţţiile propuse iile propuse şşi identificarea altor opi identificarea altor opţţiuni posibile;iuni posibile;

Page 87: Managementul Conflictului in Scoli

ee) punctele care sunt negociate ) punctele care sunt negociate şşi cele care nu sunt i cele care nu sunt negociabile;negociabile;

ff) problemele importante pentru discu) problemele importante pentru discuţţiile viitoare;iile viitoare;gg) barierele care stau ) barierele care stau îîn calea unei solun calea unei soluţţii bazate ii bazate

pe negocierepe negociere;; hh)) mediere sau mediere sau îînnţţelegere mutualelegere mutualăă a p a păărrţţilorilor;;

i)i)toate opiniile culese vor omite stoate opiniile culese vor omite săă indice indice apartenenapartenenţţa a sau nonapartenensau nonapartenenţţa la punctul de vedere majoritar;a la punctul de vedere majoritar;

jj) un alt aspect important care trebuie avut ) un alt aspect important care trebuie avut îîn vedere n vedere îîn n aceastaceastăă faz fazăă este cel este cel de de confidenconfidenţţialitateialitate

Page 88: Managementul Conflictului in Scoli

3. Analiza informa3. Analiza informaţţiilor.Aceasta etapiilor.Aceasta etapăă se refer se referăă la : la :

- sintetizarea informa- sintetizarea informaţţiilor culese;iilor culese;

- - realizarea “hrealizarea “hăărrţţii”acordurilor ii”acordurilor şşi dezacordurilor;i dezacordurilor;

- - cadrul ce derivcadrul ce derivăă din informa din informaţţiile centralizate iile centralizate şşi i care au relevancare au relevanţăţă şşi implicai implicaţţiiii asupraasupra managementului managementului conflictului conflictului

Page 89: Managementul Conflictului in Scoli

4. Proiectarea pa4. Proiectarea paşşilor de urmat. ilor de urmat. AceastAceastăă etap etapăă se refer se referăă la : la :

-stabilirea scopurilor;-stabilirea scopurilor;

-stabilirea agendei de lucru;stabilirea agendei de lucru;

-alegerea reprezentanalegerea reprezentanţţilor pilor păărrţţilor care vor fi implicate ilor care vor fi implicate direct direct îîn procesul de negociere ;n procesul de negociere ;

-proiectarea proiectarea îîn timn timpp a pa a paşişilor propulor propuşşi.i.

-5. Realizarea raportului,feedback-ul 5. Realizarea raportului,feedback-ul şşi distribuirea i distribuirea evaluevaluăării .rii .

Page 90: Managementul Conflictului in Scoli

NEGOCIEREANEGOCIEREA

Negocierea Negocierea este este un procesun proces multidimensional,multidimensional, care care ststâârnerneşşte multe contradicte multe contradicţţii, avii, avâând nd îîn vedere cn vedere căă fiecare fiecare îînnţţelege negocierea elege negocierea îîntr-un anumit fel.ntr-un anumit fel. Modurile divergente de Modurile divergente de îînnţţelegere a acestui proces, elegere a acestui proces, oferoferăă posibilitatea de a distinge negocierea ca : posibilitatea de a distinge negocierea ca :

● ● un proces prin care reuun proces prin care reuşşim sim săă ob obţţinem ceea ce vrem inem ceea ce vrem de la cei care vor ceva de la noi;de la cei care vor ceva de la noi;

● ● un proces de rezolvare a unui conflict apun proces de rezolvare a unui conflict apăărut rut îîntre ntre doudouăă sau mai multe p sau mai multe păărrţţi, i, îîn care ambele n care ambele îşîşi modifici modificăă

pretenpretenţţiile pentru a ajunge la un compromis reciproc iile pentru a ajunge la un compromis reciproc acceptabil;acceptabil;

Page 91: Managementul Conflictului in Scoli

●● un proces de ajustare a opiniilor ambelor pun proces de ajustare a opiniilor ambelor păărrţţi i

pentru a se ajunge de la o solupentru a se ajunge de la o soluţţie idealie idealăă la o solu la o soluţţie ie

realrealăă de rezolvare a problemei de rezolvare a problemei ;;

● ● un proces prin care convingem cealaltun proces prin care convingem cealaltăă parte parte

ccăă propunerile noastre prezint propunerile noastre prezintăă interes interes..

Negocierea are loc cNegocierea are loc câând interesele unei persoane nd interesele unei persoane

sau ale unui grup sunt dependente de acsau ale unui grup sunt dependente de acţţiunile sau iunile sau

resursele altei persoresursele altei persoaane sau ale unui grup, care la ne sau ale unui grup, care la

randul lui ,urmrandul lui ,urmăărereşşte anumite interese te anumite interese şşi acele i acele

interese sunt urminterese sunt urmăărite prin intermediul colaborrite prin intermediul colaborăării. rii.

Page 92: Managementul Conflictului in Scoli

Etapele negocieriiEtapele negocierii

Etapele oricarui act de negociere sunt : Etapele oricarui act de negociere sunt : ☺ ☺ pregatirea negocierii pregatirea negocierii presupune presupune

evidenevidenţţierea urmatoarelorierea urmatoarelor elemente:elemente: ● ● pozipoziţţia iniia iniţţialialăă ( de intrare ( de intrare îîn negociere, n negociere, îîn n

care sunt expuse pretencare sunt expuse pretenţţiile maximale ) ;iile maximale ) ; ● ● obiectivul ( obiectivul ( ţţinta negocierii stabilitinta negocierii stabilităă îîn n

mod realist ) ;mod realist ) ; ● ● punctul de rupturpunctul de rupturăă ( dincolo de care nu ( dincolo de care nu

suntem suntem îîn mod realist ) ;n mod realist ) ; Apoi sunt vizate Apoi sunt vizate zonele de interes major zonele de interes major

pentru negociere : NOI, PARTENERII pentru negociere : NOI, PARTENERII şşi i PROCESUL, PROCESUL, zone zone îîn raport cu care trebuie sn raport cu care trebuie săă fim capabili sfim capabili săă r răăspundem la spundem la îîntrebntrebăări de ri de genul : genul : Care sunt nevoile ? Care sunt Care sunt nevoile ? Care sunt temerile ? Care este rezultatul scontat ?.temerile ? Care este rezultatul scontat ?.

Page 93: Managementul Conflictului in Scoli

☺ ☺ deschiderea negocieriideschiderea negocierii are o importan are o importanţăţă foarte foarte

mare,pentru cmare,pentru căă,a,aşşa cum se cunoaa cum se cunoaşşte opiniate opinia despre despre

un interlocutor se formeazun interlocutor se formeazăă îîn mai pun mai puţţin de trei in de trei

minute de la debutul comunicminute de la debutul comunicăării.rii.

IatIatăă ce se recomand ce se recomandăă : :

● ● ssăă se se îînceapnceapăă îîn mod realist ;n mod realist ;

● ● ssăă se asculte se asculte şşi si săă se evalueze ceea ce se se evalueze ceea ce se aude ;aude ;

● ● ssăă se pun se punăă foarte multe foarte multe îîntrebntrebăări ri şşi si săă se se exploreze situaexploreze situaţţia ;ia ;

● ● ssăă se manifeste punctele de vedere se manifeste punctele de vedere personale, dar fpersonale, dar făărrăă a a îîncerca sncerca săă-i distrug-i distrugăă pe pe partenerii de negociere intenpartenerii de negociere intenţţiile poiile pozzitive trebuie itive trebuie ssăă fie dominante fa fie dominante faţăţă de cele negative de cele negative..

Page 94: Managementul Conflictului in Scoli

Dintre Dintre principiileprincipiile care ar trebui s care ar trebui săă deschid deschidăă o o negociere , mennegociere , menţţionionăăm :m :

● “ ● “ ce ce ţţie nu-ie nu-ţţi place, altuia nu face “i place, altuia nu face “ ( f ( făărrăă interpretinterpretăări abuziveri abuzive,, atacuri personale atacuri personale, , llăăsasaţţi i îîntotdeauna o portintotdeauna o portiţăţă de ie de ieşşire prin lansarea unei ire prin lansarea unei alternative);alternative);

● juca ● jucaţţi “ i “ ccâşâştigtigăător-ctor-câşâştigtigăătortor “(f “(făărrăă pozi poziţţii ii extremiste,extremiste, nu exageranu exageraţţi cu paternitatea unei idei, i cu paternitatea unei idei, mizamizaţţi pe un compromis realist ) ;i pe un compromis realist ) ;

● evita ● evitaţţi i implicarea emoimplicarea emoţţionalionalăă : critica: criticaţţi idei i idei şşi nu i nu persoane, apreciapersoane, apreciaţţi pozitiv criticile partenerului i pozitiv criticile partenerului ( chiar multumi( chiar multumiţţi-i pentru i-i pentru îîncercarea de a gncercarea de a găăsi si solusoluţţia optimia optimăă ), insista ), insistaţţi pe obiectivele de atins, nu i pe obiectivele de atins, nu pe propria persoanpe propria persoanăă ; ;

Page 95: Managementul Conflictului in Scoli

● “● “ depasionadepasionaţţi”i” dezbaterea : “ dezbaterea : “obiectivaobiectivaţţi”i” cererile cererile

îîn termn termeeni costuri / beneficii, exprimani costuri / beneficii, exprimaţţi fapte i fapte şşi nu i nu

opinii, identificaopinii, identificaţţi nevoile reale i nevoile reale şşi nu vi nu văă iden- tifica iden- tificaţţi i

momentul cmomentul câând este mai bine snd este mai bine săă am amâânanaţţi deci decâât st săă

continuacontinuaţţi ;i ;

● ● ccâşâştigatigaţţi i îîncrederea parteneruluincrederea partenerului :asculta :ascultaţţi i şşi i

oferioferiţţi feed-back partenerului, fii feed-back partenerului, fiţţi autentic i autentic şşi credibil i credibil îîn n

judecjudecăţăţi, valorizai, valorizaţţi pozitiv partenerul, fi pozitiv partenerul, făărrăă a-l lingu a-l linguşşi, i,

construiconstruiţţi mai mult pe punctele tari ale interlocutorului i mai mult pe punctele tari ale interlocutorului

şşi mai pui mai puţţin pe cele slabe, facein pe cele slabe, faceţţi, la momentul oportun, i, la momentul oportun,

prima concesie ;prima concesie ;

Page 96: Managementul Conflictului in Scoli

Tacticile de negociereTacticile de negociere dintre care cele mai utilizate dintre care cele mai utilizate sunt :sunt : ● “ ● “ frontul rusesc “frontul rusesc “ : insinua : insinuaţţi ci căă e eşşecul unui ecul unui punct de negociere major pentru manager,dar care punct de negociere major pentru manager,dar care pare minor,va aduce la anularea tuturor pare minor,va aduce la anularea tuturor îînnţţelegerilor elegerilor stabilite pstabilite pâânnăă atunci ; atunci ; ● “ ● “ bomba atomicbomba atomicăă “ “ : sugera : sugeraţţi ci căă dac dacăă nu se cade nu se cade de acord asupra unui anumit punct, consecinde acord asupra unui anumit punct, consecinţţele vor ele vor fi catastrofale ;fi catastrofale ; ● “ ● “ placa stricat placa stricatăă “ “ : repetarea : repetarea şşi iar a propriului i iar a propriului punct de vedere – prea adesea oamenii au tendinpunct de vedere – prea adesea oamenii au tendinţţa a de a ceda dupade a ceda dupa ce aud primul NU ;ce aud primul NU ; ● “ ● “ luarea de pauluarea de pauzze “e “ : pauza este foarte util : pauza este foarte utilăă pentru depapentru depaşşirea unui punct , mort sau unei situairea unui punct , mort sau unei situaţţii ii tensionate ;tensionate ; ● “ ● “ favoarea personalfavoarea personalăă “ “ : insistarea asupra : insistarea asupra disconfortului personal pe care –l produce disconfortului personal pe care –l produce îîncercarea de a solutiona solicitarea celeilalte pncercarea de a solutiona solicitarea celeilalte păărrţţi ;i ;

Page 97: Managementul Conflictului in Scoli

● “ ● “ dl. Simpatic si dl.Dur “dl. Simpatic si dl.Dur “ :unul din membrii :unul din membrii echipei are pretenechipei are pretenţţii foarte mari dupii foarte mari dupăă care se care se retrage, iar un alt membru ia iniretrage, iar un alt membru ia iniţţiative iative şşi arati aratăă mai multmai multăă bunavoin bunavoinţăţă ; ; ● ” ● ” diversiunea“diversiunea“:sublinierea unei probleme :sublinierea unei probleme relative neimportantrelative neimportantăă, pentru c, pentru căă ,, atunci c atunci câând nd adevarata problemadevarata problemăă va ap va apăărea, srea, săă se bucure de o se bucure de o atenatenţţie mai micie mai micăă, , îîn beneficiul pn beneficiul păărrţţii care a utilizat ii care a utilizat tactica ; tactica ; ● “ ● “ ceata “ceata “ : dialogul este purtat : dialogul este purtat îîntr-o limba ntr-o limba ppăăssăăreascreascăă pentru a crea confuzie asupra pentru a crea confuzie asupra intereselor managerului sau pentru a cintereselor managerului sau pentru a câăâătiga timp ;tiga timp ; ● “ ● “ divide et impera “divide et impera “ : se indic : se indicăă ca un membru ca un membru al “ opozial “ opoziţţiei “a devenit mai rezonabil ;iei “a devenit mai rezonabil ; ● “ ● “ îîncncăă un lucru … “ un lucru … “ : la sf : la sfâârrşşitul negocierii se itul negocierii se poate afirma : “ putem spoate afirma : “ putem săă o facem, dar mai este o facem, dar mai este necesarnecesarăă o concesie din partea managerului “ ; o concesie din partea managerului “ ; ● “ ● “ rezumare incorectrezumare incorectăă““::îîn timpul prezentn timpul prezentăării rii stadiului la care s-a ajuns, se face o eroare stadiului la care s-a ajuns, se face o eroare îîn n interes propriu .interes propriu .

Page 98: Managementul Conflictului in Scoli

☺ ☺ îîncheierea negocieriincheierea negocierii se face prin evaluarea a ceea se face prin evaluarea a ceea ce se poate obce se poate obţţine prin concesiile condiine prin concesiile condiţţionate,ionate,

rezumarea acordului sau nu arezumarea acordului sau nu a ttâârgului.rgului. Negocierea, aceasta trebuie sNegocierea, aceasta trebuie săă se se îîntemeieze pe o ntemeieze pe o serie de serie de principii principii de bazde bazăă, care se pot reduce la , care se pot reduce la urmatoarele aspecte :urmatoarele aspecte :● ● îîn negociere omul este totul, de acen negociere omul este totul, de aceeea trebuie a trebuie cunoscut pentru a negocia cu cunoscut pentru a negocia cu eel cu suces;l cu suces;● ● o concesie o concesie îîn cadrul negocierii nu se acordn cadrul negocierii nu se acordăă, se , se ccâşâştigtigăă;;● ● nu existnu existăă obliga obligaţţia de a face concesii ia de a face concesii îîn schimbul n schimbul unei concesii primate;unei concesii primate;● ● ccâând negociem trebuie snd negociem trebuie săă consider considerăăm cm căă partenerul este partenerul este şşi el un bun negociator ;i el un bun negociator ;● ● dacdacăă partenerul nu gase partenerul nu gaseşşte solute soluţţia de ieia de ieşşire din ire din impas, trebuie simpas, trebuie săă-l ajut-l ajutăăm, sugerm, sugerâând solund soluţţii, altfel ii, altfel se poate bloca negocierea ;se poate bloca negocierea ;● ● îîn timpul negocierii trebuie ascultat activ n timpul negocierii trebuie ascultat activ şşi vorbit i vorbit pupuţţin;in; ● ● îîn negociere se pleacn negociere se pleacăă de la principiul cooper de la principiul cooperăării rii şşi nu se urmi nu se urmăărereşşte obte obţţinerea unui succes total .inerea unui succes total .

Page 99: Managementul Conflictului in Scoli

PPăărrţţi cheie i cheie îîn procesul negocierii integrativ/distributive. n procesul negocierii integrativ/distributive. Factori care faciliteazFactori care faciliteazăă negocierea negocierea integrativ/distributiva.integrativ/distributiva.

Negocierea integrativNegocierea integrativăă implic implicăă un proces total un proces total

diferit de cel al negocierii distributive. Negociatorii diferit de cel al negocierii distributive. Negociatorii trebuie strebuie săă îîncerce sncerce săă treac treacăă peste evaluarea peste evaluarea pozipoziţţiei celeilalte piei celeilalte păărrţţi, spre a - i i, spre a - i îînnţţelege nevoile elege nevoile şşi interesele reale. Negociatorii trebuie si interesele reale. Negociatorii trebuie săă creeze creeze un flux de informaun flux de informaţţii deschis ii deschis şşi liber,i liber,şşi trebuie si trebuie săă aibaibăă un punct de plecare un punct de plecare,, dorin dorinţţa de a satisface a de a satisface interesele tuturor pinteresele tuturor păărrţţilor .ilor .

Page 100: Managementul Conflictului in Scoli

Negocierea integrativNegocierea integrativăă,, cunoscut cunoscutăă sub sub numele de negocierea cnumele de negocierea câşâştig-ctig-câşâştig sau tig sau colaborativcolaborativăă, este cel mai bun , este cel mai bun argument pentru posibilitatea argument pentru posibilitatea ccâşâştigului reciproc, tigului reciproc, îîn momentul n momentul îîn care n care existexistăă disponibilitate pentru a lua disponibilitate pentru a lua îîn n considerare considerare şşi interesele celeilalte pi interesele celeilalte păărrţţi. i.

Negocierea integrativNegocierea integrativăă este cea mai este cea mai avantajoasavantajoasăă cale de rezolvare a cale de rezolvare a conflictelor realizate pe angajaconflictelor realizate pe angajaţţi i aparaparţţininâând unor contexte nand unor contexte naţţionale ionale diferite care au concis ca abordarea diferite care au concis ca abordarea integrativintegrativăă a negocierilor nu era la fel a negocierilor nu era la fel de eficiende eficienţăţă îîn toate culturile.n toate culturile.

Page 101: Managementul Conflictului in Scoli

Etapele negocierii integrative sunt:Etapele negocierii integrative sunt:

- - Clarificarea intereselorClarificarea intereselor

- - Identificarea nevoilor posibil de atins Identificarea nevoilor posibil de atins şşi a celori a celor

imposibil de atins;imposibil de atins;

- - Discutarea nevoilor respectiveDiscutarea nevoilor respective;;

- Gă- Găsirea unui punct comun pentru negocieresirea unui punct comun pentru negociere;;

- - Identificarea opIdentificarea opţţiuniloriunilor;;

- - Identificarea elementelor de valoare Identificarea elementelor de valoare

(bani,comportament,drepturi,riscuri,proprietati);(bani,comportament,drepturi,riscuri,proprietati);

- - Crearea unui loc de piaCrearea unui loc de piaţăţă al valorilor discut al valorilor discutâând nd

respectivele elemente.respectivele elemente.

Page 102: Managementul Conflictului in Scoli

- - Construirea unor pachete alternative de opConstruirea unor pachete alternative de opţţiuniiuni;;- - Combinarea Combinarea şşi potrivirea elementelor de valoare i potrivirea elementelor de valoare îîn condin condiţiţii diverse,gi diverse,gâândirea ndirea îîn termenii unor opn termenii unor opţţiuni iuni mmultipleultiple;;- - Alegerea unui pachet de opAlegerea unui pachet de opţţiuniiuni;;- - Discutarea Discutarea şşi seleci selecţţia unor pachete de opia unor pachete de opţţiuni iuni ,,ggâândirea ndirea îîn termenii unei n termenii unei îînnţţelegeri creativeelegeri creative - - Punerea Punerea îîn practicn practică;ă;- - Discutarea problemelor nerezolvate,construirea Discutarea problemelor nerezolvate,construirea uuneinei î înnţţelegeri scrise elegeri scrise şşi construirea unor relai construirea unor relaţţii ii pentru negocieri viitoare pentru negocieri viitoare

Page 103: Managementul Conflictului in Scoli

Factorii care faciliteazFactorii care faciliteazăă o negociere integrativ o negociere integrativăă de de succes sunt:succes sunt:- prezen- prezenţţa unui obiectiv comun;a unui obiectiv comun;- credin- credinţţa a îîn abilitatea celuilalt de a gn abilitatea celuilalt de a găăsi solusi soluţţii ii coerente la probleme;coerente la probleme;- o - o îîncredere ncredere îîn validitatea pozin validitatea poziţţiei proprii iei proprii şşi i îîn n perspectivperspectivaa celeilalte p celeilalte păărrţţi ;i ;- motiva- motivaţţia ia şşi hoti hotăărrâârea de a lucra rea de a lucra îîmpreunmpreunăă..

Tacticile negocierii integrative suntTacticile negocierii integrative sunt::- extinderea schimbului de informa- extinderea schimbului de informaţţii;ii;- - îîncadrarea diferenncadrarea diferenţţelor drept oportunitelor drept oportunităţăţi;i;- reducerea costurilor;- reducerea costurilor;- sporirea resurselor;- sporirea resurselor;- introd- introduucerea obiectivelor superioare.cerea obiectivelor superioare.Rezultatele negocierii integrative nu vor fiRezultatele negocierii integrative nu vor fi mmăăsurate surate îîn funcn funcţţie de capacitatea unei pie de capacitatea unei păărrţţi de a obi de a obţţine o parte ine o parte mai mare din “tortul”resurselor, ci prin gradul mai mare din “tortul”resurselor, ci prin gradul îîn care n care sunt atinse obiectivele ambelor psunt atinse obiectivele ambelor păărrţţi aflate i aflate îîn n negociere.negociere.

Page 104: Managementul Conflictului in Scoli

Cap. VI Cap. VI RAPORTURILE DE MUNCA. DIALOGUL SOCIALRAPORTURILE DE MUNCA. DIALOGUL SOCIAL

ÎÎn n dezdezvoltarea organizavoltarea organizaţţiilor un rol iilor un rol

important revine relaimportant revine relaţţiilor dintre manager iilor dintre manager şşi i

subordonasubordonaţţi.i.

Raporturile dintre cele doua pRaporturile dintre cele doua păărrţţi se i se

manifestmanifestăă îîn permanenn permanenţăţă şşi se amplifici se amplificăă

atunci catunci câând organizand organizaţţiile trec prin perioade iile trec prin perioade

de crizde crizăă ..

Page 105: Managementul Conflictului in Scoli

ManagerulManagerul SubordonatulSubordonatul

oferă:oferă: oferă:oferă:

InstruireInstruire CunoştinţeCunoştinţe

Mijoace de muncăMijoace de muncă TimpTimp

Obiectul munciiObiectul muncii AbilităţiAbilităţi

Sarcini de muncăSarcini de muncă ExperienţăExperienţă

SecuritateSecuritate DependenţăDependenţă

MotivareMotivare Forţa sa de muncăForţa sa de muncă

RecompenseRecompense

ApreciereApreciere

Page 106: Managementul Conflictului in Scoli

ManagerulManagerul SubordonatulSubordonatul

Primeşte:Primeşte: Primeşte:Primeşte:

MuncăMuncă SalariuSalariu

TimpTimp ApreciereApreciere

LoialitateLoialitate RecompenseRecompense

AngajareAngajare PromovarePromovare

DependenţăDependenţă

RecunoaştereRecunoaştere

Page 107: Managementul Conflictului in Scoli

Potrivit prevederilor Codului Muncii, persoana Potrivit prevederilor Codului Muncii, persoana angajatangajatăă îîntr-o unitate are urmntr-o unitate are urmăătoarele drepturitoarele drepturi ( Codul Muncii,art.39,alin.1) :( Codul Muncii,art.39,alin.1) :- - dreptul de salarizare pentru munca depusdreptul de salarizare pentru munca depusăă;;- - dreptul la repaus zilnic dreptul la repaus zilnic ţţi si săăptptăămmâânal;nal;- - dreptul la concediu de odihndreptul la concediu de odihnăă anual; anual;- - dreptul la egalitate de dreptul la egalitate de şşanse anse şşi de tratament;i de tratament;- - dreptul la demnitate dreptul la demnitate îîn muncn muncăă;;--dreptul la securitate dreptul la securitate şşi si săănnăătate tate îîn muncn muncăă;;- - dreptul la acces la formarea profesionaldreptul la acces la formarea profesionalăă;;- - dreptul la informare dreptul la informare şşi consultare;i consultare;- - dreptul de a lua parte la determinarea dreptul de a lua parte la determinarea şşi i ameliorarea ameliorarea - - condicondiţţiilor de munciilor de muncăă şşi a mediului de munci a mediului de muncăă;;- - dreptul la protecdreptul la protecţţie ie îîn caz de concediere;n caz de concediere;- - dreptul la negociere colectivdreptul la negociere colectivăă şşi individuali individualăă;;- - dreptul de a participa la acdreptul de a participa la acţţiuni colective;iuni colective;- - dreptul de a constitui sau de a adera la un dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.sindicat.

Page 108: Managementul Conflictului in Scoli

Salariatului Salariatului îîi revin urmi revin urmăătoarele obligatoarele obligaţţii :ii :

- obliga- obligaţţia de a realiza norma de muncia de a realiza norma de muncă;ă; - de a - de a îîndeplini atribundeplini atribuţţiile ce iile ce îîi revin conform fii revin conform fişşei ei postului;postului;- obliga- obligaţţia de a respecta disciplina muncii;ia de a respecta disciplina muncii;- obliga- obligaţţia de a respecta prevederile cuprinse ia de a respecta prevederile cuprinse îîn n regulamentul intern,regulamentul intern, î în contractul colectiv de n contractul colectiv de muncmuncăă şşi i îîn contractul individual de muncn contractul individual de muncăă;;- obliga- obligaţţia de fidelitate faia de fidelitate faţăţă de angajator de angajator îîn n executarea atribuexecutarea atribuţţiilor de serviciu;iilor de serviciu;- obliga- obligaţţia de a respecta mia de a respecta măăsurile de securitate surile de securitate şşi i săsănnăătate a muncii tate a muncii îîn unitate;n unitate;- obliga- obligaţţia de a respecta secretul de serviciu.ia de a respecta secretul de serviciu.

Page 109: Managementul Conflictului in Scoli

Nerespectarea acestor obligaNerespectarea acestor obligaţţii, a normelor de ii, a normelor de comportare statuate comportare statuate îîn organizan organizaţţie constituie ie constituie abatere disciplinarabatere disciplinarăă şşi se sanci se sancţţioneazioneazăă cu cu : : ☻ ☻ avertisment scris;avertisment scris;☻ ☻ suspendarea contractului individual de muncsuspendarea contractului individual de muncăă pe o pe o

perioadperioadăă ce nu poate dep ce nu poate depăşăşi 10 zile lucri 10 zile lucrăătoare;toare;☻ ☻ retrogradarea din funcretrogradarea din funcţţie, cu acordarea salariului ie, cu acordarea salariului

funcfuncţţiei iei îîn care s-a dispus retrogradarea,n care s-a dispus retrogradarea, pentrpentruu o o perioadperioadăă ce nu poate dep ce nu poate depăşăşi 60 de zile;i 60 de zile;

☻ ☻ reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;luni cu 5-10%;

☻ ☻ reducerea salariului de baza reducerea salariului de baza şşi/sau a i/sau a îîndemnizandemnizaţţiei iei de conducere pe o perioadde conducere pe o perioadăă de 1-3 luni cu 5-10%; de 1-3 luni cu 5-10%;

☻ ☻ desfacerea disciplinardesfacerea disciplinarăă a contractului individual de a contractului individual de muncmuncăă..

Page 110: Managementul Conflictului in Scoli

Angajatorul are urmAngajatorul are urmăătoarele drepturitoarele drepturi::

- s- săă realizeze organizarea realizeze organizarea şşi funci funcţţionarea unitionarea unităţăţii;ii;- s- săă stabileasc stabileascăă atrib atribuţuţiile corespunzatoare pentru iile corespunzatoare pentru fiecare salariat, fiecare salariat, îîn condin condiţţiile legii;iile legii;- s- săă dea dispozi dea dispoziţţii cu caracter obligatoriu pentru ii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitsalariat, sub rezerva legalităţăţii lor;ii lor;- s- săă exercite control asupra modului de exercite control asupra modului de îîndeplinire a sarcinilor de serviciu;ndeplinire a sarcinilor de serviciu;- s- săă constate s constate săăvvâârrşşirea abaterilor disciplinare irea abaterilor disciplinare şşi i ssăă aplice sanc aplice sancţţiunileiunile corespunzatoare potrivit corespunzatoare potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil legii, contractului colectiv de munca aplicabil şşi i regulamentului intern.regulamentului intern.

Page 111: Managementul Conflictului in Scoli

Angajatorul are Angajatorul are şşi obligai obligaţţii :ii :

ssăă informeze salaria informeze salariaţţii asupra condiii asupra condiţţiilor de munciilor de muncăă şşi i asupra elementelor care privesc desfasupra elementelor care privesc desfăşăşurarea relaurarea relaţţiilor iilor de muncde muncăă;;

ssăă asigure permanent condi asigure permanent condiţţiile tehnice iile tehnice şşi i organizatorice avute organizatorice avute îîn vedere la elaborarea normelorn vedere la elaborarea normelor de muncde muncăă şşi condii condiţţiile corespunziile corespunzăătoare de munctoare de muncăă;;

ssăă acorde salaria acorde salariaţţilor toate drepturile ce decurg din ilor toate drepturile ce decurg din lege,din contractul colectiv de munclege,din contractul colectiv de muncăă aplicabil aplicabil şşi din i din contractcontracteele colective de muncle colective de muncăă;;

Page 112: Managementul Conflictului in Scoli

ssăă comunice periodic salaria comunice periodic salariaţţilor situailor situaţţia ia economiceconomicăă şşi financiari financiarăă ;;

ssăă consulte cu sindicatul, cu reprezentan consulte cu sindicatul, cu reprezentanţţii ii salariasalariaţţilor ilor îîn privinn privinţţa deciziilor susceptibile sa deciziilor susceptibile săă afecteze substanafecteze substanţţial drepturile ial drepturile şşi interesele acestora;i interesele acestora;

ssăă pl plăăteascteascăă toate contribu toate contribuţţiile iile şşi impozitele aflate i impozitele aflate îîn sarcina sa,n sarcina sa, î în condin condiţţiile legii;iile legii;

ssăă îînfiinnfiinţţeze registrul general de evideneze registrul general de evidenţăţă a a salariasalariaţţilor ilor şşi si săă opereze opereze îîn registrn registrăărilerile prevprevăăzute zute de lege;de lege;

ssăă elibereze, la cerere, toate documentele care atest elibereze, la cerere, toate documentele care atestăă calitatea de salariat a solicitantului;calitatea de salariat a solicitantului;

Page 113: Managementul Conflictului in Scoli

Greva.Greva.

Greva constituie o Greva constituie o îîncetare colectivncetare colectivăă şşi voluntari voluntarăă a a

lucrului lucrului îîntr-o unitate ntr-o unitate şşi poate fi declarati poate fi declaratăă pe d pe duurata rata

desfdesfăşăşururăării conflictelor de interese (art.40 din Legea rii conflictelor de interese (art.40 din Legea

nr.168/1999).nr.168/1999).

Grevele sunt organizate de sindicatele representative Grevele sunt organizate de sindicatele representative

sau, dupa caz,sau, dupa caz, de reprezentande reprezentanţţii salariaii salariaţţilor,ilor, care vor care vor

stabili stabili şşi durata acesteia.i durata acesteia.

ÎÎn temeiul art. 49 din Legea 168/1999, greva poate n temeiul art. 49 din Legea 168/1999, greva poate

fi declaratfi declaratăă numai pentru ap numai pentru apăărarea intereselor cu rarea intereselor cu

caracter profesional, economic caracter profesional, economic şşi social ale salariai social ale salariaţţilor. ilor.

Prin urmare, greva nu poate urmPrin urmare, greva nu poate urmăări realizarea unor ri realizarea unor

scopuri politice.scopuri politice.

Page 114: Managementul Conflictului in Scoli

Participarea la grevParticiparea la grevăă este liber este liberăă. Nimeni nu . Nimeni nu este obligat este obligat să participe sau nu la grevă. să participe sau nu la grevă. Participarea la grevParticiparea la grevăă sau organizarea acesteia, nu sau organizarea acesteia, nu reprezintreprezintăă o o îîncncăălcare a obligalcare a obligaţţiilor de serviciu ale iilor de serviciu ale salariasalariaţţilor ilor şşi nu poate avea consecini nu poate avea consecinţţe negative asupra e negative asupra grevi grevişştilor sau asupra organizatorilor.tilor sau asupra organizatorilor.

HotHotăărrâârea de a derea de a decclara grevlara grevăă se ia de c se ia de căătre organizatre organizaţţiile iile sindicale reprezentative participante la conflictul de sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puinterese, cu acordul a cel puţţin jumin jumăătate din numtate din număărul rul membrilor sindicatelor respective.membrilor sindicatelor respective.

Page 115: Managementul Conflictului in Scoli

Potrivit Legii 168/1999, grevele pot fi :Potrivit Legii 168/1999, grevele pot fi : - - de avertisment;de avertisment; - - propriu-zise;de solidaritate.propriu-zise;de solidaritate. Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore,dacde doua ore,dacăă se face cu se face cu îîncetarea lucrului,ncetarea lucrului, ş şi i trebuie,trebuie, î în toate cazurile,sn toate cazurile,săă precead preceadăă cu cel pu cu cel puţţin 5 zile in 5 zile greva propriu-zisgreva propriu-zisă ă ..

Greva de solidaritate poate fi declaratGreva de solidaritate poate fi declaratăă îîn vederea n vederea sussusţţinerii revendicinerii revendicăărilriloror formulate de salaria formulate de salariaţţii din alte ii din alte unitunităţăţi. Aceasta nu poate avea o durati. Aceasta nu poate avea o duratăă mai mare de o mai mare de o

zi zi şşi trebuie anuni trebuie anunţaţattăă îîn scris conducerii unitn scris conducerii unităţăţii cu cel ii cu cel pupuţţin 48 de ore in 48 de ore îînainte de data nainte de data îîncetncetăării lucrului.rii lucrului.

Page 116: Managementul Conflictului in Scoli

Grevele pot fi Grevele pot fi îîmpmpăărrţţite ite îîn diferite categorii de clasificare.n diferite categorii de clasificare.

ÎÎn funcn funcţţie de ie de îîntreruperea sau nu a lucrului grevele pot fintreruperea sau nu a lucrului grevele pot fi : : - f - făărrăă îîncetarea lucrului;ncetarea lucrului; - cu - cu îîncetarea lucrului.ncetarea lucrului.

ÎÎn funcn funcţţie de modul de declanie de modul de declanşşare grevele pot fi :are grevele pot fi : - organizate; - organizate;- spontane.- spontane.

ÎÎn funcn funcţţie de categoriile de personal care apeleaza la ie de categoriile de personal care apeleaza la

grevgrevăă,, distingemdistingem : :

- greve ale salaria- greve ale salariaţţilorilor ;;

- greve ale func- greve ale funcţţionarilor publici.ionarilor publici.

Page 117: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn funcn funcţţie de gradul de participare al salariaie de gradul de participare al salariaţţilor,ilor, avem :avem :

- - grevgrevăă par parţţialialăă,, aceea la care nu participaceea la care nu participăă to toţţi i salariasalariaţţii,ii, dar care respectdar care respectăă num număărul minimrul minim necesar necesar pentru declanpentru declanşşare;are;- - greva totalgreva totalăă,, aceea la care participaceea la care participăă toti salaria toti salariaţţiiii

ÎÎn funcn funcţţie de modul de organizare,ie de modul de organizare, deosebim :deosebim :- - grevgrevăă organizat organizatăă de salaria de salariaţţi, i, îîn situan situaţţia ia îîn care, la n care, la nivelul unitnivelul unităţăţii,sindicatele nu ii,sindicatele nu îîndeplinesc condindeplinesc condiţţiile iile de reprezentativitate legalde reprezentativitate legalăă;;- grev- grevăă organizat organizatăă de sindicate; de sindicate;- - grevgrevăă neorganizat neorganizatăă . . ÎÎn funcn funcţţie de legalitatea organizie de legalitatea organizăării rii ,,grevele pot fi :grevele pot fi :

- legale;- legale;- ilegale.- ilegale.

Page 118: Managementul Conflictului in Scoli

După modul de manifestare,avem:După modul de manifestare,avem:- Grevă pe locul de muncă;Grevă pe locul de muncă;- Grevă de autolimitare a timpului de lucru;Grevă de autolimitare a timpului de lucru;- Grevă de incetarea ritmului de lucru;Grevă de incetarea ritmului de lucru;- Grevă de debroiaj,în care au loc opriri scurte şi Grevă de debroiaj,în care au loc opriri scurte şi

repetate a lucrului;repetate a lucrului;- Greva perlată,în care se paralelizează activitatea Greva perlată,în care se paralelizează activitatea

din cauza opririi lucrului într+un domeniu din cauza opririi lucrului într+un domeniu strategic al unităţii;strategic al unităţii;

- Grevă turnantă,in care sunt afectate alternativ şi Grevă turnantă,in care sunt afectate alternativ şi succesiv sectoarele de activitate ale unităţii;succesiv sectoarele de activitate ale unităţii;

- Grevă administrativă,în care munca se Grevă administrativă,în care munca se desfăşoară normal,fără completarea desfăşoară normal,fără completarea formularelor destinate administraţiei;formularelor destinate administraţiei;

- Grevă cocktail, în care se aplică amestecat şi Grevă cocktail, în care se aplică amestecat şi fără ordinetoate activităţile;fără ordinetoate activităţile;

- Grevă japoneză,care se manifestăprinpurtarea Grevă japoneză,care se manifestăprinpurtarea unor însemne distinctive de către salariaţi,fără a unor însemne distinctive de către salariaţi,fără a înceta lucrul;înceta lucrul;

- Grevă spontană,care apare fără nici un preaviz Grevă spontană,care apare fără nici un preaviz şi este ocazionată de situaţii diferite. şi este ocazionată de situaţii diferite.

Page 119: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn funcn funcţţie de aria de desfie de aria de desfăşăşurare,urare, putem putem îîntntââlni :lni :

- grev- grevăă care se de care se desfăşosfăşoararăă îîn incinta unitn incinta unităţăţii;ii;- greva care excedeaz- greva care excedeazăă incintei unit incintei unităţăţii, manifestii, manifestăări ri greviste care se greviste care se desfadesfaşşoaroarăă şşi i îîn afara unitn afara unităţăţii ii şşi sunt i sunt îînsonsoţţite de ite de mitinguri, marmitinguri, marşşuri, demonstrauri, demonstraţţii.ii.

ÎÎn funcn funcţţie de finalitatea grevelor acestea pot fi :ie de finalitatea grevelor acestea pot fi :- profesionale, - profesionale, îîn care obiectivele principale sunt n care obiectivele principale sunt sintetizate sintetizate îîn revendicn revendicăări de naturri de naturăă profesional profesionalăă; ; - abuziv- abuzivăă. Acea form. Acea formăă de grev de grevăă care nu se care nu se desfdesfăşăşoaroarăă îîn limitele exercitn limitele exercităării eirii ei ;;- politic- politicăă, cea care se coreleaz, cea care se coreleazăă cu atitudini critice la cu atitudini critice la adresa factorilor adresa factorilor dde putere. e putere. - grev- grevăă care se desf care se desfăşăşoaroarăă îîn incinta unitn incinta unităţăţii;ii;- de susţinere a unor cauze şi drepturi fundamentale.- de susţinere a unor cauze şi drepturi fundamentale.

Page 120: Managementul Conflictului in Scoli

Participarea la dialogul socialParticiparea la dialogul social..

Dialogul social reprezintDialogul social reprezintăă ansamblul organizat ansamblul organizat

de contacte de contacte şşi aci acţţiuni prin care anumite grupuri iuni prin care anumite grupuri ( salaria( salariaţţi, conducere, patronat, sindicate, i, conducere, patronat, sindicate, organizaorganizaţţii profesionale, etc.) participii profesionale, etc.) participăă la elaborarea c la elaborarea cccelor mai bune soluelor mai bune soluţţii pentru problemele economice ii pentru problemele economice şşi sociale cu care acestea se confrunti sociale cu care acestea se confruntăă,, la armonizarea la armonizarea intereselor intereselor şşi la prevenirea conflictelor ( I .Petrescu, i la prevenirea conflictelor ( I .Petrescu,

1995 ). 1995 ).

Problematica dialogului social poate fi privitProblematica dialogului social poate fi privităă la la nivelul nivelul îîntregii economii, dar ntregii economii, dar şşi la nivelul organizai la nivelul organizaţţiei.iei.

Page 121: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn cadrul organizan cadrul organizaţţiei, dialogul social se iei, dialogul social se desfdesfăşăşoaroarăă pe mai multe niveluri : pe mai multe niveluri :

la nivelului locului de muncla nivelului locului de muncăă, , îîn scopul stabilirii n scopul stabilirii condicondiţţiilor de munciilor de muncăă şşi a coni a conţţinutului activitinutului activităţăţilor ilor specifice;specifice;

la nivelul relala nivelul relaţţiilor umane propriu - zise, iilor umane propriu - zise, îîn scopul n scopul îîmbunmbunăăttăţăţirii relairii relaţţiilor dintre executaniilor dintre executanţţi i şşi conducatori i conducatori la nivelul subunitla nivelul subunităţăţilor organizailor organizaţţiei iei şşi crei creşşterea terea gradului de descentralizare a activitgradului de descentralizare a activităţăţilor;ilor;

la nivelul cointeresla nivelul cointeresăării financiare, rii financiare, îîn scopul adoptn scopul adoptăării rii unor politici salariale care sunor politici salariale care săă motiveze motiveze şşi si săă stimuleze stimuleze salariasalariaţţii;ii;

la nivelul asocierii la putere, la nivelul asocierii la putere, îîn scopul participn scopul participăării rii salariasalariaţţilor la capitalul social al ilor la capitalul social al îîntreprinderii;salariantreprinderii;salariaţţii ii devin astfel,devin astfel, î într-o oarecare masurntr-o oarecare masurăă, proprietari ai , proprietari ai îîntreprinderii, ceea ce amplificntreprinderii, ceea ce amplificăă gradul de aderare gradul de aderare a lor la obiectivele a lor la obiectivele şşi rezultatele obi rezultatele obţţinute.inute.

Page 122: Managementul Conflictului in Scoli

Structurile instituStructurile instituţţionale ale dialogului social la ionale ale dialogului social la nivel nanivel naţţional sunt condiional sunt condiţţiioonate de modul de nate de modul de funcfuncţţionare a celor trei parteneri: organizaionare a celor trei parteneri: organizaţţiile iile patronale, sindicatele patronale, sindicatele şşi guvernul.i guvernul. OrganizaOrganizaţţiile patronale au ca scop exercitarea unei iile patronale au ca scop exercitarea unei activitactivităţăţi de lobby pentru influi de lobby pentru influiienenţţarea legislaarea legislaţţiei iei şşi i reglementreglementăărilor administrative rilor administrative şşi fiscale, inclusiv i fiscale, inclusiv legislalegislaţţia muncii ia muncii şşi condii condiţţiile sociale.iile sociale.ÎÎn Romania ,cele mai repren Romania ,cele mai reprezzentative organizaentative organizaţţiiii patronale sunt: patronale sunt:

ConfederaConfederaţţia Nationalia Nationalăă a Patronatului Rom a Patronatului Româân(CNPR), n(CNPR), Consiliul National al Intreprinderilor Mici Consiliul National al Intreprinderilor Mici şşi Mijlocii(CNIMM), i Mijlocii(CNIMM),

Uniunea NaUniunea Naţţionalionalăă a Patronatului Rom a Patronatului Româân(UNPR), n(UNPR),

Patronatul National RomPatronatul National Româân(PNR), n(PNR),

Consiliul NaConsiliul Naţţional al Patronilor din Romional al Patronilor din Româânia (CoNPR), nia (CoNPR), Uniunea Generala a IndustriaUniunea Generala a Industriaşşilor din Romilor din Romââniania (UGIR1903),etc.(UGIR1903),etc. Patronatul RomPatronatul Româân a fost admisn a fost admis î începncepâând cu 1996,nd cu 1996, î în n OrganizaOrganizaţţia Internaia Internaţţionalionalăă a Patronilor, ceea ce arat a Patronilor, ceea ce aratăă c căă organizaorganizaţţiile din iile din ţţara noastrara noastrăă au au îîndeplinit criteriile ndeplinit criteriile fundamentale de reprezentativitatefundamentale de reprezentativitate, , independenindependenţţa a organizatoricorganizatoricăă şşi patrimoniali patrimonialăă,, respectarea liberei respectarea liberei iniiniţţiative.iative.

Page 123: Managementul Conflictului in Scoli

Sindicatele au renSindicatele au renăăscut dupscut dupăă decembrie 1989, au decembrie 1989, au renrenăăscut scut îîn decembrie 1989, constituind astn decembrie 1989, constituind astăăzi zi partenerul cel mai bine dezvoltat, departenerul cel mai bine dezvoltat, deşşi a avut de i a avut de îînfruntat o serie de probleme din punct de vedere nfruntat o serie de probleme din punct de vedere instituinstituţţional. ional. AAşşa cum se precizeaza cum se precizeazăă îîn Legea nr.54/2003 cu n Legea nr.54/2003 cu privire la sindicate, acestea reprezintprivire la sindicate, acestea reprezintăă organiza organizaţţii ii constituie constituie îîn scopul apn scopul apăărrăării rii şşi promovi promovăării intereselor rii intereselor profesionale, economice profesionale, economice şşi sociale,i sociale, culturale culturale şşi sportive i sportive ale membrilor ale membrilor şşi a drepturilor acestora previ a drepturilor acestora prevăăzute de zute de legislalegislaţţia muncii ia muncii şşi contracti contracteele colective de muncle colective de muncăă, fiind , fiind independente de autoritindependente de autorităţăţile publice,ile publice, partidele politice partidele politice şşi i patronate. patronate.

Page 124: Managementul Conflictului in Scoli

TrTrăăssăăturile caracteristice ale sindicatelor turile caracteristice ale sindicatelor pot fi sintetizate duppot fi sintetizate dupăă cum urmeaz cum urmeazăă : :

- - sindicatele sunt organizasindicatele sunt organizaţţii profesionale;ii profesionale;

- sindicatele se constituie - sindicatele se constituie îîn temeiul dreptului de n temeiul dreptului de asociere consacrat de Constituasociere consacrat de Constituţţie;ie;

- sindicatele func- sindicatele funcţţioneazioneazăă îînn baza statutelor proprii;baza statutelor proprii;

- sindicatele se constituie cu scopul drepturilor - sindicatele se constituie cu scopul drepturilor

salariaţilorsalariaţilor, al promov, al promovăării intereselor profesionale, rii intereselor profesionale,

economice economice şşi sociale ale acestora.i sociale ale acestora.

Page 125: Managementul Conflictului in Scoli

Formele de manifestare a libertFormele de manifestare a libertăţăţii sindicatelor sunt :ii sindicatelor sunt :

independenindependenţţa a îîn raport cu organele statului, n raport cu organele statului, partidele politice partidele politice şşi patronale;i patronale;

dreptul de a-dreptul de a-şşi alege liber reprezentani alege liber reprezentanţţii sau liderii;ii sau liderii; dreptul de a-dreptul de a-şşi organiza independent activitatea;i organiza independent activitatea; libertatea de asociere cu alte sindicate sau de libertatea de asociere cu alte sindicate sau de

afiliere.afiliere.

ÎÎn general, organizan general, organizaţţiile sindicale au de iile sindicale au de îîndeplinit ndeplinit doudouăă obiective prioritare : obiective prioritare : ssăă contribuie la asigurarea locurilor de munc contribuie la asigurarea locurilor de muncăă

pentru topentru toţţi angajai angajaţţii;ii; ssăă se constituie ca partener egal se constituie ca partener egal îîn raporturile n raporturile

cu patronii cu patronii şşi managerii.i managerii.

Page 126: Managementul Conflictului in Scoli

DouDouăă sau mai multe federa sau mai multe federaţţii sindicale din ii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia asocia îîn vederea constituirii unei confederan vederea constituirii unei confederaţţii ii sindicale. Federasindicale. Federaţţiile sindicale iile sindicale şşi confederai confederaţţiile iile pot constitui uniuni sindicale din sindicatele pot constitui uniuni sindicale din sindicatele componente.componente. OrganizaOrganizaţţiile sindicale asociate iile sindicale asociate îîn n federafederaţiţii i şşi confederai confederaţţii dobii dobâândesc personalitate ndesc personalitate juridicjuridică ă .. Confedera Confederaţţiile sindicale reprezentative la nivel iile sindicale reprezentative la nivel nanaţţional ional şşi participante la dialogul social sunt :i participante la dialogul social sunt : ◄ Confedera ◄ Confederaţţia Naia Naţţionalionalăă Sindical Sindicalăă Cartel-Alfa Cartel-Alfa (CNS Cartel-Alfa); (CNS Cartel-Alfa); ◄ Blocul Na ◄ Blocul Naţţional Sindical (BNS); ional Sindical (BNS); ◄ Confedera ◄ Confederaţţia Sindicatelor Libere din ia Sindicatelor Libere din RomRomâânia Frnia Frăţăţia(CNSLR-Fria(CNSLR-Frăţăţia)ia);; ◄ Confedera ◄ Confederaţţia Naia Naţţionalionalăă Sindical Sindicalăă MeridianMeridian (CNS Meridian).(CNS Meridian).

Page 127: Managementul Conflictului in Scoli

Guvernul deGuvernul deţţine un rol important ine un rol important îîn dezvoltarea n dezvoltarea dialogului social, care se contureazdialogului social, care se contureazăă îîn jurul n jurul urmurmăătoarelor functoarelor funcţţii :ii :- - asigurasigurăă cadrul de desf cadrul de desfăşăşurare a dialogului social;urare a dialogului social;- - promoveazpromoveazăă actele normative necesare dialogului actele normative necesare dialogului social,social, controlcontrolâând aplicarea lor;nd aplicarea lor;- - mediazmediazăă situa situaţţiile conflictuale dintre partenerii iile conflictuale dintre partenerii sociali de pe pozisociali de pe poziţţia de susia de susţţininăător al interesului tor al interesului general;general;- - garanteazgaranteazăă exercitarea drepturilor specifice exercitarea drepturilor specifice partenerilor sociali veghind la respectarea jocului partenerilor sociali veghind la respectarea jocului democratic.democratic.

Page 128: Managementul Conflictului in Scoli

ÎÎn anul 2001,la nivel nan anul 2001,la nivel naţţional se semneazional se semnează ă un un Acord Social Acord Social îîntre confederantre confederaţţiile sindicale, iile sindicale, confederaconfederaţţiile patronale iile patronale şşi Guvern. i Guvern.

Acest acord creeazAcest acord creeazăă premisele unui dialog premisele unui dialog constructivconstructiv, î, în spiritul respectului reciprocn spiritul respectului reciproc, , pentru pentru continuarea proceselor de reformcontinuarea proceselor de reformăă îîn toate n toate domeniile viedomeniile vieţţii economice, sociale ii economice, sociale şşi politice.i politice.

Obiectivele generale ale acordului se referObiectivele generale ale acordului se referăă la : la :- relansarea cre- relansarea creşşterii economice;terii economice;- perfec- perfecţţionarea economiei sociale de piaionarea economiei sociale de piaţăţă;;- dezvoltarea parteneriatului social.- dezvoltarea parteneriatului social.

Page 129: Managementul Conflictului in Scoli

Domeniile la care se referDomeniile la care se referăă acordul sunt : acordul sunt :

politicile macroeconomice promovate;politicile macroeconomice promovate; rata anualrata anualăă a infla a inflaţţiei;iei; deficitul bugetar;deficitul bugetar; rata de crerata de creşştere a numarului de salariatere a numarului de salariaţţi;i; rata rata şşomajului;omajului; rata crerata creşşterii salariului;terii salariului; stimularea dezvoltstimularea dezvoltăării sectorului intreprinderilor mici rii sectorului intreprinderilor mici

şşi mijlocii;i mijlocii; sprijinirea activitsprijinirea activităţăţilor orientate spre export care ilor orientate spre export care

genereazgenereazăă o cat mai mare valoare adaugat o cat mai mare valoare adaugatăă;; îîntntăărirea disciplinei financiare;rirea disciplinei financiare; reducerea blocajului financiar;reducerea blocajului financiar; îîncurajarea investincurajarea investiţţiilor directe de capital;iilor directe de capital; stimularea introducerii de tehnologii moderne stimularea introducerii de tehnologii moderne

Page 130: Managementul Conflictului in Scoli

Contractul colectiv de muncContractul colectiv de muncăă

Participarea actorilor sociali la deciziile comune ce Participarea actorilor sociali la deciziile comune ce vor fi cuprinse vor fi cuprinse îîn contractul colectiv de muncn contractul colectiv de muncăă este este

condicondiţţionationatăă de de îîndeplinirea de cndeplinirea de căătre acetre aceşştia a unor tia a unor criterii de reprezentativitate. criterii de reprezentativitate. La negociereaLa negocierea

contractului contractului colectiv de munccolectiv de muncăă la nivel na la nivel naţţional,de ramurional,de ramurăă sau de sau de grup de unitgrup de unităţăţi participi participăă asocia asociaţţiile patronale care iile patronale care îîndeplinesc cumulative urmatoarele condindeplinesc cumulative urmatoarele condiţţii :ii :

a) a) la nivel nala nivel naţţional :ional :- - au independenau independenţăţă organizatoric organizatoricăă şşi patronali patronalăă;;- - reprezintreprezintăă patronii ale caror unit patronii ale caror unităţăţi funci funcţţioneazioneazăă îîn cel n cel pupuţţin jumin jumăătate din numtate din număărul total al juderul total al judeţţelor,inclusive elor,inclusive municipiul Bucuremunicipiul Bucureşşti;ti;

Page 131: Managementul Conflictului in Scoli

- - reprezintreprezintăă patronii ale caror unit patronii ale caror unităţăţi i îşîşi desfi desfăşăşoaroarăă activitatea activitatea îîn cel pun cel puţţin 25% din ramurile de in 25% din ramurile de activitate;activitate;

- reprezintreprezintăă patronii ale caror unit patronii ale caror unităţăţi cuprind i cuprind minimum 10% din efectivul salariaminimum 10% din efectivul salariaţţilor din ilor din economia naeconomia naţţionalionalăă. .

b) la nivel de ramurb) la nivel de ramurăă : :

- au independen- au independenţăţă organizatoric organizatoricăă şşi patronali patronalăă;;- reprezint- reprezintăă patronii ale caror unit patronii ale caror unităţăţi ci cuuprind 10% prind 10%

din numarul salariadin numarul salariaţţilor din ramura rilor din ramura reespectivspectivăă..

Page 132: Managementul Conflictului in Scoli

Negocierea colectivNegocierea colectivăă are loc are loc îîn fiecare an,n fiecare an, dupdupăă cum urmeazcum urmeazăă : :a ) dupa ) dupăă cel pu cel puţţin 12 luni de la data negocierii in 12 luni de la data negocierii precedente neurmate de precedente neurmate de îîncheierea contractului ncheierea contractului colectiv de munccolectiv de muncăă cu cel mult dou cu cel mult douăă luni luni îînaintea naintea expirexpirăării contractelor colective de muncrii contractelor colective de muncăă îîncheiate ncheiate pe un an.pe un an.

Negocierea colectiv Negocierea colectivăă va a va avvea ca obiect : ea ca obiect : - salariile,- salariile,- durata timpului de lucru,- durata timpului de lucru,- programul de lucru- programul de lucru- condi- condiţţiile de munciile de muncăă..

Ini Iniţţiativa negocierii apariativa negocierii aparţţine patronului.ine patronului. ÎÎn cazul n cazul îîn care patronul nu angajeazn care patronul nu angajeazăă negocierea negocierea, , aceasta are loc la cererea organizaaceasta are loc la cererea organizaţţiei sindicale iei sindicale sau a reprezentansau a reprezentanţţilor salariailor salariaţţilor,dupilor,dupăă caz, caz, îîn n termen de 15 zile de la formularea cererii (Legea termen de 15 zile de la formularea cererii (Legea nr.130/1996,art.3).nr.130/1996,art.3).

Page 133: Managementul Conflictului in Scoli

Clauzele contractelor colective de muncClauzele contractelor colective de muncăă produc efecte,dupproduc efecte,dupăă cum urmeaz cum urmeazăă : :

- pentru topentru toţţi salariai salariaţţii din unitate, ii din unitate, îîn cazul contractelor n cazul contractelor colective de munccolective de muncăă îîncheiate la acest nivel;ncheiate la acest nivel;

- pentru to- pentru toţţi salariai salariaţţii ii îîncadrancadraţţi i îîn unitn unităţăţile care fac parte ile care fac parte din grupul de unitdin grupul de unităţăţi pentru care s-a i pentru care s-a îîncheiat contractul ncheiat contractul colectiv de munccolectiv de muncăă la acest nivel; la acest nivel; - pentru to- pentru toţţi salariai salariaţţii ii îîncadrancadraţţi i îîn toate unitn toate unităţăţile din ile din ramurramurăă de activitate pentru care s-a de activitate pentru care s-a îîncheiat contractul ncheiat contractul colectiv de munccolectiv de muncăă;; - pentru to- pentru toţţi salariai salariaţţii ii îîncadrancadraţţi i îîn toate unitn toate unităţăţile din ile din ţţararăă, , îîn cazul contractelor colective de muncn cazul contractelor colective de muncăă la nivel la nivel nanaţţional.ional.

Page 134: Managementul Conflictului in Scoli

Un alt act normativ cu caracter obligatoriu Un alt act normativ cu caracter obligatoriu îîl l reprezintreprezintăă Codul Muncii, adoptat Codul Muncii, adoptat îîn decembrie n decembrie 2003, care “reglementeaz2003, care “reglementeazăă totalitate totalitate raporturilraporturilee individuale individuale şşi colective de munci colective de muncă ă ,modul ,modul îîn care n care se efectueazse efectueazăă controlul aplic controlul aplicăării reglementrii reglementăărilor rilor din domeniul raporturilor de muncdin domeniul raporturilor de muncă ă ,precum ,precum şşi i jurisdicjurisdicţţia muncii” ia muncii” şşi care se aplici care se aplică ă ( Codul Muncii,art.1 si 2 ):( Codul Muncii,art.1 si 2 ):- cet- cetăţăţenilor romenilor romââni ni îîncadrancadraţţi cu contract individual i cu contract individual de muncde muncăă,, care presteazcare presteazăă munca munca îîn Romn Româânia;nia;- cet- cetăţeăţenilor romnilor româânini î încadrancadraţţi cu contract individual i cu contract individual de muncde muncăă îîn strn străăininăătate, tate, îîn baza unor contracte n baza unor contracte îîncheiate cu un angajator romncheiate cu un angajator româân, cu excepn, cu excepţţia ia cazului cazului îîn care legislan care legislaţţia statului pe al cia statului pe al căărui rui teritoriu se exteritoriu se exeecutcută;ă; - contractul individual de munc - contractul individual de muncăă este mai este mai favorabilfavorabilăă;;

Page 135: Managementul Conflictului in Scoli

- - cetcetăţăţenilor strenilor străăini sau apatrizi ini sau apatrizi îîncadrancadraţţi cu contract i cu contract

individual de muncindividual de muncăă, care presteaz, care presteazăă munc muncăă pentru un pentru un

angajator romangajator româân pe teritoriul Romn pe teritoriul Romââniei;niei;

- - persoanelor care au dobpersoanelor care au dobâândit statutul de refugiat ndit statutul de refugiat şşi i

se se îîncadreazncadreazăă cu contract individual de munc cu contract individual de muncăă pe pe

teritoriul Romteritoriul Romââniei,niei, î în condin condiţţiile legii;iile legii;

- - ucenicilor care presteazucenicilor care presteazăă munca munca îîn baza unui contract n baza unui contract

de ucenicie la locul de muncde ucenicie la locul de muncăă;;

- - angajatorilor,persoangajatorilor,persoaane fizice ne fizice şşi juridice;i juridice;

- organiza- organizaţţiilor sindicale iilor sindicale şşi patronalei patronale..

Page 136: Managementul Conflictului in Scoli

Codul Muncii cuprinde prevederi grupate pe capitole Codul Muncii cuprinde prevederi grupate pe capitole care privesccare privesc : : -contractul individual -contractul individual şşi colectiv de munci colectiv de muncă ;ă ; - concedierea- concedierea;; - demisia- demisia;; - timpul de munc- timpul de muncăă ( munca suplimentar ( munca suplimentarăă,, munca de munca de noapte,noapte, norma de muncnorma de muncă ă ));; - timpul de odihn- timpul de odihnăă ( pauza de mas ( pauza de masă ă ,repa,repauusul sul ssăăptptăămmâânal,nal, concediul de odihnconcediul de odihnăă anual, anual, concediile concediile pentru formare profesionalpentru formare profesionalăă ) );; - salarizarea ( salariul minim- salarizarea ( salariul minim garantat,garantat, plata plata salariului )salariului );; - s- săănnăătatea tatea şşi securitatea i securitatea îîn muncn muncă;ă; - formarea profesional- formarea profesională;ă; - dialogul social (sindicate,- dialogul social (sindicate, patronate)patronate);; - conflictele de munc- conflictele de muncă;ă; - r- răăspunderea juridicaspunderea juridicară ră (disciplinar(disciplinară ă ,patrimonial,patrimonialăă,, contravencontravenţţionalionalăă, ,

penalpenală)ă)

Page 137: Managementul Conflictului in Scoli

LegislaLegislaţţia privind conflictele de munia privind conflictele de muncă că .. Conflictele de muncConflictele de muncăă sunt conflictele dintre salaria sunt conflictele dintre salariaţţi i

şşi uniti unităţăţile la care sunt ile la care sunt îîncadrancadraţţi,i, cu privire la cu privire la interesele cu caracter profesional,interesele cu caracter profesional, social sau social sau economic ori la drepturile rezultate din desfeconomic ori la drepturile rezultate din desfăşăşurarea urarea raporturilor de muncraporturilor de muncăă (art.3 din Legea nr.168/1999). (art.3 din Legea nr.168/1999).

Conflictele de interese sunt conflictele de muncConflictele de interese sunt conflictele de muncăă ce ce au ca obiect stabilirea condiau ca obiect stabilirea condiţţiilor de munciilor de muncăă cu ocazia cu ocazia negocierii contractelor colective de muncnegocierii contractelor colective de muncăă referitoare la interesele cu caracter profesional, referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariasocial sau economic ale salariaţţilor (art.4din Legea ilor (art.4din Legea nr.168/1999).nr.168/1999).

O caracteristicO caracteristicăă definitorie pentru conflictele de definitorie pentru conflictele de interese este faptul cinterese este faptul căă acestea se produc acestea se produc îîntr-o fazntr-o fazăă precontractualprecontractualăă şşi se referi se referăă la la îînceperea, nceperea, desfdesfăşăşurarea urarea şşi i îîncheierea negocierilorncheierea negocierilor colective.colective.

Page 138: Managementul Conflictului in Scoli

Conflictele de interese pot avea loc :Conflictele de interese pot avea loc :

LLa nivelul unita nivelul unităţăţilor ilor îîntre salariatntre salariat , ,pe de o parte,pe de o parte, si unitate,si unitate, pe de alta parte;pe de alta parte;

LLa nivelul grupurilor de unita nivelul grupurilor de unităţăţi al ramurilor ori la nivel i al ramurilor ori la nivel nanaţţional (art. 9 alin.1 din Legea nr. 168/1999;ional (art. 9 alin.1 din Legea nr. 168/1999;

CConform art.9 alin.2 din aceeaonform art.9 alin.2 din aceeaşşi lege,conflictele dei lege,conflictele de interese interese pot avea loc pot avea loc şşi la nivelul unor subuniti la nivelul unor subunităţăţi,i, compartimente sau al unor grupuri de salariacompartimente sau al unor grupuri de salariaţţi care i care exercitexercităă aceea aceeaşşi profesie i profesie îîn aceean aceeaşşi unitate, i unitate, îîn mn măăsura sura îîn care n care îîntre partenerii la negocieri s-a convenit ca ntre partenerii la negocieri s-a convenit ca aceaceşştia stia săă îşîşi stabileasci stabilească ă ,, î în mod distinctn mod distinct î în contractul n contractul colectivcolectiv de muncă de muncă condicondiţţiile de munciile de muncăă..

Nu pot constitui obiect al conflictelor deNu pot constitui obiect al conflictelor de interese interese revendicrevendicăările salariarile salariaţţilor pentru a cilor pentru a căăror rezolvare este ror rezolvare este necesarnecesarăă adoptarea unei legi sau a altui act normativ. adoptarea unei legi sau a altui act normativ. ÎÎn cadrul conflictelor de interese, revendicn cadrul conflictelor de interese, revendicăările rile salariasalariaţţilor trebuie silor trebuie săă fie prinse fie prinse îîn reglementn reglementăările rile îîn n vigoare (legi sau acte normative).vigoare (legi sau acte normative).

Page 139: Managementul Conflictului in Scoli

Patronul este reprezentat de :Patronul este reprezentat de :

La nivel de unitate.La nivel de unitate.

- De c - De căătre organul de conducere a unittre organul de conducere a unităţăţii stabilit ii stabilit prin lege, statut sau regulament de funcprin lege, statut sau regulament de funcţţionare ionare (art.14 lit.a, din Legea 130/1996);(art.14 lit.a, din Legea 130/1996);

La nivelul grupurilor de unitLa nivelul grupurilor de unităţăţi.i.

DDe ce căătre asociatre asociaţţiile patronale legal constituite iile patronale legal constituite şşi i reprereprezzentative, dacentative, dacăă îîndeplinesc condindeplinesc condiţţiile iile prevprevăăzute de art.15 lit.a zute de art.15 lit.a şşi b din Legea 130/1996 i b din Legea 130/1996 republicatrepublicatăă..

ÎÎn cazurile n cazurile îîn care nu sunt organizate asocian care nu sunt organizate asociaţţii ii patronale reprezentative la niveluri inferioare, patronale reprezentative la niveluri inferioare, asociaasociaţţia la nivel national poate desemna repre- ia la nivel national poate desemna repre- zentanzentanţţi la negocieri ( art.10 din Legea nr.130/1996 i la negocieri ( art.10 din Legea nr.130/1996 republicatrepublicată ă ).).

Page 140: Managementul Conflictului in Scoli

Negocierea,medierea Negocierea,medierea şşi arbitrarea acestor conflicte i arbitrarea acestor conflicte

de interese se vor face de interese se vor face îîntre organizantre organizaţţiile sindicale iile sindicale

şşi patronale reprezentative la nivel de grup de i patronale reprezentative la nivel de grup de

unitunităţăţi, de ramuri, de ramurăă şşi la nivel nai la nivel naţţional, dupional, dupăă caz. caz.

Page 141: Managementul Conflictului in Scoli

CONCLUZIICONCLUZII

1) Fenomenul conflictului este omniprezent 1) Fenomenul conflictului este omniprezent îîn vian viaţţa a noastrnoastrăă. Situa. Situaţţiile conflictuale se iile conflictuale se îîntntââlnesc cu lnesc cu periodicitate periodicitate îîn vian viaţţa publica publicăă şşi privati privatăă a fiecaruia a fiecaruia dintre noi.Aceste conflicte se pot manifesta la scale dintre noi.Aceste conflicte se pot manifesta la scale şşi i nivele diferite. Ele pot apnivele diferite. Ele pot apăărea rea îîntre persoane, grupuri, ntre persoane, grupuri, comunitcomunităţăţi sau nai sau naţţiuni iuni şşi pot fi generate de diverse i pot fi generate de diverse cauze.cauze.

2) Disciplina studierii conflictului tinde s2) Disciplina studierii conflictului tinde săă devin devinăă globalglobalăă - ea traverseaz - ea traverseazăă toate disciplin toate disciplineele social - le social - umane, incluzumane, incluzâând domenii ca : economia, dreptul, nd domenii ca : economia, dreptul, sociologia,sociologia, psihologia,psihologia, ş ştiintiinţţele politice,ele politice, filozofia,filozofia, antropologia,etc.Prin urmare, conflictul are nevoie de antropologia,etc.Prin urmare, conflictul are nevoie de o abordare interdisciplinaro abordare interdisciplinarăă care s care săă evite simplific evite simplificăă- - rile rile şşi fenomenele reduci fenomenele reducţţioniste, concluziile ioniste, concluziile şşi i solusoluţţiile sterile ale unei iile sterile ale unei şştiinte anume.tiinte anume. De menDe menţţionat ionat ccăă îîn cazul n cazul ţăţărilor ex-socialiste,rilor ex-socialiste, printre care printre care şşi i RomRomâânia, dezvoltarea nia, dezvoltarea şştiintiinţeţelor socio – psihologice lor socio – psihologice a fost blocata fost blocatăă din considerente ideologice. Acest din considerente ideologice. Acest lucru a amlucru a amâânat dezvoltarea cunonat dezvoltarea cunoşştintinţţelor privind elor privind conflictul organizaconflictul organizaţţional ional îîn n ţăţărilrilee ex-socialiste ex-socialiste..

Page 142: Managementul Conflictului in Scoli

3) Con3) Conţţinutul,inutul, cercetarea cercetarea şşi metodologia i metodologia managementului conflictului sunt strmanagementului conflictului sunt strââns corelate ns corelate cu procesul cu procesul şşi tehnicile, conferind disciplinei i tehnicile, conferind disciplinei dinamism dinamism şşi creativitate.i creativitate.4) 4) ÎÎn linii mari, existn linii mari, existăă dou douăă mari puncte de mari puncte de vedere asupra conflictului. Acesta poate fi ori vedere asupra conflictului. Acesta poate fi ori “rau”“rau” (disfunc(disfuncţţional), ori “bun”ional), ori “bun” (func(funcţţional).ional). Fiecare dintre cele douFiecare dintre cele douăă perspective asupra perspective asupra conflictului este determinatconflictului este determinatăă de moduri diferite de de moduri diferite de îînnţţelegere a scopurilor elegere a scopurilor şşi funci funcţţiilor organizaiilor organizaţţiei.iei.ÎÎn n prezent, nu mai este acceptat argumentul prezent, nu mai este acceptat argumentul conform cconform căăruia competiruia competiţţia este ia este îîn totalitate n totalitate beneficbeneficăă şşi niciodati niciodatăă distructiv distructivăă pentru economie. pentru economie. Mai mlt, studiile recente au arMai mlt, studiile recente au arăătat ctat căă, competi, competiţţia ia este una din cauzele accentueste una din cauzele accentuăării conflictelor rii conflictelor şşi ca i ca solusoluţţiiee este, de fapt, cooperarea. este, de fapt, cooperarea. CompetiCompetiţţia ia trebuie controlattrebuie controlatăă sub form sub formăă de reguli, norme, de reguli, norme, legi, alegi, aşşa cum a cum îînnţţelegem chiar marii corifei ai elegem chiar marii corifei ai economiei clasice, pentru ceconomiei clasice, pentru că,ă, altmiteri poate duce altmiteri poate duce la dezechilibre la dezechilibre şşi conflicte i conflicte îîn economie, n economie, îîn n societate.societate.

Page 143: Managementul Conflictului in Scoli

5) Perspectiva tradi5) Perspectiva tradiţţionalionalăă conform c conform căăreia un conflict reia un conflict este eseneste esenţţialmente rialmente răău (disfuncu (disfuncţţional) este alimentational) este alimentatăă de modul de a privi organizade modul de a privi organizaţţia ca pe o structuria ca pe o structurăă îîn n care atingerea scopurilor depinde exclusiv de care atingerea scopurilor depinde exclusiv de definirea exactdefinirea exactăă a aresponsabilitresponsabilităţăţilor ilor şşi sarcinilor de serviciu, a i sarcinilor de serviciu, a autoritautorităţăţii, precum ii, precum şşi a altor funci a altor funcţţii ale postului.ii ale postului. Î În n aceastaceastăă perspectiv perspectivă ă ,organiza,organizaţţia este un sistem ia este un sistem care care îşîşi i îîndeplinendeplineşşte exact sarcinile care te exact sarcinile care îîi revin. i revin. Din acest punct de vedere (tradiDin acest punct de vedere (tradiţţional) asupra ional) asupra organizaorganizaţţiei apariiei apariţţia oricia oricăărui conflict submineazrui conflict submineazăă ordinea ordinea şşi stabilitatea uneii stabilitatea unei organizaorganizaţţii. Aii. Aşşadar, din adar, din perspectiva tradiperspectiva tradiţţionalistionalistăă asupra organiza asupra organizaţţiei, orice iei, orice conflict este un semn al modului inadecvat conflict este un semn al modului inadecvat îîn care a n care a fost proiectatfost proiectatăă organiza organizaţţia,iar aceasta “insufucientia,iar aceasta “insufucientăă ” ” va fi eliminat va fi eliminatăă prin elaborarea mai detaliat prin elaborarea mai detaliatăă a a responsabilitresponsabilităţăţilor de serviciu, prin centralizarea ilor de serviciu, prin centralizarea puterii puterii şşi crei creşşterea disciplineiterea disciplinei ..

Page 144: Managementul Conflictului in Scoli

6) 6) De cealaltDe cealaltăă parte, perspectiva modern parte, perspectiva modernăă privind privind conflictul (conflictul poate fi funcconflictul (conflictul poate fi funcţţional) se ional) se fundamenteazfundamenteazăă pe id pe ideeea cea căă succesul organiza succesul organizaţţiei nu iei nu depinde depinde îîn n îîntregime de structura acesteia sau de ntregime de structura acesteia sau de claritatea sarcinilor stabilite, ci de creativitate claritatea sarcinilor stabilite, ci de creativitate şşi i adaptabilitatea. adaptabilitatea. ÎÎn aceasta perspectivn aceasta perspectivăă, organiza, organizaţţiile de iile de successucces au nevoie de conflict pentru a continua opinii au nevoie de conflict pentru a continua opinii pentru respectiva organiza pentru respectiva organizaţţie. ie. ÎÎn plus, din perspectiva n plus, din perspectiva modernmodernăă asupra organiza asupra organizaţţieiiei î în conflict reprezintn conflict reprezintăă un un rrăăspuns, un indicator asupra modului spuns, un indicator asupra modului îîn care merg n care merg lucrurile lucrurile îîn organizatie. Pn organizatie. Pâânnăă şşi conflictelei conflictele interpersonale interpersonale din organizadin organizaţţie sunt utile, ie sunt utile, îîn aceastn aceastăă perspectiv perspectivăă. Ele . Ele furnizeazfurnizeazăă informa informaţţii managementului referitoare la ii managementului referitoare la unele disfuncunele disfuncţţionalitionalităţăţi care trebuie solui care trebuie soluţţionate. ionate. Problema este nu de a evita conflictul Problema este nu de a evita conflictul îîn general, ci de a n general, ci de a realiza un astfel de management care srealiza un astfel de management care săă evite acel evite acel conflict care erodeazconflict care erodeazăă productivitatea productivitatea şşi unitatea i unitatea echipei. Acest tip de conflict (distructiv) apare cechipei. Acest tip de conflict (distructiv) apare câând nd managerul sau/managerul sau/şşi angajai angajaţţii refuzii refuzăă s săă cunoasc cunoascăă realitatea realitatea şşi adopti adoptăă solu soluţţii inadecvate pentru situaii inadecvate pentru situaţţiile iile conflictuale.conflictuale.

Page 145: Managementul Conflictului in Scoli

7) Majoritatea cercet7) Majoritatea cercetăărilor referitoare la conflict au rilor referitoare la conflict au drept obiect de studiu grupuri reprezentative, drept obiect de studiu grupuri reprezentative, integrate integrate îîn forme institun forme instituţţionalizate aleionalizate ale managementului conflictului. Specialimanagementului conflictului. Specialişştii atrag tii atrag atenatenţţia asupra necesitia asupra necesităţăţii extinderii studiului ii extinderii studiului conflictului conflictului şşi i îîn cadrul grupurilor neinstitun cadrul grupurilor neinstituţţionalizate.ionalizate.

8) Multe din caracteristicile managementului 8) Multe din caracteristicile managementului participativ ( programe flexibile participativ ( programe flexibile şşi participare flexibili participare flexibilăă la beneficii,conducerea colectiv – consultativla beneficii,conducerea colectiv – consultativă ă , , reducerea distanreducerea distanţţei ei îîntre decizie ntre decizie şşi execui execuţţie,ie, comunicarea suscomunicarea susţţinutinutăă cu nivelurile inferioare) sunt cu nivelurile inferioare) sunt valabile valabile şşi pentru managementul conflictului i pentru managementul conflictului organizaorganizaţţional. Aceastional. Aceastăă suprapunere de solu suprapunere de soluţţii aratii aratăă ccăă îîntre managementul modern al conflectului ntre managementul modern al conflectului organizaorganizaţţional ional şşi managementul participativ existi managementul participativ existăă similaritsimilarităţăţi de viziune asupra procesului dei de viziune asupra procesului de management, viziune care reflectmanagement, viziune care reflectăă schi schimbămbările rile paradigmatice din domeniul managementului paradigmatice din domeniul managementului ţăţărilor rilor dezvoltate.dezvoltate.

Page 146: Managementul Conflictului in Scoli

9) Mul9) Mulţţi manageri apreciazi manageri apreciazăă la nivel teoretic avantajele la nivel teoretic avantajele pe care le poate genera conflictul, pe care le poate genera conflictul, îîn practicn practicăă majoritatea dintre acemajoritatea dintre aceşştia tind stia tind săă ocoleasc ocoleascăă conflictul conflictul din organizadin organizaţţiile din care fac parte. Explicaiile din care fac parte. Explicaţţia unui ia unui astfel de comportament stastfel de comportament stăă îîn lipsa de pregn lipsa de pregăătire a tire a acestora de a face faacestora de a face faţăţă conflictelor organiza conflictelor organizaţţionale care ionale care apar apar îîn cadrul grupurilor. Una din sarcinile importante n cadrul grupurilor. Una din sarcinile importante ale managerului este sale managerului este săă desprind desprindăă cuno cunoşştintinţţele ele necesare pentru a putea gestiona conflictul necesare pentru a putea gestiona conflictul şşi pentru i pentru a-l mena-l menţţine la nivele optimale, care sine la nivele optimale, care săă sigure eficien sigure eficienţţa a firmei sau structurii pe care o conduce. firmei sau structurii pe care o conduce.

10) 10)ÎÎn vian viaţţa de zi cu zi a unei organizaa de zi cu zi a unei organizaţţii, conflictul ajunge ii, conflictul ajunge ssăă fie gestionat cum ar fi : descre fie gestionat cum ar fi : descreşşterea rezultatelor terea rezultatelor economice, o nemuleconomice, o nemulţţumire din partea organizaumire din partea organizaţţiei iei sindicale, cresindicale, creşşterea costurilor legate de conflictele din terea costurilor legate de conflictele din cadrul organizacadrul organizaţţiei,etc.iei,etc.

Page 147: Managementul Conflictului in Scoli

11) Costurile conflictelor distructive sunt 11) Costurile conflictelor distructive sunt semnificative. Conflictul poate reprezenta o uriasemnificative. Conflictul poate reprezenta o uriaşăşă scurgere de resurse pentru o organizascurgere de resurse pentru o organizaţţie ie şşi o i o surssursăă de disconfort de disconfort şşi apatie la locul de munci apatie la locul de muncăă. . Utilitatea gestionUtilitatea gestionăării conflictului este enormrii conflictului este enormăă pentru o organizapentru o organizaţţie ie şşi pentru managementul i pentru managementul acesteia. Apariacesteia. Apariţţia conflictelor distructive ia conflictelor distructive îîn n organizaorganizaţţie sunt puse pe seama managerului, ie sunt puse pe seama managerului, atenatenţţia ia şşi energiile colective se canalizeazi energiile colective se canalizeazăă c căătre tre acesta. Aceasta ridic acesta. Aceasta ridicăă o problem o problemăă principal principalăă îîn n legaturlegaturăă cu abilit cu abilităţăţile ile şşi cunoi cunoşştintinţţele privind ele privind managementul conflictului.managementul conflictului. 12) Lucrarea 12) Lucrarea îîncearcncearcăă s săă r răăspundspundăă acestei acestei necesitnecesităţăţi a managementului, ati a managementului, atâât prin sintetizarea t prin sintetizarea unor cunounor cunoşştine practice tine practice şşi teoretice, elaborarea i teoretice, elaborarea unor instrumente de identificare unor instrumente de identificare şşi analizi analizăă a a conflictelor organizaconflictelor organizaţţionale.ionale.