Analiza-comparativă-a-gradului-de-accesare-al-FEADR-in-Romania-și-Spania

8/13/2019 Analiza-comparativ-a-gradului-de-accesare-al-FEADR-in-Romania-i-Spania

1/43

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

Masterul Managementul Proiectelelor de Dezoltare Rural! "i Regional!

Analiza comparativ a gradului de accesare al FEADR

pentru Romnia i Spania

Coordonator: Student:Conf.univ.dr. Rdulescu Carmen

Brboi Oana - Diana Anu l ,grupa


2/43

Bucure!ti

"#"

Cuprins

Introducere....

$ediul rural din %&.....................................................................................................................'

Rom(nia)))))))))))))))))))))))))))))).))......*

Spania ))))))))))))))))))))))))))))))).)).....+

Capitolul ! Analiza diagnostic a spa"iului rural din Romnia i Spania......#

. Spa iul rural............................................................................................................................

1.2 ndicatori la nivelul economiei na ionale)))))))))))))))).............#

." opula ia din mediul rural.................................................................................))).)../

.' ndicatori la nivelul agriculturii))))))))))))))))))))).)..../

Capitolul $ %anagementul &ondurilor europene pentru dezvoltarea rural

'n Romnia i 'n Spania......$

Capitolul Analiza gradului de accesare al FEADR 'n Romnia i Spania....$(

'. A0A Cre!terea competitivit1ii sectoarelor agricol !i forestier)))))).)))..'

'." A0A " 2mbunt1irea mediului !i a spa1iului rural)))))))))))..)))....'*

'.' A0A ' Calitatea vie1ii 3n 4onele rurale !i diversificarea economiei rurale))))))...'+

'.* A0A * A5a 6&AD&R)))))))))))))))))))...))))))..'7

Capitolul )

*ropuneri pentru 'm+unn"irea managementului &ondurilor europene pentru

dezvoltare rural 'n vederea creterii gradului de accesare...(

,i+liogra&ie

2


3/43

ntroducere

8onele rurale ale %& sunt o parte esen1ial din imaginea !i identitatea %niunii. 2n ba4a

unei defini1ii standard, peste 9 din teritoriul %& are un caracter ;rural< !i constituie cminul a

peste /+ din popula1ia %&. $ai mult dec(t at(t, impresionanta varietate !i frumuse1e a

peisa=elor confer %& caracterul su unic - de la mun1i la step, de la mari pduri la c(mpuri

3ntinse. Aceasta face ca politica de de4voltare rural s fie un domeniu de importan1 vital.

Cre!terea animalelor !i silvicultura rm(n factori esen1iali pentru utili4area terenurilor !i

gestionarea resurselor naturale din 4onele rurale ale %&, repre4ent(nd, 3n acela!i timp, o

platform pentru diversificarea economic 3n comunit1ile rurale. rin urmare, consolidarea

politicii de de4voltare rural a devenit o prioritate pentru %niune.

$ulte dintre 4onele rurale se confrunt cu probleme semnificative. C(teva dintre3ntreprinderile active 3n sectorul cre!terii animalelor !i 3n cel forestier 3nc mai trebuie s depun

eforturi pentru a deveni competitive. $ai general, venitul mediu pe cap de locuitor este mai

sc4ut 3n 4onele rurale dec(t 3n cele urbane, competen1ele sunt 3n numr mai mic, iar sectorul

serviciilor este mai slab de4voltat. De asemenea, gospodrirea mediului rural implic de cele mai

multe ori un cost financiar.

e de alt parte, mediul rural din &uropa este de o mare bog1ie. >urni4e4 materii prime

esen1iale. ?aloarea locurilor de odi@n !i recreere pe care le ofer, remarcabile prin frumuse1ealor, este evident. Asemenea plm(nilor no!tri, este un teren de lupt 3mpotriva sc@imbrilor

climatice. $ul1i oameni sunt atra!i de ideea de a locui !isau de a lucra aici, cu condi1ia s aib

acces la servicii !i infrastructur corespun4toare.

olitica de de4voltare rural a %& vi4ea4 solu1ionarea problemelor cu care se confrunt

4onele noastre rurale !i e5ploatarea poten1ialului acestora.

Romnia este situat 3n partea de sud est a &uropei Centrale, 3ntr-un spatiu cuprin4(nd o

parte 3nsemnata a arcului carpatic, cursul inferior al Dunrii !i desc@iderea acesteia spre $area3


4/43

eagr. Aceast subunitate regional a &uropei Centrale poate fi denumit spatiul carpato-

danubian.

Relie#ul $ natura a fost foarte generoas cu Rom(nia, 1ara a crui relief nu este doar variat

dar !i armonios distribuit. Relieful este aran=at 3n trei mari eta=e, bine diferen1iate: cel mai 3nalt

repre4entat de $un1ii Carpati, cel de mi=loc de Subcarpa1i dealuri !i podi!uri, si cel mai =os

repre4entat de c(mpii, de vaile r(urilor si de Delta Dunrii. rincipala caracteristica a reliefuluirom(nesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.

$un1ii se 3ntind 3n form de arc 3n partea central acoperind ' din suprafa1a 1rii,

dealurile !i podi!urile care pornesc 3n continuare ocup '+, iar c(mpiile, ce se 3ntind 3n sudul !i

3n vestul 1rii, cam ''. ornind din centru cu odi!ul ransilvaniei cu o altitudine de *##-

+##mE care e 3ncercuit ca de o coroan de $un1ii Carpa1i cu 3naltimi ce depsesc "/## de m, cel

mai 3nalt fiind v(rful $oldoveanu, "/**mE continum cu dealurile care 3ncing ca o curea muntii

ele nu depasesc ### de metri inaltimeE.6a est !i la sud Carpa1ii se continu cu Subcarpa1ii, care au o gene4 similar cu a

mun1ilor dar 3nl1imi mai mici ###-/##mE, !i la vest cu Dealurile de ?est, care nu depsesc

'##-*## m altitudine. 2n est !i sud-est se 3ntind doua platouri - odi!ul $oldovei !i odi!ul

Dobrogei cu 3nal1imi 3ntre *## !i +## de metri.

C(mpiile - vec@i funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si

sunt =oase si foarte plate. ntre Carpati si Dunare se afla C(mpia Rom(na, Fgr(narulF tarii, iar in

vestul tarii se intinde C(mpia de ?est, strabatuta de multe r(uri. Ase4area in scari a reliefului

duce la aceeasi dispo4itie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a ase4arilor umane

ClimaRom(niei este determinat 3n primul r(nd de po4i1ia sa pe glob, precum !i de

po4i1ia sa geografic pe continentul european. Aceste particularit1i confer climei un caracter

temperat continental cu nuan1e de tran4i1ie.

&5tinderea teritoriului rii pe aproape /G de latitudine impune diferenieri mai mari 3ntre

sudul i nordul rii 3n ceea ce privete temperaturadec(t e5tinderea pe circa # GC de

longitudine, astfel dac temperatura medie anual 3n sudul rii se ridic la circa GC, 3n nordul

rii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai cobor(te cu circa ' GC. 2ntre

e5tremitatea vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce la GC

# GC 3n vest, 9 GC 3n estE

Agricultura *+ din suprafata totala este cultivata, iar9 se foloseste ca pasune. $ai

mult de un sfert din populatie este anga=ata in agricultura. erenurile arabile, foarte fertile, se

gasesc in 4one de ses din Campia ransilvaniei, Campia Romana, $oldova si campiile din vestul

tarii. Se cultiva pretutindeni grau,porumb, floarea-soarelui sfecla de 4a@ar si cartofi. 6anga

Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in $oldova in 4one viticole.

>ermele au fost colectivi4ate in timopul regimului comunist, dar in 99 guvernul restabilirea

4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83


5/43

proprietatii privete a parcelelor pana la # @ectare. "7 din teritoriul tarii este acoperit de paduri,

industria de c@erestea si de mobila sunt de4voltate.

%egetatiaadurile, care in antic@itate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata

a Rom(niei e5cept(nd sud-estul tariiE, au facut loc treptat terenurilor agricole. n 4ilele noastre

padurile ocupa "+," +.'++.### @aE din suprafata tarii, const(nd in paduri de fag in =ur de "

milioane @aE, de ste=ar , milioane @aE, paduri de conifere ,9 milioane @aE. Se mai int(lnesc si

alte specii precum carpen, plop, frasin, tei.asunile alpine acopera arii e5tinse la altitudini ce

depasesc .## m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. este *##.### @a +,' din

suprafata totalaE sunt afectate in mod vi4ibil au devenit arideE de poluarea cu compusi sulfurici

sau cu alti compusi proveniti din emisiile industrial.

&auna Rom(niei a fost !i este 3nca una din cele mai bogate !i variate din &uropa,

con1in(nd specii rare sau c@iar unice pe continent. Capra neagr, ursul brun, cerbul carpatin,lupul, r(sul, =derul, coco!ul de munte sunt specii ce populea4a mun1ii, iepurii, vulpile, mistre1ii,

caprioarele, pot(rnic@ile, pitpalacii sunt int(lniti pe dealuri si in 4ona de c(mpie. Delta Dunarii cu

o arie de /.#/# Hm ptra1i din care *,'*# Hm ptra1i pe teritoriul Rom(nieiE ram(ne sanctuarul

pasarilor salbatice si a pestilor crap, stiuca, salau, somn, etc.E. Sturionii de la care se obtine

caviarulE pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, @eringii, calutii de mare, c@efalii in

$area eagra. escuitul intensiv si cresterea poluarii la care s-a adaugat si bracona=ul in ultimii

aniE au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. &5tinderea 4onelor

populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de v(natoare au sca4ut cu #-"#

in ultimii ani.

Protec'ia mediuluipreocuparile pentru protec1ia mediului natural s-au facut resim1ite

3nca de la sf(r!itul secolului al 00-lea, c(nd s-a facut tran4i1ia de la atitudinea de admirare

pasiv a frumuse1ilor naturii la cea activ de ac1ionare pentru protec1ia ei !i de prevenire a

e5ploatrii abu4ive a bogatiilor naturale. rima lege pentru protec1ia mediului 6egea pentru

rotectia $onumentelor aturiiE a fost adoptata in 9'# si, un an mai t(r4iu, a luat fiinta Comisiapenru rotectia $onumentelor aturii care functionea4a si asta4i sub patrona=ul Academiei

Rom(niei. n pre4ent sunt in =ur de +'# de 4one prote=ate in Rom(nia, acoperind o suprafata

totala de ."##.### @a. n afara de acestea e5ista trei re4ervatii ale biosferei, * parcuri nationale

si '+" re4ervatii naturale. arcul ational Rete4at care a luat fiinta in 9'/E, arcul ational

Rodna care a luat fiinta in 99#E si Delta Dunarii re4ervatie infiintata in 9'E au fost incluse de

%&SCO in cadrul re4ervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii prote=ate.

Spania este o 1ar situat 3n sud-vestul &uropei, membr a%niunii &uropene. 2n nord-

est se 3nvecinea4 cu >ran1a !i Andorade-a lungul $un1ilor irinei. >ace parte din eninsula

beric3mpreun cu ortugalia !i Iibraltar,av(nd de asemenea dou ar@ipelaguri, situate unul 3n

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gibraltarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gibraltar


6/43

$area $editeran nsulele BaleareE !i cellalt 3n Oceanul Atlantic nsulele CanareE. De

asemenea, de Spania apar1in dou mici teritorii din nordul Africiicare includ ora!ele autonome

Ceuta !i $elillaE, precum !i enclava 6liviadin irinei.

ClimaSpaniei este 3n principal temperat !i mediteraneanJ e5ist veri calde 3n interior,

mai degrab cu condi1ii moderate !i 3nnorate pe coast. ernile sunt 3nnorate !i reci 3n interior,

regiunile de pe coast fiind relativ temperate.

Relie&.eritoriul de ba4 al Spaniei este dominat de platouri 3nalte !i de lan1uri

muntoase ca !i irineii!iSierra evada. Din acesti mun1i i4vorsc mai multe r(uri importante,

precum agus, &bro,Duero, Iuadiana!iIuadalKuivir. De-a lungul coastelor se gsesc c(mpii

aluvionare, din care cea mai mare este IuadalKuivir 3n Andalu4ia. Spania se invecinea4a la est cu

$area $editerancon1in(nd nsulele BaleareE, la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gsesc, pe

coasta African,nsulele Canare.

Economia capitalist mi5t a Spaniei suport un B care pe o ba4 per capita

repre4int # din cel al economiilor vest-europene. Iuvernul su de centru-dreapta a lucrat cu

succes pentru a c(!tiga aderarea la primul grup de 1ri ce au lansat moneda unic european pe

ianuarie, 999. Administra1ia lui Lose $aria A4nar a continuat s sus1in liberali4area,

privati4area, !i deregularea economiei !i a introdus unele reforme pentru ta5e 3n final.Moma=ula

sc4ut vi4ibil sub administra1ia lui A4nar, dar rm(ne una din cele mai mari rate din %niunea

&uropean,la '. Iuvernul 3ncearc s fac progrese viitoare 3n sc@imbarea legilor de munc

!i reformare sc@emelor depensie, care sunt c@eia sus1inerii at(t a avansrii economiei interne a

Spaniei, c(t !i a competitivit1ii e5terne 3ntr-un mediu cu o moned unic.

Spania este cea de-a doua destina1ie turistic din lume !i are *7 de aeroporturi. Ocup

locul ' 3n &uropa !i locul 7 3n lume 3n ceea ce prive!te industria constructoare de ma!ini. este

" dintre ve@iculele produse 3n Spania sunt e5portate 3n peste 9# de 1ri.

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Balearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceutahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lliviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Climahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sierra_Nevada_(Spania)http://ro.wikipedia.org/wiki/Tagushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ebrohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guadianahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guadalquivirhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Balearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_Intern_Bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Jose_Maria_Aznarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pensie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Balearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceutahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melillahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lliviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Climahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sierra_Nevada_(Spania)http://ro.wikipedia.org/wiki/Tagushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ebrohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guadianahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guadalquivirhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Balearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_Intern_Bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Jose_Maria_Aznarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pensie&action=edit&redlink=1


7/43

2n al patrulea trimestru din "##, economia Spaniei s-a comprimat cu !i a intrat 3n cea

mai adanc recesiune din 99'e 3ntreg anul "##, economia s-a comprimat cu #,7 fa1 de

anul "##7.

2n "# Spania se confrunt cu mari probleme datorate cri4ei economice.

Anali4a diagnostic a spa1iului rural din Rom(nia !i Spania

. Spa iul rural

Rom(nia se bucur de un poten1ial de de4voltare important, 3ns nefolosit. Cu o suprafa1

total de "' mii Hm"!i o popula1ie de peste " milioane de locuitori, Rom(nia,

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/1993


8/43

este ca mrime, cel de-al doilea nou stat membru al %niunii &uropene, dup olonia. &a

repre4int + din suprafa1a total a %niunii &uropene !i * din popula1ia acesteia. nvesti1iile !i

competitivitatea din Rom(nia constituie 3nc elemente care trebuie 3mbunt1ite, pentru a se reu!i

o accelerare a cre!terii economice !i asigurarea unei convergen1e a veniturilor cu cele din %&.

8onele rurale dispun de un poten1ial de cre!tere substan1ial !i au un rol social vital.

Conform defini1iei din legisla1ia na1ional, 4onele rurale din Rom(nia acoper 7,apro5imativ ".9/ desateorgani4ate 3n "./* de comuneE din teritoriul 1rii, cuprin4(nd */,

din popula1ie !i anume, 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a popula1iei din 4onele rurale

a rmas relativ constant de-a lungul anilor la circa */, locuitoriHm"E. Defini1ia OCD& pentru

no1iunea de ruralitate* conduce la cifre u!or diferite, 3ns permite compara1iile pe plan

interna1ional. De!i asemntoare din punctul de vedere al distribu1iei 3n teritoriu, popula1ia

Rom(niei are un nivel de ruralitate mult mai pronun1at, ponderea popula1iei rurale din Rom(nia

reflect inciden1a mai mare a acesteia fa1 de alte 1ri din %&, unde a!e4rile rurale sunt mai pu1inpopulate !i la scar mai redus, ca alternativ fa1 de concentrrile urbane. $ulte dintre aceste

comunit1i rurale contribuie, 3ntr-o mic msur, la cre!terea economic, 3ns 3!i pstrea4

structura social !i modul tradi1ional de via1.

Cele mai rurali4ate =ude1e e5clu4(nd =ude1ul lfovE sunt D(mbovi1a, cu +9,9+ din

popula1ie locuind 3n mediul rural, urmat de Iiurgiu, cu +9,/, eleorman ++,7'E, Suceava

++,'E Bistri1a-sud +',E, etc. 6a polul opus se afl =ude1ele cel mai puternic

urbani4ate: Nunedoara cu doar "',#* popula1ie rural, Bra!ov "/,*/E, Constan1a "9,#E,

Sibiu '',*+E, Clu= '',#E, Brila '*,+E, imi! '9,"7E.

opula1ia rural nu este distribuit uniform. &5ist diferen1e semnificative din punctul de

vedere al densit1ii popula1iei, pe tot teritoriul Rom(niei. $a=oritatea comunelor cu mai pu1in de

/# locuitoriHm"sunt grupate 3n partea de vest a 1rii, comparativ cu 4onele din est !i din sud,

unde predomin comunele, cu densit1i ale popula1iei de /#-## locuitoriHm". Cele mai populate

4one rurale sunt cele din nord-estul 1rii, unde rata natalit1ii este ridicat, !i 3n regiunile din sud,

puternic industriali4ate 3n perioada comunist. &5ist mari disparit1i, determinate 3n special de

influen1a reliefului la nivel regional !i =ude1ean. 2n acest conte5t, se remarc cele "* de comune !i

ora!e care se suprapun 3n totalitate sau par1ial cu Re4erva1ia Biosferei Delta Dunrii unde

densitatea medie a popula1iei este de ",7 locuitoriHm".

Irad de rurali4are Rom(nia

8
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sathttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sat


9/43

Dac la sf(r!itul anilor 7# S(ania era considerat o 1ar agrar-industrial, marea

proprietate funciar de1in(nd ponderea principal 3n structura propriet1ii agricole, dup moartea

dictatorului >rancisco >ranco !i instaurarea pe tron a regelui Luan Carlos al -lea, Spania a intrat

3ntr-o nou etap a de4voltrii sale, parcurg(nd at(t etapele democrati4rii vie1ii politice, c(t !i pe

cele ale de4voltrii industriale, mai ales dupa aderarea la %niunea &uropean.

roduc1iile agricole repre4int o surs de e5port important pentru economia spaniol, cele

mai e5tinse fiind cele de gr(u, or4 si ov4 3n 4ona centralE, de porumb !i ore4 3n nordul !i sudul

1riiE. De asemenea, deosebit de de4voltat este cultura de legume, 4ar4avaturi !i msline locul

3n lume 3n produc1ia de mslineE, de bumbac, tutun, sfecl de 4a@r, plante citrice !i, nu 3n ultimul

r(nd, viticultura cu renumitele vinuri de 0eres, $alaga, Alicante etcE.

Sectorul 4oote@nic este deosebit de bine repre4entat 3n economia spaniol, 3n special prin

cre!terea !i e5portul de ovine, cornute mari !i porcine Ialicia, Catalunia si &stremaduraE.

otodat, o de4voltare impresionant a cunoscut-o pescuitul, fapt care a condus !i la ne3n1elegeri

puternice cu celelalte state membre ale %niunii &uropene.

1.2ndicatori la nivelul economiei na1ionale

9


10/43

a) Suprafa1 Hm"E

)ara Su(ra#a'a*+m(,Spania /#*.+*/Rom(nia "'.'9

6a nivel de suprafa1, Rom(nia este de ", ori mai mica dec(t Spania. Spania repre4int,''

din suprafa1a %niunii &urope, pe c(nd Rom(nia repre4int /, '.

b) opula1ie mil locE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4

S(ania

*".'*/.'*" *'.#'.#'/ *'.7/."/# **.*7*.+' */."'."/9 */.".7"

Rom5nia ".7."/" ".+/./" ".+#."' "./+/.9 "./".+"7 ".*9.++

Rom(nia P locul 7%&E

Spania P locul /%&E

Densitatea (o(ula'iei 6n -.7. 8

- Spania : 9', locHmp

- Rom(nia : 9#, locHmp

- %.&. : ",9 locHmp

10


11/43

2n ceea ce prive!te popula1ia, Spania 3nregistrea4 un trend ascendent, cresc(nd 3n fiecare an,

a=ung(nd 3n anul "##9 la o popula1ie */,",7" mil locJ aceast cre!tere este datorat 3n mare

msur sporului natural po4itiv, cre!terii economice, nivelului ridicat de trai.

cE Blocuitor eurolocE

Bloc 3n Rom(nia este mult sub media european, situ(ndu-se pe penultimul loc 3n

"##9, 3n fa1a Bulgariei. Cea mai mare valoare a Bloc este de + /## euroloc, 3n "##. otodat,

evolu1ia B-ului din Rom(nia are un trend ascendent, dator(ndu-se 3n bun parte intrrii 3n %&.

11

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4

S(ania9.7## "#.9## "".'## "'./## "'.9## "".9##

Rom5nia ".## '.7## *./## /.## +./## /./##


12/43

Bloc 3n Spania are valori de peste 9 ### euroloc, peste media european, fiind de

',+7 ori mai mare dec(t nivelul B-ului din Rom(nia. rendul Blocuitor este ascendent, cea

mai bun valoare 3nregistr(ndu-se 3n anul "## !i fiind de "'.9## euroloc. Decala= dintre cele

dou 1ri se e5plic prin diferen1ele politice, sociale, educa1ionale.

d) Rata infla1iei E

2n ceea ce prive!te Spania, rata infla1iei se men1ine 3n cote normale, cu o singur e5cep1ie,

anul "##, an 3n care s-au resim1it primele efecte ale cri4ei !i care au generat de asemenea o

3ndreptare a cet1enilor 1rii spre consum, mrind astfel cererea de bunuri 3n condi1iile 3n care

oferta rm(ne nesc@imbat. Acest lucu a dus la atingerea nivelului de *, a ratei infla1iei,nivelul cel mai 3nalt din perioada anali4at. otodat, 3n anul"##99 Spania este primul

stat din 4ona euro care raportea4, de la 3nceputul cri4ei financiare mondiale, scderea

pre1urilor la consumatori, respectiv o infla1ie negativ de -#," puncte .

12

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4S(ania ', ',* ',+ ", *, -#,"Rom5nia ,9 9, +,+ *,9 7,9 /,+


13/43

e) Rata !oma=ului E

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4

S(ania #.+ 9." ./ .' .' .#Rom5nia . 7." 7.' +.* /. +.9

Moma=ul a cunoscut 3n Rom(nia un nivel ridicat, 3n primul r(nd datorit restructurrilor

e5istente la nivelul marilor agen1i economici. Cea mai bun valoare s-a 3nregistrat 3n anul "## P

de /, , iar cea mai nefavorabil valoare a fost de , 3n anul "##*.

2n Spania, acest indicator atinge valoarea minim 3n "##7 ,'E !i valoarea ma5im 3n

"##9 E.

fE mporturi mil. euroE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4S(ania ++./7 '.7 ##.#+ #/.#/ +./# 79.*"Rom5nia .9// ".#/+ *.9' *.7"+ 7.'" #.'

13


14/43

Cea mai mare valoare a importurilor 3n Spania s-a 3nregistrat la nivelul anului "##, de

+./# milioane euro iar cea mai sc4ut valoare la nivelul anului "##*, de ++./7 mil euro. . 2n

ceea ce prive!te Rom(nia, valorile cele mai ridicate sunt la nivelul anului "##, respectiv 7 '"milioane euro.

gE &5porturi mil. euroE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3 -..4S(ania '7.+/ *".79 *9.# /*.#" /."' *.9Rom5nia *.79+ +.+/7 7.+' ."77 9.9" 7.*+

n ceea ce priveste e5porturile in ca4ul Spaniei valorile cele mai ridicate se gasesc in anul

"##, /."' milioane euro. n ca4ul Romaniei cele mai ridicate valori ale e5porturilor se regasesc

tot in anul "## insumand 9.9" milioane euro.

14


15/43

1.3 opula1ia din mediul rural

opula1ia activ a Rom(niei era de 9,+ milioane persoane 3n "#, din care 9,'

milioane persoane ocupate !i 7'#.### de !omeri, Rata de ocupare a popula1iei 3n v(rsta de munca

/-+* aniE a fost de /,/ 3n "#, iar rata !oma=ului conform standardelor B$ de 7,*.

ivelul ratei de ocupare a popula1iei 3n varsta de "#-+* ani a fost de +",, la o distan1

de 7," puncte procentuale fa1 de tinta national de 7# stabilit 3n conte5tul Strategiei &uropa

"#"#. Rata de ocupare a popula1iei 3n varsta de munca /-+* aniE de /,/ s-a redus fa1 de anul

anterior cu #,' puncte procentuale.

Surs: >AOSA

Din graficul de mai sus se poate observa c popula1ia rural din Rom(nia este 3n continu

scdere pe c(nd 3n Spania aceasta este relativ constant.

.* ndicatori la nivelul agriculturii

oten ial agricol

aE Suprafa a agricol pe categorii de folosin mii @aE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3

S(ania "9#7 "9+* "+' "##* "79##

15


16/43

Rom5nia *'# *# *#'9 '/*+ '/*+

Din anali4a suprafe ei agricole a Spaniei se constat faptul c cea mai mare suprafa

este ocupat de terenul arabil, av(nd o agricultur de4voltat i eficient, cu un grad ridicat de

mecani4are. Astfel, 3n medie, 3n perioada anali4at suprafa a aferent categoriilor de folosin

este urmtoarea:

16


17/43

- eren arabil " 7*, mii @a

- ?ii i live4i *++," mii @a

- uni i f(ne e #9'/,* mii @a

6a nivelul anului "##, terenul arabil repre4int **,# din suprafa a agricol a rii,

viile i live4ile 7,"# din suprafa a agricol iar p unile i live4ile '7,99.

Suprafa a agricol a Rom(niei are apro5imativ aceea i structur 3n cei / ani supu i anali4ei,

suprafa a medie pe categorii de folosin fiind urmtoarea:

- eren arabil "",+ @a

- ?ii i live4i **,+ @a

- uni i f(ne e *+7 @a

Ce trebuie remarcat este faptul c la nivelul anului "## terenul arabil repre4ent +*,'

din suprafa a agricol a rii cel mai mare procent din perioada anali4atE, viile i live4ile

",7+ din suprafa a agricol cel mai mic procent din perioada anali4atE iar p unile i live4ile

'",/ cel mai mic procent din perioada anali4atE.

17


18/43

- eren arabil mii @aE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3

S(ania '#"/ "9' "7"# "/+ "/##Rom5nia 9/ 9/ 9'9 //' 7"

eren arabilloc

-../ -..0 -..1 -..2 -..3

S(ania #,'#7 #,' #,"+ #,"77 #,"7"Rom5nia #,* #,* #,* #,*# #,*

Din tabelul de mai sus se observ c 3ncrctura de teren arabil pe o persoan este de #,*

@a 3n medie, la nivelul Rom(niei i de #," @a la nivelul Spania.

- ?ii i live4i mii @aE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3

S(ania *9'" *9' */ *# *##

Rom5nia *"9 /# *+9 *+# '7/

18


19/43

- uni i f(ne e

-../ -..0 -..1 -..2 -..3S(ania * '"# #'/ #+# #+##Rom5nia *7+ *+/ *+' */'' **/#

bE Suprafe e irigate

-../ -..0 -..1 -..2 -..3S(ania '** '*/ ''"# '' ''Rom5nia '"7 *+ 9+ '"# "/7

19


20/43

2n ca4ul suprafe elor irigate, acestea 3nregistrea4 valori foarte ridicate 3n ca4ul Spaniei.Astfel, 3n Spania, suprafa irigat 3nregistrea4 valori 3ntre '' mii @a i '*/ mii @a. 6a

nivelul Rom(niei, suprafe ele irigate sunt mult mai mici dec(t 3n ca4ul Spaniei, aceasta i din

faptul c suprafa a Rom(niei este de ", ori mai mica dec(t cea a Spaniei, valorile cele mai

mari fiind de '"7 mii @a. otodat, in(nd cont de valoarea cea mai mare 3nregistrat, suprafa a

irigat repre4int "7,'" 3n ca4ul Spaniei i de doar ',7* 3n ca4ul Rom(niei.

cE $ecani4are 3ncrctura pe tractorE

- umr tractoare

20

-../ -..0 -..1 -..2 -..3

S(ania "*77 "++"/ "// "97/* '"+/#Rom5nia 7 7'#*' 7*/+' 7*##' 7*79#


21/43

- 2ncrctura pe tractor @atractorE

Q teren arabilviilive4i nr tractoare

-../ -..0 -..1 -..2 -..3S(ania *.'9 #."' '.7 '.*# '.7Rom5nia /*.' /*.7 /'.9 /.79 /".#'

2n Spania unui tractor ii este atribuit o suprafa de ",9 @a, pe c(nd 3n Rom(nia 3ncrctura

pe un tractor este de /",#' @a 3n anul "##, diferen a fiind de apro5imativ '9,#/ @a.

21


22/43

dE C@imi4are substan a activ la @aE

- Consum de 3ngr minte c@imice toneanE

7440 7441 7442 7443 7444 -... -..7 -..-

S(ania+7##

"9"## "#79## "'+7### "'99+' "*9*## "9/## "/97##Rom5nia '+'*## *""### '/### '+#### "'7### '#*"79 '+9*7 '"+"'

2n ceea ce prive te Spania, consumul total de 3ngr minte c@imice are o valoare mult

mai mare, fiind cu 7#-# mai mare dec(t cel de la nivelul Rom(niei. Astfel, 3n Spania se

3nregistrea4 valori ale consumului de 3ngr minte de peste ## ### tonean.

- Consum de 3ngr minte c@imice@a Hg@aE

-../ -..0 -..1 -..2 -..3S(ania 7".97 +"."" +".+/ 7#.* *7.+9

Rom5nia "+.9 '"./' "/.* "./ "9.'7

22


23/43

". $anagementul fondurilor europene pentru de4voltare rural 3n Rom(nia!i 3n Spania

23


24/43

De4voltarea rural a devenit cel de-al doilea pilon al oliticii Agricole Comune odata cu

elaborarea documentului strategic Agenda "###, iar ratiunile care au stat la ba4a acestei deci4ii

sunt:

1. propor1ia foarte mare P # - pe care o de1in suprafe1ele agricole relativ la suprafa1a

%niunii &uropene.

2. obiectivul primordial de coe4iune economic !i social al %niunii &uropene

Obiectivelepoliticii de de4voltare rural:

ameliorarea e5ploata1iilor agricoleJ

garantarea siguran1ei !i calit1ii produselor agricoleJ

asigurarea unor niveluri stabile !i ec@itabile ale veniturilor fermierilorJ

protec1ia mediuluiJ

de4voltarea de activit1i complementare !i alternative generatoare de locuri de munc,

pentru a contracara procesul de depopulare a 4onelor agricole !i a 3ntri substan1a

economic !i social a 4onelor ruraleJ

3mbunt1irea condi1iilor de munc !i via1 3n 4onele rurale !i promovarea !anselor egale.

rincipalele fonduri europene ce pot fi accesate 3n vederea ob1inerii unei de4voltri rurale

durabile a statelor memebre ale %niunii &uropene sunt lanul a1ional de De4voltare Rural

"##7 P "#'J rogramul Opera1ional pentru escuit "##7 P "#'J >ondul &uropean pentru

Iarantare 3n Agricultur.

rogramul a1ional de De4voltare Rural "##7 P "#' DRE repre4int documentul

programatic 3n ba4a cruia sunt accesate sumele alocate Rom(niei, din >ondul &uropean Agricol

pentru De4voltare Rural, pentru perioada de programare "##7- "#'. Alocarea financiar din

>ondul &uropean pentru Agricultur si De4voltare Rural >&ADRE, acordat pentru

implementarea rogramului a1ional de De4voltare Rural DRE 3n perioada "##7 P "#' este

de ."*,"# mil. &uro. 6a aceasta, se adaug contribu1ia na1ional, de la bugetul de stat, 3n

valoare de .97", mil. &uro.>&ADR repre4int >ondul &uropean Agricol pentru De4voltare Rural !i a fost accesat 3n

urma aprobrii rogramului a1ional de De4voltare Rural. >&ADR este un instrument al

%niunii &uropene prin care 1rilor membre li se acord fonduri pentru implementarea oliticii

Agricole Comune.

Rom(niei i-au fost acordate prin >&ADR ,"* miliarde euro, ceea ce repre4int o

adevrat finan1are pentru spa1iul rural. rin acest instrument se acord finan1are de /#-7# din

valoarea eligibil a proiectului.

Spaniei i-au fost acordate

24


25/43

rin intermediul lanului a1ional Strategic au fost stabilite patru direc1ii de finan1are prin

>&ADR, acestea fiind:

A5a P Cre!terea competitivit1ii sectoarelor agricol !i forestierJ

A5a " P 2mbunt1irea calit1ii mediului !i a 4onelor ruraleJ

A5a ' P 2mbunt1irea calit1ii vie1ii 3n 4onele rurale !i diversificare economiei

ruraleJ

A5a * P romovarea ini1iativelor locale de tip 6&AD&R.

>iecare dintre aceste patru direc1ii de finan1are cuprinde, la r(ndul su mai multe msuri,

fiecare msur av(nd un scop precis necesar de4voltrii spa1iului rural.

A0A

" ' *

$

T

S

%

R

A

- >ormare

profesional,

informare !i difu4are

de cuno!tin1e

"- Spri=in pentru

4ona montan

defavori4at

'" P Spri=in pentru crearea !i

de4voltarea de micro-

3ntreprinderi

*. mplementarea

strategiilor de de4voltare

local

" - nstalarea

tinerilor fermieri

""- Spri=in pentru

4one defavori4ate P

altele dec(t 4ona

montan

'' - 2ncura=area activit1ilor

turistice

*. Cre!terea

competitivit1ii

sectoarelor agricol !i

forestier

" - $oderni4area

e5ploata1iilor agricole

"'- l1i atura

"### pentru terenuri

agricole

'"" P Renovarea, de4voltarea

satelor, 3mbunt1irea

servicilor de ba4 pentru

economia !i popula1ia rural !ipunerea 3n valoare a mo!tenirii

rurale

*". 2mbunt1irea

mediului !i a spa1iului

rural

"" - 2mbunt1irea

valorii economice a

pdurii

"*- l1i pentru

agro-mediu

*'.Calitatea vie1ii

!i diversificarea

economiei rurale

"' - Cre!terea

valorii adugate a

produselor agricole !i

forestiere

""- rima

3mpdurire a

terenurilor agricole

*." mplementarea

proiectelor de

cooperare

25


26/43

"/ - 2mbunt1irea !i

de4voltarea

infrastructurii legate

de de4voltarea !i

adaptarea agriculturii

!i silviculturii

""'- rima

3mpdurire a

terenurilor non-

agricole

*.' >unc1ionarea

Irupurilor de Ac1iune

6ocal, dob(ndirea de

competen1e !i animarea

teritoriului

* - Spri=inirea

fermelor agricole de

semi-sub4isten1

""*- l1i atura

"### pentru terenuri

forestiere

*'-. Construc1ie

parteneriate public-

private

*" - 2nfiin1areagrupurilor de

productori

*'-". >unc1ionarea

Irupurilor de Ac1iune

6ocal, dob(ndirea de

competen1e !i animarea

teritoriului

*' P >urni4area de

servicii de consiliere

!i consultan1 pentru

agricultori.

entru o c(t mai bun gestionare a acestor fonduri europene 3n Rom(nia sunt implicate o

serie de institu1ii !i organisme, dintre acestea fac parte:

Autoritatea de management

Organismul intermediar

Beneficiarul

Autoritatea de plat

Autoritatea de certificare

Autoritatea de audit

Autoritatea de managementeste autoritatea public na1ional, regional, local sau un

organism public sau privat desemnat de ctre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia

sau mai multor programe opera1ionale. 2n Rom(nia aceast autoritate este repre4entat de

26


27/43

$inisterul Agriculturii !i De4voltrii RuraleJ 3n timp ce 3n Spania este repre4entat de

$inisterul Agriculturii, Alimnta1iei !i $ediului 2ncon=urator.

Organismele intermediare sunt institu1iile desemnate de autorit1ile de management,

care, prin delegare de atribu1ii de la acestea !isau de la autorit1ile de plat, implementea4

opera1iunile din programele opera1ionale.

Autorit1ile de management !isau autorit1ile de plat rm(n responsabile pentru3ndeplinirea corespun4toare a atribu1iilor delegate, precum !i a opera1iunilor finan1ate prin

instrumentele structurale.

2n Rom(nia organismele intermediare sunt repre4entate Agen1ia de l1i pentru

De4voltare Rural !i escuit, dar !i de Agen1ia de l1i !i nterven1ie pentru Agricultur.

Bene#iciarul este organismul sau societatea comercial cu capital public ori privat,

responsabil cu e5ecu1ia proiectelor sau a opera1iunilor finan1ate.

Autoritatea de (lat! "i certi#icarerepre4int organismul care elaborea4 !i 3naintea4

ctre Comisia &uropean cererile de plat !i prime!te de la aceasta sumele aferente >ondurilor

Structurale !i >ondului de Coe4iune.

2n Rom(nia acest organism este repre4entat de ctre $inisterul >inan1elor ublice.

Autoritatea de audit este repre4entat 3n Rom(nia de ctre Autoritatea de Audit din

cadrul Cur1ii Rom(ne de Conturi.

2n Spania a fost 3nfiin1at Re1eaua Rural a1ional, institu1ie care a fost pus 3n loc ca un

sistem integrat conceput pentru a consolida legturile, diseminarea e5perien1elor, constituind !i

un teren comun de cooperare pentru to1i actorii implica1i 3n de4voltarea rural durabil a acestei

1ri.

Aceast re1ea are trei obiective strategice principale:

2mbunt1irea punerii 3n aplicare a rogramului de De4voltare Rural "##7 P "#'

3n 3ntreg teritoriul ruralJ

$rirea capacit1ii de de4voltare a teritoriilor rurale !i promovarea abordrii de

jos n sus( abordare Leader )1;

romovarea cuno!tiin1elor despre mediul rural.

1Abordarea ;de =os 3n sus


28/43

Ca urmare a acestor obiective strategice, re1eaua 3!i propune s cree4e un cadru de

cooperare stabil 3ntre to1i actorii implica1i 3n de4voltarea rural durabil.

Aceast re1ea este compus din actori ce provin dintr-un spectru larg de sectoare, 3n

special administra1ie public, universit1i, federa1ii, parteneri sociali, asocia1ii profesionale, alte

re1ele rurale !i organi4a1ii non-guvernamentale. $ai e5act, administra1ia public include

departamentele relevante, precum $inisterul $ediului, al 8onelor Rurale !i al $ediului $arinJ

$inisterul Mtiin1ei !i novriiJ $inisterul &galit1ii !i $inisterul &conomiei.

Structura Re1elei a1ionale Rurale din Spania este descris 3n figura de mai =os !i

cuprinde:

Autoritate de $anagement A$ EJ

Direc1ia Ieneral de De4voltare Rural Durabil, din cadrul $inisterului$ediului, al 8onelor Rurale !i 8onelor $arine.

Autoritatea de Mangementpre4idea4 aceast re1ea, 3n timp ce %nitatea de Suport a

re1elei este responsabil pentru func1ionarea !i punerea 3n aplicare a planului su de lucru,

inclusiv evaluarea acesteia.

Comitetul de Monitorizareeste responsabil, 3mpreun cu Autoritatea de $anagement,

pentru controlul calit1ii punerii 3n aplicare a programului. Conducerea acestui comitet este

asigurat de ctre un pre!edinte, care este directorul general al De4voltrii Rurale Durabile !i este

compus din repre4enta1i ai Comisiei &uropene.

Organismul de Coordonareeste responsabil pentru coordonarea tuturor programelo de

de4voltare regional din Spania.28


29/43

Su:comitetul de ealuare este un instrument ce facilitea4 sc@imbul de cuno!tiin1e !i

este menit s spri=ine evaluarea programelor de de4voltare rural, precum !i generarea de noi

practici pentru punerea acestor programe 3n aplicare.

Su:comitetul ;eadereste necesar pentru a face sc@imb de iedei, e5perien1e, ac1iuni !i

concepte, noi de4bateri pentru o c(t mai bun comunicare 3ntre principalii actori de de4voltare

rural din Spania.


30/43

'. Anali4a gradului de accesare al >&ADR 3n Rom(nia !i 3n Spania

2ntr-o anali4 comparativ a datelor din tabelele privind gradul de accesare al >&ADR din

Rom(nia !i din Spania pot fi observate o serie de disparit1i 3n ceea ce prive!te propor1iile 3n care

aceste fondurile destinate de4voltrii spa1iului rural din cele dou 1ri, fonduri ce au fost accesate

3n perioada "##7 P "##9.

2n Rom(nia din totalul de ,"* mld euro au fost accesa1i 3n aceast perioad doar +"#,7

mil euro, ceea ce 3nseamn apro5imativ 7,'+J 3n timp ce 3n Spania din totalul de ,#/' mld euro

au fost accesa1i circa ,'# mld euro, ceea ce 3nseamn apro5imativ +,"7.

Din datele e5istente la nivelul Re1elei &uropene pentru De4voltare Rural reiese faptul c

e5ist disparit1i ma=ore 3ntre cele dou 1ri, 3n ceea ce prive!te gradul de aceesare al spri=inului

financiar alocat de ctre %niunea &uropeana prin intermediul >&ADR. Aceste disparit1i sunt

vi4ibile !i dac este anali4at fiecare a5 a >&ADR, dar !i fiecare msur ce compune o anumitaa5 a >&ADR.

A0A $TS%RA RO$UA SAA # +,'" , ,' # *",/* # ",// # ,'

" " "#,"" # ",/"' ',7 *,7"* # /,

30


31/43

A

0

A

"/ # #,"+ # #' # ','" # +'' # *,7* ,9 #*" # #

*' # #** # #Total A=a 7 /9/> 709/>

A

0

A

"

" / '7,""" +,9 **,"' # "",7"* *,/ "","/ # ,7"+ # #,7"" # '",'""" # #

""' # ',+/""* # #""/ # ,'""+ # ,7""7 # /,9/

Total A=a - 7791> --97>

A

0

A

'

' # ','" #,+ 9,''' #," 7,'" # /,"/

'"" / '",+'"' # "'' # #'* # *,

otal A5a ' .93> 7794>A

0

A

*

* # ,*" # #,"*' # ,9*" # #,7*' # *,/

otal A5a * .> -9->/ #,* ,'+ *9, -

OA6 292> 719?>

'. A=a 7 @Cre"terea com(etitiit!'ii sectoarelor agricol "i #orestier

31


32/43

- Spania -

-Romania-

6a nivelul Rom(niei nu a fost depus 3n perioada "##7 - "##9 niciun proiect care vi4ea4

ob1inerea de fonduri structurale prin intermediul msurii 777 $ &ormare (ro#esional!9

in#ormare "i di#uzare de cuno"tin'e 3n timp ce 3n Spania aceste fonduri, aferente acestei

msuri, au fost accesate 3n propor1ie de +,'.

$sura are ca obiective specifice cre!terea calit1ii managementului la nivel de ferm,

restructurarea !i moderni4area 3n sectoarele de procesare !i comerciali4are pentru produsele

agricole !i forestiere. 2mbunt1irea !i de4voltarea competen1elor necesare pentru persoanele care

sunt sau vor fi implicate 3n activit1i forestiere pentru practicarea unui management durabil al

pdurilor 3n vederea cre!terii suprafe1elor forestiere, prelucrrii lemnului !i valorificrii eficientea produselor pdurii.

32


33/43

2n ceea ce prive!te msura 77- @ Instalarea tinerilor #ermieri, aceasta a fost accesat 3n

propor1ie , 3n Spania, spre deosebire de Rom(nia, unde a fost accest doar 3n propor1ie de

,. Aceasta are ca obiectiv specific cre!terea veniturilor e5ploata1iilor conduse de tinerii

fermieri.

entru msura 7-7 @ Modernizarea e=(loata'iilor agricole situa1ia se pre4int astfel: la

nivelul Rom(niei au fost accesa1i apro5imativ " din total fonduri >&ADR destinate acesteimsuri, 3n timp ce 3n Spania gradul de accesare a fost de "#,. Aceast msura are ca obiective

principale:

introducerea !i de4voltarea de te@nologii !i procedee noi, diversificarea produc1iei,

a=ustarea profilului, nivelului !i calit1ii produc1iei la cerin1ele pie1ei, inclusiv a celei

ecologice, precum !i producerea !i utili4area energiei din surse regenerabileJ

adaptarea e5ploata1iilor la standardele comunitareJ

cre!terea veniturilor e5ploata1iilor agricole spri=initeJ

spri=inirea membrilor grupurilor de productori sau ai altor forme asociative 3n vederea

3ncura=rii fenomenului de asociere.

M!sura 7-- @ m:un!t!'irea alorii economice a (!durii a fost accesat 3n propor1ie de

"#, 3n Spania, iar spre deosebire 3n Rom(nia nu a fost deloc accesat, cu toate c Rom(nia se

confrunt cu un grad mare de defri!ri. Aceasta msur are ca obiectiv principal cre!terea

numrului de proprietari de pdure care 3mbunt1esc valoarea economic a pdurii la nivel de

e5ploata1ie forestierJ cre!terea suprafe1elor ocupate de pepiniere particulare.

M!sura 7-? @ Cre"terea alorii ad!ugate a (roduselor agricole "i #orestiere a fost

accesat 3n propor1ie de ',7 3n Rom(nia, iar 3n Spania apro5imativ *,7.

M!sura 7-0 $ m:un!t!'irea "i dezoltarea in#rastructurii legate de dezoltarea "i

ada(tarea agriculturii "i siliculturii are ca obiectiv specific cre!terea eficien1ei activit1ii

agricole prin 3mbunt1irea aprovi4ionrii cu input-uri !i o mai bun valorificare a produselor

re4ultate !i a fost accesat 3n propor1ie de #, spre deosebire de Rom(nia unde nu a fost deloc

accesat.

M!sura 7/7 @ S(riinirea #ermelor agricole de semi @ su:zisten'! este msura situat pe

locul doi ca grad de accesare 3n Rom(nia, respectiv ,9J 3n timp ce 3n Spania aceasta msur nu

a fost deloc accesat. $sura are ca obiective cre!terea volumului produc1iei destinate

comerciali4rii pentru ca fermele de semi-sub4isten1 s devin viabile economic !i diversificarea

produc1iei 3n func1ie de cerin1ele pie1ei !i introducerea de noi produse. n#iin'area

gru(urilor de (roduc!tori @ M!ura 7/- nu a fost accesate 3n niciuna dintre cele dou 1ri. Cu

toate c obiectivul su principal este 3ncura=area 3nfiin1rii grupurilor de productori din sectorul33


34/43

agricol !i silvic 3n vederea ob1inerii de produse de calitate care 3ndeplinesc standardele

comunitare, prin aplicarea unor te@nologii de produc1ie unitare !i spri=inirea accesului la pia1 a

propriilor membri

Adi1ional la aceste msuri ce fac parte din A5a - Cre!terea competitivit1ii sectoarelor

agricol !i forestier, Spania a mai accesat anumite msuri care 3n Rom(nia nu au fost promovate

ca fcnd parte din lanul a1ional de De4voltare Rural "##7 P "#'. Aceste msuri sunt:

$sura ' P ensionare timpurie P accesat 3n propor1ie de *",/J

$sura * P %tili4area serviciilor de consiliere P accesat 3n propor1ie de ",/J

$sura / - 2nfiin1area de servicii de management, de relief !i de consiliere P

,/J

$sura "* - Cooperarea pentru de4voltarea de noi produse, procese !i te@nologii

3n sectorul agricol !i alimentar !i 3n sectorul forestier P /,J

$sura ' - Respectarea standardelor ba4ate pe legisla1ia %& P *,/J

$sura '" - articiparea agricultorilor la sistemele de calitate alimentar P /,'J

$sura '' - Activit1ide informare !i de promovare P *,"J

34


35/43

'." AA -8 m:un!t!'irea mediului "i a s(a'iului rural

$ Spania -

-Rom(nia-

2n ca4ul A=ei - @ m:un!t!'irea calit!'ii mediului "i a zonelor rurale poate fi constat

un interes ma=or, astfel c 3n ambele 1ri anali4ate gradul de accesare este superior celui aferent

A5ei .

M!sura -77 @ S(riin (entru #ermierii din zonele de#aorizate montane a fost accesat

la nivelul Rom(niei 3n propor1ie de /, iar 3n ca4ul Spaniei 3n propor1ie de de '7,".

35


36/43

Opusul msurii " este m!sura -7- @ S(riin (entru #ermierii din zonele de#aorizate

altele dec5t cele montane msur ce a fost accesat 3n propor1ie de +,9 3n Rom(nia !i **,

3n Spania.

Cu toate principalul obiectiv al m!surii -7/ @ Pl!'i de agro @ mediu este repre4entat de

de4voltarea durabil a spa1iului rural prin 3ncura=area utili4atorilor de terenuri s introduc sau s

continue metodele de produc1ie agricol compatibile cu protec1ia !i 3mbunt1irea mediului, abiodiversit1ii, apei, solului, peisa=ului rural, aceasta a fost accesat doar 3n propor1ie de *,/ 3n

Rom(nia !i de "", 3n Spania.

>ondurile puse la dispo4i1ie prin intermediul m!surii --7 @ Prima 6m(!durire a

terenurilo agricole9 3n Rom(nia nu au fost deloc accesate, 3n timp ce 3n Spania au fost accesate

3n propor1ie de '",'.

6a fel ca !i 3n ca4ul a5ei , e5ist anumite msuri care 3n ca4ul Rom(niei nu au fost incluse

3n lanul a1ional de De4voltare Rural, dar au fost incluse 3n ca4ul Spaniei, acestea sunt: M!sura -7? @ Pl!'i (etntru Natura -...

M!sura -70 @ Pl!'i (entru asigurarea :un!st!rii animalelor

M!sura -71 @ Inesti'ii ne(roductie

M!sura --- @ Prima unitate agro @ #orestier! (e terenuri agricole

M!sura --? @ Prima 6m(!durire a terenurilor non$agricole

M!sura --0 @ Pl!'i (entru (!dure @ mediu

M!sura --1 $ Reconstituirea (oten'ialului #orestier "i introducerea ac'iunilor

de (reenire

36


37/43

'.'AA ?- Calitatea ie'ii 6n zonele rurale "i diersi#icarea economiei rurale

- Spania -

-Romania-

Din totalul fondurilor alocate prin >&ADR A5ei ? @ m:un!t!'irea calit!'ii ie'ii 6n

zonele rurale "i diersi#icare economiei ruraleau fost accesate doar 3n propor1ie de #, 3n

Rom(nia !i ,9 3n Spania. $sura care a fost cea mai accesat 3n ambele 1ri este M!sura ?-- $

Renoarea9 dezoltarea satelor9 6m:un!t!'irea sericiilor de :az! (entru economia "i

(o(ula'ia rural! "i (unerea 6n aloare a mo"tenirii rurale 3n Rom(nia procentul accesrii

este de , iar 3n Spania de '",+. e locul secund se afl m!sura ?7- @ S(riin (entru

crearea "i dezoltarea de micro @ 6ntre(rinderi9 cu o propor1ie de #,+ 3n Rom(nia !i de

9,' 3n Spania. ar pe ultimul loc se situea4 m!sura ?7? @ ncuraarea actiit!'ilor turistice9

3n Rom(nia cu un procent de #,", iar 3n Spania 7,.

Din compara1ia celor dou serii de date oferite de Re1eaua &uropean pentru De4voltare

Rural se poate observa faptul c !i 3n ca4ul A5ei ' sunt unele msurii care 3n lanul a1ional de

37


38/43

De4voltare Rural "##7 P "#' pentru Rom(nia nu au fost incluse, spre deosebire de cel al

Spaniei unde au fost incluse.

'.*AA / - AA ;EADER

- Spania -

-Romania-

O mare diferen1 3ntre cele dou 1ri este resim1it 3n ca4ul A=ei / @ Promoarea

initiatielor locale de ti( ;eader9 adic 3n Rom(nia din totalul de .#/9.9+ euro nu a fost

acordat finan1are pentru niciun proiect, 3n timp ce 3n Spania au fost accesa1i circa "," adic

./++./7,7# euro din totalul de **.+9#.""9 euro.

Obiectivele strategice ale acestei a5e sunt: promovarea poten1ialului endogen al teritoriilorJ

3mbunt1irea guvernan1ei locale.38


39/43

Obiectivele speifice sunt:

implementarea strategiilor de de4voltare local, inclusiv a proiectelor de cooperareJ

asigurarea implementrii strategiilor de de4voltare local

*. ropuneri pentru 3mbunn1irea managementului fondurilor europene

pentru de4voltare rural 3n vederea cre!terii gradului de accesare

39


40/43

2n urma studiului comparativ efectuat 3ntre cele dou ri, Spania i Rom(nia, am remarcat

faptul c Spania este o ar 3n care agricultura este puternic de4voltat, 3n primul r(nd 3n ceea ce

prive te dotarea te@nic.

O alt diferen ma=or dintre cele dou ri poate fi constatat i 3n ca4ul suprafe elor

irigate, care 3n Spania repre4int "7,'" din total suprafa arabil, 3n timp ce, 3n ca4ul

Rom(niei repere4int doar ',7* din total suprafa arabil.

Astfel, se poate afirma c Spania este una dintre cele mai importante ri ale %niunii

&uropene, ocup(nd apro5imativ ,'' din suprafa a acesteia, iar prin po4i ia geografic de

care beneficia4, repre4int un important nod comercial. olitica agricola comnu a fost mult mai

bine implementat in Spania fa de Rom(nia.

2n ceea ce prive te compara ie referitoare la gradul de accesare al fondurilor europene

destinate de4voltrii rurale 3n cele dou ri, poate fi observant faptul c Spania a accesat 3n

perioada "##7 P "##9 circa +,' din totalul fondurilor puse la dispo4i ie de %&, 3n timp ce la

nievelul Rom(niei gradul de absorb ie al acestor fonduri este de doar 7,7. Cel mai mare grad

de accesare al fondurilor de ctre Spania se 3nregistrea4 pe A0A " P 2mbunt irea calit ii

mediului i a 4onelor rurale, ceea ce 3nseamn c spaniolii pun un foarte mare accent pe un mediu

c(t mai curat, propice de4voltrii spa iului rural. 2n Rom(nia gradul de absorb ie al fondurilor

alocate pentru A0A " este de doar ,".

O diferen semnificabil poate fi constatat 3n ca4ul A0& ' - 2mbunt1irea calit1ii

vie1ii 3n 4onele rurale !i diversificarea economiei rurale, ca4 3n care gradul de absorb ie al

Spaniei este de ,9, 3n timp ce 3n Rom(nia este de doar #,.

6a nivelul Rom(niei principala problem care i-a 3mpiedicat pe ma=oritatea agricultorilor

s accese4e banii oferi i de %&, prin intermediului >ondului &uropean pentru De4voltare Rural,

este repre4entat de lipsa banilor de care ace tia au nevoie pentru a putea cofinan a proiectul. De

e5emplu pentru ca proiectul unui agricultor s poate fi finan at prin intermediul $surii " P $oderni4area e5ploata iilor agricole, agricultorul 3n cau4 trebuie s aib /# din valoare

proiectului.

O alt cau4 care a condus la acest grad sc4ut de accesare al fondurilor europene este

repre4entat de : ineficien1a multitudinii de func1ionari publiciJ fenomenul de birocra1ieJ lipsa de

e5perien1J inconsecven1a 3n abordarea pe ba4 de scop !i obiectiveJ e5perti4a limitat 3n

managementul !i gestiunea proiectelor.

40


41/43

entru a cre te nivelul de accesare al fondurilor europene propun s fie avute 3n vedere, 3n

mod diferen iat etapele specifice din via1a unui proiect de investi1ii. Astfel pentru etapa de

fundamentare !i elaborare a proiectelor propun:

- optimi4area modului 3n care se identific problemele !i se stabile!te sistemului de

nevoiJ

- anali4a detaliat a problemei !i a caracteristicilor acesteiaJ- definirea unui sistem de prioriti4are a problemelor J

- detalierea corespun4toare a modului 3n care se definesc scopul !i obiectivele

proiectelorJ

- de4voltarea unui model de comunicare !i diseminarea a informa1iilor legate de

posibilit1ile de accesare a fondurilorJ

- definirea unor proceduri concrete care s elimine, pe c(t posibil, lipsa de uniformitate

!i coeren1 3n aprecierea punctareaE proiectelor, 3n procesul de evaluare a propunerilorJentru etapa de implementare !i evaluare a proiectelor pot fi avute 3n vedere urmtoarele

ac iuni:

- simplificarea documenta1iei necesar a fi depuse 3n cadrul solicitrii de finan1areJ

- reorgani4area procesului de evaluare a documenta1iei de proiect prin gruparea unor

etapeJ

- eliminarea, pe c(t posibil, a sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene 3nc@ise !i

transformarea lor 3n sesiuni cu depunere continuJ

- o mai bun strategie de comunicare pe durata de implementare 3n ceea ce prive!te

calendarul de lucru J

- eliminarea elementelor birocratice inutileJ

- optimi4area sistemului de urmrire a progresului proiectului prin intermediul

rapoartelor de progres.

%n alt impediment care a stat la ba4a cotei reduse de accesare a fondurilor europene p(n la

nivelul anului "#" a constat i 3n gradul mare de fr(mi are al terenului agricol. $etoda care ar

putea contribuii la reducerea gradului de frmi are a terenului agricol, ar putea fi transferul

parcelelor ce apar in unui mic agricultor, ctre o e5ploata ie agricol de dimensiuni mari,

urm(nd ca la sf(r itul fiecrui an agricol micul agricultor s primeasc o anumit cot, stabilit

prin contract, din totalul produc iei ob inute pe @ectar.

entru ma=orarea gradului de accesare a fondurilor europene 3ncep(nd cu anul "#", au

venit 3n a=utorul micilor agricultori i bncile. Aceste institu ii ofer finan are rapid i foarte

u or, urm(nd modelul polone4, astfel c activele care a=ung 3n posesia afacerii beneficiare de

fonduri europene pot i ga=ate 3n favoarea bncii, lucru care duce astfel la scdrea p(n, aproape

de 4ero a riscului asumat de agricultori.

41


42/43

$ai e5act, agricultorii i nu numai trebuie doar s 3 i demare4e afacerea finan at din

fonduri europene nerambursabile, iar partea de bani cu care, p(n acum ace tia trebuiau s o

aduc, poate fi ob inut foarte u or de la orice banc, care acord astfel de credite, pun(nd drept

ga= afacerea respectiv, care este de4voltat din banii %& i ai bncii.

O alt metod prin care ar putea fi posibil cre terea gradului de accesare al fondurilor

europene la nivelul Rom(niei, ar putea fi 3nlesnirea condi iilor de eligibilitate a poiectelorJ

facilitarea instalrii tinerilor fermieriJ stimularea ocuprii for ei de munc 3n mediul ruralJ o mai

mare aten ie acordat 4onelor fragileJ investi ii supimentare pentru cercetare i inovareJ

3ncura=area pl ilor de agro-mediu.

BB6OIRA>&

42


43/43

Iabriel opescu, FCooperarea in agricultura, de la piata funciara la

transferul de cunoastereF, asi, &ditura erra ostra, "##7

" icolae studor, FDe4voltarea ruarala si regionala a Romaniei in

perspectiva integrearii in %niunea &uropeanaF, Bucuresti, &ditura AS&,

"##+

' VVV.epp.eurostat.ec.europa.eu

* VVV.faostat.fao.org

5 rogramul a1ional de De4voltare Rural "##7 P "#' versiunea

consolidat martie "#"

6 @ttp:enrd.ec.europa.eupolicW-in-actionrural-development-policW-

overvieVintroductionenintroductionXen.cfm

7 @ttp:enrd.ec.europa.euappXtemplatesfiledoVnload.cfmYidQ#DA97D"9-

#A/D-#7B--A#C>++/"/"BB

8 @ttp:enrd.ec.europa.euappXtemplatesfiledoVnload.cfmYidQB&C""A/9-

&/7#-*'B-/A9B-+"D''#+&'

9 @ttp:enrd.ec.europa.euappXtemplatesfiledoVnload.cfmYidQ&'DB797-

>#&'-AD&-A7/-A+AB##/9">DC

10 @ttp:VVV.finantare.ro
http://enrd.ec.europa.eu/policy-in-action/rural-development-policy-overview/introduction/en/introduction_en.cfmhttp://enrd.ec.europa.eu/policy-in-action/rural-development-policy-overview/introduction/en/introduction_en.cfmhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=0DA97D29-0A5D-017B-8E07-A0CF665252BBhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=0DA97D29-0A5D-017B-8E07-A0CF665252BBhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=BEC22A59-E570-413B-5A9B-682D3306E183http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=BEC22A59-E570-413B-5A9B-682D3306E183http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=E3DB7197-F0E3-ADE1-A758-A6AB00592FDChttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=E3DB7197-F0E3-ADE1-A758-A6AB00592FDChttp://enrd.ec.europa.eu/policy-in-action/rural-development-policy-overview/introduction/en/introduction_en.cfmhttp://enrd.ec.europa.eu/policy-in-action/rural-development-policy-overview/introduction/en/introduction_en.cfmhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=0DA97D29-0A5D-017B-8E07-A0CF665252BBhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=0DA97D29-0A5D-017B-8E07-A0CF665252BBhttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=BEC22A59-E570-413B-5A9B-682D3306E183http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=BEC22A59-E570-413B-5A9B-682D3306E183http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=E3DB7197-F0E3-ADE1-A758-A6AB00592FDChttp://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=E3DB7197-F0E3-ADE1-A758-A6AB00592FDC

Analiza-comparativă-a-gradului-de-accesare-al-FEADR-in-Romania-și-Spania

Documents

Transcript of Analiza-comparativă-a-gradului-de-accesare-al-FEADR-in-Romania-și-Spania