Analiza competitivităţii naţionale prin prisma ... · În condiţiile actualei conjuncturi ale...
66
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI MINISTERUL ECONOMIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ Analiza competitivităţii naţionale prin prisma indicatorilor de performanţă a exporturilor Chişinău, 2011
Transcript of Analiza competitivităţii naţionale prin prisma ... · În condiţiile actualei conjuncturi ale...
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
MINISTERUL ECONOMIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ
Analiza competitivităţii
naţionale prin prisma indicatorilor
de performanţă a exporturilor
Chişinău, 2011
2
Analiza competitivităţii naţionale prin prisma
indicatorilor de performanţă a exporturilor
Coordonator: dr. hab. Alexandru STRATAN
Autori responsabili:
cercet. şt. Victoria Clipa
cercet. şt. Mariana Pelivan
cercet. şt. Alexandru Fala
Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS)
Chişinău, str. Ion Creangă 45
www.iefs.md, tel. 50-11-00
3
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR..........................................................................................................3
INTRODUCERE ……………………………………………………………….........…...…….4
1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND
COMPETITIVITATEA ……………............................................................................…....5
2. FACTORII DETERMINANŢI AI
COMPETITIVITĂŢII NAŢIONALE................................................................................12
3. COMERŢUL EXTERIOR-INDICATOR Al
COMPETITIVITĂŢII NAŢIONALE ..............................................................................25
3.1 EVOLUŢII POST CRIZĂ ALE EXPORTURILOR
MOLDOVENEŞTI..................................................................................................26
3.2 PERFORMANŢELE EXPORTURILOR
MOLDOVENEŞTI..................................................................................................31
CONCLUZII...............................................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................57
ANEXE........................................................................................................................................59
4
LISTA ABREVIERILOR
ACR – Avantaj Comparativ Relevat
CSI – Comunitatea Statelor Independente
ICG – Indicatorul Competitivităţii Globale
ISD – Investiţii Străine Directe
DCR – Dezavantaj Comparativ Relevat
OECD – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare
PIB – Produsul Intern Brut
SITC – Sistemul Internaţional de Clasificare a Comerţului
UE – Uniunea Europeană
5
INTRODUCERE
În condiţiile actualei conjuncturi ale economiei mondiale concurenţa reprezintă un adevărat
generator al performanţei economice a agenţilor economici, iar competitivitatea – un factor
cheie al succesului în lupta concurenţială. Într-adevăr competitivitatea a devenit pe perioada
ultimelor decenii un concept pe larg discutat. În acelaşi timp reprezentanţii sferei ştiinţifice nu
au ajuns la un consens în ceea ce priveşte definirea acestui concept, factorii care o determină,
indicatorii utilizaţi pentru măsurarea acesteia. Au fost elaborate multiple studii de către
economiştii străini, inclusiv la nivel mondial sunt anual publicate rapoarte, care au drept scop
compararea mediului de afaceri şi al competitivităţii în diferite ţări.
Deşi, conceptul de competitivitate este utilizat în diverse contexte şi nenumărate cazuri de către
economiştii naţionali, studiile efectuate la acest subiect sunt încă relativ limitate. Astfel, ţinând
cont de cele spuse şi de dificultăţile cu care se confruntă economia naţională, acest studiu are
drept obiectiv principal clarificarea conceptului de competitivitate, prin studierea literaturii
existente în domeniu şi analiza performanţelor exporturilor ca indicator al competitivităţii
naţionale şi sectoriale. Acest studiu, prezintă interes, în contextul în care dezvoltarea economiei
naţionale are la bază un model deficient bazat pe consum şi necesită o reorientare spre
dezvoltarea exporturilor şi atragerea ISD.
6
1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND COMPETITIVITATEA
Definirea conceputului de competitivitate
În pofida faptului că conceptul de competitivitate a devenit în ultimele decenii un subiect larg
discutat în cercurile oamenilor de ştiinţă, un consens privind definirea sa, factorii care o
determină şi indicatorii care o măsoară nu a fost atins. Deseori competitivitatea este identificată
cu astfel de concepte economice cum sunt: productivitatea, rentabilitatea, surplusul balanţei
comerciale e.t.c. Însă aceasta este o abordare incorectă, competitivitatea fiind un concept mult
mai larg şi complex. Neînţelegerea acestuia creează lacune în metodologia sa de calcul. În
acelaşi timp, este foarte important de a înţelege esenţa sa pentru a determina factorii care o
determină şi prin urmare pârghiile de intervenţie care urmează a fi utilizate de către autorităţilor
naţionale, precum şi ale sectorului privat în menţinerea şi sporirea competitivităţii. Pentru a crea
o viziune oarecum mai clară asupra acestui concept, în continuare sunt expuse doar câteva
definiţii ale acestuia din multitudinea celor existente.
- Competitivitatea reprezintă capacitatea de a vinde bunuri şi servicii la timpul, locul şi în
forma oportună cumpărătorilor străini, la preţuri egale sau mai mici decât cele oferite de
alţi furnizori potenţiali câştigând cel puţin costul de oportunitate a resurselor utilizate
(Sharples et Milham, 1990).
- Competitivitatea, care de multe ori este confundată cu aşa indicatori financiari cum ar fi
rentabilitatea şi productivitatea, este abilitatea pe care o deţine la un moment o firmă de
a rezista concurenţei. Competitivitatea este, prin urmare, un potenţial care se
caracterizează printr-un avantaj faţă de concurenţii de pe aceiaşi piaţă. Rentabilitatea
sau productivitatea nu sunt decât nişte măsuri parţiale ale competitivităţii
(Pricewaterhouse Coopers Développement)1.
Competitivitatea este „capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, aflate în competiţie
internaţională, de a asigura în mod susţinut un venit relativ ridicat din valorificarea factorilor de
producţie precum si un venit superior din valorificarea forţei de muncă”, însă vorbindu-se
despre competitivitatea unei naţiuni aceasta reprezentă „nivelul la care o ţară, în condiţiile
pieţei libere şi echitabile, produce bunuri şi servicii care răspund gusturilor pieţei internaţionale,
1 PricewaterhouseCoopers Développement, Les facteurs et indicateurs de la compétitivité des entreprises de
services rendus à 'l'industrie disponibil la: http://www.industrie.gouv.fr/biblioth/docu/dossiers/sect/pdf/compet.pdf
7
care simultan menţine şi sporeşte veniturile reale ale populaţiei pe termen lung”2,
„Competitivitatea în comerţul internaţional reprezintă măsura capacităţii sau incapacităţii unei
ţări de a vinde produsele sale pe pieţele internaţionale” (OECD)3.
- Competitivitatea la nivel micro ar fi, atunci când o firmă este capabilă să producă bunuri
sau servicii de o calitate superioară sau la un preţ mai mic decât competitorii săi interni
sau externi, în timp ce competitivitatea internaţională reprezintă capacitatea unei ţări, în
condiţiile pieţei libere şi ale unei concurenţe corecte, de a concepe, produce şi
comercializa bunuri şi servicii fie de o calitate superioară, fie la un preţ inferior faţă de
produsele şi serviciile oferite de alte ţări ( Carbaugh, Washington University)4.
- Termenul de competitivitate asociat unei firme sugerează siguranţă, eficientă, calitate,
productivitate ridicată, adaptabilitate, reuşită, management modern, produse superioare,
costuri optime. Pentru a considera o firmă drept competitivă este însă necesar de a se
efectua o analiză riguroasă atât a firmei respective, cît şi a mediului de activitate al
acesteia, deci, competitivitatea firmei reprezintă capacitatea de a planifica, produce şi a
vinde produse şi servicii caracteristicile cărora de preţ, precum şi cele în afară de preţ,
sunt mai atractive decât cele ale concurenţilor”5, pe când competitivitatea la nivel
macro, este definită ca fiind „un set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul
productivităţii unei ţări. Nivelul productivităţii, la rândul său, stabileşte un nivel
sustenabil de prosperitate care poate fi acumulată de către o economie. Prin alte cuvinte,
economiile mai competitive tind să fie capabile de a produce un nivel mai înalt de venit
pentru cetăţenii săi” (The Global Competitiveness Report 2009-2010).
În pofida multitudinii de viziuni cu privire la conceptul de competitivitate, câteva trăsături şi
atribute fundamentale, care caracterizează acest concept pot fi desprinse:
Competitivitatea reprezintă, în sens larg, atractivitatea unui produs, entităţi şi nivelul
acestora de a satisface preferinţele consumatorilor; performanţele superioare ale unei
entităţi economice, ale unei naţiuni;
2 H.H. Chartrand, The Competitiveness of Nations in a Global Knowledge-Based Economy, aprilie 2002,
disponibil la : http://members.shaw.ca/compilerpress1/Anno%20Garelli%20CN%20Fundamentals.htm; 3 OECD, Glossary of statistical terms disponibil la: http://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=399;
4 L.C. Dragomir, L.L. Vochiţa, Competition and competitiveness under the circumstances of globalization
disponibil la: http://mibes.teilar.gr/conferences/2007/poster/Dragomir-Vochita.pdf; 5
Rugman Alan, D'Cruz Joseph; Fast Forward: Improving Canada’s international competitiveness; Kodak Canada
Inc, Toronto, 1991(pg. 12).
8
Competitivitatea este un concept relativ, altfel zis atunci când se analizează
competitivitatea unei entităţi economice nu se face o analiză a acesteia ca entitate
individuală, ci în comparaţie cu alte entităţi. Astfel competitivitatea este un concept care
descrie capacitatea de a face faţă concurenţei;
Competitivitatea nu este un concept static, ci unul dinamic, întrucât aceasta presupune un
potenţial format în timp. Performanţele unei entităţi la un moment dat, nu vorbesc
neapărat despre competitivitatea acesteia. Cu toate acestea menţinerea performanţelor sau
creşterea acestora în timp, adică succesul de lungă durată în procesul concurenţial poate
fi o dovadă a competitivităţii acestei unităţi;
Competitivitatea este un „indicator al sănătăţii unei entităţi” şi ea întruneşte prin sine mai
mulţi indicatori, care se referă la – calitate, cost, activităţi adiţionale producţiei,
marketing e.t.c. Astfel pentru a fi competitivă, o entitate trebuie să se conformeze sau să
răspundă pe termen lung, unor anumiţi factori care îi determină poziţia sa concurenţială
pe piaţă;
Competitivitatea este un concept complex constituit din mai multe niveluri ierarhice de
analiză.
Principalele nivele ierarhice de abordare ale conceptului de competitivitate
Fiind un concept care presupune performanţă şi superioritate în raport cu potenţialii concurenţi,
noţiunea de competitivitate poate fi abordată la mai multe nivele ierarhice. În literatura de
specialitate cel mai des se face o abordare a acestei noţiuni la nivel microeconomic (firmă),
mezoeconomic (la nivel sectorial) şi macroeconomic (la nivel de ţară). Cu toate acestea, pot fi
întâlnite multe alte abordări intermediare, ţinând cont de contextul larg de utilizare a acestei
noţiuni. Vorbind despre competitivitatea firmei, se poate vorbi despre competitivitatea unui
produs sau linii de produse care ar presupune preeminenţa acestora ca raport preţ-calitate faţă de
alte produse de pe piaţa internă şi cea externă. Însă, conceptul poate fi abordat dincolo de
hotarele unei firme, sau a unui sector fiind atribuit performanţelor însuşite la nivel regional. O
regiune competitivă este una care poate atrage sau menţine firme competitive, să menţină şi să
se focuseze pe sporirea nivelului de trai al populaţiei sale. În continuare sunt prezentate doar
câteva - principale abordări ale competitivităţii.
În pofida multitudinii de tratări ale acestui concept şi indiferent la ce nivel acesta este analizat –
la nivel de firmă, sector sau al întregii noţiuni, ele nu pot fi tratate independent, întrucât ele sunt
interdependente. Astfel este important de a înţelege caracterul său complex şi legăturile între
9
fiecare dintre acest nivel. Cu toate acestea, indiferent la ce nivel ar fi noţiunea abordată, vor fi
utilizaţi indicatori distincţi de măsurare, precum şi mecanisme diferite de gestiune ale
competitivităţii.
Figura 1.1: Niveluri de abordare ale competitivităţii
Sursa: elaborat de autori
După cum am mai menţionat anterior, fiecare din aceste nivele se întrepătrund şi se influenţează
reciproc. Competitivitatea unei naţiuni depinde de existenţa sectoarelor competitive, iar acestea
la rândul său, de activitatea firmelor care o formează.
În opinia savantului rus Andrianov V. indicatorul sintetic care uneşte competitivitatea la nivel de
produs, firmă, ramură şi care poziţionează o ţară pe arena internaţională este competitivitatea
naţională. Anume aceasta, la modul cel mai general, reprezintă capacitatea ţării în condiţiile
concurenţei libere, de a satisface cerinţele pieţei internaţionale, ceea ce prin urmare duce la
sporirea bunăstării naţionale6. Definiţia clasică atribuită competitivităţii unei naţiuni se referă la
capacitatea acesteia de a asigura cetăţenilor săi pe termen lung un nivel înalt de trai7. Sporirea şi
menţinerea unui standard de viaţă al populaţiei înalt depinde în cea mai mare parte de
productivitatea cu care sunt utilizaţi principalii factori de producţie: forţa de muncă şi capitalul,
6 Конкурентоспособность предприятия; Л.Н. Чайникова, В.Н. Чайников Тамбов.
издательство Тгту 2007 7 http://www.competitiveness.gov.jo/competitiveness_concept.php
10
de calitatea produselor şi a altor caracteristici care determină specificitatea lor, fie costurile
relativ joase, precum şi de eficienţa procesului de producţie şi a tehnologiilor utilizate8
.
Când se vorbeşte despre competitivitatea unui sector sau a unei economii, se tratează conceptul
în raport cu concurenţii străini, adică analizând performanţele sale în comerţul exterior sau,
altfel zis, capacitatea industriilor (a întreprinderilor care o reprezintă) de a pătrunde pieţele
externe (sporirea exporturilor şi a investiţiilor străine directe) şi de a face faţă concurenţei.
Numai în condiţiile unei concurenţe intense întreprinderile sunt stimulate de a-şi eficientiza în
permanenţă activitatea, de a produce bunuri de o calitate superioară şi de a gestiona raţional
costurile de producţie. Succesul pe piaţa externă este un indicator important al acestor
performanţe. În acelaşi timp, creşterea exporturilor şi ISD au efect direct asupra creşterii
productivităţii şi, prin urmare, la creşterea economică. Sporirea exporturilor depinde atât de
factorii care ţin nemijlocit de mediul intern al întreprinderilor, adică care sunt specifici fiecărei
entităţi, cât şi de factorii de rang naţional cum sunt: resursele naturale, forţă de muncă înalt
calificată, infrastructură dezvoltată, politicile de stat eficiente9, valorile naţionale, cultura, istoria
ş.a. Astfel, ca urmare specificului fiecărei economii, industrii sau unităţi economice există o
mare diferenţă şi între modelele ce asigură competitivitatea lor - factorii care creează
fundamentul competitivităţii într-o ţară, pot fi nesemnificativi în alta.
Competitivitate unei naţiuni nu înseamnă succesul exporturilor în fiecare industrie, sau chiar în
marea majoritate a industriilor. În mod evident, nici o naţiune nu poate asigura un surplus
comercial în fiecare sector al economiei. Iar specializarea în anumite sectoare implică automat
performanţe mai mici în altele. Printre toate naţiunile, chiar şi cele mai dezvoltate, nici una nu
poate asigura succesul pe piaţa internaţională a tuturor sectoarelor industriale. Astfel, autorităţile
naţionale ţintind o creştere a competitivităţii naţionale, trebuie să se axeze selectiv asupra acelor
sectoare care prezintă un avantaj competitiv faţă de industriile concurente în străinătate sau care
dispun de un potenţial de creştere. Sporirea competitivităţii acestor sectoare vor constitui fundamentul
creşterii bunăstării întregii naţiuni.
„ Încercând să explici "competitivitatea" la nivel naţional, apoi, e să răspunzi la o întrebare
greşită. Ceea ce trebuie să înţelegem sunt determinanţii productivităţii şi rata de creşterea a
8 The competitive Advantage of Nations; Michael E. Porter, 1990.
9 De mai mult de 3 decenii Forumul Economic Mondial elaborează studii privind nivelul de competitivitate al
ţărilor lumii. În timp, metodologia de calul a evoluat, cel mai avansat indicator la care s-a ajuns şi se utilizează
începând cu 2004 este ICG (Indicatorul Competitivităţii Globale). Acest indicator se caracterizează prin-un grad
înalt de complexitate şi ţine cont de fundamentele micro - şi macroeconomice ale competitivităţii naţionale.
11
productivităţii. Pentru a găsi răspunsuri, noi nu trebuie să ne focusăm asupra economiei în
ansamblul său, ci asupra unor industrii specifice şi segmente ale industriei” (Porter, 1990).”
Competitivitatea unui sector reprezintă capacitatea întreprinderilor naţionale de a obţine un
succes durabil faţă de concurenţii străini, fără protecţie sau subvenţii. Conform savanţilor ruşi -
Л.Н. Чайникова şi В.Н. Чайников, competitivitatea industriei presupune prezenţa condiţiilor
tehnice, economice şi organizatorice pentru producerea şi comercializarea produselor de înaltă
calitate (cu un cost mai mic) care satisfac necesităţile unui grup potenţial de consumatori.
Competitivitatea industriei presupune existenţa avantajelor competitive asupra industriilor
similare din străinătate, care pot fi reflectate prin:
prezenţa unei structuri raţionale ale industriei, unui grup de întreprinderi - lider
foarte competitive, ce trag la nivelul său alte întreprinderi din ramură;
baza tehnologică de producere şi un nivel dezvoltat al infrastructurii industriale;
un sistem flexibil tehnico-ştiinţific de producere şi de cooperare comercială, atât
în cadrul industriei, cât şi în afara ei, un sistem eficient de distribuţie a
produsului.
O ramură industrială competitivă înglobează întreprinderi competitive la nivel naţional şi
internaţional. La rândul său, o firmă competitivă este o firmă capabilă de a oferi produse si
servicii mai eficient şi mai eficace decât potenţialii concurenţi. Acest lucru presupune un succes
sustenabil pe pieţele internaţionale, fără protecţie sau de subvenţii.
Vorbind despre competitivitatea naţională, se poate spune că într-adevăr, aceasta este creată în
mare parte la nivel de unităţi economice – firme. Anume acestea concurează pe piaţă
contribuind la creşterea productivităţii. Cu toate acestea competitivitatea la nivel de industrie
este de multe ori un indicator mai bun al « sănătăţii economice » al unei naţiuni decât
competitivitatea la nivel de întreprindere. Succesul unei singure firme poate fi dovada influenţei
unor factori specifici firmei, care sunt dificil sau chiar imposibil de a fi reproduşi. În acelaşi
timp, succesul mai multor firme din cadrul unei industrii, este adesea dovada influenţei unor
factori specifici naţiunii care ar putea fi extinşi şi îmbunătăţiţi. În acelaşi timp, este important de
menţionat că competitivitatea unei singure firme nu implică neapărat competitivitatea unei
industrii (F. Blunck, 2006).
Pe perioada ultimelor decenii, competitivitatea naţională a devenit o adevărată preocupare a
factorilor de decizie atât în ţările dezvoltate, cît şi în cele în curs de dezvoltare şi în tranziţie.
12
Această preocupare după cum am mai spus, nu este una nouă, dar de-a lungul timpului s-a
schimbat modul de abordare a acestui concept care a devenit foarte complex prin semnificaţia s-
a, factorii ce-l determină şi indicatorii care-l măsoară.
Nici în prezent nu s-a ajuns în rândul oamenilor de ştiinţă la un consens în ceea ce priveşte definirea
acestei noţiuni, dar în cea mai mare parte, atunci când se vorbeşte despre asigurarea
competitivităţii unei naţiuni se are în vedere orientarea eforturilor şi resurselor naţionale spre
sporirea bunăstării naţionale, ceea ce presupune asigurarea unor venituri reale mari ale
populaţiei, sporirea productivităţii factorilor de producţie şi a performanţelor comerţului
exterior, orientându-se spre exportul de produse cu valoare adăugată ridicată.
Astfel, pentru a sigura competitivitatea unei economii, diferite ţări, în dependenţă de nivelul de
dezvoltare şi structura economiei, întreprind diferite măsuri de creştere a performanţelor
comerţului exterior, mai cu seamă a exporturilor. Ţările dezvoltate şi-au concentrat eforturile
spre utilizarea pe scară largă a inovaţiilor, orientându-se spre activităţile lanţului de producţie cu
o valoare adăugată sporită, în acelaşi timp delocalizând activităţile intensive în utilizarea forţei
de muncă şi cele ce presupun costuri mari şi o valoare a adăugată joasă spre ţările în care aceste
costuri sunt mai mici. În acelaşi timp ţările în curs de dezvoltare şi cele în tranziţie,
confruntându-se cu un deficit mare al balanţei comerciale externe, se preocupă de restructurarea
industriilor naţionale, accent fiind pus pe substituirea importurilor prin producţia indigenă şi
reorientarea treptată a producţiei spre ramurile industriale şi activităţile ce presupun crearea unei
valori adăugate mai mari în ţară şi, prin urmare, diversificarea exporturilor.
13
2. FACTORII DETERMINANŢI AI COMPETITIVITĂŢII NAŢIONALE
Competitivitatea economiei moldoveneşti în rapoartele internaţionale
Mai cu seamă în perioada ultimelor 2-3 decenii, în cercurile oamenilor de afaceri, mediului
ştiinţific şi al factorilor de decizie se discută foarte mult despre importanţa competitivităţii
naţionale ca un element esenţial al asigurării bunăstării. La nivel microeconomic noţiunea de
competitivitate pare mai mult sau mai puţin clară, în timp ce la nivel naţional aceasta este mai
vagă. Competitivitatea naţionala, prin esenţă, este foarte complexă şi poate fi atinsă prin
asigurarea unor ramuri industriale competitive la nivel internaţional şi unui mediu de afaceri –
întreprinderi competitive atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Organizaţia pentru
Cooperare Economică şi Dezvoltare defineşte competitivitatea ca fiind o măsură a avantajelor şi
dezavantajelor unei ţări în comercializarea produselor sale pe piaţa externă (OECD)10
.
Deseori, în studiile existente, competitivitatea naţională este apreciată ca un fenomen cu în grad
înalt de sofisticare, determinat de astfel de indicatori cum sunt deprecierea monedei naţionale,
rate ale dobânzii mici, abundenţă de resurse naturale, forţă de muncă ieftină, sold pozitiv al
balanţei comerciale e.t.c. În acelaşi timp, Porter în studiile sale a arătat că unele ţări dezvoltate
au reuşit să atingă performanţe mari în condiţii fără a dispune de astfel de condiţii. SUA, Italiei
şi Marei Britanii au înregistrat creşteri mari confruntându-se cu deficite bugetare şi rate ale
dobânzilor foarte înalte (în ultimele două); Elveţia şi Germania - în condiţiile unor monede
naţionale puternice. De asemenea, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare este larg răspândită
convingerea că forţa de muncă abundentă şi ieftină, precum şi resursele naturale reprezintă
principalul factor care determină competitivitatea naţională, astfel de ţări cum sunt Elveţia,
Germania şi Suedia au prosperat în condiţii în care factorul – muncă, era nu numai deficitar, dar
şi scump, şi aceste ţări, a căror economii se bucură de succes pe arena internaţională – nu se
numără printre ţările abundente în resurse naturale (M. Porter, 1990).
În contextul celor sus menţionate, multe surse vorbesc despre faptul că o ţară nu poate fi
considerată realmente competitivă, utilizând aşa instrumente ca forţa de muncă ieftină,
instrumente de subvenţionare, deprecierea monedei naţionale sau dezvoltarea economiei în baza
împrumuturilor contractate din exterior. La un moment dat forţa de muncă ieftină poate stimula
10 OECD, Economic Outlook, Economics Glossary - Glossaire économique disponibil la:
http://www.oecd.org/glossary/0,3414,en_2649_34109_1968510_1_1_1_1,00.html#1966912
14
penetrarea de noi pieţe, devalorizarea monedei naţionale - stimularea exporturilor, obţinând
avantaje relative de preţ, contractarea împrumuturilor - finanţarea cheltuielilor bugetare. Însă
aceste instrumente nu contribuie la sporirea productivităţii totale a factorilor de producţie şi nu
pot asigura o dezvoltare sustenabilă a unei economii. Urmărind asigurarea competitivităţii
naţionale, instrumentele utilizate trebuie să fie orientate spre sporirea productivităţii care ar
asigura venituri reale mai mari sau, altfel spus, salarii mari. De asemenea, productivitatea poate
fi asigurată numai prin utilizarea forţei de muncă calificată, implementarea tehnologiilor
moderne şi a inovaţiilor: de proces, produs, în sistemul de management e.t.c. Şi acestea vin în
contradicţie cu dezvoltarea performanţelor pe piaţa externă în bază forţei de muncă ieftină.
Competitivitatea naţională poate fi asigurată prin exportul produselor care presupun o valoare
adăugată înaltă, care asigură sporirea profiturilor şi, respectiv, permit sporirea salariilor. De
asemenea, accentul trebuie să fie pus nu numai pe aspectul – preţ, dar pe parametrii calitativi,
care ar permite produselor exportate să-şi menţină piaţa de desfacere chiar şi în condiţiile unei
valute naţionale puternice. Aprecierea valutei naţionale duce la creşterea preţurilor exporturilor
în raport cu importurile. În aceste condiţii, din veniturile percepute de la export pot fi mărite
volumul importurilor, inclusiv de tehnologii moderne, iar prin urmare având un efect pozitiv
asupra soldului balanţei comerciale, chiar şi în condiţiile reducerii exporturilor.
Literatura de specialitate indică asupra existenţei unei multitudini de factori care determină
competitivitatea. În acelaşi timp, înţelegerea complexităţii factorilor care generează acest proces
a luat oamenilor de ştiinţă foarte mult timp - avantajul comparativ faţă de alte ţări fiind explicat
prin dotarea cu factori de producţie în teoria clasică, investiţii în capital fix şi infrastructură la
neoclasici. Vorbind deja despre avantajul competitiv, M. Porter scoate în evidenţă 5 factori
fundamentali, pe care îi structurează în Diamantul Naţional – factorii de producţie, cererea
internă, industriile conexe, strategia firmei şi concurenţii, politicile guvernamentale.
În prezent, există studii al căror obiect face compararea performanţelor mediului de afaceri în
diferite ţări şi a competitivităţii naţionale, analizat în baza unei multitudini de factori
determinanţi.
Competitivitatea naţională este direct determinată de mediul economic intern. De aceea un prim
exerciţiu în determinarea nivelului competitivităţii naţionale ţine de analizarea calităţii mediului
economic intern. În continuare, este prezentată o succintă analiză a conjuncturii economice
naţionale.
15
Îndelungatul proces de tranziţie şi înalta vulnerabilitate a economiei naţionale la şocuri, atât
interne cît şi externe, pun în evidenţă modelul deficient de dezvoltare a Republicii Moldova şi
indică asupra nivelului redus al competitivităţii naţionale. Cu toate că în decursul existenţei
Republicii Moldova ca stat independent s-a reuşit o oarecare creştere al nivelului PIB pe cap de
locuitor (de la 400 USD în 1995 la 1515 USD anul 2009) – care deseori este utilizat ca unul din
indicatorii competitivităţii naţionale, totuşi acesta rămâne a fi foarte mic comparativ cu ţările din
regiune, nemaivorbind de ţările dezvoltate.
Tabelul 2.1: PIB pe cap locuitor, în US
Ţara 1990 2000 2009
SUA 23053.97 35080.73 45989.18
Belgia 20322.57 22665.97 43671.48
Marea Britanie 17687.67 25089.45 35164.86
Cehia 3365.82 5521.19 18138.63
Estonia 3192.96 4144.38 14238.10
Ungaria 3186.44 4689.61 12867.72
Letonia 2788.41 3302.31 11615.93
Polonia 1547.16 4454.08 11273.33
Lituania 2841.18 3267.36 11141.00
Romania 1650.33 1650.97 7499.64
Bulgaria 2377.41 1600.94 6423.35
Rusia 3485.11 1775.14 8684.48
Kazakhstan 1647.46 1229.00 7257.43
Belarus 1704.74 1273.05 5074.76
Azerbaijan 1237.32 655.10 4899.09
Ucraina 1569.73 635.71 2467.92
Georgia 1491.81 678.30 2449.13
Moldova 973.09 354.00 1515.76
CSI
Europa Centrală şi de Est
Ţările dezvoltate
Sursa: World Bank national accounts data, and OECD National Accounts data files disponibil la:
http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD/countries?display=default
Conjunctura nefavorabilă a factorilor ce influenţează competitivitatea economiei moldoveneşti
este confirmată şi de rezultatele studiilor elaborate de organizaţiile internaţionale, Raportul
Competitivităţii Globale (Forumul Economic Mondial) şi Doing Business Report (Banca
Mondială) care se focusează pe aprecierea nivelului competitivităţii globale şi a performanţei
mediului de afaceri în diferite ţări.
A. Doing Business Report este un studiu elaborat anual de către Banca Mondială, începând cu
anul 2003 şi are drept scop compararea cadrului de reglementare a afacerii în diferite ţări sau,
altfel spus, al costului afacerii. În acest raport toate ţările lumii sunt categorisite într-un rating
conform gradului de uşurinţă de desfăşurare a afacerii. Primul raport care a fost publicat în
2003, analiza mediul de afaceri în 133 de ţări după 5 criterii. În ultimul raport, Doing Business
16
2011, sunt cuprinse reglementările din 11 etape importante ale mediului de afaceri în 183 de
ţări:
1. Iniţierea afacerii;
2. Obţinerea autorizaţiilor
de construcţie;
3. Înregistrarea proprietăţii;
4. Obţinerea creditelor;
5. Protejarea investitorilor;
6. Plata taxelor;
7. Comerţul exterior;
8. Semnarea contractelor;
9. Încheierea afacerii;
10. Accesul la energie electrică;
11. Angajarea muncitorilor.
Clasamentul ţărilor în Raportul 2011 spre deosebire de cel precedent s-a făcut în baza primelor 9
criterii, suportând 2 modificări:
Categoria „Angajarea muncitorilor” a fost analizată în raport, dar nu a fost inclusă ca
criteriu de performanţă în clasament;
În studiu a fost inclus, de asemenea, analiza reformelor regulatorii în domeniul accesului
la energie, considerat un factor foarte important în desfăşurarea afacerilor, dar care, de
asemenea, nu a fost inclus ca criteriu de performanţă în clasament;
Conform acestui raport, cel mai favorabil climat de dezvoltare a afacerilor este în ţările cu
venituri mari din OECD, fiind urmate de ţările din Europa de Est şi Asia Centrală, iar la coada
clasamentului sunt statele din Africa de Sud şi sub-sahariană. Clasamentul este deschis doi ani la
rând de astfel de ţări cum sunt Singapore, Hong Kong, Noua Zeelandă, Marea Britanie, SUA şi
Danemarca şi este închis de Chad, Republica Central Africană şi Burundi.
În lista ţărilor care au înregistrat cele mai mari performanţe în facilitarea desfăşurării afacerilor
în anul precedent şi care au introdus modificări de politici în 3 sau mai multe domenii se numără:
Kazakhstan, Rwanda, Peru, Vietnam, Cape Verde, Tajikistan, Zambia, Ungaria, Brunei.
În Reportul Doing Business 2011, Moldova s-a plasat pe locul 90 în clasament, pierzând 3 poziţii
comparativ cu anul precedent. Trebuie de notat că Moldova este precedată în clasament de
aproape toate ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est, dar şi de o parte din ţările CSI, ex.
Georgia, Kazahstan, Kirgizstan, Belarus s.a. (vezi tabelul 2.2).
17
Tabelul 2.2: Poziţia Moldovei în clasamentul Doing Business comparativ cu ţările Europei de
Est şi Asiei Centrale
Ţara 2006 2010 2011
Moldova 83 87 90
Estonia 16 17 17
Lituania 15 26 23
Letonia 26 27 24
Slovacia 37 41 40
Slovenia 63 43 42
Ungaria 52 52 46
Bulgaria 62 51 51
Romania 78 54 56
Cehia 41 82 63
Polonia 54 73 70
Albania 117 81 82
Georgia 100 13 12
Armenia 46 44 48
Kazalhstan 86 74 56
Bielarus 106 64 68
Rusia 79 116 123
Ucraina 124 147 145
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice disponibile pe Doing Business, World Bank, accesibil la :
http://www.doingbusiness.org/custom-query
18
Sursa: elaborat de autori în baza datelor bazei de date Doing Business, World Bank, accesibil la : http://www.doingbusiness.org/custom-query
19
În tabelul 2.3, este prezentată poziţia Republicii Moldova în clasamentul Doing Business 2011,
conform principalilor 9 indicatori luaţi în consideraţie la elaborarea clasamentului, în comparaţie cu
potenţialii concurenţi, sau ţări din regiune care au avut sau au o structură a economiei mai mult sau
mai puţin asemănătoare.
În comparaţie cu aceste ţări, poziţia Moldovei poate fi apreciată ca una relativ bună în foarte puţine
domenii: înregistrarea proprietăţii (poz.18), executarea contractelor (poz.20). În acelaşi timp, cadrul de
reglementare a afacerii la unele etape foarte importante în desfăşurarea unei afaceri, rămâne a fi încă
foarte deficitar:
Obţinerea autorizaţiilor de construcţii – poz. 159, cel mai favorabil cadru regulator în acest
domeniu în regiune fiind în Georgia, România care se plasează pe locul 84, iar o situaţie mai
proastă este atestată în astfel de ţări ca Polonia, Ucraina şi Rusia (plasându-se pe locul 182 din
183) ;
Contractarea creditelor – poz. 89, fiind pe aceeaşi poziţie cu Rusia, Belarus, în timp ce
România se plasează pe poziţia 15, iar cea mai bună situaţie, din regiune, se atestă în Letonia şi
Bulgaria (poz. 6) ;
Protecţia investitorilor – poz. 109, cei mai buni reformatori în acest domeniu fiind Republica
Kirghiza – poz. 12 şi Albania – poz. 15, în timp ce România împarte poziţia 44 cu astfel de ţări
cum sunt Bulgaria, Polonia, Portugalia, Kazahstan;
Plata taxelor – poz. 106. La acest capitol încă în majoritatea ţărilor se înregistrează mari
dificultăţi, iar ultima şi penultima poziţie fiind ocupate de Belarus şi Ucraina.
Şi în sfârşit, un rol important pentru dezvoltarea mediului de afaceri local şi al competitivităţii
naţionale este reglementarea operaţiunilor de comerţ exterior. Facilitarea tranzacţiilor comerciale
internaţionale a devenit o condiţie imperativă pentru dezvoltarea afacerilor. La capitolul tranzacţii
externe, Moldova înregistrează cele mai proaste performanţe după autorizaţiile de construcţie – poz.
141. Din tabelul 2.2 se poate vedea că aceasta este o problemă caracteristică pentru majoritatea ţărilor
spaţiului post-sovietic.
Pentru desfăşurarea operaţiunilor de export (import) un agent economic din Moldova are nevoie de un
dosar constituit din 6 (7) acte, 1 765 (1 960) USD pentru exportul unui container de marfă, dintre care
1300 de USD sunt necesari numai pentru asigurarea cheltuielilor pentru transportul intern, iar
operaţiunea se desfăşoară în cel puţin 32 (35) zile dintre care 20 de zile sunt necesare numai pentru
pregătirea actelor necesare.
20
Luând în consideraţie cele mai bune exemple de desfăşurare a operaţiunilor de export/import din
practica internaţională, Moldova este încă foarte departe de a înregistra astfel de performanţe :
Documente necesare – 2 zile – Franţa;
Zile necesare – 5 la export în Danemarca şi 4 la import în Singapore;
Costul pentru exportul unui container de produse – 450 USD la export în Malaysia şi 439 USD
la import în Singapore.
În acelaşi timp Republica Moldova ar putea, cel puţin tinde spre exemplul Ţărilor Baltice - Estonia,
Letonia.
În ultimul Raport Doing Business, pe lângă indicatorii tradiţionali s-a mai efectuat şi analiza accesului
la energie pe un eşantion de 176 de state. Accesul la energie este considerat a doua cea mai importantă
constrângere în desfăşurarea afacerii după accesul la finanţare11
. Accesul limitat la energie poate avea
efecte adverse asupra productivităţii firmelor. Aprovizionarea cu energie a fost analizată prin prisma
următorilor indicatori: numărul de proceduri, nr. de zile necesar şi costul de conectare la energie
electrică. În Republica Moldova comparativ cu alte ţări din regiune – România, Cehia, Polonia,
Ucraina şi Federaţia Rusă – numărul de zile (140) este relativ redus, numărul de proceduri (7) mai mic
ca în Rusia şi Ucraina, deşi mai mare puţin ca în ţările din Europa Centrală, iar costurile sunt încă
foarte ridicate (796% din venitul pe cap de locuitor).
Tabelul 2.3: Accesul la energie în Republica Moldova comparativ cu alte state din regiunea Europei
de Est şi Asiei Centrale
Sursa: elaborat de autori în baza Doing Business Report 2011, accesibil la:
http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/annual-reports/english/db11-fullreport.pdf
11 http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/annual-reports/english/db11-fullreport.pdf
21
Concluzie: Cadrul instituţional şi de reglementare reprezintă factori importanţi ai dezvoltării mediului
de afaceri şi al asigurării competitivităţii naţionale. Un indicator al eficienţei acestuia în diferire ţări
poate fi considerat clasificatorul ţărilor lumii elaborat de către Banca Mondială conform
performanţelor înregistrate în reformarea cadrului de reglementare al mediului de afaceri.
Deşi pe perioada ultimilor 5 ani în Republica Moldova au fost întreprinşi unii paşi, în vederea
facilitării condiţiilor de desfăşurare a afacerilor12
, în alte domenii importante ca – obţinerea creditelor
şi protecţia investitorilor, indicatorii au rămas practic neschimbaţi, iar în domeniul comerţului exterior
chiar s-au înregistrat un regres. Astfel măsurile întreprinse până în prezent sunt bune, dar prea puţine,
iar per ansamblu, facilitarea cadrului de afaceri în Republica Moldova merge prea lent comparativ cu
alte ţări. Timp de 5 ani poziţia Republicii Moldova în clasamentul Doing Business nu s-a modificat
prea mult, în timp ce multe ţări din regiune s-au dovedit a fi mult mai active în procesul de reformare
a mediului de afaceri şi au făcut salturi mari în clasament, un exemplu elocvent, în acest sens, este
Georgia care aproape de la sfârşitul clasamentului, poziţia 100 în 2006, s-a plasat în 2011 pe locul 12.
B. Global Competitiveness Report
Pentru a fi atins obiectivul primar – asigurarea competitivităţii naţionale – eforturile tuturor actorilor
unei economii, trebuie să fie orientate spre crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea afacerilor.
Un climat favorabil, ar însemna acţionarea şi îmbunătăţirea tuturor factorilor – economici, politici,
sociali - care influenţează într-un oarecare mod mediul în care activează agenţii economici şi
susţinerea în cadrul unei naţiuni a avantajelor competitive. Aceşti factori sunt foarte diverşi şi una
dintre cele mai complexe metodologii de calcul ale competitivităţii naţionale a ţărilor lumii, care a
încercat să cuprindă cea mai mare parte a lor, este considerat ICG (indicele competitivităţii globale),
elaborat de către Forumul Economic Mondial în Global Competitiveness Report. Acest indicator ia în
calcul o multitudine de factori ale competitivităţii, clasaţi în 12 categorii – numiţi „piloni ai
12 Au fost efectuate reforme pozitive în desfăşurarea afacerilor: în domeniul lansării afacerilor - reducerea timpului
necesar pentru lansarea unei afaceri de la 30 ( în 2007), la 23 ( în 2008), la 15 zile (în 2009), la 10 zile (în 2010), lansarea
unui nou serviciu de înregistrare a companiilor în termeni de urgenţă – 24 ore ( în 2010), reducerea numărului de proceduri
de la 10 la 8 ( în 2009), la 8 ( în 2010); obţinerea autorizaţiilor de construcţii – reducerea nr. de proceduri de la 33 la 30 (
în 2008), a numărului de zile de la 294 la 292 ( în 2008) şi a costului de înregistrare care în raportul 2011 constituia 120%
din venitul pe cap de locuitor comparativ cu 232,9% în 2006; obţinerea creditelor - creând cadrul juridic pentru înfiinţarea
primului birou de creditare in Republica Moldova ( în 2009); plata impozitelor – reducerea contribuţiilor sociale ale
angajatorilor (în 2010, în 2011), introducerea taxei zero pe venitul corporativ nedistribuit (în 2009); înregistrarea
proprietăţii – reducerea numărului de proceduri de la 6 la 5, iar numărul de zile de la 48 la 5 zile (2010). (sursa:
http://www.doingbusiness.org/custom-query)
22
competitivităţii”. Aceşti piloni constituie fundamentul dezvoltării oricărei economii, dar la diferite
etape ale dezvoltării ei au un rol diferit. În dependenţă de importanţa lor pentru nivele de dezvoltare ale
economiei pilonii pot fi împărţiţi în trei categorii:
factorii esenţiali: sistemul instituţional, infrastructura, stabilitatea macroeconomică, sănătatea şi
educaţia primară;
factori de eficienţă: educaţia superioară, eficienţa pieţei bunurilor, eficienţa pieţei muncii,
sofisticarea pieţei financiare, gradul de pregătire tehnologică, potenţialul pieţei;
factori inovaţionali şi de sofisticare: sofisticarea afacerii şi inovare.
Spre exemplu pârghiile utilizate la sporirea competitivităţii naţionale într-o ţară dezvoltată nu vor fi
aceleaşi ca într-o ţară săracă. De asemenea, instrumentele utilizate la sporirea eficienţei comerţului
exterior, a pieţei muncii e.t.c. nu vor aduce rezultatele scontate atâta timp cît nu este asigurată buna
funcţionare a sistemului instituţional, o infrastructură dezvoltată, condiţiile de bază pentru asigurarea
unui nivel satisfăcător al sănătăţii şi a instruirii primare a populaţiei acestei naţiuni.
Figura 2.1: Pilonii competitivităţii
Sursa: elaborat de autori în baza Global Competitiveness Report 2011 disponibil la:
http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf
În raport, toate ţările lumii care intră în clasament sunt clasificate în trei nivele de bază conform
venitului populaţiei. La acestea se mai adaugă 2 verigi de tranziţie. Ultimul nivel corespunde ţărilor
înalt dezvoltate a cărora PIB/loc depăşeşte 17 mii USD, ex. Slovenia, Republica Cehă, precum şi alte
ţări dezvoltate. Aceste economii sunt considerate inovaţionale, rolul inovaţiilor fiind foarte important
Competitivitatea
bazată pe factori de
producţie:
1. Sistemul instituţional;
2. Infrastructura;
3.Stabilitatea
macroeconomică;
4. Sănătatea şi educaţia
primar;
Competitivitatea bazată pe
factori de eficienţă:
5. Educaţie superioară ;
6. Eficienţa pieţei bunurilor;
7. Eficienţa pieţei muncii;
8. Sofisticarea pieţei
financiare;
9. Gradul de pregătire
tehnologică;
10. Potenţialul pieţei.
Competitivitatea
bazată pe inovare:
11. Sofisticarea
afacerilor;
12. Inovare.
23
în asigurarea competitivităţii naţionale, în timp ce factorii esenţiali au o influenţă relativ mai mică.
Spre exemplu România, Bulgaria se atribuie celei de a doua categorii, iar ţările baltice se afla la etapa
de tranziţie – de la economii a căror dezvoltare se bazează pe factori de eficienţă la o dezvoltare bazată
pe inovaţii (vezi Tabelul 2.4).
Tabelul 2.4: Importanţa factorilor în asigurarea competitivităţii la diferite etape de dezvoltare
economică
Dezvoltarea bazată
pe factorilor
Dezvoltarea bazată
pe eficienţă
Dezvoltarea bazată
pe inovare
Factorii esenţiali 60 40 20
Factori de eficienţă 35 50 50
Factori inovaţionali
şi de sofisticare 5 10 30
Sursa: elaborat de autori în baza Global Competitiveness Report 2011 disponibil la:
http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf
Republica Moldova, în schimb, de rând cu Tadjikistan şi alte ţări sărace, rămâne încă în grupul ţărilor
care concurează pe piaţa internaţională în baza factorilor de producţie de care dispun: resurse naturale
şi forţă de muncă ieftină se focusează, în special, pe obţinerea avantajelor de preţ şi comercializarea
de produse cu o valoare adăugată joasă. Pentru a menţine competitivitatea la această etapă, accentul
trebuie pus cu precădere pe:
1. Calitatea sistemului instituţional – cadrul juridic şi administrativ în care indivizii,
firmele şi guvernele interacţionează;
2. Dezvoltarea infrastructurii – calitatea infrastructurii transporturilor: rutier, aerian,
feroviar şi naval şi infrastructurii de comunicare;
3. Stabilitatea macroeconomică – stabilitatea principalilor indicatori
macroeconomici: economiile naţionale, datoria de stat, inflaţia ş.a;
4. Sănătatea şi nivelul educaţiei forţei de muncă – nivelul sănătăţii populaţiei şi calitatea
sistemului de învăţământ primar.
În acelaşi timp, în clasamentul mondial, Moldova înregistrează printre cele mai modeste reuşite în ceea
ce priveşte calitatea acestor piloni:
- ultimul loc la infrastructura drumurilor, locul 139 din 139 de ţări şi în general fiind
caracterizată printr-un nivel foarte jos al calităţii infrastructurii în general, care timp de trei ani
24
nu a evoluat (la indicatorul calităţii generale a infrastructurii s-a înregistrat poziţia - 119 în
RCG 2010 -2011 şi 112 în RCG 2007-2008);
- o calitate proastă a instituţiilor publice cauzat de deficienţe în: independenţa sistemului judiciar,
eficienţa sistemului judiciar, drepturile de proprietate.
Tabelul 2.5: Evoluţia Moldovei în clasamentul Global Competitiveness Report
Sursa: elaborat de autori în baza Global Competitiveness Report 2010-2011, 2008-2009 disponibil la:
http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf
Notă: În Raportul Competitivităţii Globale 2009-2010 Moldova nu a fost inclusă din lipsa de date pentru ţară
Concluzie: Inovaţiile au devenit un motor al dezvoltării economice şi un factor determinant în
obţinerea avantajelor competitive, dar caracteristic pentru ţările dezvoltate, care au reuşit să creeze
toate precondiţiile necesare pentru dezvoltarea acestora. Totuşi nu putem vorbi despre inovaţii în
Republica Moldova, care presupun şi investiţii enorme, atâta timp cît într-o economie nu sunt asiguraţi
factorii esenţiali necesari pentru funcţionarea mediului de afaceri în condiţii unei concurenţe sănătoase,
a unui cadru regulatoriu stimulator şi eficient, un sistem funcţional al instituţiilor publice. În acelaşi
timp pentru a ne bucura de succes pe piaţa internaţională şi a putea concura cel puţin cu ţările din
regiunea Europei Centrale şi de Est este imperativ de a îmbunătăţi aceste condiţii fundamentale.
25
3. COMERŢUL EXTERIOR - INDICATOR AL COMPETITIVITĂŢII NAŢIONALE
Cele mai multe studii definesc competitivitatea naţională drept capacitatea unei naţiuni de a crea
valoare prin intermediul întreprinderilor care activează în cadrul acesteia şi prin urmare creşterea şi
menţinerea unui standard ridicat de viaţă pentru cetăţenii săi. Un standard ridicat de viaţă presupune
creşterea posibilităţilor de consum ale cetăţenilor ceea ce înseamnă venituri reale mari pe cap de
locuitor. La rândul său creşterea economică este generată de îmbunătăţirea productivităţii printr-o
utilizare mai eficientă a factorilor de producţie.
Fiind un concept foarte complex, diferite studii oferă o multitudine de factori şi indicatori care
determină competitivitatea naţională. Fiind o expresie care indică asupra posibilităţii unei ţări de a crea
valoare adăugată şi un venit real sporit pentru cetăţenii săi, precum şi capacitatea sa de a menţine o
cotă de piaţă mare în exportul mondial (ceea ce atestă performanţele ţării pe pieţele externe), drept
indicatori de măsură ai competitivităţii în literatura de specialitate foarte des se utilizează analiza
productivităţii totale a factorilor de producţie, fie examinarea performanţelor exporturilor.
Prezentul studiu are drept scop analiza performanţelor exporturilor ca indicator al competitivităţii
naţionale. Legătura dintre exporturi şi creşterea economică, este un fenomen larg studiat şi corelaţia
pozitivă dintre acestea nu poate fi contestată. În special pentru economiile mici, cum este şi cazul
Republicii Moldova, exporturile joacă un rol deosebit de important în asigurarea sustenabilităţii
creşterii economiei naţionale. Exporturile au o contribuţie majoră pentru economia ţării: exploatarea
economiilor de scară, care sunt foarte dificil de atins în cazul unei pieţe interne mici, prezintă
influxuri de valută străină în economie şi perfecţionare , dar au şi un rol social important – sporind
numărul locurilor de muncă e.t.c. Astfel, schimbările structurale şi dinamica exporturilor sunt un bun
indicator de evaluare a competitivităţii firmelor naţionale pe pieţele externe.
În cazul Moldovei, necesitatea unor schimbări structurale şi calitative ale exporturilor sunt vitale,
întrucât dezvoltarea economiei naţionale pe parcursul ultimului deceniu se bazează pe consum (un
indicator în acest sens sunt importurile care depăşesc de mai mult de 3 ori exporturile) şi nu se
orientează spre exporturi şi investiţii
26
3.1 EVOLUŢII POST CRIZĂ ALE EXPORTURILOR MOLDOVENEŞTI
După o perioada grea de recesiune, se pare că se vede o « lumină la sfârşitul tunelului » – economia
mondială reluând trendul pozitiv de dezvoltare de înaintea crizei, pentru 2010 estimându-se o creştere
de aproximativ 4%. Într-adevăr în prima jumătate a anului ţările lumii, care cu ritmuri mai accelerate,
care mai lent - au înregistrat o creştere economică. Asigurarea creşterii economice în perioada post-
criză depinde în mare parte de revigorarea comerţului internaţional.
După o cădere de circa 12% în 2009 ( iar în termeni valorici chiar mai mult, circa -23%, în mare parte
datorită căderii preţurilor la petrol şi alte materii prime), în primul semestru al anului curent pe plan
internaţional s-a înregistrat o creştere a comerţului internaţional cu circa 26% faţă de aceiaşi perioadă
a anului precedent şi cu 14% mai puţin comparativ cu primul semestru al anului 2008.
Tabel 3.1.1: Aspecte regionale privind evoluţia unor indicatori macroeconomici pe plan
internaţional
2007 2008 2009
2010
(prognoză)
2011
(prognoză)
Creşterea economică, %
Economia Mondială 5,2 3,0 -0,6 2.7 3.2
UE 3,1 0,9 -4,1 1,0 1,8
România 6,3 7,4 -7,1 0,8 5,1
Italia 1,5 -1,3 -5,0 0,8 1,2
Germania 2,5 1,2 -5,0 1,2 1,7
Polonia 6,8 5,0 1,7 2,7 3,2
Franţa 2,3 0,3 -2,2 1,5 1,8
CSI 8,6 5,5 -6,6 4,0 3,6
Rusia 8,1 5,6 -7,9 3,2 3
Ucraina 7,9 2,1 -15,1 3,7 4,1
Belarus 8,6 10,0 0,2 2,4 4,6
Inflaţia, %
Economia Mondială 4,0 6,0 2,4 3,7 3,0
UE 2,4 3,7 0,9 1,5 1,5
CSI 9,7 15,6 11,2 7,2 6,1
Ritmul de creştere a importului de bunuri, %
Economia Mondială 6,5 2,4 -11,9 7,9 6,1
UE 16,0 12,1 -24,9 - -
CSI 22,5 13,1 -26,2 11,1 10,1
Sursa: elaborat de autori în baza datelor FMI şi ale Băncii Mondiale
În ceea ce priveşte Moldova, în 2009 odată cu intrarea în criză s-a înregistrat şi o scădere drastică a
comerţului internaţional, atât a importurilor cât şi a exporturilor. Exporturile au scăzut cu 19,08% faţă
de anul 2008 sau cu 4,04% comparativ cu anul 2007, şi au constituit 1,287 miliarde USD. Deşi acestea
au început uşor să se relanseze începând cu al II-lea trimestru al anului 2009, totuşi, evoluţia lor pe tot
27
parcursul anului a fost una instabilă şi foarte modestă ceea ce se reflectă în rezultatele obţinute pentru
perioada respectivă. Abia în 2010 exporturile, ca dealtfel şi importurile au început să-şi revină cu
ritmuri mai înviorătoare, înregistrându-se în perioada ianuarie-octombrie o creştere de circa 16,7 % şi
respectiv de 16,3% faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent, şi au avut drept urmare şi o degradare a
balanţei comerciale cu 16,1% care a constituit -1,819 miliarde USD, cu 252 mil. USD mai puţin faţă
de primele 10 luni -2009. În acelaşi timp, evoluţia exporturilor din prima jumătate de an a fost una
instabilă şi a indicat asupra dificultăţii exportatorilor autohtoni de a-şi restabili poziţiile pe principalele
pieţe de export. În schimb în trimestrul trei exporturile au început a creşte mai insistent, înregistrând o
creştere de 26% faţă de trimestrul precedent şi 23,99% faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.
Tabelul 3.1.2: Evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova
( % faţă de acelaşi trimestru al anului precedent)
2009 2010
Q I Q II Q III Q IV Q I Q II Q III
Exporturi -18,19 -22,89 -32,33 -0,61 11,87 2,39 23,99
CSI -29,32 -27,27 -30,26 0,68 21,68 9,08 27,14
UE -14,29 -20,67 -32,47 -2,85 3,18 -9,77 12,81
alte ţări 10,47 -16,23 -37,72 5,87 25,16 43,6 70,51
Importuri -27,92 -42,22 -41,36 -18,85 1,25 22,72 22,39
CSI -16,05 -46,63 -43,5 -28,98 -10,97 5,64 17,61
UE -40,88 -37,96 -37,06 -12,23 11,77 23,39 20,62
alte ţări -20,69 -43,86 -46,64 -13,57 8 47,39 33,91
Balanţa
Comercială -32,65 -50,63 -46,23 -27,48 -5,02 36,52 21,31
CSI -8,92 -56,92 -51,85 -44,95 -24,59 2,4 8,9
UE -57,77 -47,5 -40,26 -18,62 22,85 50,99 26,76
alte ţări -25,75 -47,8 -48,41 -16,42 3,78 48,25 25,12
Sursa: elaborat de autori în baza datelor BNS
Evoluţiile comerţului exterior moldovenesc pe perioada crizei indică asupra unei căderi cu ritmuri mai
mici a fluxurilor de export comparativ cu importurile, dar şi o revitalizare a lor mult mai nestatornică,
în valori absolute aceste pierderi fiind foarte semnificative şi cu consecinţe dure pentru economia
naţională.
Revenirea slabă a exporturilor se datorează în mare parte redresării fragile a cererii pe principalele
pieţe de export, determinată de ritmurile de creştere economică încă modeste.
Pe perioada primelor 10 luni s-au înregistrat uşoare modificări în structura exporturilor pe grupe de ţări
şi anume, relansarea foarte slabă a exporturilor pe piaţa UE şi respectiv, creşterea cu ritmuri mai
accelerate a exporturilor pe piaţa CSI – Rusia, Ucraina şi în alte ţări – Turcia, SUA. În această
perioadă, necătând la creşterea de 3,18% înregistrată în primul trimestru faţă de aceiaşi perioadă a
anului precedent, ritmul a fost unul negativ, de -3,1% pentru exporturile orientate spre UE, din contra,
28
fiind în creştere pentru exporturile în CSI şi grupul altor ţări cu 13,9 şi, respectiv, 36,7%. Acest
indicator pe perioada ianuarie octombrie a corespuns – 6% pentru exporturile în UE, 22,2% - în CSI,
53,1% - în alte ţări. Prin urmare, aceste evoluţii s-au transpus printr-o scădere a ponderii UE în
structura exporturilor moldoveneşti de la 52,8% în ian. –oct. 2009 la 48% în 2010, aceiaşi perioadă, şi
o creştere a ponderii CSI de la 37,5% la 39,2%, şi grupul „alte ţări” de la 9,7% la 12,7%.
Cel mai mult au influenţat creşterea exporturilor – Rusia (7,8%), Turcia (3,6%), Marea Britanie (1,8%)
şi Irlanda (1,8%), SUA (0,8%), Italia (0,7) şi din contra, au exercitat o influenţă negativă –Germania (-
0,6%), Ungaria (-0,5%), Elveţia (-0,4%), Belarus (-0,1). Italia, care în ultimii ani a constituit o
importantă piaţă de desfacere, în această perioadă a fost mai puţin receptivă, înregistrând o creştere
doar de 0,7%.
Revitalizarea greoaie a exporturilor pe pieţele europene este determinat de faptul că aceste ţări au
suportat mai dur consecinţele crizei şi înregistrează cele mai mici ritmuri de creştere economică. Iar în
situaţia unor ţări, cum ar fi cazul României, ritmurile efective de creştere economică fiind chiar mai
mici, pentru primul semestru aceasta înregistrând o recesiune de -1,5%, iar ritmul anual de creştere
estimându-se a fi -0,513
, cu mult mai mic decât nivelul de 0,8% - prognozat de FMI în aprilie 2010,
datorită unei recuperări mai lente decât cea aşteptată şi a cererii de consum relativ încă slabă pe aceste
pieţe;
Tabel 3.1.3: Creşterea economică la principalii parteneri economici din UE
Ritmul de creştere comparativ cu
trimestrul precedent, %
Ritmul de creştere comparativ cu
aceiaşi perioadă a anului precedent,
%
2009 2010 2009 2010
Q III Q IV Q I Q II Q III Q IV Q I Q II
EU 27 0,4 0,1 0,2 1 -4,1 -2,1 0,6 1,7
România 0,1 -1,5 -0,3 0,3 -7,6 -6,9 -3,2 -0,5
Italia 0,4 -0,1 0,4 0,4 -4,7 -2,8 0,5 1,1
Germania 0,7 0,3 0,5 2,2 -4,4 -2 2 3,7
Franţa 0,3 0,6 0,2 0,6 -2,7 -0,5 1,2 1,7
Polonia 0,6 1,1 0,5 - 1,4 2,8 2,8 -
Sursa: preluat de pe EUROSTAT (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-13082010-BP/EN/2-
13082010-BP-EN.PDF)
Prin urmare, pe de o parte şi ritmurile de creştere a importurilor pe principalele pieţe de export în UE
sunt mai mici decât în ţările CSI, precum şi alte ţări cum sunt Turcia, SUA, iar pe de altă parte ca
urmare problemelor impuse de criză, aceste ţări s-au orientat spre pieţe mai ieftine, o dovadă fiind că
13 http://www.financiarul.ro/2010/08/18/bcr-romania-gdp-could-enter-negative-territory-in-2010/
29
în primul semestru al anului 2010 cele mai semnificative creşteri în UE au fost înregistrate pentru
importurile din Rusia (+45%), India (+24%) şi China (+22%)14
.
Tabelul 3.1.4: Evoluţia importurilor a statelor – principali parteneri comerciali ai Republicii
Moldova (creştere procentuală faţă de aceeaşi periodă a anului trecut)
2009 Q III 2009 QIV 2010 QI 2010 QII
Mondial -25,95 -0,66 24,62 25,17
UE -26,51 0,06 15,94 14,28
România -37,63 -11,07 19,70 16,65
Italia -28,46 -4,14 17,44 17,99
Germania -22,88 -1,94 12,37 16,58
Polonia -31,54 -4,73 25,36 14,85
Franţa -24,66 2,42 12,91 9,76
CSI -40,34 -16,83 13,53 26,84
Rusia -40,83 -17,68 18,73 33,10
Ucraina -53,86 -21,10 20,65 38,04
Belarus -37,14 -1,75 8,66 17,21
Sursa: preluat de pe WTO short-term merchandise trade statistics
(http://www.wto.org/english/res_e/statis_e/quarterly_world_exp_e.htm)
Astfel în 2009, Republica Moldova s-a plasat de pe locul 74 pe locul 81 în lista pieţelor de import ale
UE, iar în topul acesteia menţinându-şi poziţiile – China, SUA, Rusia, Elveţia, Norvegia, Japonia,
Turcia ş.a 15
.
Pe perioada ultimilor 5 ani în structura geografică a exporturilor moldoveneşti s-a simţit o uşoară
tendinţă de reorientare spre ţările UE - de la 40,7% în 2005 la 51, 9% în 2009, în mare parte datorită şi
regimurilor preferenţiale comerciale de care beneficiază Moldova din partea acestor ţări, dar şi
şocurilor intervenite de pe piaţa estică – măsurile prohibitive impuse periodic de Rusia. Cu toate
acestea, deşi această tendinţă redă o oarecare notă de optimism, totuşi, pe de o parte exporturile pe
această piaţă se bazează pe produse neprelucrate sau cu un grad jos de prelucrare, iar pe de altă parte,
exporturile moldoveneşti sunt încă destul de concentrate pe piaţa CSI - 1/3 din acestea fiind orientate
în special către Federaţia Rusă, Ucraina şi Belarus, ceea ce indică asupra unei dependenţe relative de
aceste câteva pieţe. În plus la aceasta, pe perioada acestui an, după cum am mai menţionat, exporturile
au cunoscut şi o creştere mai mare în aceste ţări, în timp ce cererea europeană pentru produsele
autohtone este încă destul de redusă.
14 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/6-16092010-AP/EN/6-16092010-AP-EN.PDF
15 http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_122529.pdf
30
3.2 ANALIZA PERFORMANŢELOR EXPORTURILOR MOLDOVENEŞTI
Moldova, fiind o economie foarte mică şi cum s-a dovedit pe perioada de tranziţie, cu modeste rezerve
de creştere, pentru a asigura un nivel sustenabil de dezvoltare trebuie să se orienteze spre un model de
dezvoltare bazat pe exporturi şi investiţii. Întreprinderile naţionale trebuie să se orienteze spre pieţele
externe pentru a-şi spori eficienţa procesului de producţie, să atragă noi tehnologii, să producă bunuri
cu o valoare adăugată mai înaltă, care drept urmare vor permite sporirea standardelor de trai al
populaţie. Astfel, asigurarea şi menţinerea competitivităţii exporturilor este o cerinţă imperativă pentru
consolidarea situaţiei economiei naţionale.
În prezentul studiu, pentru a evalua performanţele exporturilor au fost analizaţi următorii indicatori:
Indicatori ce reflectă poziţionarea economiei în exporturile mondiale;
Gradul de diversificare a exporturilor;
Modificările de structură a exporturilor spre produse cu o valoare adăugată sporită prin
analiza gradului de specializare în anumite ramuri şi a avantajelor comparative faţă de
partenerii comerciali;
Similaritatea structurii exporturilor moldoveneşti cu potenţialii parteneri din regiunea
Europei Centrale şi de Est şi CSI;
Poziţionarea economiei în exporturile mondiale
De-a lungul ultimului deceniu, valoarea comerţului exterior a Republicii Moldova a avut o creştere
progresivă, cu excepţia anului 2009, care a coincis cu criza mondială, când s-a produs o scădere
dramatică a comerţului exterior, atât a importurilor cu 33%, cît şi a exporturilor cu 19%.
Analiza comerţului exterior al Republicii Moldova pe perioada ultimului deceniu (exprimat în termeni
nominali), evidenţiază o tendinţă progresivă de creştere, valoarea acestuia în anul 2009, fiind de 3,65
mai mare în comparaţie cu anul 2000. Această tendinţă, în perioada analizată, a fost determinată de
creşterea, cu ritmuri înalte, a importurilor16
, care, în anul 2009 au sporit până la 3,3 miliarde USD,
16 După aderarea Republicii Moldova la OMC, în vara anului 2001, începând cu anul 2003, a fost înregistrat un proces de
reduceri succesive a tarifelor vamale la import. În prezent, ca urmare a acestor reduceri tarifare, cota medie a taxelor
vamale la import este de 7% din valoarea bunurilor. Pentru produsele agricole media este de 13,6%, iar pentru produsele
neagricole media este de 6%. Mai mult de 50% din liniile tarifare sunt evaluate la cota 0%.
31
fiind de 4,2 ori mai mari comparativ cu anul 2000 (cea mai mare majorare a importurilor a fost
înregistrată în 2008, valoarea acestora constituind 4,9 miliarde USD).
Figura 3.2.1: Evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova, mil. USD
-4000,00
-2000,00
0,00
2000,00
4000,00
6000,00
8000,00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Export Import Sold balanta comerciala, Comert exterior
Sursa: elaborat de autori în baza datelor BNS
Exporturile, la fel, au înregistrat o majorare, dar cu ritmuri mult mai modeste decât importurile. Astfel,
în anul 2009, comparativ cu 2000, exportul, exprimat în dolari SUA în valori nominale, a crescut de
2,75 ori şi 2,27 în valori reale (vezi Figura 3.2.1). De asemenea se poate observa şi faptul că pe toată
această perioadă preţurile bunurilor de export au evoluat foarte puţin, înregistrând o creştere de 39% în
anul 2008, şi 21% în 2009, comparativ cu o creştere de mai mult de 2 ori a preţurilor bunurilor din
economie ( deflatorul PIB în 2009 având perioada de bază anul 2000 a constituit 244,08%).
Aceste tendinţe denotă faptul că în această perioadă s-a păstrat relativ structura exporturilor şi
concurăm pe piaţa externă în baza factorilor de producţie ieftini – preţuri mici, mai degrabă decât
livrând produse cu aspecte calitative deosebite.
32
Figura 3.2.2: Evoluţia exportului Republicii Moldova, (2000 = 100%)
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice BNS
Trebuie de constatat că pe perioada ultimului deceniu care a coincis şi cu aderarea Moldovei la
sistemul internaţional de comerţ OMC, comerţul exterior a înregistrat o creştere constantă, cu toate
acestea, această creştere s-a datorat în mare parte creşterii cu ritmuri accelerate a importurilor, în
acelaşi timp performanţele exporturilor naţionale fiind foarte modeste. Astfel rata de acoperire a
importurilor prin exporturi a scăzut timp de 9 ani de la 60,73% în 2000 la 39,27% în anul 2009.
Totodată şi ponderea exporturilor în PIB s-a redus în această perioadă de la 36,6% în anul 2000 la
23,85% în 2009, ceea ce se datorează în mare parte creşterii modeste a exporturilor, cu un ritm
aproape de două ori mai mic faţă de creşterea PIB (pe perioada anilor 2000-2009 s-a înregistrat o
creştere de 4,18 ori a PIB). Pe de altă parte, ponderea importurilor în PIB, pe toată perioada a deţinut
o cotă impunătoare în PIB, de peste 60% a atins apogeul în anul 2007, constituind 83,84%, şi
reducându-se în 2009 până aproape la nivelul anului 2000.
Prin urmare s-a produs deteriorarea balanţei comerciale care în ultimul an de până la criză - 2008, a
constituit 3,301 miliarde USD. În 2009, drept consecinţă schimbărilor pe piaţa internaţională, în
condiţiile crizei şi reducerii considerabile a importurilor în economia naţională s-a redus sensibil şi
soldul negativ al balanţei comerciale până la -1,990 miliarde USD. De la începutul anilor 2000 soldul
negativ al balanţei comerciale a crescut de aproape 6,5 ori, iar ponderea s-a în PIB având iarăşi o
evoluţie negativă – de la 23,67% în anul 2000 până la mai mult de jumătate din valoarea PIB – 54%
în perioada pre-criză ( 2008 ). În 2009 s-a redus sensibil, până la 36,88%, dar oricum ceea ce
reprezintă o povară destul de mare asupra PIB.
33
Exporturile pe cap de locuitor, care indică asupra măsurii în care pe de o parte o economie depinde
de cererea externă, iar pe de altă parte arată deschiderea ei spre exterior, a crescut pe perioada
respectivă de la 114,99 USD la 357,29 USD. Această creştere nu este determinată doar de creşterea
exporturilor ci şi de reducerea numărului populaţiei cu 496 mii, care constituie în prezent 3,6 mil.
Tabelul 3.2.1: Evoluţia indicatorilor cantitativi ai comerţului exterior al
Republicii Moldova
Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Export, mil.
USD 471,5 568,1 643,9 789,2 980,2
1091,
3
1051,
6
1341,
8
1597,
3
1287,
5
Import, mil.
USD
776,4
2 893 1039 1403 1773 2293
2693,
2
3689,
9
4898,
9
3278,
3
Sold balanţa
comercială,
mil. USD
-
304,9
2
-
324,6
-
394,6
-
613,6
-
792,6
-
1201,
7
-
1641,
6
-
2348,
1
-
3301,
6
-
1990,
8
PIB, mil.
USD
1288,
34
1480,
86
1662,
12
1980,
58
2597,
93
2988,
33
3408,
28
4401,
14
6046,
96
5397,
61
Pondere în
exportul
mondial, %
0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
Export/locui
tor, USD
114,9
9
140,8
7
162,5
7
202,9
9
256,6
2
290,2
9
283,5
4
365,8
7
439,6
2
357,2
9
Export/PIB,
% 37 38,36 38,74 39,85 37,73 36,52 30,85 30,49 26,41 23,85
Import/PIB,
% 60,26 60,28 62,48 70,83 68,24 76,73 79,02 83,84 81,01 60,74
Sold balantă
comercială/
PIB , %
-
23,67
-
21,92
-
23,74
-
30,98
-
30,51
-
40,21
-
48,17
-
53,35
-
54,60
-
36,88
Gradul de
acoperire a
importurilor
prin
exporturi, %
60,73 63,64 62 56,26 55,29 47,59 39,05 36,36 32,61 39,27
Sursa: calcule efectuate de autor în baza datelor statistice UNCTAD, disponibil la:
http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.asp
Un alt indicator care atestă lipsa de performanţă a economiei moldoveneşti la confruntarea ei cu piaţa
internaţională este cota mică pe piaţa internaţională, care practic a rămas neschimbată în această
perioadă, variind în jurul valorii de 0.01%. (vezi tabelul 3.2.1) De asemenea acest indicator atestă şi
performanţele reduse comparativ cu alte ţări – România (0,3%), Ungaria (0,67%), Polonia (1,08%),
Ucraina (0,32%), Rusia (2,44%). Foarte mult a crescut în această perioadă cota Chinei în exportul
mondial de aproape 3 ori.
La fel, Moldova înregistrează performanţe foarte slabe comparativ cu ţările din regiune şi la ceilalţi
indicatori, sus menţionaţi (vezi tabelul 3.2.2).
34
Tabelul 3.2.2: Principalii indicatori de performanţă ai exporturilor în lume în 2009
(pe ţări selectate)
Export, mil. USDPondere
în export
mondial,
Export/ cap loc,
USD
2009 2000 2009 2009 2009 2000 2009
World 12419054 92.59 -210398.09 -171353.32 100.00 - 1818.48 72.45 20.10 21.71
China 1201790 382.25 24109.00 197620.00 9.68 150.41 908.61 353.85 20.89 25.57
China, Hong Kong SAR 318510 57.79 -10945.00 -28801.00 2.56 -18.07 45358.30 49.80 119.36 150.84
Republica Correană 361614 109.91 11787.00 38771.00 2.91 9.00 7481.75 101.65 32.30 43.54
Turcia 102129 267.70 -26727.90 -38792.00 0.82 90.93 1365.07 226.63 10.42 16.30
Norvegia 120710 100.99 25665.50 52203.90 0.97 4.36 25084.21 87.28 35.69 31.45
Singapore 269832 95.81 3259.00 24047.00 2.17 1.67 56964.10 66.11 148.63 157.63
Statele Unite 1056750 35.15 -477382.00 -548550.00 8.51 -29.83 3315.30 23.71 7.95 7.66
UE 4553022 86.02 -60213.62 -49496.09 36.66 -3.41 9136.87 80.32 28.86 27.71
Belgia 368357 96.03 10833.18 17828.11 2.97 1.79 34597.93 87.68 81.02 78.47
Bulgaria 16374 240.48 -1695.63 -6861.39 0.13 76.79 2170.29 261.31 38.17 34.76
Cehia 112820.39 289.09 -4856.50 8260.52 0.91 102.03 10880.60 283.67 51.12 57.59
Franţa 474500 45.20 -11300.71 -75771.15 3.82 -24.61 7379.69 37.44 24.56 17.73
Germania 1116770 102.88 54477.55 188645.29 8.99 5.35 13591.51 102.66 28.97 33.45
Ungaria 83401 197.69 -3939.30 5559.74 0.67 54.58 8346.27 204.31 58.51 64.64
Letonia 7591 306.99 -1318.52 -1989.61 0.06 111.32 3374.88 329.50 23.81 29.03
Lituania 16385 361.78 -1671.00 -1775.55 0.13 139.78 4985.53 391.89 31.03 43.87
Olanda 496416 113.46 14826.09 52638.45 4.00 10.84 29918.61 104.75 60.39 62.76
Polonia 133913 323.09 -17288.90 -12123.63 1.08 119.68 3517.20 327.08 18.48 31.13
Portugalia 43184 77.69 -15550.41 -26379.17 0.35 -7.74 4033.17 69.70 21.57 19.03
Romania 40448 290.18 -2688.00 -13579.16 0.33 102.60 1901.23 306.01 28.00 25.23
Slovacia 55727 368.73 -1522.70 758.16 0.45 143.39 10308.90 366.38 58.30 62.95
Slovenia 26122 199.15 -1383.64 -210.76 0.21 55.33 12930.99 194.01 43.90 53.50
Marea Britanie 350433 23.08 -62477.63 -128663.90 2.82 -36.09 5670.82 17.77 19.27 16.09
CSI 450565 209.88 60089.16 105769.37 3.63 60.90 1654.04 214.26 41.74 28.05
Bielorus 21283 190.50 -1319.80 -7280.10 0.17 50.84 2209.27 203.16 70.33 43.40
Georgia 1140 253.27 -386.63 -3245.95 0.01 83.43 267.62 293.43 10.55 10.62
Kazakhstan 43189 390.10 3772.20 14814.50 0.35 154.48 2761.95 368.78 48.18 40.44
Republica Chirgiăă 1439 185.23 -49.60 -1597.90 0.01 48.10 262.49 157.80 36.82 31.95
Republica Moldova 1288 173.06 -304.92 -1990.80 0.01 41.79 357.29 210.71 36.60 23.85
Federaţia Rusă 303388 187.39 56440.10 92404.00 2.44 49.23 2153.62 199.22 40.65 24.44
Tadjikistan 1010 28.77 109.28 -1558.80 0.01 -33.14 145.26 14.33 91.13 41.99
Ucraina 39703 172.45 616.50 -5732.70 0.32 41.47 868.62 191.30 46.61 34.34
Ritm creştere
2000/2009
Ritm creştere
2000/2009
Export/ PIB, %Ritm creştere
2000/2009
Sold balanţă comercială,
mil. USD
Sursa: elaborat de autor în baza datelor statistice UNCTAD, disponibil la: http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.a
35
Gradul de diversificare a exporturilor
Teoria clasică a comerţului internaţional spune că atunci când ţările se specializează în anumite ramuri
în care au un avantaj comparativ acestea trebuie să obţină beneficii din comerţul exterior. În acelaşi
timp, cum s-a dovedit pentru ţările mici, dependenţa de un număr limitat de industrii, produse, sau de
anumite pieţe poate avea uneori consecinţe fatale. Atunci când preţurile mondiale scad pentru anumite
produse, sau cererea scade pentru anumite mărfuri sau din partea anumitor pieţe, fluctuaţiile de intrări
de capital pot destabiliza situaţia economică din ţară.
Figura 3.2.3: Numărul de produse exportate dezagregat la 3 poziţii conform nomenclatorului SITC
rev 3
Sursa: elaborat de autor în baza datelor statistice UNCTAD,
disponibil la: http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.as
Notă: Clasificatorul SITC rev. 3 , conţine 261 grupe (coduri cu 3 cifre)
http://unstats.un.org/unsd/class/family/family2.asp?Cl=14. A fost reprezentate produsele a căror valoare depăşeşte 1
milion USD.
Din 261 de grupe ale SITC, exporturile moldoveneşti pe perioada 2000-2009 au cuprins între 161 -
minimum înregistrat în 2006 şi 233 - maximum în 2007. În acelaşi timp, pe toată perioada a avut o
tendinţă generală de descreştere de la 217 în 2000 şi 173 în 2009. .
Un indicator des utilizat în literatura de specialitate în vederea măsurării gradului de concentrare a
exportului unei ţări pe anumite categorii de produse este indicele de concentrare Herfindahl-
36
Hirschmann17
. Indicele poate obţine valori între 0 şi 1. Distingem următoarele intervale pentru acest
indicator:
diversificarea este înaltă dacă indicele este sub 0,1;
între 0,1 şi 0,18 avem o diversificare moderată;
valori mai mari de 0,18 indică asupra unei diversificări joase18
.
Analiza acestui indicator relevă o uşoară diversificare a exporturilor moldoveneşti pe grupe de
produse, valoarea acestuia reducându-se de la 0,23 în 2000 la 0,15 în 2009. Totuşi, până în 2006,
nivelul de diversificare a exporturilor era destul de jos. Acest fapt era cauzat probabil de ponderea
înaltă, deţinută de vinuri în exporturile Moldovei. Astfel, în această perioadă s-a înregistrat o
diversificare pe produse pe principalele pieţe de export – UE şi CSI, cu toate acestea, în ultima, nivelul
de concentrare fiind mai mare.
În acelaşi timp exporturile au un grad mai mare de concentrare decât în alte ţări din regiunea Europei
Centrală şi de Est – România (0,10), Bulgaria (0,11), Cehia (0,10), Polonia (0,08), dar relativ mai
diversificat decât în alte ţări CSI – Rusia (0,38), Belarus (0,30) (vezi figura 3.2.4).
17 Indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann se măsoară conform formulei:
unde
Hj = indicele de concentrare;
xi = valoarea exportului de produse i ;
n = numărul de produse (SITC rev. 3 pe coduri de 3-cifre)
18 http://www.iefs.md/x_pdf/raport_final_export.pdf
37
Figura 3.2.4: Aspecte comparative privind evoluţia gradului de concentrare a exporturilor pe
produse
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Turcia Cehia Polonia Romania Moldova Rusia Ucraina
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice UNCTAD,
disponibil la: http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolde
38
Specializarea exporturilor moldoveneşti
În condiţiile unui mediu internaţional înalt competitiv este foarte important pentru o ţară de a determina
sectoarele în care deţine anumite avantaje comparative vis-a vis de principalii săi concurenţi.După cum
am mai menţionat anterior, avantajul comparativ reprezintă specializarea unei ţări în exportul acelor
bunuri pe care le poate produce la costuri reduse comparativ cu principalii concurenţi. Astfel pentru o
organizare mai eficientă a operaţiunilor de comerţ exterior, o ţară trebuie să se orienteze spre a exporta
acele produse în care deţine avantaje comparative şi să importe produsele pe care le-ar putea obţine la
un preţ mai mic decât în cazul în care le-ar produce.
În studiile empirice de specialitate sunt utilizaţi diverşi indicatori care permit evaluarea specializării
internaţionale a unei ţări. Unul din aceşti indicatori este indicele Lafay (1992) care măsoară avantajul
comparativ al unei ţări în exportul de bunuri, comparând balanţa comercială pentru bunul respectiv cu
nivelul general al balanţei comerciale19
.
Indicele măsoară contribuţia fiecărei grupe de produse la normalizarea balanţei comerciale. Astfel o
valoare pozitivă a indicelui relevă un avantaj comparativ, iar creşterea acestuia – un nivel superior de
specializare. Din contra o valoare negativă denotă un dezavantaj comparativ.
În studiu a fost calculat indicele de specializare Lafay, în baza clasificatorului SITC pe produse
dezagregate la 2 poziţii. În tabelul 3.2.3 sunt reprezentate principalele 10 grupe de produse în care se
specializează exportul moldovenesc în 2009 comparativ cu anul 2001. În anexa 3 sunt reprezentate
valorile indicelui pentru toate poziţiile pe perioada 2001-2009.
19 Indicele de specializare Lafay se calculează conform formulei
NiMX
MX
MX
MX
MX
MXLFI
N
i ii
ii
N
i ii
N
i ii
ii
iii ,,1,100*
)()(
)(
11
1
Unde
LFI i –indicele de specializare
Xi – exportul de produsului i
Mi – importul podusului i
39
Tabelul 3.2.3: Top 10 produse pe care se specializează exporturile Republicii Moldova în 2009
coparativ cu 2001 (calculat în baza indicelui Lafay)
2001 2009
Băuturi 14,19 Articole şi accesorii de
îmbrăcăminte 6,01
Articole şi accesorii
de îmbrăcăminte 7,17 Legume şi fructe 4,49
Legume şi fructe 4,51 Băuturi 4,26
Ulei din seminţe şi
fructe oleaginoase 1,74
Ulei din seminţe şi
fructe oleaginoase 1,84
Cereale şi produse
cerealiere 1,15
Cereale şi produse
cerealiere 1,77
Uleiuri şi grăsimi
vegetale stabile 0,64
Uleiuri şi grăsimi
vegetale stabile 1,47
Bunuri pentru
călătorii, genţi şi
mărfuri similare
0,49 Aparate şi echipament
electric 1,02
Zahăr, produse din
zahăr, miere 0,34
Zahăr, produse din
zahăr, miere 0,91
Îngrăşăminte
neprelucrate 0,31 Încălţăminte 0,57
Piei şi blănuri,
neprelucrate 0,30
Bunuri pentru călătorii,
genţi şi mărfuri
similare
0,39
Sursa: calcule efectuate de autori în baza datelor BNS
Din tabel poate fi observat că în lista primelor 10 produse în care se specializează exporturile
moldoveneşti predomină produsele neprelucrate – agricole. Primele 5 grupe în care Moldova a continuat
să se specializeze pe perioada ultimului deceniu sunt băuturile, articolele şi accesoriile de
îmbrăcăminte, legumele şi fructele, uleiul de seminţe şi fructe oleaginoase, cerealele şi produsele
cerealiere.
Cel mai înalt nivel de specializare al exporturilor se atestă în producerea articolelor şi accesoriilor de
îmbrăcăminte şi a băuturilor, dar cu toate acestea pe toată această perioadă s-a înregistrat o tendinţă de
pierdere de specializare, valoarea indicelui scăzând de la 7,17 şi 14,19 în 2001 până la 6,01 şi respectiv
4,26 în 2009. Reducerea gradului de specializare pentru multe produse poate fi explicat prin influenţa
conjuncturală a mai multor factori:
Perioada anului 2001 a coincis cu valul de liberalizare a comerţului exterior, ceea ce a dus după
sine o creştere a importurilor cu ritmuri mult mai accelerate decât creşterea exporturilor, astfel
40
ritmurile medii anuale de creştere pentru perioada 2001-2008 constituie 26,2% şi respectiv
16,9%20
;
Invadarea pieţei cu produse de import a avut loc pe fonul unei evoluţii foarte modeste a
producţiei agricole şi industriale, care ar putea asigura o creştere adecvată a exporturilor. În
perioada 2001-2009, volumul producţiei agricole a înregistrat un ritm mediu anual de creştere de
1,8%, iar producţia industrială, şi în special a vinului şi confecţiilor de îmbrăcăminte, în care
avem cel mai mare grad de specializare, au crescut în mediu anual cu 3,6%, şi respectiv cu 1,8%
şi 1,6%. Aceste ritmuri joase sunt cauzate de creşterea instabilă a acestor produse, mai cu seamă
evoluţiei mai mult negativă din a doua jumătate a deceniului – care necătând la faptul că anul
2008 s-a dovedit a fi un an destul de bun, pe întreaga perioadă 2005-2009, producţia agricolă a
scăzut în mediu anual cu 0,1%, iar producţia industrială cu 4,6%, inclusiv fabricarea vinului cu
14,3% şi a articolelor de îmbrăcăminte cu 4,2% .
Figura 3.2.5: Evoluţia indicelui volumului producţiei agricole şi a producţiei industriale (2000 =
100%)
0
50
100
150
200
250
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Producţia agricolă Industrie - total
Industria alimentara si a bauturilor Fabricarea vinului
Fabricarea de articole de imbracaminte Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din lemn
Sursa: elaborat de autori în baza datelor BNS
În acelaşi timp, nu numai că s-a simţit o reducere a gradului de specializare internaţională în ramurile
tradiţionale, dar nu se observă nici careva tendinţe evidente de specializare în alte ramuri noi.
20 Ritmul de creştere mediu anual al exporturilor şi importurilor pe perioada 2001-2009 a constituit 12,8% şi 19,6%. Însă a
fost luată în consideraţie calculele, excluzând anul 2009 întrucât sub influenţa crizei, în acest an importurile au marcat o
tendinţă neordinară celei observate pe perioada 2001-2008.
41
Un alt indicator utilizat pentru analiza potenţialului de export este indicele avantajului comparativ
relevat (ACR) dezvoltat de Bela Balassa21
(1965). Calculul ACR poate scoate în evidenţă câteva
aspecte:
- RCA indică dacă o ţară este în proces de extindere a produselor în care aceasta are un
potenţial comercial, sau din contra, situaţiile în care numărul de produse care pot fi
exportate competitiv este static sau în scădere;
- Acesta poate oferi, de asemenea, informaţii utile privind perspectivele comerciale cu
potenţialii parteneri. Ţările cu profiluri similare ale ACR este mai puţin probabil să aibă
mare intensităţi comerciale bilaterale cu excepţia cazului în care se dezvoltă comerţul
intraindustrial.
Acest indicator poate lua valori superioare sau inferioare lui 1. Dacă valoarea indicelui este mai mare
decât 1 este relevat un avantaj comparativ pentru sectorul sau produsul respectiv şi din contra o valoare
inferioară unităţii reflectă un dezavantaj comparativ.
Din analiza calculelor efectuate ale indicelui ACR al Moldovei pe principalele pieţe de export, ies în
evidentă următoarele tendinţe:
În linii generale, comparativ cu anul 2000, în 2009 s-a observat o reducere a produselor în
exportul cărora Moldova deţine avantaje comparative, de la 21 la 19 grupe. De asemenea s-au
redus şi numărul produselor pentru care Moldova are avantaje comparative pe piaţa UE de la 21
la 18 grupe, care în acelaşi timp sunt mult mai puţine comparativ cu cele pe care le avem pentru
piaţa CSI, şi în special – Rusia. În 2009, pe aceste pieţe numărul produselor în exportul cărora
se relevă un avantaj comparativ a crescut de la 31 la 32 de poziţii, şi respectiv de la 36 la 40;
Moldova deţine cele mai mari avantaje comparative, cu precădere, în exportul produselor
agroalimentare neprelucrate şi prelucrate, precum şi din industria uşoară: confecţii, încălţăminte,
produse din piele ş.a;
21 Indicele Bela Balassa (1965) se calculează conform formulei:
RCAij = (xij/Xit) / (xwj/Xwt)
Unde
Xij, Xwj – reprezintă exporturile ţării i, respectiv exporturile mondiale a produsului j;
Xit, Xwt – reprezintă exporturile totale ale ţării i, respectiv mondiale.
42
Pe perioada 2000-2009, în jur de 13 grupe de produse din exporturile moldoveneşti s-au
bucurat de un avantaj comparativ, atât faţă de exporturile UE, cât şi CSI, dintre care : băuturile,
fructele şi legumele, zahărul şi produsele din acestea, cereale, articole de îmbrăcăminte, tutun
ş.a, În acelaşi timp numărul lor total pentru fiecare în parte a constituit doar 14 poziţii pentru
UE, comparativ cu 23 pentru CSI.
Sectoarele care au un avantaj comparativ relevat (ACR) pe perioada 2000-2009 sunt :
Relativ exporturilor mondiale, UE şi CSI :
1. Băuturi ;
2. Fructe şi legume ;
3. Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase,
4. Zahăr, produse din zahăr , miere ;
5. Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile ;
6. Articole şi accesorii de îmbrăcăminte ;
7. Cereale şi produse cerealiere ;
8. Tutun şi produse din tutun ;
9. Îngrăşăminte neprelucrate ;
10. Bunuri pentru călătorii genţi şi mărfuri similare ;
11. Încălţăminte ;
12. Produse din pile şi blănuri neprelucrate ;
13. Piei şi blănuri, neprelucrate ;
Relativ exporturile mondiale:
14. Produse minerale nemetalice
Relativ exporturilor UE:
14. Hrană pentru animale ;
Relativ exporturile CSI :
14. Hrană pentru animale ;
15. Lână, fibre, textile, materiale şi produse din acestea ;
16. Produse minerale nemetalice ;
17. Produse medicinale şi farmaceutice ;
18. Uleiuri eterice, cosmetică şi produse de parfumerie ;
43
19. Materii animale sau vegetale neprelucrate ;
20. Construcţii prefabricate, aparte de iluminat, radiatoare pentru încălzirea centrală ;
21. Instrumente şi aparate de control, profesionale şi ştiinţifice ;
22. Echipament, aparate pentru industria de bază ;
23. Uleiuri, grăsimi, ceruri animale sau vegetale ;
Numărul produselor pentru care avantajele comparativ a crescut este foarte mic. Aici este vorba
despre astfel de produse cum sunt: zahărul, uleiurile şi grăsimile vegetale, articolele industriei de
confecţii, îngrăşăminte neprelucrate şi confecţii. Cel mai mult s-au extins avantajele comparative
relevate vis-a vis de CSI.
Sectoarele care au avut un avantaj comparativ relevat (ACR) în creştere pe perioada 2000-2009
sunt :
Relativ exporturilor mondiale, UE şi CSI :
1. Zahăr, produse din zahăr , miere ;
2. Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile ;
3. Articole şi accesorii de îmbrăcăminte ;
4. Îngrăşăminte neprelucrate ;
5. Încălţăminte ;
Relativ exporturile mondiale:
6. Hrană pentru animale ;
Relativ exporturile CSI :
6. Produse din piele şi blănuri neprelucrate ;
7. Hrană pentru animale ;
8. Lână, fibre, textile, materiale şi produse din acestea ;
9. Produse medicinale şi farmaceutice ;
10. Instrumente şi aparate de control, profesionale şi ştiinţifice ;
11. Echipament, aparate pentru industria de bază ;
12. Uleiuri, grăsimi, ceruri animale sau vegetale ;
De asemenea au fost extinse avantajele comparative pentru noi grupe de produse, dar foarte
puţine: aparate şi echipamente electrice; produse din piele şi blănuri neprelucrate, lână, fibre, textile,
materiale şi produse din acestea – comparativ cu UE, produse din metal, cauciuc şi alte articole
44
manufacturate care sunt grupate sub codul 89 în clasificator, aparate fotografice şi optice – comparativ
cu CSI.
Sectoarele care au avantaj comparativ relevat (ACR) în prezent, dar au avut dezavantaj comparativ
relevat (DCR) în 2000:
Relativ exporturilor mondiale, UE şi CSI :
1. Aparate şi echipament electric ;
Relativ exporturile mondiale:
2. Mobilă, paturi, saltele ;
3. Hrană pentru animale ;
4. Lână, fibre, textile, materiale şi produse din acestea ;
Relativ exporturilor UE:
2. Produse din piele şi blănuri neprelucrate ;
3. Lână, fibre, textile, materiale şi produse din acestea ;
Relativ exporturile CSI :
2. Produse din metal ;
3. Produse din cauciuc ;
4. Articole manufacturate diferite (89) ;
5. Aparate fotografice, optice, ceasuri ;
Importante sectoare în care Moldova este specializată în exterior sunt băuturile, legumele şi
fructele, uleiurile din fructe şi seminţe oleaginoase, confecţiile ş.a În acelaşi timp pentru unele
produse de o importanţă strategică în exporturile moldoveneşti se reduc treptat aceste avantaje,
precum este exemplul băuturilor, tutunului şi produselor din tutun, fructele şi legumele în UE şi CSI,
cereale şi produse cerealiere în CSI ş.a
Sectoarele care au înregistrat o reducere a avantajului comparativ relevat pe perioada 2000-2009:
Relativ exporturilor mondiale, UE şi CSI :
1. Băuturi ;
2. Tutun şi produse din tutun ;
3. Bunuri pentru călătorii genţi şi mărfuri similare ;
45
4. Piei şi blănuri, neprelucrate ;
5. Animale vii (în unii ani s-a înregistrat dezavantaj) ;
Relativ exporturile mondiale:
6. Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase,
7. Produse minerale nemetalice ;
Relativ exporturilor UE:
6. Legume şi fructe (un avantaj relevat mai mic în 2009 faţă de 2000, dar oarecum volatil
de la an la an, cu tendinţe de creştere –descreştere) ;
Relativ exporturile CSI :
6. Legume şi fructe (aceiaşi situaţi ca pe piaţa UE) ;
7. Cereale şi produse cerealiere ;
8. Produse minerale nemetalice ;
9. Uleiuri eterice, cosmetică şi produse de parfumerie ;
10. Materii animale sau vegetale neprelucrate ;
11. Construcţii prefabricate, aparate de iluminat, radiatoare pentru încălzire ;
Pe perioada 2000-2010, s-au pierdut avantajele în exportul de produse din lapte şi ouă de pasăre,
carne şi produse din carne, uleiuri şi grăsimi animale.
Sectoarele care au înregistrat o pierdere a avantajului comparativ relevat pe perioada 2000-2009:
Relativ exporturilor mondiale, UE şi CSI :
1. Produse din lapte şi ouă de păsări ;
2. Carne şi produse din carne ;
3. Uleiuri şi grăsimi animale ;
Relativ exporturile mondiale:
4. Materii animale sau vegetale neprelucrate ;
5. Construcţii prefabricate, aparate de iluminat, radiatoare pentru încălzire ;
46
6. Minereuri de metale şi metal uzat ;
Relativ exporturilor UE:
4. Materii animale sau vegetale neprelucrate ;
5. Construcţii prefabricate, aparate de iluminat, radiatoare pentru încălzire ;
6. Minereuri de metale şi metal uzat ;
7. Fibre textile şi deşeuri din acestea ;
Relativ exporturile CSI :
4. Aparate specializate pentru anumite activităţi industriale ;
5. Diferite produse şi preparate comestibile ;
6. Fibre textile şi deşeuri din acestea ;
De asemenea a fost calculat ACR pentru Moldova şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi CSI care
permite de a judeca asupra posibilităţilor de dezvoltare a relaţiilor comerciale bilaterale între aceste ţări.
Din primele 5 poziţii în care exporturile moldoveneşti se bucurau de un avantaj comparativ în anul
2000, numai băuturile,uleiurile şi seminţele oleaginoase şi-au menţinut poziţiile până în 2009, cu toate
că valoarea indicelui a scăzut pe această perioadă, cu precădere pentru băuturi. Astfel, în 2009 printre
primele cinci grupe de produse pentru care deţinem un avantaj relevat comparativ în comerţul exterior
se regăseau : băuturile, fructele şi legumele, uleiul de seminţe, zahărul ţi produsele din zahăr, uleiurile şi
grăsimile vegetale stabile.
Luând în vizoriu câteva ţări din regiune, mai exact Ucraina, România, Polonia, Federaţia Rusă şi Cehia
se observă o diferenţă de specializare între exporturile moldoveneşti şi ale acestor ţări, Moldova
specializându-se mai mult pe produse agroalimentare, cu o valoare adăugată joasă ( vezi tabelul 3.2.4).
47
Tabelul 3.2.4: 5 poziţii cu cel mai înalt avantaj comparativ relevat în exportul diferitor ţări din estul
Europei, 2009 comparativ cu 2000
2000 2009
Bauturi Bauturi
Tutun si produse din acestea Fructe si legume
Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase
Piei şi blănuri, neprelucrate Zahăr, produse din zahăr, miere
Uleiuri şi grăsimi animale Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile
Încălţăminte Încălţăminte
Articole şi accesorii de îmbrăcăminte Plută şi lemn
Plută şi lemn Tutun şi produse din tutun
Îngrăşăminte minerale sau chimice Animale vii
Animale vii Mobilă, paturi, saltele
Petrol şi produse petroliere Bunuri pentru călătorii, genţi şi mărfuri similare
Bunuri pentru călătorii, genţi şi mărfuri similare Hîrtie, carton şi articole din acestea
Hîrtie, carton şi articole din acestea Piei şi blănuri, neprelucrate
Materiale plastice, forme primare Produse din plută şi lemn (exclusiv mobilă)
Carne şi produse din carne Îngrăşăminte minerale sau chimice
Energie electrică Energie electrică
Construcţii prefabricate, aparate de iluminat,
radiatoare pentru încălzirea centrală
Produse din cauciuc
Cărbune, cocs şi brichete Autovehicule
Produse din metal Produse din metal
Produse din cauciuc Construcţii prefabricate, aparate de iluminat,
radiatoare pentru încălzirea centrală
Fier şi oţel Fier şi oţel
Îngrăşăminte minerale sau chimice Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile
Minereuri de metale şi metal uzat Cereale şi produse cerealiere
Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile Îngrăşăminte minerale sau chimice
Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase Ulei din seminţe şi fructe oleaginoase
Gaz natural şi lichefiat Gaz natural şi lichefiat
Îngrăşăminte minerale sau chimice Îngrăşăminte minerale sau chimice
Metale neferoase Petrol şi produse petroliere
Petrol şi produse petroliere Plută şi lemn
Produse chimice neorganice Cărbune, cocs şi brichete
Ucraina
Rusia
Moldova
Romania
Polonia
Cehia
Sursa: calculele efectuate de autori în baza bazei de date statistice a comerţului internaţional WITS disponibil la:
http://wits.worldbank.org/WITS/WITS/Results/Queryview/QueryView.aspx?Page=DownloadandViewResults&Download
=true
Mai mult sau mai puţin structura exporturilor moldoveneşti se aseamănă cu structura exporturilor
Ucrainei a căror cele mai mari avantaje comparative se referă anume la astfel de produse cum sunt
uleiurile şi grăsimile vegetale stabile şi uleiurile din seminţe oleaginoase, cerealele şi produsele
cerealiere, dar şi unele resurse naturale de care dispune din abundenţă: fierul şi oţelul, îngrăşăminte
naturale sau chimice, cărbune e.t.c De asemenea, mai mult sau mai puţin se aseamănă şi cu structura
României a cărei cele mai multe avantaje se concentrează în exportul produselor din industria uşoară. În
acelaşi timp, se resimte o diferenţă mare pentru produsele în care are cele mai mari avantaje relevate –
Rusia şi Cehia. Acestea din urmă sunt specializate mai cu seamă în exportul de combustibili minerali şi
corespunzător, de produse manufacturate.
48
Aceste date, pot fi confirmate şi de valorile indicelui de similaritate, calculat pentru structura exportului
moldovenesc şi a ţărilor date, la care s-a mai adăugat şi Turcia, din simplu considerent că s-ar părea ca
Turcia este un important concurent pentru produsele moldoveneşti pe piaţa internaţională, mai cu seamă
pentru produsele agroalimentare.
Indicele de similaritate a exporturilor a fost calculat după metodologia Finger şi Kreinin 22
pentru
exporturile Moldovei şi cele ale Cehiei, României, Ucrainei, Rusiei, Poloniei, Turciei pe piaţa mondială.
Indicele poate lua valori între 0 şi 100. Daca structura exporturilor a ţărilor a şi b sunt similare, atunci
vom avea Xi (ac) = Xi (bc) pentru fiecare produs i, şi respectiv indicele va lua valoarea 100. Şi din
contra, în cazul în care exporturile între aceste ţări sunt absolut diferite, indicele va lua valoarea 0
(Finger and Kreinin 1979).
Pentru analiza calculelor s-au luat în consideraţie câteva aspecte:
─ Evoluţia indicelui de similaritate pe categorii de produse, respectiv: produse agroalimentare şi
uleiuri şi grăsimi;
─ Schimbarea gradului de similaritate în 2009 comparativ cu 2000;
Din calculele efectuate, care sunt reflectate rezumativ în tabelul 3.2.5 şi mai detaliat în anexa 4 pot fi
deduse următoarele concluzii:
─ Indicele reflectă un grad mai mare de similaritate a structurii exporturilor moldoveneşti cu cele
ale Turciei (45,94 - care se datorează în mare parte similarităţii exporturilor de produselor
agroalimentare şi uleiurilor, precum şi produselor industriale, mai cu seamă , din industria
uşoară), României (42,33 – în mare parte datorită exporturilor produselor manufacturate, în
special, din industria uşoară), Ucraina;
─ Este o mare discrepanţă între structura exporturilor noastre cu cele ale Rusiei (10,49) datorită
ponderii foarte mari în exporturile ruseşti a resurselor minerale. De asemenea, este o diferenţă
22 Indicele de similaritate a exporturilor (Finger and Kreinin) se calculează după formula:
Si (ab,c) = { i
Minimum [ Xi (ac), Xi (bc) ] } 100
Unde
Si (ab, c) – similaritatea între exporturile ţărilor a şi b pe o piaţă comună c pentru bunul i;
Xi (ac) – reprezintă ponderea bunului i în ecporturile ţării a către ţara (grupul de ţări) c ;
Xi (bc) - reprezintă ponderea bunului i în ecporturile ţării b către ţara (grupul de ţări) c ;
49
relativ mai mare şi de exporturile Cehiei, care de asemenea exportă cantităţi relativ mai mari de
resurse minerale şi produse manufacturate;
─ Comparativ cu anul 2000, în 2009 exporturile moldoveneşti au reflectat o structură mai
asemănătoare exporturilor ţărilor date, cu excepţia Rusiei – pentru care indicele a rămas relativ
similar şi cel mai mic;
─ A sporit gardul de similaritate a exporturilor de produse agroindustriale, băuturi şi tutun şi
uleiuri, cu aproape toate ţările cu excepţia României (probabil ca urmare, pe de o parte
pierderilor de specializare a exporturilor acestor produse în Moldova, iar pe de altă parte
diversificarea exporturilor celorlalte ţări).
Tabelul 3.2.5 : Indicele de similaritate al exporturilor Moldovei comparativ cu unele ţări, 2009
comparativ cu 2000
Diviziune
SITC rev 3
Cehia Polonia România Rusia Ucraina Turcia
2000
1+4 45,76 41,33 42,36 28,73 33,50 43,28
2+3 24,14 23,93 21,42 5,11 27,50 33,79
5+6+7+8+9 43,42 40,38 56,07 21,15 27,33 60,69
Total 24,62 30,86 35,55 10,84 25,26 45,66
2009
1+4 46,68 42,19 38,04 37,77 43,33 60,32
2+3 24,66 23,37 27,69 9,32 38,92 27,57
5+6+7+8+9 41,24 42,02 54,00 18,98 30,56 52,15
Total 33,04 35,23 42,33 10,49 37,45 45,94
Sursa: calculele efectuate de autori în datelor statistice ale comerţului internaţional COMTRADE
50
CONCLUZII
Este unanim recunoscut faptul că competitivitatea a devenit o condiţie primordială pentru fiecare
economie în asigurarea unei dezvoltări durabile. În acelaşi timp, sub aspect teoretic, asupra conceptului
de competitivitate nu s-a ajuns la un consens în abordare, din cauza complexităţii fenomenului în cauză.
Totodată există o unanimitate referitor la ipoteza că competitivitatea unei economii poate fi sporită
orientarea eforturilor spre asigurarea pe termen lung a unei dezvoltări sustenabile, ceea ce presupune în
sensul cel mai general – un nivel înalt de viaţă al populaţiei, respectiv un nivel înalt al veniturilor reale
pe cap de locuitor şi al productivităţii.
Îndelungatul proces de tranziţie şi înalta vulnerabilitate a economiei naţionale la şocuri, atât interne cît şi
externe, pun în evidenţă modelul deficient de dezvoltare a Republicii Moldova şi indică asupra nivelului
redus ai competitivităţii naţionale. Cu toate că în decursul existenţei Republicii Moldova ca stat
independent s-a reuşit o oarecare creştere al nivelului PIB pe cap de locuitor (de la 400USD în 1995 la
1515 USD anul 2009) – care deseori este utilizat ca unul din indicatorii competitivităţii naţionale, totuşi
acesta rămâne a fi foarte mic comparativ cu ţările din regiune, nemaivorbind de ţările dezvoltate.
Cu toate că, competitivitatea reflectă atât performanţele obţinute atât pe piaţa internă, cît şi pe cele
externe (reflectate prin indicatori ai comerţului exterior), în realizarea prezentului studiu efortul a fost
direcţionat spre analiza performanţei exporturilor. Cauza acestei abordări rezultă din premiza că
asigurarea competitivităţii unei economii depinde de obţinerea unui succes de durată pe pieţele externe,
iar exporturile sunt considerate un „instrument” ce ar putea deveni un catalizator important al creşterii
economice. Capacitatea unei economii de a-şi menţine succesul pe piaţa externă, poate fi măsurată şi
prin cota deţinută în exporturile mondiale (ceea ce indică şi asupra capacităţii şi succesului
întreprinderilor naţionale de a concura pe piaţa externă). Din păcate, trebuie de constatat că şi această
variabilă, care indică asupra competitivităţii, pentru Republica Moldova e una foarte modestă, în 2009
acesta reprezentă 0,1%23
, iar evoluţia sa istorică a fost nesemnificativă.
Totodată, performanţa întreprinderilor, atât în interiorul şi exteriorul ţării este determinată decisiv de
mediul lor intern şi de existenţa unui climat de afaceri favorabil, un cadru de reglementare transparent şi
nediscriminatoriu, politici stabile, un mediu macroeconomic cu prospecte optimiste de dezvoltare.
Rapoartele internaţionale a căror obiect de studiu fac aprecierea competitivităţii economiilor lumii şi a
23 Ponderea exporturilor moldoveneşti în cele mondiale a scăzut în 2009 comparativ cu 1992, când a constituit 0,012%, dar
puţin în creştere comparativ cu anul 2000 – în care a reprezentat 0,007%. (sursa:
http://unctadstat.unctad.org/TableViewer/tableView.aspx)
51
mediului lor de afaceri, atribuie Republicii Moldova reuşite modeste. Raportul Competitivităţii Globale
2010-2011 plasează Moldova pe poziţia 94 din 139 de ţări, iar Raportul Doing Business pe poziţia 90
din 183 de ţări.
Deşi în studiu au fost luaţi în vizor un număr restrâns de indicatori, analiza acestora ne permite să facem
o viziune asupra performanţelor exporturilor naţionale. Analiza acestor indicatori au scos în lumină
următoarele tendinţe:
Perioadă de după aderarea Moldovei la OMC, a fost caracterizată prin liberalizarea comerţului
exterior. Pe acest fundal majorarea importurilor a devansat cu mult ritmul de creştere a
exporturilor, astfel ponderea exporturilor în PIB s-a redus de la 36,6% în 2000 la 23,85% în
2009, iar cota importurilor în PIB a crescut de la 60,26% până la mai mult de 80% în anii 2007
şi 2008, totuşi în 2009 acest indicator a revenit la valoare de 60,74%. Drept rezultat s-a redus şi
gradul de acoperire a importurilor prin exporturi de la 60,73% în 2000 la 39,27% în 2009 şi s-a
deteriorat soldul balanţei comerciale, deficitul căreia în 2008 a atins cea mai critică valoare de
peste 3,3 miliarde USD, ceea ce a reprezentat 54,60% din PIB;
Din 2000 s-a înregistrat o creştere de aproape 2 ori a exporturilor pe cap de locuitor, în 2009
aceasta constituind 357 dolari USD. Însă acest indicator este cu mult mai mic ca în alte ţări din
regiunea Europei Centrale şi de Est, cum ar fi Ucraina – 0,8, România – 1,8 mii, Polonia – 3,5
mii, Ungaria – 8,3 mii, Cehia – 10,8 mii;
Exporturile moldoveneşti au înregistrat o uşoară diversificare, valoarea indicelui de concentrare
pe produs s-a redus de la 0,23 în 2000 la 0,15 în 2009. Totuşi, până în 2006, nivelul de
diversificare a exporturilor era destul de jos. Acest fapt era cauzat de ponderea înaltă, deţinută de
vinuri în exporturile Moldovei. Nivelul concentrării în CSI este mai mare ca în UE. În acelaşi
timp exporturile au un grad mai mare de concentrare decât alte ţări din regiune – România
(0,10), Bulgaria (0,11), Cehia (0,10), Polonia (0,08), egal cu cel al Ucrainei, dar relativ mai mare
decât în alte ţări CSI – Rusia (0,38), Belarus (0,30)24
. La fel, ca număr de categorii de produse
conform clasificatorul SITC, cu 3 coduri, numărul produselor exportate de către Moldova este
mai mic ca în alte ţări din regiune;
Calculul gradului de specializare, în baza indicelui Lafay, a arătat că în primele 10 grupe de
mărfuri în care este specializat exportul Republicii Moldova predomină produsele agro-
alimentare, inclusiv cu un grad jos de prelucrare, şi cele ale industriei uşoare, ca: băuturile,
24 Gradul înalt de concentrare a exporturilor în Rusia şi Bielarus se datorează în mare marte ponderii mari a exporturilor de
resurse minerale şi combustibili în total exporturi.
52
articolele şi accesoriile de îmbrăcăminte, legumele şi fructele, uleiul de seminţe şi fructe
oleaginoase, cerealele şi produsele cerealiere ş.a. Cu toate că este în descreştere cel mai înalt
grad de specializare se înregistrează la exportul articolelor de îmbrăcăminte, băuturilor,
legumelor şi fructelor. Această tendinţă este determinată pe de o parte de creşterea mai rapidă a
importului (în perioada 2001-2009 ritmul mediu anual de creştere fiind de 19,6%) comparativ cu
exportul (în perioada 2001-2009 ritmul mediu anual de creştere fiind de 12,8%), iar pe de altă
parte de căderea agriculturii şi a industriei naţionale, care între anii 2005-2009 a înregistrat un
ritm mediu anual de descreştere, producţia agricolă cu 0,1%, iar producţia industrială cu 4,6%,
inclusiv fabricarea vinului 14,3% şi articolelor de îmbrăcăminte cu 4,2%;.
Calculul altui indicator - ACR, de asemenea, arată o tendinţă generală de pierdere a specializării.
De asemenea s-au redus şi poziţiile pentru care Moldova are avantaje comparative pe piaţa UE
de la 21 la 18 poziţii. În acelaşi timp a crescut numărul produselor pentru care avem avantaje
comparative în CSI, şi în special - Rusia, care au înregistrat o creştere de la 31 la 32 de poziţii în
2009, şi respectiv de la 36 la 40 poziţii în Rusia, ceea ce reprezintă 60% din grupe (conform
clasificatorului SITC). ACR se înregistrează cu precădere la produsele agroalimentare, băuturi,
tutun şi produse ale industriei uşoare, acestea sporind atât comparativ cu UE cît şi cu CSI, cu
precădere pentru exportul de: zahăr, produse din zahăr, miere, uleiuri şi grăsimi vegetale stabile,
articole şi accesorii de îmbrăcăminte, îngrăşăminte neprelucrate, încălţăminte ;
Indicele ACR prezintă valori mai mari comparativ cu ţările CSI, în special Rusia, decât cu UE
datorită gradului de concentrare pe produse mai mic în acestea din urmă;
Atât calculul ACR cît şi a indicelui de similaritate a exporturilor indică asupra unui grad mai
înalt de similaritate a structurii exporturilor moldoveneşti cu cele turceşti, ucraineşti, româneşti,
ceea ce ar însemna că aceste ţări pot face reală concurenţă exporturilor moldoveneşti pe alte
pieţe. În acelaşi timp, gradul mic de similaritate cu alte ţări cum ar fi Rusia, Cehia, inică asupra
existenţei unor oportunităţi de dezvoltare a relaţiilor comerciale bilaterale;
În 2009 s-a înregistrat o creştere a similarităţii structurii exporturilor moldoveneşti cu alte ţări
din regiune – Cehia, Polonia, Turcia, România ş.a, ceea ce se evidenţiază, mai cu seamă, pentru
exporturile de produse agroalimentare, fapt care se datorează pe de o parte reducerii treptate a
gradului de specializare în exportul unor produse agroalimentare tradiţionale pentru exporturile
naţionale, iar pe de altă parte diversificare exporturilor ţărilor dezvoltate, inclusiv în exportul de
produse agroalimentare. În acelaşi timp, relativ creşte decalajele de structură pentru exporturile
manufacturate.
53
Specializarea în ramurile tradiţionale de importanţă strategică pentru exporturile naţionale se pierd, iar
altele foarte greu se dezvoltă. Iar schimbările care ar părea pozitive, cum ar fi reducerea relativă a
gradului de concentrare şi sporirii gradului de similaritate a exporturilor cu cele ale unor ţări din Europa
Centrală şi de Est, nu se datorează nu schimbărilor calitative în exporturile moldoveneşti.
La această etapă, ies în evidenţă câteva probleme care necesită a fi soluţionate în vederea sporirii
competitivităţii exporturilor şi economiei naţionale:
Consolidarea cadrului de reglementare a afacerii în ţară şi implementarea autentică a reformelor
structurale, care ne-ar permite să ţinem pasul, cel puţin, cu ţările din regiune care se dezvoltă mai
rapid;
Dezvoltarea infrastructurii naţionale – un factor foarte important în dezvoltarea afacerilor şi
atragerea ISD şi care ar permite dezlocarea afacerilor pe tot teritoriul ţării, care în prezent sunt
concentrate cu precădere în marele centre urbane, şi asigurarea unui sistem instituţional
funcţional care ar încuraja dezvoltarea afacerilor – factori care la această etapă de dezvoltare a
economiei moldoveneşti sunt esenţiali pentru sporirea competitivităţii naţionale;
Pentru a spori performanţele exporturilor moldoveneşti se văd necesare o serie de schimbări
calitative şi cantitative: diversificarea pieţelor de export, diversificarea produselor exportate –
dezvoltarea avantajelor comparative existente, precum şi a altor noi, sporirea esenţială a calităţii
produselor exportate. Pentru obţinerea unor performanţe reale – calitatea produsului trebuie să
fie perceput ca un element vital în asigurarea succesului de lungă durată al exportatorilor;
Forţa de muncă ieftină, subvenţiile, deprecierea monedei sunt priviţi deseori ca factori care ar
spori creşterea competitivităţii. Pe termen scurt, în realitate aceştia pot servi ca instrumente de
asigurare a unor avantaje de preţ, dar pe termen lung aceştia pot avea un rol contraciclic, întrucât
competitivitatea în sensul cel mai complet înseamnă de a asigura succesul pe piaţa externă cu
produse calitative, având o forţă de muncă calificată, şi în condiţiile unei valute puternice;
Pentru a asigura o eficienţă a utilizării finanţelor publice destinate susţinerii producţiei naţionale
şi a exporturilor, care ar veni în acord cu obiectivele de dezvoltare a exporturilor, considerăm că
acestea ar trebui să fie orientate nu pe categorii de produse sau sectoare dar pe criterii bazate pe
performanţă: întreprinderi orientate spre export întreprinderi cu perspective reale de dezvoltare.
(spre exemplu poate fi prezentat cazul Belgiei, măsurile căreia de promovare ale exporturilor se
oferă cu prioritate în condiţiile în care: întreprinderile exportatoare de produse care sunt
prioritare pentru regiune; piaţa pe care se intenţiona a se realiza acţiunile de promovare:
reprezintă mai puţin de 10% din exporturile întreprinderii, dacă exporturile pe această piaţă au
54
scăzut cu mai mult de 50% timp de 3 ani sau pentru plasarea unui produs nou pe o piaţa deja
existentă).
Analiza realizată în acest studiu redă doar parţial imaginea performanţelor exporturilor naţionale. În
acest sens, consideram oportun continuarea studierii tematicii date în vederea creării unui tablou mai
amplu privind potenţialul real de dezvoltare a competitivităţii economiei naţionale.
55
BIBLIOGRAFIE
1. Dung Sung Cho, Hwy –Chung Moon, From Adam Smith to Michael Porter; Singapore, 2000;
2. Franziska Blunck, What is competitiveness? Disponibil la: http://www.caps.am/data.php/877.pdf
(accesat 25.08.2010);
3. L. Lachaal, La competitivite : Concepts, definitions et applications. Disponibil la:
http://ressources.ciheam.org/om/pdf/c57/01600240.pdf (accesat 25.08.2010);
4. PricewaterhouseCoopers Développement, Les facteurs et indicateurs de la compétitivité des
entreprises de services rendus à 'l'industrie disponibil la:
http://www.industrie.gouv.fr/biblioth/docu/dossiers/sect/pdf/compet.pdf
5. Porter, M.. The Competitive Advantage of Nations, Free Press, Mc MüIlan, New York, 1990;
6. Rugman Alan, D' Cruz Joseph; Fast Forward: Improving Canada’s international competitiveness;
Kodak Canada Inc, Toronto, 1991(pg. 12);
7. Rusu, Corneliu. Creşterea competitivităţii. Managementul performanţei. Bucureşti, 2008;
8. World Bank, Doing Business 2010: Reforming through difficult times, accesibil la
http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/annual-
reports/english/db10-fullreport.pdf;
9. World Bank, Doing Business Report 2011 in Moldova : Making a difference for entrepreneurs
accesibil la
http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/profiles/country/db1
1/mda.pdf;
10. World Bank, Doing Business Report 2011: Making a difference for entrepreneurs,
http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/annual-
reports/english/db11-fullreport.pdf;
11. World Economic Forum, Global Competitiveness Report 2007-2008;
12. World Economic Forum, Global competitiveness Report 2008-2009;
http://www.weforum.org/documents/gcr0809/index.html
13. World Economic Forum, Global competitiveness Report 2010-2011;
http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf;
14. Yrd.Doз.Dr. Levent Kösekahyaoğlu, An analysis of the similarity between exports of turkey and
the EU12
15. Л.Н. Чайникова, В.Н. Чайников. Конкурентоспособность предприятия; Тамбов.
издательство Тгту 2007;
16. http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD/countries?display=default
56
17. http://gcr07.weforum.org/;
18. http://investinmoldova.md/index.php;
19. http://members.shaw.ca/compilerpress1/Anno%20Garelli%20CN%20Fundamentals.htm;
20. http://mibes.teilar.gr/conferences/2007/poster/Dragomir-Vochita.pdf;
21. http://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=399;
22. http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/profiles/country/db1
1/mda.pdf;
23. http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents/annual-
reports/english/db10-fullreport.pdf;
24. http://www.doingbusiness.org/custom-query;
25. http://www.industrie.gouv.fr/biblioth/docu/dossiers/sect/pdf/compet.pdf
57
ANEXE
58
ANEXA 1
Consideraţiuni asupra diamantului competitiv al lui M. Porter
Factorii de producţie
Forţa de muncă, specializarea abilitaţilor, tehnologie, finanţare etc.
Avantajul competitiv se construieşte nu pe factorii moşteniţi, ci pe cei creaţi prin: investiţii
consistente, specializare;
Necesarul de investiţii şi specializarea asigură o barieră la intrarea înaltă, care protejează
avantajul competitiv;
Libera circulaţie a factorilor de producţie amplifică, paradoxal, constrângerile (emigraţia a
crescut costurile salariale şi a redus productivitatea relativă).
Cererea internă
Caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor
naţionale, prin: preferinţe, sofisticare, dimensiune; în consecinţă, prin presiunea indusă
asupra costurilor, a inovaţiei şi a calităţii.
Industrii conexe
Existenţa unor industrii conexe competitive la nivel internaţional este o condiţie a succesului
într-un domeniu;
Un sector sau o firmă nu pot excela izolat de restul reţelei economice pe care se sprijină,
decât accidental
Este o constrângere localizată geografic şi, în consecinţă, este greu de compensat; necesită, în
sine, ca precondiţii, o bună calitate a celorlalte elemente ale diamantului competitiv.
Strategia firmei
Diferitele metode de management, orizontul de performanţă investiţională, dimensiunile
firmelor, tipul de poziţionare pe piaţă;
Tipul de economii de scară pe care le permite sectorul şi /sau le exploatează firma:
economii interne: costul unitar depinde de dimensiunile firmei, şi nu neapărat de
dimensiunile industriei respective;
economii externe: costul unitar depinde de dimensiunile industriei, şi nu neapărat de cele
ale firmei.
Politicile guvernamentale:
Investiţiile în infrastructură, educaţie, cercetare-dezvoltare;
Politicile sectoriale şi regionale;
Stabilitatea macroeconomică.25
25 www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=8265...1
59
ANEXA 2
Numărul de produse din exportul naţional dezagregat la 3 poziţii conform nomenclatorului SITC 326
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Mondial 261 261 260 260 260 260 260 260 260 260
China 254 255 255 255 256 256 256 257 256 258
Singapore 256 257 256 258 257 257 257 257 257 256
Turcia 256 256 256 259 255 258 258 256 257 259
Statele unite 257 258 257 258 258 258 257 258 260 260
Uniunea Europeană (EU) 260 260 260 260 260 260 260 260 260 260
Bulgaria 246 245 246 244 248 250 253 252 249 250
Republica Cehă 247 246 247 248 251 257 257 251 257 257
Germania 257 257 257 257 257 258 257 257 258 258
Ungaria 238 242 241 242 251 252 245 241 240 241
Polonia 247 250 249 253 254 257 255 258 257 253
România 242 244 245 243 249 247 242 249 247 251
Comunitatea Statelor
Independente (CSI) 261 259 259 260 260 260 258 259 259 259
Belarus 251 245 240 241 240 236 234 236 236 234
Kazakhstan 188 182 179 193 200 195 199 195 210 211
Republica Moldova 217 222 222 219 226 165 161 233 227 173
Federaţia Rusă 261 259 259 259 259 259 258 258 259 258
Ucraina 246 246 248 247 249 253 255 253 253 247
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice UNCTAD, disponibil la:
http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.asp
26 Clasificatorul SITC rev 3 , conţine 261 grupe (coduri cu 3 cifre) http://unstats.un.org/unsd/class/family/family2.asp?Cl=14.
60
ANEXA 3
Concentrarea sectorială a exporturilor moldoveneşti comparativ cu alte ţări din lume
( indicele Herfindahl - Hirschman )
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
China 0,45 0,45 0,46 0,47 0,46 0,46 0,45 0,45 0,46 0,45
Singapore 0,46 0,46 0,47 0,49 0,49 0,49 0,48 0,48 0,48 0,47
Turcia 0,58 0,55 0,56 0,54 0,51 0,53 0,47 0,46 0,47 0,51
Statele Unite 0,26 0,26 0,26 0,26 0,26 0,27 0,27 0,27 0,27 0,26
Uniunea Europeana (EU) 0,17 0,16 0,17 0,18 0,18 0,19 0,19 0,2 0,21 0,22
Bulgaria 0,54 0,51 0,51 0,49 0,49 0,49 0,49 0,5 0,49 0,45
Republica Cehă 0,43 0,41 0,39 0,38 0,4 0,4 0,41 0,41 0,4 0,4
Germania 0,29 0,26 0,26 0,28 0,28 0,29 0,29 0,29 0,31 0,32
Ungaria 0,36 0,33 0,35 0,37 0,38 0,4 0,36 0,42 0,38 0,43
Polonia 0,43 0,44 0,46 0,45 0,45 0,44 0,43 0,42 0,42 0,43
România 0,55 0,54 0,58 0,55 0,56 0,51 0,47 0,44 0,4 0,43
Comunitatea Statelor
Independente (CSI) 0,6 0,58 0,6 0,6 0,59 0,6 0,59 0,57 0,57 0,59
Belarus 0,55 0,55 0,52 0,52 0,54 0,57 0,58 0,58 0,59 0,58
Kazakhstan 0,83 0,81 0,81 0,79 0,78 0,76 0,75 0,75 0,74 0,78
Republica Moldova 0,72 0,72 0,74 0,73 0,76 0,72 0,69 0,68 0,68 0,69
Federaţia Rusă 0,65 0,64 0,65 0,66 0,65 0,65 0,64 0,62 0,61 0,64
Ucraina 0,61 0,59 0,61 0,57 0,58 0,61 0,59 0,59 0,61 0,6
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice UNCTAD,
disponibil la: http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.as
61
ANEXA 4
Indicele de specializare Lafay al exporturilor Republicii Moldova calculat conform clasificatorului
SITC rev3
62
Sursa: calcule efectuate de autori în baza datelor BNS
63
ANEXA 5
Indicele de similaritate a exporturilor Republicii Moldova cu exporturilor unor ţări din regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale
Indicele de similaritate a
exporturilor
2009 2000
Cehia Polonia Romania Rusia Ucraina Turcia Cehia Polonia Romania Rusia Ucraina Turcia
33,04 35,23 42,33 10,49 37,45 45,94 24,62 30,86 35,55 10,84 25,26 45,66
0 Animale vii 0,18 0,18 0,18 0,00 0,02 0,02 0,10 0,39 0,39 0,00 0,04 0,01
1
Carne şi produse din
carne 0,16 0,16 0,16 0,03 0,16 0,16 0,14 1,00 0,13 0,02 1,44 0,05
2
Produse din lapte şi ouă
de păsări 0,48 0,48 0,10 0,08 0,48 0,26 0,61 0,76 0,07 0,10 0,95 0,08
3 Peşte, crustacee, moluşte 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4
Cereale şi produse
cerealiere 0,77 1,08 2,28 1,26 6,07 1,45 0,73 0,31 0,38 0,17 1,04 1,47
5 Legume şi fructe 0,33 1,92 0,32 0,08 1,22 5,24 0,34 2,43 0,46 0,07 0,42 6,57
6
Zahăr, produse din zahăr,
miere 0,24 0,31 0,23 0,05 0,46 0,29 0,20 0,48 0,10 0,06 0,73 0,73
7
Cafea, ceai, cacao,
condimente 0,22 0,22 0,12 0,14 0,22 0,22 0,10 0,10 0,03 0,06 0,10 0,10
8 Hrană pentru animale 0,17 0,27 0,20 0,09 0,68 0,07 0,16 0,16 0,17 0,02 0,26 0,04
9
Diverse produse şi
preparate comestibile 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,18 0,18 0,03 0,05 0,04 0,18
11 Băuturi 0,42 0,35 0,19 0,11 1,07 0,17 0,46 0,18 0,20 0,06 0,19 0,14
12
Tutun şi produse din
tutun 0,33 1,08 1,22 0,15 0,54 0,74 0,29 0,20 0,02 0,02 0,53 1,79
21
Piei şi blănuri,
neprelucrate 0,02 0,08 0,04 0,02 0,01 0,01 0,11 0,15 0,24 0,14 0,18 0,09
22
Ulei din seminţe şi fructe
oleaginoase 0,24 0,10 1,30 0,04 2,51 0,09 0,34 0,02 0,36 0,19 1,26 0,08
23 Cauciuc neprelucrat 0,08 0,08 0,01 0,08 0,00 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
24 Plută şi lemn 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
25
Pastă de lemn şi deşeuri
de hârtie 0,07 0,04 0,02 0,07 0,00 0,01 0,07 0,07 0,07 0,07 0,00 0,00
26
Fibre textile şi deşeuri
din acestea 0,02 0,02 0,02 0,01 0,01 0,02 0,21 0,17 0,15 0,04 0,03 0,21
27
Îngrăşăminte
neprelucrate 0,11 0,09 0,06 0,25 0,69 0,69 0,24 0,32 0,13 0,29 0,49 0,49
64
28
Minereuri de metale şi
metal uzat 0,54 0,54 0,54 0,54 0,54 0,54 0,53 0,68 1,18 0,96 1,18 0,65
29
Materii animale sau
vegetale neprelucrate 0,11 0,13 0,06 0,01 0,13 0,11 0,11 0,38 0,11 0,01 0,12 0,23
32 Cărbune, cox si brichete 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
33
Petrol şi produse
petroliere 0,36 0,36 0,36 0,36 0,36 0,36 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
34 Gaz natural şi lichefiat 0,06 0,02 0,06 0,06 0,04 0,06 0,02 0,07 0,08 0,08 0,08 0,05
35 Energie electrică 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
41
Uleiuri şi grăsimi
animale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,00 0,00 0,01 0,01
42
Uleiuri şi grăsimi
vegetale stabile 0,07 0,15 0,26 0,26 3,94 0,24 0,07 0,01 0,18 0,07 0,65 0,26
43
Uleiuri, grăsimi, ceruri
animale sau vegetale 0,02 0,01 0,01 0,00 0,02 0,02 0,02 0,02 0,01 0,00 0,02 0,02
51
Produse chimice
organice 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
52
Produse chimice
neorganice 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
53
Extracte tanante sau
coloranţi 0,06 0,06 0,06 0,05 0,06 0,06 0,25 0,25 0,05 0,11 0,25 0,25
54
Produse medicinale şi
farmaceutice 1,19 1,22 1,30 0,10 0,39 0,46 0,57 0,49 0,23 0,10 0,29 0,54
55
Uleiuri eterice, cosmetică
şi produse de parfumerie 0,67 0,67 0,61 0,22 0,53 0,67 0,62 0,62 0,29 0,14 0,18 0,62
56
Îngrăşăminte minerale
sau chimice 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
57
Materiale plastice, forme
primare 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
58
Materiale plastice, forme
neprimare 0,26 0,26 0,26 0,08 0,26 0,26 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
59
Materiale şi produse
chimice 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,15 0,15 0,11 0,15 0,15 0,15
61
Produse din piele şi
blănuri prelucrate 0,07 0,16 0,24 0,05 0,39 0,11 0,12 0,37 0,23 0,06 0,37 0,18
62 Produse din cauciuc 0,46 0,46 0,46 0,24 0,41 0,46 0,18 0,18 0,18 0,18 0,18 0,18
63
Produse din plută şi lemn
(exclusiv mobilă) 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13
64
Hârtie, carton şi articole
din acestea 0,27 0,27 0,27 0,27 0,27 0,27 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22
65
65
Lână, fibre textile,
materiale şi produse din
acestea 1,82 1,16 2,17 0,09 0,46 2,56 1,53 1,53 1,53 0,38 0,87 1,53
66
Produse minerale
nemetalice 2,00 1,85 0,46 0,70 0,74 2,00 3,14 2,23 1,74 0,32 0,88 3,14
67 Fier şi oţel 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
68 Metale neferoase 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08
69 Produse din metal 1,50 1,50 1,50 0,51 1,50 1,50 1,14 1,14 1,14 1,14 1,01 1,14
71
Echipament şi aparate
generatoare de energie
electrică 0,28 0,28 0,28 0,28 0,28 0,28 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13
72
Aparate specializate
pentru anumite activităţi
industriale 0,67 0,67 0,67 0,33 0,67 0,67 1,41 1,41 0,97 0,46 1,21 1,16
73
Strunguri pentru
prelucrarea metalelor,
maşini0unelte 0,17 0,17 0,17 0,05 0,17 0,17 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13 0,13
74
Echipament, aparate
pentru industria de bază 1,41 1,41 1,41 0,46 1,41 1,41 1,98 1,98 1,98 0,90 1,98 1,54
75
Calculatoare şi aparate de
birou 0,10 0,10 0,10 0,07 0,10 0,10 0,21 0,21 0,21 0,06 0,11 0,21
76
Aparate pentru
telecomunicaţii, TV,
audio, video 0,18 0,18 0,18 0,18 0,18 0,18 0,61 0,61 0,61 0,13 0,47 0,61
77
Aparate şi echipament
electric 8,08 7,18 8,08 0,55 4,40 6,21 1,13 1,13 1,13 0,75 1,13 1,13
78 Autovehicule 0,87 0,87 0,87 0,54 0,87 0,87 0,34 0,34 0,34 0,34 0,34 0,34
79
Alt echipament de
transport 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22 0,27 0,27 0,27 0,27 0,27 0,27
81
Construcţii prefabricate,
aparate de iluminat,
radiatoare pentru
încălzirea centrală 0,22 0,22 0,22 0,04 0,17 0,22 0,50 0,50 0,48 0,03 0,10 0,50
82 Mobilă, paturi, saltele 1,74 2,00 2,00 0,09 0,53 1,16 0,25 0,25 0,25 0,08 0,25 0,25
83
Bunuri pentru călătorii,
genţi şi mărfuri similare 0,12 0,06 0,25 0,00 0,01 0,11 0,13 0,06 0,27 0,00 0,01 0,12
84
Articole şi accesorii de
îmbrăcăminte 1,15 2,19 7,49 0,03 1,39 11,31 2,19 6,06 16,03 0,23 2,86 16,03
85 Încălţăminte 0,35 0,28 2,02 0,01 0,35 0,28 0,59 0,82 0,82 0,02 0,46 0,41
66
87
Instrumente şi aparate de
control, profesionale şi
ştiinţifice 0,80 0,76 0,80 0,30 0,47 0,28 0,65 0,50 0,23 0,56 0,38 0,19
88
Aparate fotografice,
optice, ceasuri 0,04 0,04 0,04 0,02 0,04 0,04 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03
89
Misc. manufactured
articles n.e.s. 2,22 2,22 1,39 0,26 0,89 2,22 0,55 0,55 0,55 0,55 0,38 0,55
93 Spec. transact not classed 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,29 0,29 0,29 0,29
96
Coin, not being legal
tender 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
97 Gold, non-monetary 0,02 0,02 0,00 0,00 0,02 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Sursa: calcule efectuate de autori în baza datelor statistice disponibile pe COMTRADE
