ANALIZA COMPARATIV Ă DINTRE ... - ursus-breweries.ro · analiza comparativ Ă dintre activitatea...

ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE ACTIVITATEA CARE SE VA DESFĂȘURA PE AMPLASAMENTUL FABRICII DE BERE

BRAȘOV APARȚINÂND S.C. URSUS BREWERIES S.A. ȘI CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE ACTIVITATEA CARE SE VA DESFĂȘURA PE AMPLASAMENTUL FABRICII DE BERE BRAȘOV APARȚINÂND S.C. URSUS BREWERIES

S.A. ȘI CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

1 BAT GENERALE PENTRU INSTALAŢIILE DE PRODUCERE A HRANEI, BĂUTURILOR ŞI LAPTELUI

Conform Documentului de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industriile de producere a hranei, băuturilor şi laptelui (Reference Document on Best Available Techniques in the Food, Drink and Milk Industries – August, 2006), au fost identificate o serie de tehnici care se consideră BAT pentru toate sau pentru majoritatea operaţiilor industriale din sectorul de producere a hranei, băuturilor şi laptelui. Acestea sunt tehnici generale comune întregului sector, cu privire la procesele utilizate şi la produsele obţinute.

1.1 BAT PRIVIND ACTIVITĂŢILE CU CARACTER GENERAL

Cerinţa caracteristică a BAT Tehnici aplicate în cadrul unităţii Comentarii privind conformarea cu BAT

Asigurarea că, prin instruire, angajaţii sunt conştientizaţi asupra aspectelor de mediu ale operaţiilor din cadrul companiei şi asupra propriilor responsabilităţi în acest sens. Instruirea trebuie să se adreseze personalului de la toate nivelele, fiind necesară acoperirea problemelor care pot apărea în cursul operaţiilor de rutină, cât şi în cursul unor condiţii anormale.

Instruirea personalului este lunară în ceea ce priveşte aspectele de siguranţă a mediului. Evidenţa instruirilor se ţine prin fişele individuale de instructaj periodic. Instructajul periodic se realizează la toate nivelele şi constă în prezentarea problemelor care pot apărea atât la operarea normală a instalaţiilor, precum şi în condiţii anormale de funcţionare.

Conformare cu BAT

Proiectarea/selectarea echipamentelor astfel încât acestea să permită optimizarea consumurilor şi a nivelurilor de emisii, precum şi operarea corectă şi întreţinerea:

� proiectarea atentă a instalaţiilor/echipamentelor pentru transport pentru a preveni emisiile de substanţe solide, lichide sau gazoase;

� minimizarea consumurilor de energie printr-o planificare energetică optimizată, incluzând reutilizarea căldurii şi izolarea, instalarea conductelor la un unghi care să permită autodrenarea;

� proiectarea echipamentelor astfel încât să fie curăţate uşor, utilizarea curăţării uscate pentru a se reduce consumul de apă şi generarea de ape uzate;

� minimizarea transferurilor de materiale pentru a reduce riscul pierderilor de substanţe în mediu.

Selectarea echipamentelor se realizează în funcţie de necesităţile tehnologice ale societăţii, avându-se în vedere performanţele acestora în ceea ce priveşte:

� minimizarea emisiilor de substanţe în mediu;

� optimizarea consumurilor energetice prin reutilizarea energiei termice recuperate şi izolarea termică a conductelor;

� recircularea soluţiilor de igienizare a echipamentelor pentru reducerea consumului de apă;

� transferarea materialelor între echipamente se realizează prin sisteme închise (redlere, conducte etanşe).

Conformare cu BAT

Controlul zgomotului la surse prin proiectarea, selectarea, operarea şi întreţinerea echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, pentru a evita sau reduce expunerea, prin:

� instruirea personalului; � proiectarea/selectarea echipamentelor; � selectarea unor ventilatoare eficiente şi

silenţioase şi utilizarea de racorduri flexibile pentru conectarea cu conductele pentru a se minimiza vibraţiile;

� selectarea unor ventilatoare cu număr mai mare de palete (zgomotul de mare frecvenţă generat de acestea se atenuează pe distanţe mai mici decât cel de joasă frecvenţă generat de ventilatoarele cu număr mai mic de palete);

� proiectarea sistemelor de conducte astfel încât să se reducă zgomotul, izolarea fonică putându-se obţine prin: selectarea conductelor din materiale cu proprietăţi antifonice (de ex. fonta), creşterea grosimii pereţilor conductelor, izolarea conductelor;

� implementarea unui program de întreţinere preventivă.

Selectarea echipamentelor are în vedere ca nivelul de zgomot produs de echipamente în perioada de exploatare să fie scăzut.

În cadrul societăţii, achiziţionarea ventilatoarelor se face în funcţie de eficienţa şi silenţiozitatea acestora, utilizându-se ventilatoare cu număr mare de palete pentru atenuarea zgomotului şi racorduri flexibile de conectare pentru minimizarea vibraţiilor produse de aceste echipamente.

Sistemele de conducte sunt confecţionate din oţel inoxidabil, având pereţii cu grosimi mari şi izolaţi astfel încât să se reducă nivelul de zgomot.

Prin procedurile şi instrucţiunile de lucru existente, personalul societăţii este instruit cu privire la modul în care se exploatează echipamentele.

De asemenea, societatea are implementat un program de întreţinere şi reparaţie a echipamentelor, în care sunt stabilite perioadele la care acestea se efectuează în funcţie de recomandările producătorilor de echipamente şi de numărul de ore de funcţionare.

Conformare cu BAT

Controlul zgomotului acolo unde nu sunt suficiente măsurile de reducere la sursă prin închiderea echipamentelor care generează zgomot.

Majoritatea echipamentelor care generează nivel de zgomot ridicat sunt amplasate în clădiri, care atenuează substanţial intensitatea şi nivelul zgomotului, nefiind necesare dotări şi amenajări speciale.

Echipamentele montate în exterior sunt carcasate.

Conformare cu BAT

Implementarea unor programe de întreţinere periodică a echipamentelor şi instalaţiilor. Practicile privind întreţinerea se referă la:

� aspecte generale (identificarea şi raportarea prompte privind scurgerile, verificarea îmbinărilor la locurile de transfer al materiilor solide generatoare de praf);

� abur (inspectarea sistemului trebuie să fie o activitate de rutină, documentată, repararea cu prioritate a defecţiunilor care generează pierderi);

� aer comprimat (iniţierea unui sistem eficient pentru raportarea pierderilor, repararea);

� sistemul de refrigerare (verificarea existenţei pierderilor agentului frigorific, repararea);

� sistemele de răcire (verificarea eventualelor pierderi de materiale în sistemele de răcire cu apă şi repararea, în vederea evitării contaminării apelor şi a intensificării mirosurilor).

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov are implementat un program de întreţinere în care sunt precizate sarcinile de întreţinere planificată, sarcini de întreţinere la cerere şi sarcini corective.

Fiecare punct de lucru deţine un registru de evidenţă a parametrilor optimi de funcţionare şi a integrităţii echipamentelor, după cum urmează:

� pentru centrala termică: verificarea presiunii, cantităţii de căldură produsă şi a cantităţii de gaze naturale utilizate; repararea defecţiunilor care generează pierderi gaze naturale sau agent termic;

� pentru instalaţia de aer comprimat: verificarea debitului şi presiunii aerului, a consumului energetic şi a cantităţii de ulei utilizat; repararea sistemelor de conducte şi a echipamentelor la care se sesizează o funcţionare anormală;

� pentru instalaţia de răcire: verificarea nivelului de amoniac din rezervor şi a cantităţii de propilenglicol din circuit; repararea defecţiunilor în vederea evitării pierderilor de agent frigorific şi implicit de contaminare a mediului.

Conformare cu BAT

Aplicarea şi menţinerea unei metodologii pentru prevenirea şi minimizarea consumurilor de apă şi de energie, precum şi minimizarea generării de deşeuri, incluzând următorii paşi:

� implementarea de programe pentru prevenirea şi minimizarea consumurilor de apă şi de energie şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri, numirea unor echipe şi a unor şefi ai acestor echipe care să coordoneze aceste programe, elaborarea unui proiect detaliat împreună cu programul de efectuare a activităţilor care trebuie realizate pentru a asista programele cu acordul conducerii la vârf;

� analiza proceselor de producţie, incluzând fazele fiecărui proces pentru identificarea zonelor cu consumuri mari de apă şi de energie şi de generare a unor cantităţi mari de deşeuri, în scopul identificării oportunităţilor de minimizare a acestora, luând în considerare cerinţele privind calitatea apei pentru fiecare proces, igiena şi securitatea alimentară (referitor la consumul de apă se precizează că sunt necesare implementarea unui sistem de monitorizare şi obţinerea informaţiilor pentru identificarea jaloanelor specifice, dintre care se pot aminti: consumul specific de apă şi volumul specific de ape uzate – m3/t materii prime sau de produs, raportul dintre costurile apei utilizate şi apei evacuate, costul apei pe unitatea de produs, pierderile de apă ca procent din apa utilizată; în ceea ce priveşte energia, trebuie analizat consumul specific, luând în considerare toate tipurile de energie utilizate şi, firesc, monitorizate);

� evaluarea obiectivelor, ţintelor şi limitărilor sistemului;

� identificarea opţiunilor pentru minimizarea consumurilor de apă şi de energie şi pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri, utilizând o abordare sistematică (de exemplu tehnologia de comprimare);

� efectuarea unui studiu de evaluare şi de fezabilitate pentru selectarea celor mai adecvate soluţii;

� monitorizarea continuă a consumurilor de apă şi de energie, a cantităţilor de deşeuri şi a eficienţei măsurilor de control (parametrii necesar a fi monitorizaţi se stabilesc în funcţie de procesele de producţie, de materiile prime şi de substanţele utilizate), implicând atât măsurători, cât şi inspecţii vizuale.

Pentru prevenirea şi minimizarea consumurilor de apă şi de energie, precum şi minimizarea generării de deşeuri, societatea a realizat următoarele:

� implementarea unui program de minimizare a consumurilor de apă şi energie, materii prime şi materiale corelate cu cantitatea şi calitatea produselor; prin minimizarea materiilor prime şi îmbunătăţirea procesului de producţie se reduce şi cantitatea de deşeuri generate;

� urmărirea unor norme de consum/unitatea de produs (materii prime şi materiale, abur, apă, energie electrică gaze naturale);

� trimestrial la nivel managerial şi departamental se face analiza calităţii şi cantităţii producţiei realizate în funcţie de consumurile de materii prime şi materiale, de energie şi apă;

� monitorizarea continuă a consumurilor de apă şi de energie, a cantităţilor de deşeuri şi a eficienţei măsurilor de control, implicând atât măsurători, cât şi inspecţii vizuale.

Conformare cu BAT

Implementarea unui sistem pentru monitorizarea şi revizuirea consumurilor şi a emisiilor atât pentru procesele de producţie individuale, cât şi la nivelul întregii fabrici, capabil să optimizeze nivelurile de performanţă existente la un moment dat. Parametrii necesar a fi monitorizaţi includ: consumul de energie, consumul de apă, volumele de ape uzate, emisiile în aer şi în apă, cantitatea de deşeuri solide, cantităţi de produse şi de subproduse, consumul de substanţe periculoase şi frecvenţa şi severitatea scurgerilor accidentale. Sistemul de monitorizare va corespunde cerinţelor “Documentului de referinţă privind principiile generale de monitorizare”.

Societatea are implementat un program de monitorizare a consumurilor şi a emisiilor pe fiecare fază de producţie şi la nivel de societate pentru următorii parametrii: cantitatea de produse şi subproduse, consumul de materii prime şi materiale (în special cele periculoase), consum de energie electrică, consum de gaze naturale, consum de apă, cantitatea de deşeuri, emisii în aer şi apă.

Conformare cu BAT

Menţinerea unui inventar corect al intrărilor şi ieşirilor pentru toate fazele procesului, de la recepţia materiilor prime, până la livrarea produselor şi tratarea efluenţilor.

Societatea întocmeşte rapoarte zilnice de producţie, în care sunt evidenţiate intrările de materii prime şi materiale şi ieşirile de produse şi subproduse pentru fiecare fază de producţie.

Conformare cu BAT

Planificarea producţiei în scopul minimizării cantităţilor de deşeuri asociate şi frecvenţei curăţării

Societatea realizează o planificare săptămânală a producţiei.

Produsul finit este berea, ceea ce nu implică igienizarea frecventă a liniilor tehnologice, aceasta realizându-se săptămânal sau la încheierea ciclului de producţie.

Conformare cu BAT

Transportul materiilor prime solide, a produselor, subproduselor şi deşeurilor fără a se utiliza apă, incluzând evitarea stropirii, cu excepţia situaţiilor în care apa se reutilizează sau stropirea este necesară pentru a evita degradarea materialului care trebuie transportat.

Transportul materiei prime solide (malţ şi mălai) se realizează cu transportoare mecanizate carcasate sau prin conducte racordate la un sistem central de aspiraţie prevăzut cu un sistem de control al emisiilor de pulberi.

Transportul produselor şi subproduselor se realizează prin sisteme de conducte prin pompare, pneumatic sau gravitaţional.

Transportarea deşeurilor nu se realizează cu sisteme care utilizează apă.

Conformare cu BAT

Minimizarea timpului de stocare pentru materialele perisabile, în scopul reducerii deşeurilor, a mirosurilor şi a consumului de energie pentru refrigerare.

Depozitarea materiilor prime perisabile se realizează în spaţii special amenajate prevăzute ci sistem de refrigerare, iar stocurile aprovizionate sunt cele minime.

Timpul de stocare a produsului finit (berea) este cel prevăzut în tehnologie.

După transvazarea mustului şi a berii din utilajele tehnologice către vasele de maturare şi secţia îmbuteliere acestea se spală şi igienizează după programe bine stabilite pentru evitarea apariţiei mirosurilor şi a germenilor patogeni.

Conformare cu BAT

Separarea materialelor rezultate din proces (fie că sunt utilizate în produs, fie că nu) în scopul optimizării utilizării, reutilizării, recuperării, valorificării şi depozitării, precum şi în scopul minimizării contaminării apelor uzate

Materiile prime si materialele sunt depozitate separat şi sunt amestecate în proporţii bine stabilite, conform reţetelor de fabricaţie.

Mustul de bere şi berea sunt transportate printr-un sistem de conducte utilizate numai pentru transportul acestora.

Subprodusul (borhotul) este transportat spre buncărele de depozitare pe trasee speciale, diferite de cele de transport al mustului şi al berii.

Conformare cu BAT

Luarea măsurilor de prevenire a căderii materialelor pe podea, prin utilizarea de diferite sisteme de protecţie corect poziţionate.

Procesul tehnologic este asistat de calculator care permite închiderea şi deschiderea robineţilor de admisie sau evacuare a produselor şi subproduselor în condiţii de funcţionare optime, evitându-se scurgerile de materiale pe podea şi de acolo în reţeaua de canalizare.

Staţiile CIP, utilizate în procesul de igienizare a instalaţiilor sunt asistate de calculator, alimentarea cu soluţii concentrate realizându-se cu pompe dedicate fiecărei substanţe.

Conformare cu BAT

Optimizarea separării fluxurilor de apă, în scopul optimizării reutilizării şi epurării (sistemul de separare a apei poate fi proiectat astfel încât să colecteze diferitele categorii de ape şi să le separe în funcţie de caracteristici, ca de exemplu, în funcţie de încărcarea cu substanţe contaminante). Acolo unde este posibil şi dacă nu este afectată siguranţa alimentară, fluxurile de apă necontaminată pot fi utilizate pentru diferite scopuri: spălare, curăţare, reutilizare secvenţială şi, în mod excepţional, în proces. Apa necontaminată pentru care nu există oportunităţi de reutilizare poate fi evacuată fără epurare.

Fluxurile de apă sunt separate, fiind posibilă reutilizarea apei în diferite faze ale procesului tehnologic.

Apa uzată tehnologică şi igienico-sanitară este colectată separat de apa pluvială.

Apa de răcire necontaminată nu poate fi reutilizată şi este evacuată în rețeaua de canalizare a apelor tehnologice.

Conformare cu BAT

Colectarea separată a vaporilor de apă, cum sunt apa de condens sau apa de răcire, în scopul optimizării reutilizării

Apa de condens este colectată într-un stocator şi este reintrodusă în circuit, diminuându-se cantitatea de apă care trebuie utilizată şi tratată pentru producerea aburului tehnologic.

Apa de brasaj utilizată la plămădirea mustului sau la spălarea instalaţiei de filtrare este apa recuperată din răcirea mustului.

Conformare cu BAT

Evitarea utilizării unei cantităţi mai mari de energie decât este necesară pentru încălzire şi pentru răcire în procesele de producţie, fără a afecta produsele, prin optimizarea timpului necesar încălzirii sau răcirii

Temperaturile la care se desfăşoară diferitele faze ale procesului tehnologic sunt atent monitorizate deoarece de aceasta depinde calitatea produsului finit.

Procesele de producţie se realizează urmărind anumite diagrame de proces, pentru fiecare utilaj fiind monitorizaţi permanent parametrii care influenţează în mod direct calitatea produsului şi consumurile de materii prime şi materiale, apă şi energie.

Conformare cu BAT

Implementarea unui program adecvat de menţinere a curăţeniei în cadrul instalaţiei

Instalaţiile tehnologice (echipamente şi trasee) şi spaţiile de producţie sunt igienizate după programe (CIP) bine stabilite, cu substanţe de igienizare specifice industriei berii, certificate ca fiind ecologice de către producător.

Conformare cu BAT

Minimizarea nivelurilor de zgomot generate de vehicule prin măsuri adecvate de control (evitarea circulaţiei vehiculelor noaptea, în scopul protejării populaţiei).

Depozitul de produse finite va fi amplasat in partea centrala a amplasamentului, la distanţă de receptorii sensibili.

Conformare cu BAT

Utilizarea metodelor de stocare şi de manevrare în conformitate cu BAT incluse în “Documentul de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile privind emisiile provenite din activitatea de stocare” (Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage, July 2006). Măsuri de control pentru asigurarea şi menţinerea standardelor privind igiena şi siguranţa alimentară.

Metodele de stocare şi manevrare a materiei prime şi materialelor se conformează cerinţelor BAT incluse în “Documentul de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile privind emisiile provenite din activitatea de stocare” Societatea a elaborat şi implementat procedura generală „Riscuri şi pericole pentru mediul de lucru igienic şi siguranţa alimentului” prin care se definesc metodologia şi responsabilităţile pentru identificarea pericolelor pentru igiena mediului de lucru şi siguranţa produsului în urma analizei interne şi prin evaluarea riscurilor ulterioare.

Conformare cu BAT

Optimizarea aplicării şi utilizării măsurilor pentru controlul proceselor pentru, de exemplu, a preveni şi a minimiza consumurile de apă şi de energie şi generarea de deşeuri, în special, prin:

- menţinerea sub control a temperaturii cu ajutorul sisteme de măsurare şi de corecţie dedicate, acolo unde se utilizează procese de încălzire şi/sau materialele sunt stocate sau transferate la temperaturi critice; - menţinerea sub control a fluxurilor şi/sau nivelurilor, prin sisteme de măsurare a presiunii şi/sau a debitelor/nivelelor, utilizând echipamente de control, cum sunt valvele, acolo unde materialele sunt pompate sau curg; - utilizarea de senzori pentru detectarea şi pentru măsurarea nivelului în cursul proceselor de fabricare sau de curăţare, acolo unde lichidele sunt stocate sau reacţionează în rezervoare sau în recipiente; - utilizarea de tehnici analitice pentru măsurare şi control în scopul reducerii deşeurilor de materiale şi a apei şi al reducerii volumului de apă uzată generată în procesele de fabricare şi de curăţare şi, în special, pentru: � măsurarea pH-ului în scopul controlului

amestecului şi neutralizării înainte de epurarea sau de evacuarea apelor uzate;

� măsurarea conductivităţii pentru a monitoriza nivelul sărurilor dizolvate, în principal pentru apa reutilizată, precum şi pentru detectarea concentraţiilor de detergenţi, în principal pentru reutilizarea detergenţilor;

� măsurarea turbidităţii, acolo unde fluidele pot fi tulburi sau opace datorită prezenţei materiilor în suspensie, în scopul măsurării calităţii apei de proces şi optimizării atât a recuperării materialelor/produsului din apă, cât şi a reutilizării apei de curăţare.

Pentru minimizarea consumurilor de apă, energie electrică şi energie termică şi a cantităţilor de deşeuri generate există un sistem automat, asistat pe calculator pentru controlul proceselor, urmărindu-se anumite diagrame de proces. Se urmăresc în mod special următorii parametrii:

- controlul temperaturii sistemelor de încălzire/răcire şi durata menţinerii materialelor la o anumită temperatură - controlul nivelelor materialelor şi al apei utilizând senzori de nivel, controlul presiunii şi controlul debitelor cu ajutorul debitmetrelor şi valvelor; - măsurare şi control în scopul reducerii consumului de apă, volumului de apă uzată generată şi a cantităţii de deşeuri rezultată din procesele de fabricare şi de curăţare prin controlul permanent al pH–lui, conductivităţii şi turbidităţii în vederea reducerii consumului de apă şi a volumului de apă uzată evacuată.

Conformare cu BAT

Utilizarea de sisteme automate de control pentru pornirea/oprirea alimentării cu apă de proces, numai acolo unde este necesar.

Alimentarea cu apă de proces a utilajelor se realizează în sistem automat, fiind urmărite anumite diagrame de proces.

Conformare cu BAT

Selectarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare care să minimizeze generarea de deşeuri solide şi de emisii de poluanţi în aer şi în apă.

Materiile prime şi materialele utilizate în cadrul societăţii sunt în conformitate cu prescripţiile tehnologice impuse în industria berii pe plan internaţional.

Conformare cu BAT

Evitarea utilizării de substanţe care epuizează stratul de ozon, aşa cum sunt agenţii frigorifici halogenaţi.

În cazul în care se utilizează astfel de substanţe trebuie să se utilizeze circuite închise, sistemele trebuie să fie închise în clădiri, părţi ale sistemelor trebuie să fie capsulate şi prevăzute cu vid, utilizarea unui management corespunzător al substanţelor recuperate şi al deşeurilor.

Instalaţia de răcire utilizează ca agent frigorific primar amoniacul.

Conformare cu BAT

1.2 BAT PRIVIND CURĂŢAREA ECHIPAMENTELOR ŞI INSTALAŢIILOR

Curăţarea echipamentelor şi instalaţiilor din industria alimentară este o activitate care trebuie efectuată frecvent şi la standarde înalte deoarece există standarde de igienă care trebuie respectate pentru asigurarea siguranţei alimentare.


Eliminarea reziduurilor de la materiile prime cât mai curând posibil după procesare şi curăţarea frecventă a zonelor de stocare.

Praful rezultat de la manevrarea şi curăţarea materiei prime este aspirat şi reţinut cu ajutorul a două instalaţii de desprăfuire care are în componența lor ciclofiltre și filtre cu saci. Reziduurile colectate în filtrele cu saci şi de la cicloane sunt comercializate imediat după recuperare.

Eliminarea impurităţilor rămase în interiorul instalaţiilor de producţie se realizează după fiecare ciclu de producţie cu ajutorul staţiilor de igienizare CIP (Cleaning In Place) mobile sau fixe aferente secţiilor de producţie.

Conformare cu BAT

Utilizarea de dispozitive de colectare peste scurgerile de pardoseală şi asigurarea că acestea sunt inspectate şi curăţate frecvent pentru a preveni antrenarea de materiale în apa uzată

Peste scurgerile de pe pardoseală sunt amplasate dispozitive sub formă de clopot şi site pentru reţinerea eventualelor materiale care pot fi antrenate în apele uzate.

Conformare cu BAT

Optimizarea utilizării curăţării uscate (incluzând sisteme cu vid) a echipamentelor şi instalaţiilor, inclusiv după pierderi accidentale, înainte de curăţarea umedă, acolo unde curăţarea umedă este necesară pentru atingerea nivelurilor de igienă necesare.

Igienizarea spaţiilor de lucru şi a echipamentelor în zonele uscate se realizează prin aspirare sau curăţare manuală uscată.

Curăţarea umedă se aplică la echipamentele şi instalaţiile aferente proceselor tehnologice umede, în conformitate cu cerinţele specifice pentru asigurarea siguranţei alimentare.

Conformare cu BAT

Înmuierea pardoselilor şi a echipamentelor deschise, eventual la o anumită temperatură, înainte de curăţarea umedă, în scopul reducerii consumului de apă şi de detergenţi

În scopul reducerii consumului de apă şi detergenţi se face o stropire prealabilă a pardoselii după care se curăţă cu dispozitive manuale speciale.

Conformare cu BAT

Gestionarea corespunzătoare şi minimizarea consumurilor de apă, de energie şi de detergenţi.

Notă: Monitorizarea zilnică a consumurilor permite identificarea abaterilor de la normal şi luarea măsurilor de reducere, fără a afecta igiena necesară. Se pot aplica diferite tehnici de curăţare care să conducă la reducerea consumurilor: utilizarea de apă la o anumită temperatură, utilizarea de bureţi sau perii, etc.

Consumurile de apă, de energie şi de detergenţi sunt monitorizate permanent. Consumurile de apă şi de energie sunt contorizate şi înregistrate. Cantitatea de detergenţi utilizată este minimă, conform instrucţiunilor de lucru, iar durata procesului de igienizare este normată.

Conformare cu BAT

Prevederea furtunelor pentru spălare manuală cu sisteme de blocare manuală

Spălarea manuală a spaţiilor de producţie se realizează cu ajutorul unor furtune prevăzute cu sisteme de blocare.

Conformare cu BAT

Asigurarea furnizării de apă cu presiune controlată (prin ştuţuri)

Presiunea apei este asigurată automat. Conformare cu BAT

Selectarea şi utilizarea de agenţi de spălare şi de dezinfecţie care dăunează cel mai puţin mediului

Substanţele de igienizare şi dezinfecţie utilizate sunt cele specifice industriei de fabricare a berii şi sunt furnizate pe bază de contract de către o companie specializată în producerea acestora. Substanţele sunt certificate de producător ca fiind substanţe ecologice.

Conformare cu BAT

Utilizarea curăţării pe loc a echipamentelor închise şi asigurarea că aceasta se realizează în mod optim, de exemplu, prin măsurarea turbidităţii, a conductivităţii sau a pH-ului şi prin dozarea automată a

Curăţarea echipamentelor închise se realizează după fiecare ciclu de producţie cu ajutorul unor staţii CIP de igienizare. Aceste staţii sunt dotate cu aparate de măsurare a pH-ului şi conductivităţi, iar dozarea reactivilor se face

Conformare cu BAT

substanţelor chimice în concentraţiile corecte automat.

Utilizarea de sisteme de unică folosinţă pentru curăţarea instalaţiilor mici sau utilizate rar sau unde soluţia de curăţare devine rapid puternic poluată, ca de exemplu instalaţiile de foarte înaltă temperatură, instalaţiile de separare cu membrană şi curăţarea preliminară a evaporatoarelor şi a uscătoarelor cu spayere

Nu este cazul. -

Aplicarea sistemului de autoneutralizare a fluxurilor de ape uzate alcaline şi acide într-un rezervor de neutralizare, acolo unde există variaţii adecvate ale pH-ului apelor uzate de la curăţarea echipamentelor închise şi de la alte surse

Autoneutralizarea apelor acide şi a celor alcaline se realizează în bazinul de omogenizare/neutralizare din staţia de epurare a apelor uzate.

Conformare cu BAT

Minimizarea utilizării de acid etilendiamintetraacetic prin utilizarea acestuia numai atunci şi acolo unde este strict necesar şi recircularea soluţiilor de curăţare

Nu se utilizează acid etilendiamintetraacetic. -

Evitarea utilizării de biocide oxidante halogenate pentru dezinfecţie şi sterilizare, cu excepţia cazurilor în care alternativele nu sunt eficiente

Substanţele de igienizare şi dezinfecţie nu conţin biocide oxidante halogenate (conform fişelor de securitate)

Conformare cu BAT

1.3 CERINŢE CARACTERISTICE BAT SUPLIMENTARE PENTRU ANUMITE PROCESE ŞI OPERAŢII


Aprovizionare/livrare

În timpul parcării, descărcării sau încărcării vehiculelor trebuie oprite motoarele

Motoarele vehiculelor de transport sunt oprite pe perioada parcării, descărcării sau încărcării.

Conformare cu BAT

Refrigerare

Prevenirea emisiilor de substanţe care epuizează startul de ozon prin neutilizarea de substanţe halogenate ca agenţi frigorifici

Agentul refrigerant utilizat este amoniacul, iar agentul intermediar utilizat este propilenglicolul.

Conformare cu BAT

Evitarea zonelor cu aer condiţionat sau răcite la temperaturi mai joase decât este necesar, utilizându-se, de exemplu, termostate

Temperatura este strict monitorizată pentru diversele faze ale procesului.

Conformare cu BAT

Optimizarea presiunii de condensare la instalaţiile de refrigerare

Presiunea de condensare este controlată automat.

Conformare cu BAT

Degivrarea regulată a întregului sistem de refrigerare

Circuitele de răcire din Secţia Fermentare şi Secţia Filtrare (tancuri de liniştire) sunt degivrate in mod automat in funcție de temperatura.

Conformare cu BAT

Menţinerea condensatoarelor în stare curată Curăţarea condensatoarelor se realizează de două ori pe an.

Conformare cu BAT

Optimizarea temperaturii de condensare (reducerea creşterilor de temperatură prin prevederea unor baterii de condensatoare adecvate)

Bateriile de condensatori sunt adecvate reducerii creşterilor de temperatură.

Conformare cu BAT

Utilizarea degivrării neautomate, după caz, în perioadele de scurte întreruperi ale activităţii

Degivrarea instalaţiei de răcire se face în perioadele de întreruperi pentru reparaţii şi întreţinere periodice conform programului de întreţinere.

Conformare cu BAT

Minimizarea pierderilor prin transmisie şi prin ventilaţie de la zonele de refrigerare prin:

În zonele de refrigerare se aplică următoarele tehnici de minimizare a pierderilor prin

Conformare cu BAT

� menţinerea uşilor şi ferestrelor închise cât mai mult timp posibil;

� montarea de dispozitive de închidere rapidă şi izolarea termică a uşilor dintre zonele cu diferite temperaturi;

� limitarea dimensiunilor uşilor la minimum necesar;

� menţinerea etanşeităţii uşilor; � răcirea zonei din faţa camerei de răcire; � dacă uşa de la camera de răcire este

utilizată frecvent, aceasta trebuie prevăzută cu o draperie de protecţie;

� limitarea ventilaţiei prin dotarea pasajului dintre spaţiul de încărcare/descărcare şi zona de stocare cu izolaţie;

� limitarea mişcărilor aerului atunci când uşa este deschisă;

� aplicarea unor izolaţii termice eficiente; � efectuarea operaţiilor de refrigerare,

dacă procesul permite, în cursul nopţii, atunci când temperatura mediului este mai mică.

transmisie:

� zonele de refrigerare nu sunt dotate cu ferestre;

� circulaţia persoanelor şi a vehiculelor de manevrare este limitată numai pe perioade scurte;

� uşile sunt etanşe; � pasajul dintre spaţiul de

încărcare/descărcare şi zona de stocare nu este ventilat;

� operaţiile de refrigerare se realizează permanent.

Răcire

Optimizarea operării sistemelor de răcire cu apă pentru evitarea purjării excesive

Răcirea cu apă a utilajelor se realizează în sistem automat, evitându-se purjările excesive.

Conformare cu BAT

Ambalare

Optimizarea modului de ambalare pentru reducerea cantităţilor de ambalaje utilizate şi pentru minimizarea deşeurilor

Ambalarea produselor se realizează cu ajutorul unor linii automate, proiectate în vederea optimizării consumului de materiale, apă şi energie.

Conformare cu BAT

Minimizarea umplerii excesive în timpul ambalării

Produsele sunt verificate cu ajutorul unor instalaţii de verificare electromagnetică a nivelului berii în recipiente de îmbuteliere şi prin umplere volumetrică urmată de cântărire în cazul umplerii în recipiente KEG, conform instrucţiunilor de lucru.

Conformare cu BAT

Generarea şi utilizarea energiei

Producerea de energie electrică prin cogenerare, acolo unde se produce energie termică cu instalaţii proprii

- Nu este cazul

Utilizarea de pompe de căldură pentru recuperarea căldurii de la diferite surse

Recuperarea energiei degajată de vaporii mustului de bere care fierbe în cazanul de fierbere se realizează cu ajutorul unei instalaţii speciale (schimbător de căldură multitubular tip PHADUCO) pentru fiecare linie, care funcţionează în circuit închis, apa fiind agentul care vehiculează energia termică. Apa care acumulează energia termică o cedează apoi mustului preîncălzindu-l de la 76°C la 95°C înainte de a fi fiert şi apoi, circuitul se reia. Vaporii condensaţi se colectează într-un vas de recuperare cu capacitatea de 46 hl. Condensul recuperat are o temperatură de 90oC şi este utilizat la clătirea dintre şarje a cazanului de filtrare.

-

Oprirea alimentării cu energie a echipamentelor atunci când nu este necesar

În timpul opririi echipamentelor, furnizarea energiei electrice este întreruptă.

Conformare cu BAT

Minimizarea încărcării motoarelor Motoarele nu sunt utilizate la capacitate maximă, deservind numai utilajele pentru care au fost proiectate.

Conformare cu BAT

Minimizarea pierderilor de energie a motoarelor prin:

� utilizarea de motoare cu eficienţă mai mare acolo unde este posibil;

Minimizarea pierderilor de energie a motoarelor se realizează prin:

� selectarea motoarelor se realizează în funcţie de necesităţile tehnologice ale

Conformare cu BAT

� atunci când se efectuează repararea unui motor trebuie acordată o atenţie deosebită minimizării pierderilor de energie;

� evitarea utilizării de motoare supradimensionate;

� luarea în considerare a permanentei reconectări a instalaţiei electrice de alimentare a motorului ca o modalitate de reducere a pierderilor de la motoare încărcate sub capacitate, fără ca aceasta să implice costuri;

� verificarea că variaţiile de tensiune, distorsiunile armonice sau factorul de putere necorespunzător nu generează pierderi excesive.

societăţii, avându-se în vedere eficienţa acestora şi obţinerea unor consumuri minime de energie;

� folosirea de softstartere pentru o pornire controlată şi pentru monitorizarea curentului absorbit în timp real;

� utilizarea de invertoare prin care se monitorizează şi reglează tensiunea curentului, frecvenţa şi turaţia în funcţie de cerinţele aplicaţiei.

Utilizarea de viteze variabile ale motoarelor de la ventilatoare şi pompe pentru a se reduce încărcarea acestora

În cadrul societăţii sunt utilizate ventilatoare şi pompe care au motoare cu viteze variabile pentru reducerea încărcării acestora.

Conformare cu BAT

Utilizarea de izolaţii termice instalaţiilor, recipientelor şi echipamentelor care lucrează la temperaturi diferite de temperatura mediului

Echipamentele care lucrează la temperaturi diferite de temperatura mediului ambiant (instalaţii, conducte, recipiente) sunt izolate termic.

Conformare cu BAT

Implementarea unui program de control frecvent al motoarelor

Societatea are implementat un program de întreţinere a echipamentelor electrice, urmărindu-se frecvent prin fişe de monitorizare consumul de energie electrică, nivelul zgomotului produs şi gradul de ungere a acestora.

Conformare cu BAT

Utilizarea apei subterane

Pomparea numai a cantităţilor de apă necesare la un moment dat în procesul de producţie. Apa poate fi extrasă pentru a se evita stocarea excesivă şi riscul ca apa să fie contaminată sau să apară scurgeri.

Apa extrasă din subteran este stocată împreună cu apa preluată din reţeaua municipală de alimentare cu apă în două rezervor metalice supraterane cu capacitatea de 600 m3. Cantitatea de apă stocată în cele 2 rezervoare este mult mai mică decât necesarul zilnic de apă utilizată în producţie. Prin urmare, nu se realizează o stocare excesivă a apei brute, evitându-se contaminarea acesteia sau apariţia scurgerilor.

Rezerva de apă de incendiu de 600 m3 se compune din 300 m3 apă brută stocată în fiecare din cele două rezervoare.

Conformare cu BAT

Sisteme de aer comprimat

Verificarea nivelului presiunii şi reducerea acestuia, dacă este posibil.

Notă: Presiunea la compresor poate fi stabilită la un maximum cerut şi apoi reglată pentru fiecare operaţie în parte pentru a minimiza energia necesară producerii aerului comprimat şi a pierderilor. Pentru procese care necesită presiuni mai mari sau durează mai mult decât majoritatea altora care au nevoie de aer comprimat, poate fi mult mai eficient (din punct de vedere al energiei şi al costurilor) să se instaleze un compresor dedicat numai acelor procese.

Instalaţia de aer comprimat este compusă din 3 compresoare care lucrează într-un domeniu de presiune cuprins între 6 şi 7 bar.

Linia îmbuteliere bere în recipiente PET necesită o presiune mai mare (formarea recipienţilor PET din preforme) şi, prin urmare, aerul comprimat este furnizat cu ajutorul compresorului dedicat acesteia. Compresorul are 3 trepte de comprimare a aerului şi o presiune a aerului comprimat de 40 bar.

Procedurile de operare a instalaţiilor de aer comprimat asigură minimizarea consumului energetic.

Conformare cu BAT

Optimizarea temperaturii aerului la intrare în vederea reducerii consumului de energie pentru producerea aerului comprimat.

Notă: Compresoarele operează mai eficient cu aer rece. Aceasta se asigură, în general, prin aspirarea acestuia din exteriorul clădirii. Aceasta se poate verifica prin măsurarea

Aerul necesar compresoarelor este aspirat din incinta în care se află instalaţiile de aer comprimat, filtrat, comprimat în două trepte, răcit, refulat în uscătoarele de aer şi apoi în rezervoarele de aer comprimat. La ieşirea din rezervoare, instalaţia este prevăzută cu filtre pentru impurităţi şi condens, acesta din urmă

Conformare cu BAT

temperaturii orificiului de intrare în uscător; aceasta trebuie să nu depăşească 35°C, cu compresorul la încărcare maximă. Temperatura în camera uscătorului nu trebuie să varieze cu mai mult de 5°C faţă de temperatura din exterior. Dacă temperatura camerei uscătorului este prea mare, aceasta reduce performanţele compresorului.

putând fi purjat.

Radiatoarele şi uscătoarele de aer sunt prevăzute cu purje de condens care funcţionează automat.

De asemenea, la partea inferioară a rezervoarelor de stocare a aerului comprimat sunt prevăzute instalaţii care permit purjarea condensului format.

Aerul comprimat din rezervoare este filtrat şi distribuit către consumatori prin intermediul unor conducte din oţel inoxidabil.

Montarea la orificiile de intrare şi de ieşire a aerului, de dispozitive pentru atenuarea zgomotului.

Echipamentele şi instalaţiile sunt prevăzute cu sisteme de reducere a nivelurilor de zgomot la sursă.

Conformare cu BAT

Sisteme pentru producerea aburului

Maximizarea recirculării condensului la cazan.

Notă: În cazul în care condensul fierbinte nu este recirculat la cazan, acesta trebuie înlocuit cu apă rece tratată, ceea ce creşte costurile de tratare. În loc de a se evacua condensul la staţia de epurare a apelor uzate, acesta poate fi colectat într-un rezervor intermediar şi analizat pentru a se detecta prezenţa poluanţilor. Aceasta determină reducerea consumurilor de substanţe chimice pentru tratarea apei necesare cazanului de producere a aburului. În mod suplimentare sau ca alternativă, dacă condensul nu este recirculat la cazan din cauza contaminării, căldura poate fi recuperată din condensul contaminat înainte de utilizarea acestuia pentru activităţi de curăţare care nu necesită o apă de calitate foarte bună, ca de exemplu, pentru curăţarea platformelor.

Condensul colectat de la toate utilajele consumatoare de abur este reutilizat în centrala termică şi reprezintă 90 % din cantitatea de apă introdusă la prepararea aburului.

Conformare cu BAT

Evitarea pierderilor de abur din condensul recuperat

Circuitul de furnizare a aburului către utilaje şi colectarea condensului se realizează în sistem închis, evitându-se astfel pierderile de abur.

Conformare cu BAT

Izolarea conductelor neutilizate Conductele neutilizate sunt izolate de restul instalaţiilor.

Conformare cu BAT

Îmbunătăţirea captării aburului Societatea are în vedere menținerea gradului de recuperare a condensului de 90 % și în condițiile măririi capacității de producție și apariției de noi utilizatori de abur și a creșterii cantității de abur necesară.

Conformare cu BAT

Repararea zonelor prin care se produc pierderi de abur

Fisurile şi porii care apar în circuitul de furnizare a aburului şi de recuperare a condensului sunt reparate imediat pentru a reduce la minim pierderile.

Conformare cu BAT

Minimizarea purjărilor de la cazanul de abur Purjarea la cazane se face în limita reglajului conductivităţii acceptate de normele ISCIR.

Conformare cu BAT

1.4 BAT PENTRU MINIMIZAREA EMISIILOR ÎN AER

Cele mai bune tehnici disponibile constau în aplicarea BAT integrate proceselor tehnologice care conduc la minimizarea emisiilor în aer prin selectarea şi utilizarea de substanţe şi tehnici. Sunt situaţii în care este necesară utilizarea unor tehnici suplimentare, specifice, pentru reducerea emisiilor.


Aplicarea şi menţinerea unei strategii pentru controlul emisiilor care să includă:

� definirea problemei, constând din informaţii cu privire la cerinţele legislative privind emisiile de poluanţi în aer, precum şi cu privire la condiţiile meteorologice şi topografice şi la receptorii sensibili din zonă;

� elaborarea inventarului emisiilor din amplasament, inclusiv a celor asociate situaţiilor anormale (avarii);

� măsurarea emisiilor de la surse majore; � evaluarea şi selectarea tehnicilor pentru

controlul emisiilor.

În cadrul societăţii se aplică o strategie pentru controlul emisiilor care include:

� identificarea surselor de poluanţi atmosferici, informaţii cu privire la cerinţele legislative privind emisiile de poluanţi în aer, informaţii cu privire la receptorii sensibili din zonă;

� elaborarea inventarului emisiilor din amplasament;

� măsurarea emisiilor de la surse majore; � implementarea tehnicilor pentru controlul

emisiilor de particule.

Conformare cu BAT

Captarea la surse (cu instalaţii locale) a gazelor reziduale, a mirosurilor şi a prafului şi transportul acestora la echipamentele pentru controlul (reducerea sau eliminarea) emisiilor.

În cadrul societăţii sunt montate instalaţii locale pentru captarea poluanţilor de la surse importante. De asemenea, există sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor de particule şi de gaze odorante (mirosuri) provenite de la staţia de epurare a apelor uzate.

Conformare cu BAT

Optimizarea procedurilor de pornire şi de oprire a echipamentelor pentru controlul emisiilor pentru a se asigura funcţionarea eficientă a acestora pe întregul interval de timp în care este necesară reducerea/eliminarea emisiilor.

Sunt aplicate şi menţinute proceduri pentru operarea sistemelor pentru controlul emisiilor de particule pentru a se asigura funcţionarea eficientă a acestora pe întregul interval de timp în care se desfăşoară activităţile generatoare de particule.

Conformare cu BAT

În cazul în care nu se fac alte specificaţii, atunci când BAT integrate proceselor tehnologice, care minimizează emisiile în aer prin selectarea şi utilizarea substanţelor şi prin aplicarea tehnicilor nu conduc la atingerea următoarelor niveluri de emisii:

� particule uscate: 5 – 20 mg/Nm3; � particule umede/aderente: 35 – 60 mg/Nm3; � compuşi organici totali: < 50 mg/Nm3, se vor aplica tehnici pentru controlul emisiilor.

Tehnici pentru controlul emisiilor:

� particule solide sau lichide: separare dinamică, separare umedă, electrofiltru, filtrare, separare aerosoli/picături;

� poluanţi gazoşi şi mirosuri/COV: absorbţie, adsorbţie pe cărbune activ, tratare biologică, tratare termică, condensare, tehnici de separare cu membrană.

Performanţele diferitelor tehnici pentru controlul emisiilor de particule sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Notă:

Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industriile de producere a hranei, băuturilor şi laptelui nu se referă la emisiile de la centralele termice asociate instalaţiilor de producţie din industria alimentară. Emisiile de la aceste surse sunt reglementate prin legislaţia naţională. În cazul în care puterea

Sunt aplicate tehnici pentru controlul emisiilor de particule.

Prin aplicarea tehnicilor de procesare şi a celor pentru controlul emisiilor, nivelurile de emisii ating următoarele valori:

� particule uscate 4,53 – 9,45 mg/Nm3; � particule umede/aderente: nu este cazul; � compuşi organici totali: 1,43 – 8,9

mg/Nm3.

Tehnicile aplicate pentru controlul emisiilor sunt:

� pentru particule solide: filtrare (filtre cu saci textili);

� poluanţi gazoşi şi mirosuri/COV: tratare a gazelor odorante rezultate de la staţia de epurare a apelor uzate şi condensare pentru vaporii de apă cu conţinut de COV de la cazanele de fierbere.

Conformare cu BAT

termică instalată a unei centrale termice asociate depăşeşte 50 MW, tehnicile pentru controlul emisiilor şi nivelurile de emisii sunt prezentate în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţii mari de ardere.

Atunci când BAT integrate proceselor de producţie nu elimină mirosurile trebuie aplicate tehnici de control.

Tehnici pentru control mirosuri/COV sunt:

� metode fizice; � absorbţie în apă; � absorbţie chimică; � adsorbţie; � metode biologice; � oxidare termică; � oxidare catalitică; � plasmă.

Pentru eliminarea mirosurilor de la staţia de epurare a apelor uzate se aplică o tehnică de control – colectarea şi barbotarea aerului viciat în bazinul de aerare.

Conformare cu BAT

1.5 BAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE

1.5.1 Tehnici de epurare

Cele mai bune tehnici disponibile pentru epurarea apelor uzate rezultate de la instalaţiile din industria alimentară constau în utilizarea celei mai adecvate combinaţii ale tehnicilor prezentate mai jos.


Tehnici de epurare

Utilizarea tehnicilor de îndepărtare mecanică iniţială a materiilor solide

În cadrul societăţii se aplică următoarele tehnici de îndepărtare mecanică a materiilor solide:

� îndepărtarea etichetelor din soluţia alcalină de spălare la Liniile de îmbuteliere bere în sticle;

� filtrarea apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere pentru reţinerea particulelor cu dimensiuni mai mari de 0,75 mm;

� aplicarea peste scurgerile de pe pardoseală de dispozitive sub formă de clopot şi site pentru reţinerea materiale care pot fi antrenate în apele uzate.

Conformare cu BAT

Eliminarea grăsimilor utilizând un separator de grăsimi în cazul în care apele uzate conţin grăsimi vegetale

Nu este cazul. -

Egalizarea debitelor şi a încărcărilor apelor uzate, utilizând rezervoare de egalizare sau stocarea tampon, pentru a se asigura că debitul şi compoziţia acestora corespund parametrilor staţiei de epurare.

Amestecul de ape uzate tehnologice şi ape uzate fecaloid – menajere, sunt colectate în bazinul unei staţii de pompare, prin care se asigură un debit constant al apelor uzate către bazinul de egalizare/acidifiere. Acesta este prevăzut cu un agitator mecanic în vederea realizării omogenizării compoziţiei amestecului de ape.

În caz de avarie, bazinul are instalată o conductă by-pass pentru transportul apelor uzate direct în bazinul de epurare aerobă. Nivelul apei în bazin şi debitul de intrare al apelor uzate este monitorizat ultrasonic.

Conformare cu BAT

Neutralizarea apelor uzate puternic acide sau alcaline. Pentru ape cu pH redus se utilizează de regulă: var nehidratat sau lapte

Apele uzate omogenizate, după o prealabilă preîncălzire – realizată numai pe perioada sezonului rece, ajung într-un

Conformare cu BAT

de var hidratat, hidroxid de sodiu sau carbonat de sodiu, schimbători de ioni (cationi). Pentru ape cu pH mare se utilizează de regulă: CO2 (de exemplu, gaze rezultate de la procesele de fermentare), acid sulfuric sau acid clorhidric, schimbători de ioni (anioni).

bazin de condiţionare, în care se realizează controlul temperaturii (prin injecţie de abur) şi al pH-ului prin dozare de soluţii de hidroxid de sodiu şi acid clorhidric (care au avantajul că nu generează suspensii suplimentare), respectiv soluţie de hidroxid de sodiu pentru ape cu pH mai mic de 6,5 sau soluţie de acid clorhidric – pentru ape cu pH mai mare de 8,5. De asemenea, în acest bazin se dozează clorură ferică şi micronutrienţi, respectiv oligoelemente necesare dezvoltării microorganismelor.

Pentru o bună omogenizare a apelor, în acest bazin sunt montate o pompă de amestecare şi un mixer cu jet lichid. În bucla de mixare sunt instalate instrumente pentru monitorizarea temperaturii şi a pH-ului.

Sistemul automatizat de operare al instalaţiei de epurare nu permite evacuare în reţeaua de canalizare a apelor cu o valoare a pH-ului în afara limitelor admise (6,5 – 8,5).

Sedimentarea apelor uzate care conţin materii în suspensie. De regulă se utilizează rezervoare rectangulare sau circulare sau separatoare laminare sau tubulare.

Tehnica este cuprinsă în fluxul tehnologic al staţiei de epurare a apelor uzate tehnologice şi apelor uzate fecaloid – menajere.

Amestecul condiţionat de ape uzate este pompat în reactorul anaerob UASB, în care se realizează epurarea biologică anaerobă a amestecului. Reactorul este prevăzut în partea superioară cu separatoare trifazice care au rolul de a separa apa epurată de biogaz şi de biomasă (nămol) – care sedimentează.

Efluentul treptei anaerobe se descarcă gravitaţional în bazinul de selectare pentru a evita creşterea excesivă a microorganismelor filamentoase, apoi ajunge în bazinul de aerare, unde are loc epurarea aerobă a efluentului, de unde trece gravitaţional în bazinul de sedimentare.

Bazinul de sedimentare permite sedimentarea nămolului în exces. Acest bazin este prevăzut cu raclor de fund pentru colectarea nămolului.

Conformare parţială cu BAT

Epurarea biologică (tehnici aerobe şi anaerobe)

Staţia de epurare a apelor uzate tehnologice cuprinde o fază de epurare anaerobă, combinată cu o epurare biologică aerobă.

Prin epurare anaerobă, încărcarea organică din apa uzată este transformată în cea mai mare parte în metan, care este un combustibil ce poate fi valorificat. O cantitate foarte mică este transformată în nămol. Nu sunt necesare alte intrări importante pentru operarea sistemului.

Prin epurare aerobă, încărcarea organică din apa uzată este transformată în mare parte în nămol.

Prin epurarea biologică anaerobă urmată de epurarea biologică aerobă a apelor uzate din staţia de epurare, care cuprinde reactorul anaerob, precum şi procedeul de

Conformare cu BAT

nitrificare şi denitrificare a compuşilor cu azot, se realizează îndepărtarea factorilor eutrofizanţi.

Utilizarea metanului generat prin aplicarea tehnicilor anaerobe de epurare pentru producerea de energie termică şi/sau electrică

Metanul generat prin aplicarea tehnicilor anaerobe de epurare la finalizarea proiectului de dezvoltare este utilizat pentru producerea de energie termică.

Conformare cu BAT

Tehnici suplimentare pentru a atinge nivelurile de emisii indicative prin aplicarea BAT sau limite speciale de evacuare

Eliminarea azotului prin epurare biologică Fluxul tehnologic de epurare biologică adoptat asigură, pentru aproape toată cantitatea de azot care pătrunde în staţie, transformarea în compuşi amoniacali, datorită procesului anaerob. Substanţele organice care conţin azot sunt hidrolizate, iar azotul este redus la azot amoniacal în condiţii anaerobe. În faza de nitrificare (aerare), cantitatea de azot rămasă în apa uzată după etapa de denitrificare sub formă redusă este transformată în azotaţi.

Datorită tipurilor de materii prime procesate în cadrul Fabricii de bere, apele uzate au un conţinut redus de azot amoniacal.

Conformare cu BAT

Filtrarea

Eliminarea substanţelor prioritar periculoase. Principalele substanţe prioritar periculoase eliminate prin procesul de filtrare desfăşurat în cadrul staţiei de epurare a apelor uzate sunt materiile în suspensie rezultate în urma desfăşurării procesului tehnologic.

Conformare cu BAT

Tratarea nămolului de epurare

Stabilizarea Stabilizarea nămolului se realizează prin tratarea acestuia cu o soluţie de polimer preparată în unitatea de dozare a staţiei, care favorizează flocularea nămolului.

Conformare cu BAT

Extragerea apei, pentru creşterea conţinutului de materii solide

Tehnica utilizată pentru reducerea conţinutului de apă din nămol este centrifugarea

1.5.2 Niveluri de emisii în apă

În tabelul de mai jos se prezintă niveluri de emisii indicative pentru nivelurile de emisii care ar trebui să fie atinse cu acele tehnici considerate BAT. Acestea nu reprezintă niveluri care se ating în mod curent în industria alimentară, ci sunt bazate pe evaluările expert ale Grupului de Lucru care a elaborat documentul de referinţă.


Niveluri de emisii în apele evacuate în canalizarea publică sau în ape de suprafaţă, asociate unor instalaţii care utilizează o plajă de BAT:

CBO5: < 25 mg O2/l CCOCr: < 125 mg O2/l Materii în suspensie: < 50 mg/l pH: 6 – 9 Uleiuri şi grăsimi: < 10 mg/l Azot total: < 10 mg/l Fosfor total: 0,4 – 5 mg/l

Reglementările naţionale privind concentraţiile admise la evacuarea apelor uzate diferă de receptorul acestora, respectiv pentru apele uzate evacuate în reţeaua de canalizare se aplică concentraţiile maxime admise din NTPA-002 din HG nr. 352/2005.

Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în rețeaua de canalizare municipală sunt:

� CBO5: < 300 mgO2/l � CCO-Cr: < 500 mg O2/l � Materii în suspensie: < 350 mg/l

Neconformare cu BAT Conformare cu prevederile legale naţionale şi cu condiţiile locale de acceptare a apelor uzate în reţeaua de canalizare

� pH: 6,5 – 8,5 � Fosfor total: < 5 mg/l � Azot amoniacal: < 30 mg/l � Detergenţi: < 25 mg/l � Substanţe extractibile: < 30 mg/l

1.5.3 Cerinţe caracteristice BAT pentru pierderi accidentale


Identificarea surselor potenţiale de pierderi incidentale/accidentale care pot dăuna mediului

În cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a fost elaborat Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale în care sunt identificate punctele critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale (EP-BV-002).

Conformare cu BAT

Evaluarea probabilităţii de producere a pierderilor incidentale/accidentale potenţiale identificate

Probabilităţile de producere a pierderilor incidentale/accidentale potenţiale au fost evaluate şi în funcţie de acestea au fost stabilite punctele critice de apariţie a poluărilor accidentale.

Conformare cu BAT

Identificarea acelei pierderi incidentale/accidentale potenţiale pentru care sunt necesare controale suplimentare pentru prevenirea apariţiei acesteia

Punctele critice unde pot apărea poluări accidentale sunt periodic verificate.

Conformare cu BAT

Identificarea şi implementarea măsurilor de control necesare pentru prevenirea accidentelor şi pentru minimizarea daunelor acestora asupra mediului

Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale cuprinde:

� componenţa colectivului constituit pentru combaterea poluărilor accidentale;

� lista punctele critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale;

� fişa poluantului potenţial; � programul de măsuri şi lucrări în vederea

prevenirii poluării accidentale; � componenţa echipelor de intervenţie; � lista dotărilor şi materialelor pentru

sistarea poluării accidentale; � programul anual de instruire a angajaţilor

de la punctele critice şi a echipelor de intervenţie;

� responsabilităţile conducătorilor; � lista unităţilor care acordă sprijin în cazul

apariţiei unei poluări accidentale.

Societatea are implementată procedura generală „Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns” (cod: PR-UB-010-RO) prin care se definesc rolurile, responsabilităţile şi puterea de autoritate pentru acţiunile necesare în cazuri de urgenţă sau accidente semnificative.

De asemenea, în cadrul Manualului sistemului de management integrat, există procedura generală “Accidente, incidente, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive” (cod: PR-UB-012-RO) prin care sunt descrise principiile şi responsabilităţile în ceea ce priveşte abordarea şi investigarea neconformităţilor, luarea de măsuri pentru a reduce impactul cauzat, iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive

Conformare cu BAT

Investigarea tuturor accidentelor şi păstrarea înregistrărilor

Accidentele sunt investigate şi înregistrate în Registrul de riscuri.

Conformare cu BAT

2 BAT SUPLIMENTAR PENTRU PRODUCEREA BAUTURILOR


Dacă se utilizează CO2 în instalaţie, să se utilizeze CO2 care fie este recuperat din procesul de fermentare, fie rezultă ca subprodus din alt proces, evitându-se producerea de CO2 direct din arderea combustibililor fosili pentru a fi utilizat în instalaţie

Dioxidul de carbon generat în procesul de fermentare primară a berii este recuperat cu ajutorul instalaţiei de recuperare a CO2. Această instalaţie colectează, separă, compresează, usucă, purifică şi lichefiază dioxidul de carbon, în vederea reutilizării acestuia în procesul de producţie.

Pentru a acoperi necesarul de dioxid de carbon, societatea a încheiat un contract de furnizare a acestuia cu Compania Linde Gaz România.

Conform declaraţiei pe propria răspundere a Companiei Linde Gaz România, dioxidul de carbon furnizat este din sursă naturală, având puritatea minimă de 99,9 %.

Conformare cu BAT

Recuperarea drojdiei după fermentare După procesul de fermentare, drojdia este separată în tancuri în vederea reutilizării în procesul de fermentare sau pentru a fi autolizată.

În funcţie de parametrii acesteia – consistenţă, viabilitate, pH, microbiologie, drojdia este însămânţată în mai multe şarje de must.

Drojdia este colectată prin partea inferioară a tancului şi este transportată în vasele de stocare a drojdiei sau este distrusă şi stocată până la eliminarea finală a acesteia într-un vas de stocare drojdie moartă. Distrugerea drojdiei se realizează la temperatură ridicată (autoliză). Drojdia autolizată este dozată controlat în staţia de epurare a apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere în vederea tratării substanţelor organice conţinute în aceasta.

Conformare cu BAT

Colectarea materialului filtrant utilizat, atunci când se foloseşte kieselguhr (diatomee) ca mediu de filtrare, în vederea optimizării reutilizării şi/sau depozitării.

Materialul filtrant, kieselguhr, este colectat, decantat şi eliminat prin depozitare finală.

Conformare cu BAT

Utilizarea de sisteme cu mai multe faze pentru curăţarea sticlelor

Liniile de îmbuteliere în sticle, au în dotare o maşini de spălat sticle automate. Maşinile sunt prevăzută cu un bazin de preînmuiere, bazine de spălare şi trei bazine de clătire cu apă rece şi caldă. Fiecare bazin are în componenţa sa duze pentru spălarea sticlelor prin stropire.

Conformare cu BAT

Optimizarea consumului de apă din zona de clătire a maşinii de spălare, prin controlarea debitului de apă, prin instalarea unei valve automate de întrerupere a alimentării cu apă atunci când linia se opreşte şi prin utilizarea de apă proaspătă pentru ultimele două rânduri de ştuţuri de clătire

În vederea optimizării consumului de apă, maşinile de spălat sticle sunt prevăzute cu valve automate de întrerupere a alimentării cu apă, dispozitive de măsurare a parametrilor de funcţionare (concentraţie hidroxid de sodiu, temperatură, presiune pompe, nivel) şi duze pentru spălarea sticlelor prin stropire.

Clătirea sticlelor se realizează în trei bazine cu apă caldă şi rece.

Conformare cu BAT

Reutilizarea soluţiei de spălare a sticlelor după sedimentare şi filtrare

Soluţiile de hidroxid de sodiu utilizate la spălarea sticlelor sunt filtrate şi vor fi reutilizate la maşina de spălare la exterior a recipienţilor KEG.

Conformare cu BAT

3 BAT SUPLIMENTAR PENTRU FABRICILE DE PRODUCERE A BERII


Optimizarea reutilizării apei fierbinţi de la răcirea mustului de bere şi recuperarea căldurii de la fierberea mustului de bere

Apa de proces utilizată la răcirea mustului se colectează într-un rezervor situat în exteriorul Secţiei Fierbere şi este reutilizată în cadrul secţiei în procesul de plămădire a mustului, sau la spălarea instalaţiei de filtrare.

De asemenea, aburul recuperat din procesul de fierbere a mustului cu hamei este utilizat la preîncălzirea mustului înainte de a fi introdus în cazanul de fierbere.

Conformare cu BAT

Reutilizarea apei de pasteurizare a sticlelor Instalaţia de pasteurizare aferentă Liniei de îmbuteliere bere la sticlă prezintă mai multe zone de lucru. Pentru economisirea energiei, pasteurizatorul are o zona de regenerare a energiei in care berea care va fi pasteurizată este preîncălzită cu ajutorul berii care a fost pasteurizată. Pentru reducerea pierderilor de apa pasteurizatorul utilizează apa de încalzire intr-un circuit închis.

Conformare cu BAT

Atingerea unui consum de apă de 0,35 – 1 m3/hl de bere produsă

Consumul de apă este de 0,32 m3/hl bere produsă.

Conformare cu BAT

4 CERINŢE CARACTERISTICE BAT SPECIFICE PENTRU FABRICILE DE PRODUCERE A BERII


Recuperarea şi purificarea CO2 rezultat din procesul de fermentare, implicând: recuperarea, curăţarea, comprimarea, uscarea, purificarea şi lichefierea.

Dioxidul de carbon generat în procesul de fermentare primară a berii este recuperat cu ajutorul instalaţiei de recuperare a CO2.

Această instalaţie colectează, separă, compresează, usucă, purifică şi lichefiază dioxidul de carbon, în vederea reutilizării acestuia în procesul de producţie.

Conformare cu BAT

Utilizarea sistemelor de răcire cu circuit închis. În cadrul societăţii există:

� sistem de răcire în circuit închis pentru compresorul aferent Liniei îmbuteliere bere în recipiente PET;

� sistem de răcire în circuit închis a vaselor de fermentare;

� sistem de răcire semiînchis a condensatoarelor cu evacuarea apei după verificarea conductivităţii;

� sistem de răcire în circuit închis pentru compresoarele de aer şi de amoniac.

� Circuitele de amoniac, propilenglicol şi apă funcţionează în sistem închis.

Conformare cu BAT

Epurarea apelor uzate:

� pentru prima treaptă de epurare, neutralizarea este esenţială (o alternativă privind neutralizarea apelor alcaline este utilizarea gazelor de ardere de la centrala termică sau a CO2 de la fermentare);

� treapta a doua de epurare poate include procese aerobe sau anaerobe (cea mai obişnuită metodă aerobă utilizată la

Societatea deţine o staţie de epurare a apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere performantă. Această staţie de epurare are o capacitate de 4.500 m3/zi şi este prevăzută cu mai multe trepte de epurare:

� treapta mecanică; � treapta biologică anaerobă bazată pe

tehnologia EGSB (reactor cu pat de

Conformare cu BAT

fabricile de bere este procesul cu nămol activat, iar cea mai obişnuită tehnică anaerobă este reprezentată de reactoarele cu strat de nămol anaerob sau cu pat de nămol granular);

� dacă există reglementări mai stringente pentru apa uzată evacuată decât 15 mg/l pentru CBO5 şi 20 – 30 mg/l pentru materii în suspensie este necesară o treaptă terţiară de epurare.

nămol granular expandat), şi � treapta biologică aerobă cu nămol activ. Nu este necesară utilizarea unei trepte terţiare de epurare.

Nămolul de epurare, care reprezintă o parte importantă din deşeurile solide generate, poate fi aplicat pe teren.

Deoarece nămolul care rezultă din staţia de epurare a apelor uzate nu este contaminat chimic şi are un ridicat conţinut de materie organică, acesta poate fi valorificat în agricultură, după o prealabilă deshidratare, ca material ameliorator al solurilor sau eliminat final prin depozitare pe depozitul de deşeuri.

-

Recuperarea drojdiei după fermentare. Drojdia utilizată la însămânţarea berii în procesul de fermentare primară este reutilizată de mai multe ori până la epuizare. Drojdia epuizată este colectată într-un rezervor special amenajat în staţia de drojdie şi distrusă prin autoliză. Drojdia autolizată este dozată controlat în staţia de epurare a apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere în vederea tratării substanţelor organice conţinute în aceasta.

Conformare cu BAT

Filtrarea produsului utilizând separarea cu membrană

Filtrarea berii se realizează prin intermediul unei instalaţii de filtrare care utilizează ca material filtrant, kieselguhrul.

Kieselguhrul este inert din punct de vedere fizico – chimic şi organoleptic şi nu influenţează gustul şi mirosul berii.

-

Recuperarea materialului filtrant atunci când se utilizează adsorbanţi minerali naturali (bentonită, kiselgur)

Kieselguhrul utilizat la filtrarea berii este îndepărtat de pe filtre cu ajutorul aerului comprimat şi este eliminat final prin depozitare.

Conformare cu BAT

Reducerea consumului de apă şi a volumelor de ape uzate prin:

� măsurarea volumului de must de bere pentru evitarea producerii în exces;

� stocarea şi depozitarea borhotului pentru a reduce concentraţiile de CCO-Cr din apele uzate;

� utilizarea de furtune de înaltă presiune pentru a reduce cantitatea de apă utilizată la spălarea manuală;

� reducerea la minimum a timpului de fierbere a mustului de bere în vederea reducerii consumului de abur;

� recuperarea condensului cu ajutorul schimbătoarelor de căldură în vederea recuperării căldurii şi reducerii mirosurilor;

� stocarea şi depozitarea trubului în vederea reducerii concentraţiilor de CBO5 din apa uzată;

� automatizarea schimbătoarelor de căldură prin montarea la valve de sisteme pentru controlul temperaturii, în vederea optimizării răcirii şi producţiei de must fierbinte;

� minimizarea timpului de stocare a mustului rece prin optimizarea schimbătoarelor de căldură, în vederea prevenirii producerii mustului fierbinte în exces;

� creşterea capacităţii de stocare a mustului

În cadrul societăţii, pentru reducerea consumului de apă şi a volumelor de ape uzate, se realizează următoarele:

� volumul de must de bere rezultat în urma filtrării este măsurat; acesta se calculează în funcţie de concentraţia în substanţă uscată a mustului primar şi de concentraţia extractului obţinut în urma spălării borhotului cu apă fierbinte;

� borhotul împreună cu trubul sunt depozitate în 2 buncăre de stocare cu capacitatea de 110 t/buncăr în vederea comercializării;

� spălarea manuală a spaţiilor de producţie se realizează cu apă la presiune înaltă;

� fierberea mustului este monitorizată prin diagrame de proces realizate astfel încât să se reducă atât consumul de apă cât şi cantitatea de energie termică şi electrică utilizată;

� condensul este recuperat în proporţie de 90 % cu ajutorul unor schimbătoare de căldură;

� schimbătoarele de căldură sunt dotate cu sisteme de control al temperaturii;

� mustul fiert se transferă în vasele de fermentare primară, după o prealabilă răcire cu ajutorul unui schimbător de căldură;

Conformare cu BAT

fierbinte pentru prevenirea deversărilor din rezervoarele de stocare;

� răcirea fermentatoarelor utilizând mantale sau panouri de răcire, în vederea îmbunătăţirii eficienţei curăţării;

� utilizarea de circuite de răcire închise la fermentatoare pentru a reduce consumul de apă;

� stocarea şi depozitarea drojdiei pentru a reduce concentraţiile de CBO5 din apele uzate;

� filtrarea berii prin curgere transversală, în vederea reducerii consumului de apă şi a poluanţilor din apele uzate.

� societatea deţine vase de fermentare (primară şi secundară) a mustului cu capacitate mai mare decât producţia realizată;

� răcirea vaselor de fermentare se realizează prin manta sau serpentine;

� sistemul de răcire a vaselor de fermentare este în circuit închis;

Reutilizerea apei calde de la răcirea mustului de bere

Apa de brasaj utilizată la răcirea mustului se colectează într-un rezervor situat în exteriorul Secţiei Fierbere şi este reutilizată în cadrul secţiei în procesul de plămădire a mustului, recuperarea extractului din borhot (mash filter) sau procesele de igienizare (CIP) in stațiile CIP ale Secției Fermentare și a Secției Filtrare.

Conformare cu BAT

Recuperarea căldurii de la fierbătoarele de must de bere prin recuperarea căldurii de la vaporii rezultaţi şi utilizarea acesteia pentru a produce apă caldă necesară altor procese.

Aburul recuperat din procesul de fierbere a mustului cu hamei va fi utilizat la preîncălzirea mustului înainte de a fi introdus în cazanul de fierbere.

Conformare cu BAT

5 BAT PENTRU STOCAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE

5.1 BAT PENTRU STOCAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE AMBALATE


Managementul securităţii şi al riscului

Prevenirea incidentelor şi accidentelor prin aplicarea unui sistem de management al securităţii.

Se menţionează că şi în cazul în care instalaţia nu cade sub incidenţa Directivei Seveso II (HG nr. 804/2007), deoarece se operează cu substanţe periculoase, este necesară aplicarea unei politici pentru managementul securităţii şi al riscului.

Nivelul minim al BAT este reprezentat de evaluarea riscurilor la accidente şi incidente utilizând următorii paşi:

� identificarea pericolelor; � persoanele şi/sau factorii de mediu

care pot fi afectaţi şi nivelul posibil al afectării;

� evaluarea riscurilor generate de pericole şi stabilirea faptului dacă măsurile existente sunt adecvate sau trebuie îmbunătăţite;

� înregistrarea aspectelor semnificative; � revizuirea periodică a riscurilor sau

după necesităţi a evaluării.

Ca urmare a identificării aspectelor de mediu semnificative, în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a fost elaborat Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale în scopul realizării unui mod organizat de acţionare în caz de producere a unei poluării accidentale şi desfăşurării intervenţiilor de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra mediului, angajaţilor şi a bunurilor materiale.

Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale cuprinde:

� componenţa colectivului constituit pentru combaterea poluărilor accidentale;

� lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluări accidentale;

� fişa poluantului potenţial; � programul de măsuri şi lucrări în vederea

prevenirii poluării accidentale; � componenţa echipelor de intervenţie; � lista dotărilor şi materialelor pentru

sistarea poluării accidentale; � programul anual de instruire a angajaţilor

de la punctele critice şi a echipelor de intervenţie;

� responsabilităţile conducătorilor; � lista unităţilor care acordă sprijin în cazul

apariţiei unei poluări accidentale.

Se menţionează că instalaţia nu intră sub incidenţa prevederilor HG nr.804/2007.

Conformarea cu BAT

Instruire şi responsabilităţi

Nominalizarea persoanei/persoanelor responsabile cu operarea stocării.

Societatea are nominalizate persoanele responsabile cu operarea stocării substanţelor.

Conformare cu BAT

Nominalizarea persoanei/persoanelor responsabile cu instruirea şi reinstruirea în procedurile de urgenţă, precum şi cu informarea personalului de pe amplasament asupra riscurilor stocării substanţelor periculoase şi a măsurilor pentru stocarea în siguranţă a acestora.

Au fost nominalizate persoane responsabile cu instruirea şi reinstruirea în procedurile de urgenţă, precum şi cu informarea personalului de pe amplasament asupra riscurilor stocării substanţelor periculoase şi a măsurilor pentru stocarea în siguranţă a acestora.

Conformare cu BAT

Zonele de stocare – cantităţi mai mici de 2500 litri sau kg

Pardoseala, pereţii şi pragurile clădirii de stocare trebuie construite din materiale neinflamabile şi rezistente la substanţele stocate

Spaţiile de stocare a substanţelor şi preparatelor chimice sunt amenajate corespunzător prevederilor BAT, din materiale neinflamabile şi rezistente la substanţele stocate, cum ar fi: metal, beton sau gresie antiacidă.

Conformare cu BAT

Zonele de stocare trebuie să nu aibă nici o deschidere directă spre sistemul de canalizare sau spre emisar, cu excepţia sistemului de conectare cu cuva de colectare sau cu instalaţia de descărcare controlată a substanţelor eventual scurse.

Recipienții de stocare a substanţelor chimice lichide sunt confecţionaţi din materiale rezistente şi prevăzuţi cu sisteme de siguranţă suplimentare (armături metalice, întărituri din material plastic dur la colţurile din partea inferioară), iar geometria acestora nu permite răsturnarea. Aceşti recipienţi sunt montaţi pe paleți din lemn sau plastic, permiţând vizualizarea eventualelor pierderi şi intervenţia imediată.

Recipienţii de capacitate mai mică sunt stocaţi în ambalajele originale pe rasteluri metalice sau din plastic şi sunt prevăzute cu grătare sau cuve de retenţie.

Magazia de substanţe chimice este prevăzută cu guri de colectare a eventualelor pierderi accidentale, racordate la reţeaua interioară de canalizare – care asigură dirijarea la staţia de epurare, evitându-se astfel evacuarea directă în reţeaua de canalizare orăşenească.

Conformare cu BAT

Prevederea de sisteme de ventilaţie mecanică, proiectate în funcţie de natura substanţelor stocate

Spaţiile de depozitare a substanţelor chimice sunt prevăzute fie cu ventilaţie naturală, fie cu instalaţie mecanică de ventilare.

Conformare BAT

Separarea şi izolarea

Separarea zonelor sau clădirilor de stocare a substanţelor periculoase ambalate, de alte zone de stocare, de sursele potenţiale de incendiu şi de alte clădiri din interiorul sau din exteriorul amplasamentului, prin distanţe suficiente, adesea în combinaţie cu ziduri rezistente la foc

Magaziile în care se stochează substanţele chimice inflamabile şi materialele de igienizare sunt separate de alte zone de stocare, de sursele potenţiale de incendiu şi de alte clădiri din interiorul sau din exteriorul amplasamentului, prin distanţe suficiente, zidurile fiind construite din materiale rezistente la foc.

Spaţiile de depozitare a gazului petrolier lichefiat este amenajat în exteriorul clădirilor, fiind separat de alte zone de stocare a substanţelor periculoase sau de surse potenţiale de incendiu.

Conformare cu BAT

Separarea şi/sau izolarea substanţelor incompatibile în funcţie de clasificarea după gradul de periculozitate

Stocarea substanţelor chimice se realizează în funcţie de clasificarea după gradul de periculozitate în locaţii diferite.

Conformare cu BAT

Colectarea scurgerilor

Instalarea de cuve pentru reţinerea eventualelor pierderi de substanţe lichide: fie cuve de retenţie în care se amplasează recipienţii cu substanţe lichide, fie cuve/tăvi

Pentru colectarea eventualelor scurgeri din recipienţii de capacităţi reduse, în care se stochează substanţele chimice, există cuve şi

Conformare parţială cu BAT

de retenţie instalate sub rafturile/paleţii pe care se depozitează recipienţii. Cuvele/tăvile vor avea capacitatea de retenţie egală cu volumul substanţelor lichide stocate.

tăvi de retenţie.

Uleiurile şi uleiurile uzate sunt stocate separat, într-un spaţiu special amenajat, betonat, acoperit şi îngrădit, care este prevăzut cu mijloace de colectare a eventualelor scurgeri

Efectuarea controlului scurgerilor colectate în vederea stabilirii modului de evacuare. Prevederea de sisteme adecvate de transvazare a eventualelor scurgeri colectate în cuve/tăvi.

Controlul eventualelor scurgeri se va realiza prin inspecţia zilnică a spaţiilor de depozitare. În funcţie de situaţia constatată se vor stabili sisteme adecvate de colectare şi transvazare a eventualelor scurgeri în condiţii de siguranţă pentru operatori şi pentru mediu.

Conformare cu BAT

Stingerea incendiilor

Aplicarea măsurilor adecvate pentru stingerea incendiilor, în funcţie de substanţele stocate şi de avizul autorităţilor competente.

Există un Plan de prevenire şi combatere a incendiilor.

Există detectori de fum în zonele cu risc ridicat de incendiu.

De asemenea, la fiecare loc de muncă şi în incinta fabricii sunt afişate planuri cu mijloacele de intervenţie pentru stingerea incendiilor, iar în punctele critice este afişat un Plan de evacuare.

Societatea are implementată procedura generală: „Procedura de evaluare a riscurilor şi pericolelor SHE” (cod: PR-UB-001-RO), în care se defineşte metodologia şi responsabilităţile în vederea identificării pericolelor de siguranţă, sănătate ocupaţională şi protecţia mediului, precum şi evaluarea oricăror riscuri ce vor apărea.

Conformare cu BAT

Prevenirea incendiului la sursă Metodologia şi responsabilităţile de identificare a nevoilor de instruire şi competenţă în sistemul de mediu, siguranţă şi sănătate sunt stabilite prin procedura generală „Necesităţi de instruire şi competenţe în sistemul de mediu, siguranţă şi sănătate” (cod: PR-UB-005-RO), iar prin procedura generală „Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns sunt definite rolurile, responsabilităţile şi puterea de autoritate pentru acţiunile necesare în cazuri de urgenţă sau accidente semnificative (cod: PR-UB-010-RO).

Conformare cu BAT

5.2 BAT PENTRU STOCAREA SUBSTANŢELOR ÎN REZERVOARE

Aceste cerinţe BAT se aplică pentru S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov numai pentru recipienţii de stocare a substanţelor de igienizare a utilajelor şi traseelor instalaţiilor de fabricare a berii, a amoniacului utilizat ca agent frigorific, a polipropilenglicolului utilizat ca agent intermediar de răcire şi a dioxidului de carbon necesar în procesul de fabricare a berii.

Cerinţa caracteristică BAT Tehnici aplicate în cadrul unităţii Comentarii privind conformarea cu BAT

Proiectare

Luarea în considerare a proprietăţilor substanţei ce urmează a fi stocată

Rezervoarele au fost proiectate pentru depozitarea substanţelor chimice ce urmau a fi stocate.

Conformare cu BAT

Minimalizarea numărului de flanşe şi de ştuţuri montate sub nivelul lichidului, pentru a minimaliza sursele posibile de scurgeri

Numărul de flanşe şi ştuţuri este minimalizat la necesarul pentru asigurarea operării şi întreţinerii corecte.

Conformare cu BAT

Utilizarea de materiale şi de echipamente care, prin experienţă, s-au dovedit adecvate (materiale pentru construcţia rezervorului şi a echipamentelor, calitatea flanşelor/valvelor, tipurile de pompe)

La construirea rezervoarelor au utilizate materiale adecvate, calitatea accesoriilor şi a echipamentelor este corespunzătoare necesităţilor impuse de proprietăţile substanţelor implicate şi de fluxul tehnologic.

Conformare cu BAT

Utilizarea, după caz, de materiale rezistente la coroziunea internă şi externă

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt confecţionate din oţel inoxidabil, iar rezervoarele de stocare a amoniacului, polipropilenglicolului şi a dioxidului de carbon sunt din oţel – materiale rezistente la coroziune.

Recipienţii de stocare a acidului clorhidric și a hidroxidului de sodiu sunt confecţionate din polietilenă de înaltă densitate sau polipropilenă – materiale rezistente la acţiunea corozivă a produselor stocate.

Conformare cu BAT

Stabilirea planului de întreţinere şi de inspecţie specific şi facilitarea implementării acestuia (acces, amplasare, etc.)

Există implementate planuri de întreţinere şi inspecţie a rezervoarelor de stocare. Este asigurată facilitarea implementării activităţilor de inspecţie şi întreţinere, prin modalitatea de amplasare a rezervoarelor de stocare substanţelor (posibilitate de acces şi montare pe suporţi), etc.

Au fost elaborate instrucţiuni de lucru pentru recipiente sub presiune şi pentru cilindri de gaz portabili

Conformare cu BAT

Facilitarea accesului pentru serviciile de intervenţie în cazuri de urgenţă

În eventualitatea unor cazuri de urgenţă este asigurat accesul pentru serviciile de intervenţie la rezervoarele de stocare.

Conformare cu BAT

Inspecţie şi întreţinere

Elaborarea şi implementarea unui sistem de inspecţie internă (inspecţie periodică de rutină şi inspecţie detaliată care să aibă în vedere întreaga structură a rezervorului; ambele tipuri de inspecţie trebuie să ia în considerare atât construcţia rezervorului şi riscul scurgerilor, cât şi construcţia cuvei de retenţie)

Inspecţia internă, periodică şi de rutină, se realizează vizual şi are în vedere construcţia rezervoarelor şi riscul scurgerilor accidentale.

Se precizează că prevederile referitoare la cuvele de retenţie nu sunt aplicabile în cazul rezervoarelor din staţiile CIP – datorită concentraţiilor foarte reduse ale soluţiilor stocate, al rezervoarelor de amoniac şi de CO2 – datorită volatilizării integrale a eventualelor scurgeri şi nici în cazul rezervoarelor de polipropilenglicol – datorită gradului de periculozitate foarte redus.

Conformare cu BAT

Elaborarea şi implementarea unui plan şi a unor proceduri de întreţinere a rezervoarelor

Există un plan de întreţinere periodică a rezervoarelor de stocare şi instrucţiuni de lucru care tratează activitatea de întreţinere şi exploatare a acestora.

Conformare cu BAT

Elaborarea şi implementarea unui program pentru asigurarea calităţii, pentru inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de protecţie care să ia în considerare: capacităţi, grosime, precipitaţii, material, permeabilitate, stabilitate/consolidare, rezistenţa la atac chimic, proceduri de inspecţie şi de întreţinere, asigurarea calităţii construcţiei.

Este elaborat şi implementat un program pentru inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de protecţie, care să ia în considerare: capacităţi, grosimea stratului izolator, material de construcţie, permeabilitate şi rezistenţa la atac chimic.

Conformare cu BAT

Amplasare

Amplasarea supraterană a rezervoarelor care operează la presiunea atmosferei

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare operează la presiunea atmosferei şi sunt amplasate suprateran în interiorul clădirilor. Conductele de aducţiune a substanţelor către utilaje sunt din oţel inoxidabil, pozate suprateran.

rezervoarele de stocare a propilenglicolului operează la presiune atmosferei şi sunt supraterane.

Conformare cu BAT

Amplasarea rezervoarelor pe suprafeţe impermeabile

Toate rezervoarele/tancurile de stocare sunt amplasate pe suprafeţe impermeabile.

Conformare cu BAT

Amplasarea rezervoarelor supraterane pentru stocarea substanţelor toxice în cuve de retenţie conectate la un sistem etanş de drenare

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt amplasate în cuve de retenţie conectate la un sistem etanş de drenare.

Datorită volatilizării integrale a eventualelor scurgeri din rezervoarele de amoniac şi de CO2 şi datorită gradului de periculozitate foarte redus al polipropilenglicolului, prevederile referitoare la cuvele de retenţie nu sunt aplicabile în cazul rezervoarelor de stocare a acestor substanţe.

Conformare cu BAT

Amplasarea rezervoarelor pe fundaţii adecvate

Toate rezervoarele/tancurile de stocare sunt amplasate pe fundaţii adecvate, montate pe suporţi metalici fixaţi prin intermediul şuruburilor în fundaţie.

Conformare cu BAT

Interzicerea amplasării în aceeaşi cuvă de retenţie a rezervoarelor care conţin substanţe incompatibile

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt amplasate în aceeaşi cuvă de retenţie (substanţe acide şi alcaline), dar concentraţia acestora este foarte mică.

Nu este cazul.

Principiul minimalizării emisiilor

Măsuri tehnice specifice, conform BAT pentru proiectare, întreţinere şi amplasare

Sunt luate măsuri tehnice adecvate în vederea întreţinerii şi amplasării rezervoarelor/tancurilor de stocare.

Conformare cu BAT

Măsuri specifice pentru sistemul de management al mediului

Prin implementarea sistemului de management integrat au fost stabilite şi implementate măsuri specifice privind siguranţa, sănătatea şi mediul prin proceduri generale şi instrucţiuni de lucru.

Conformare cu BAT

Sisteme dedicate

Rezervoarele şi echipamentele sunt dedicate unui anumit grup de produse, ceea ce înseamnă că nu apar modificări în produse

Rezervoarele/tancurile de stocare sunt dedicate anumitor substanţe, nefiind utilizate pentru stocarea altor produse.

Conformare cu BAT

Prevenirea incidentelor şi accidentelor majore

Managementul securităţii şi al riscului - elaborarea şi implementarea unui sistem pentru managementul securităţii şi al riscului care să includă: � stabilirea sarcinilor şi a

responsabilităţilor; � evaluarea riscului la accidente majore; � stabilirea procedurilor şi a

instrucţiunilor de lucru; � planul de intervenţie în situaţii de

urgenţă; � monitorizarea sistemului de

management al securităţii; � evaluarea periodică a politicii adoptate.

Societatea URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov are implementat un sistem pentru managementul securităţii şi al riscului. În cadrul acestui sistem sunt elaborate şi implementate proceduri pentru:

� procedura „Structură şi responsabilităţi” (cod: PR-UB-004-RO);

� „Procedura de evaluare a riscurilor şi pericolelor SSM” (cod: PR-UB-001-RO);

� procedura „Control operaţional mediu, siguranţă şi sănătate” (cod: PR-CBR-009-RO);

� procedura „Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns” (cod: PR-UB-010-RO) şi Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;

� procedura „Măsurarea şi monitorizarea performanţelor SHE” (cod: PR-CBR-011-RO);

� procedura „Analiza sistemului SSMC efectuată de management (cod: PR-UB-015-RO) şi audit intern sau extern.

Conformare cu BAT

Proceduri operaţionale şi instruire pentru aplicarea sistemului de management

Prin Sistemul de management integrat, a fost elaborată şi implementată procedura „Necesităţi de instruire şi competenţe în sistemul de mediu,

Conformare cu BAT

siguranţă şi sănătate” (cod: PR-UB-005-RO).

Prevenirea coroziunii şi/sau eroziunii prin:

� selectarea materialelor de construcţie rezistente la produsele stocate;

� aplicarea unor metode de construcţie adecvate;

� prevenirea pătrunderii apei de ploaie sau a apei subterane în rezervor;

� aplicarea programelor de întreţinere preventivă.

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt confecţionate din oţel inoxidabil, material rezistent la coroziune, şi au fost aplicate metode de construcţie adecvate (montate pe suporţi şi sunt prevăzute cu cuvă de retenţie, cu sistem de drenaj etanş).

Rezervoarele de stocare a amoniacului, propilenglicolului şi a dioxidului de carbon sunt confecţionate din oţel şi au fost aplicate metode construcţie adecvate (montate pe suporţi metalici).

Nu există riscul pătrunderii apei de ploaie sau a apei subterane în rezervoarele de propilenglicol şi dioxid de carbon, deoarece sunt amplasate suprateran pe suprafeţe betonate şi etanşe, iar celelalte rezervoare sunt amplasate în interiorul clădirilor.

Se aplică programe de întreţinere preventivă a recipienţilor de stocare.

Conformare cu BAT

Proceduri operaţionale şi instrumente pentru prevenirea supraumplerii

Prevenirea supraumplerii este asigurată prin instrucţiuni de lucru pentru operatori. Măsurarea volumelor din rezervoarele de stocare se realizează prin intermediul senzorilor de nivel în momentul şi pe parcursul umplerii.

Conformare cu BAT

Măsuri pentru prevenirea şi pentru detectarea scurgerilor:

� sisteme tip barieră pentru prevenirea împrăştierii lichidului în mediu;

� verificarea prin inspecţie vizuală şi prin inventariere.

Măsurile pentru prevenirea scurgerilor de substanţe de igienizare constau în amplasarea acestora în cuve impermeabile racordate la un sistem de drenare şi o capacitate de stocare suficientă pentru a se evita deversările în mediu. Aceste cuve sunt supuse inspecţiei vizuale periodice, iar stocurile sunt verificate zilnic.

Rezervoarele de stocare a amoniacului, polipropilenglicolului şi a dioxidului de carbon sunt montate pe suprafeţe betonate impermeabile, dar fără cuvă de retenţie (nefiind necesare având în vedere tipul substanţei stocate).

Se efectuează periodic inspecţia vizuală a acestora.

Conformare cu BAT

Protecţia solului în jurul rezervoarelor (izolaţii) prin una dintre măsurile de mai jos: � bariere de protecţie în jurul

rezervoarelor cu un singur perete, în cazul rezervoarelor pentru stocarea substanţelor care pot genera o poluare semnificativă a solului sau a cursurilor de apă din vecinătate fiind necesare bariere şi împrejmuiri impermeabile (membrane flexibile, argilă, asfalt sau beton);

� utilizarea unor rezervoare cu pereţi dubli;

� rezervoare cu pereţi dubli şi monitorizarea descărcării la bază.

Rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare amplasate în interiorul halelor de producţie sunt montate în cuve de retenţie impermeabile realizate din materiale rezistente la produsele stocate.

Rezervoarele de stocare a amoniacului, a polipropilenglicolului şi a dioxidului de carbon sunt montate pe suprafeţe din beton, eventualele scurgeri neputând genera poluări semnificative ale solului având în vedere tipul substanţelor stocate, acestea ajungând, în cazul polipropilenglicolului în reţeaua de canalizare interioară.

Conformare cu BAT

Cuve de retenţie

Să fie impermeabile şi rezistente la materialele depozitate

Cuvele de retenţie în care sunt montate rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt impermeabile, fiind rezistentă la substanţa stocată.

Conformare cu BAT

Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şi să se scurgă – colecteze către un punct de colectare din interiorul

Cuvele de retenţie în care sunt amplasate rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare şi a reactivilor utilizaţi în procesele de

Conformare cu BAT

cuvei de retenţie tratare a apei brute şi de epurare a apelor uzate sunt prevăzute cu sistem etanş de colectare sau de drenare prin reţeaua interioară de canalizare a apelor uzate în staţia de epurare a apelor uzate..

Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de retenţie şi să nu pătrundă în suprafeţele de siguranţă

Traseele de conducte se află în interiorul cuvelor de retenţie şi nu pătrund în suprafaţa de siguranţă.

Conformare cu BAT

Să fie proiectată pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete

Captarea scurgerilor de la rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare şi a reactivilor utilizaţi în procesele de tratare a apei brute şi de epurare a apelor uzate se realizează în cuvele de retenţie prevăzute cu sistem etanş de colectare sau de drenare a acestora către staţia de epurare a apelor uzate.

Conformare cu BAT

Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totală a rezervoarelor

Capacitatea cuvelor de retenţie în care sunt amplasate rezervoarele de stocare a substanţele de igienizare are o capacitate mai mare de 25% din capacitatea totală a rezervoarelor.

Având în vedere că toate cuvele de retenţie în care sunt amplasate reactivii utilizaţi în procesele de tratare a apei brute şi de epurare a apelor uzate sunt conectate la reţeaua de canalizare a apelor uzate tehnologice şi că eventualele scurgeri accidentale ajung direct în staţia de epurare a apelor uzate, nu este necesară o capacitate a acestor cuve mai mare

Conformare cu BAT

Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice conţinuturi să fie pompate în afară sau îndepărtate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare

Cuvele de retenţie în care sunt montate rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare fac obiectul inspecţiei vizuale regulate, iar eventualele scurgeri sunt colectate prin intermediul unor pompe submersibile.

Conformare cu BAT

Atunci când nu este inspectată în mod frecvent, să fie prevăzută cu un senzor de nivel înalt şi cu alarmă, după caz

Cuvele de retenţie în care sunt montate rezervoarele de stocare a substanţelor de igienizare sunt inspectate periodic.

Nu este cazul.

Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie unde este posibil sau să aibă izolaţie adecvată

Rezervoarele au puncte de umplere în interiorul cuvelor de retenţie direct din recipiente cu care sunt aprovizionate şi au izolaţie adecvată.

Conformare cu BAT

Să existe un program sistematic de inspecţie a cuvelor de retenţie (în mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apă acolo unde integritatea structurală este incertă).

Există un program sistematic de inspecţie vizuală a cuvelor de retenţie.

Conformare cu BAT

5.3 BAT PENTRU MANEVRAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE

Cerinţa caracteristică BAT Tehnici aplicate în cadrul unităţii Comentarii privind conformarea cu BAT

Substanţe chimice lichide

Conducte

Montarea conductelor în estacadă sau, pentru conductele subterane existente, aplicarea unui program de întreţinere bazat pe evaluarea riscului al adecvanţei

Toate conductele pentru transportul substanţelor chimice sunt montate suprateran.

Se aplică programe de întreţinere preventivă

Conformare cu BAT

Marcarea corespunzătoare a conductelor Conductele pentru transportul substanţelor chimice sunt marcate corespunzător, conform normelor europene – procedura KEMIRA de marcare a conductelor pentru transportul substanţelor chimice.

Conformare cu BAT

Minimalizarea numărului de flanşe, prin înlocuirea acestora cu conexiuni sudate, în limitele cerinţelor operaţionale pentru

Numărul de flanşe este limitat la cerinţele operaţionale.

Conformare cu BAT

întreţinerea echipamentelor sau pentru asigurarea flexibilităţii transferului, în vederea reducerii emisiilor fugitive

Prevenirea coroziunii prin:

� utilizarea de materiale rezistente la produsul transferat;

� aplicarea unor metode constructive adecvate;

� aplicarea unui program de întreţinere preventivă;

� aplicarea, după caz, de protecţii anticorozive interne sau adăugarea de inhibitori de coroziune;

� prevenirea coroziunii externe prin unul sau mai multe straturi de vopsea, vopsirea nefiind necesară pentru conductele de material plastic sau de oţel inoxidabil

Prevenirea coroziunii conductelor se realizează astfel:

� utilizarea de materiale rezistente la produsul transferat;

� aplicarea unor metode constructive adecvate;

� aplicarea unui program de întreţinere preventivă;

� prevenirea coroziunii externe prin unul sau mai multe straturi de grund şi de vopsea.

Conformare cu BAT

Valve

Selectarea corectă a materialelor şi a modului de construire

Materialele şi modul de construire au fost selectate în funcţie de necesităţile procesului şi de proprietăţile substanţelor chimice utilizate.

Conformare cu BAT

Monitorizarea valvelor cu risc crescut Unitatea efectuează monitorizarea valvelor cu risc crescut pe baza procedurilor de inspecţie şi de întreţinere.

Conformare cu BAT

În cazul transferului substanţelor periculoase, prevederea de diafragme sau de valve cu pereţi dubli

Transferul substanţelor periculoase se realizează utilizând pompe din oţel inoxidabil cu robineţi din oţel inoxidabil.

Conformare cu BAT

Pompe

Selectarea corectă a pompelor şi a tipurilor de etanşare, în funcţie de procesul la care se aplică

Pompele şi tipurile de etanşare au fost selectate prin proiect, fiind adecvate procesului.

Conformare cu BAT

Fixarea corectă pe soclu sau pe ramă Pompele sunt montate în mod corespunzător, fiind bine fixate pe postament.

Conformare cu BAT

Conectarea cu conducta conform recomandărilor producătorului

Conectările cu conductele sunt realizate conform recomandărilor producătorului şi proiectantului.

Conformare cu BAT

Proiectarea corectă a conductei de sucţiune pentru a minimaliza dezechilibrul hidraulic

Conductele de sucţiune sunt proiectate şi instalate corespunzător cerinţelor de minimalizare a dezechibrului hidraulic.

Conformare cu BAT

Operarea în conformitate cu recomandările producătorului

Operarea pompelor se efectuează în conformitate cu recomandările proiectantului şi ale producătorului, precum şi cu prevederile instrucţiunilor interne de exploatare.

Conformare cu BAT

Program regulat de monitorizare şi de întreţinere

Unitatea aplică un program regulat de monitorizare a stării tehnice şi de întreţinere a pompelor. Există program anuale de întreţinere şi de monitorizare a stării tehnice a pompelor..

Conformare cu BAT

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU

pentru „DEZVOLTAREA ETAPIZATĂ A CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE”

S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

Titular al proiectului şi beneficiar final: S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov

Calea Bucureşti nr. 251, Braşov, judeţul Braşov

Elaborator:

S.C. AMEC Earth & Environmental S.R.L. Str. Calea Dorobanţilor nr. 184 bis, Et. 2, Sector 1,

010583 Bucureşti, România

FEBRUARIE 2013

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru „Dezvoltarea etapizată a capacității de producție” S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov Contract 578170001R Februarie 2013

Pagina (ii)

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU pentru

„DEZVOLTAREA ETAPIZATĂ A CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE”

S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

CUPRINS

Pagina

1 INFORMAŢII GENERALE .............................................................................................................. 1

1.1.2 Faza 1 – Creșterea capacității de producție la 1.850.000 hl bere/an ................................ 6

1.1.3 Faza 2 – Creșterea capacității de producție la 2.000.000 hl bere/an ................................ 9

1.1.4 Faza 3 – Creșterea capacității de producție la 2.600.000 hl bere/an .............................. 14




1.2 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE ........................................................................................... 26

1.3 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA .............................................................................................. 26

1.4 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME...................................................................................... 26

1.5 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI ................................................................... 29

1.6 ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ................................................................ 32

1.6.1 Alternative privind amplasamentul ................................................................................... 32

1.6.2 Alternative privind proiectul ............................................................................................. 32

1.6.3 Alternative privind procesele tehnologice ........................................................................ 33

1.7 PLANIFICARE/AMENAJARE TERITORIALĂ ................................................................................... 33

1.8 CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ .......................................................................... 35

2 PROCESE TEHNOLOGICE ......................................................................................................... 35

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE .................................................................................. 35

2.2 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE .................................................................................................. 45

3 DEŞEURI ...................................................................................................................................... 46

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA ....................................................................... 52

4.1 APA ....................................................................................................................................... 52

4.1.1 Condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului ......................................... 52

4.1.2 Alimentarea cu apă .......................................................................................................... 53

4.1.3 Managementul apelor uzate ............................................................................................ 57

4.1.4 Prognozarea impactului ................................................................................................... 63

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................... 64

4.2 AERUL ................................................................................................................................... 65

4.2.1 Date generale .................................................................................................................. 65

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ................................................................................................ 67

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ............................................................................................ 77


4.3 SOLUL ................................................................................................................................... 83

4.3.1 Date generale .................................................................................................................. 83

4.3.2 Surse de poluare a solurilor ............................................................................................. 83


Pagina (iii)

4.3.3 Prognozarea impactului ................................................................................................... 86


4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI .......................................................................................................... 87

4.4.1 Impactul prognozat .......................................................................................................... 88


4.5 BIODIVERSITATEA ................................................................................................................... 88



4.6 PEISAJUL ............................................................................................................................... 90

4.6.1 Date generale .................................................................................................................. 90



4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .................................................................................................. 91

4.7.1 Date generale .................................................................................................................. 91



4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ......................................................... 91

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR .................................................................................................... 92

6 MONITORIZAREA ....................................................................................................................... 92

7 SITUAŢII DE RISC ....................................................................................................................... 93

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ............................................................................................... 95

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ..................................................................................... 95

9.1 DESCRIEREA PROIECTULUI ...................................................................................................... 95

9.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ............................................................................... 99

9.3 DEŞEURI .............................................................................................................................. 100

9.4 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA 101

9.4.1 Apa................................................................................................................................. 101

9.4.2 Aerul .............................................................................................................................. 102

9.4.3 Solul şi subsolul ............................................................................................................. 105

9.4.4 Biodiversitatea ............................................................................................................... 106

9.4.5 Peisajul .......................................................................................................................... 106

9.4.6 Mediul social şi economic .............................................................................................. 107

9.4.7 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ............................................................. 107

Anexa A Documente societate Anexa B Planuri Anexa C Dispersia poluanţilor în atmosferă Anexa D Analiza Comparativa BREF/BAT Anexa E Investigații privind nivelul de zgomot


Pagina (1)

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIU

pentru “DEZVOLTAREA ETAPIZATĂ A CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE”

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov

1 INFORMAŢII GENERALE

Prezenta lucrare reprezintă Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru „Dezvoltarea etapizată a capacității de producție” a fabricii de bere Brașov aparţinând S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI. Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru „Dezvoltarea etapizată a capacității de producție” - S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a fost elaborat în conformitate cu OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului, H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private şi cu Ordinul nr. 863/2002 al MAPM privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a – Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentru a servi la evaluarea impactului proiectului „Dezvoltarea etapizată a capacității de producție” asupra tuturor factorilor de mediu şi, ulterior, la obţinerea Acordului de mediu.

Proiectul cade sub incidenţa prevederilor OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006 şi modificată prin OUG nr. 40/2010. Prevederile OUG nr. 152/2005 transpun Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva IPPC).

Astfel, OUG nr. 152/2005 prevede în Anexa nr. 1: CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, la punctul 6.4 b) (2) „Tratarea şi procesarea în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială)”.

Având în vedere faptul că proiectul „Dezvoltarea etapizată a capacităţii de producţie” propus pentru S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov prevede creşterea etapizată a producţiei de la 532,3 t produs finit/zi în Faza 1, până la 1.439 t produs finit/zi în Faza 6, rezultă că, prin implementarea proiectului, Fabrica de bere Braşov va dispune de o


Pagina (2)

capacitate de producţie mai mare decât valoarea pragului de 300 t produs finit/zi prevăzut de OUG nr. 152/2005, încă din prima etapă de implementare.

La elaborarea prezentului studiu de impact s-au avut în vedere următoarele elemente:

• documentaţia tehnică prezentată de beneficiar: − Memoriul tehnic necesar emiterii Acordului de mediu pentru „Dezvoltarea etapizată a

capacității de producție” S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov, elaborat de S.C. AMEC Earth & Environmental S.R.L., decembrie 2012;

• documente emise de instituţii abilitate; • informaţii şi date culese pe teren; • date conţinute în anuare şi monografii; • literatura de specialitate; • legislaţia în domeniu.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov deţine următoarele avize/autorizaţii:

• Certificat de Urbanism nr. 1447 din 01.06.2012 emis de Primăria Municipiului Braşov; � Certificat de Urbanism nr. nr. 2189 din 03.08.2012 emis de Primăria Municipiului Braşov; � Certificat de înregistrare seria B nr. 1147579 din 04.03.2008 emis de Ministerul Justiţiei,

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov;

� Autorizaţia de mediu nr. 240/15.12.2010 pentru S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, cu termen de valabilitate 15.12.2020;

� Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 149 din 24.11.2010 modificatoare a Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 72/18.06.2010 privind „Alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate de la S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti – Sucursala Braşov, emisă de Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, cu termen de valabilitate 18.06.2013;

� Contract privind prestarea serviciilor comune de gospodărire a apelor nr. 614/11.01.2011, încheiat cu Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Olt;

� Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa sau a potenţialului hidroenergetic nr. 249/2010 încheiat cu Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Olt;

� Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 485 din data 12.01.2012, încheiat între S.C. Compania Apa Braşov S.A. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Brașov;

� Acordul de Preluare a apelor reziduale nr 780/2012 emis de Compania Apa Braşov S.A. pentru evacuarea apelor uzate și pluviale în rețeaua de canalizare a municipiului Brașov de către S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov;

Copiile documentelor menţionate sunt prezentate în Anexa A.

De asemenea pentru buna funcționare a societății, S.C. URSUS BREWERIES S.A. a încheiat cu furnizorii de utilități și prestatorii de servicii următoarele contracte:

� Contract de Furnizare energie electrică nr. 1000095334/09.2012/EE încheiat între S.C. E-ON Gaz România S.A. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A.;

� Contract de furnizare gaze naturale nr. 1000095334/07.2012/GN/20 încheiat între S.C. E-ON Gaz România S.A. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A.;


Pagina (3)

� Contract pentru utilizarea depozitului de deşeuri de către agenţi economici nr. 243/01.09.2012 încheiat între S.C. FIN – ECO S.A. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti – Sucursala Braşov;

� Contract de vânzare – cumpărare pentru deşeuri reciclabile, deşeuri ambalaje din sticlă nr. 1608/02.04.2012 încheiat între S.C. TC ROM GLASS S.R.L. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A.;

� Contract de prestări servicii de preluare a deşeurilor industriale nereciclabile nr. 9213/1/2012 pentru preluarea kieselguhrului epuizat, nămolului şi a deşeurilor anorganice nepericuloase, încheiat între S.C. SILNEF M.G. S.R.L. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti;

� Contract de vânzare cumpărare nr. 10234/6/2012 pentru preluarea deşeurilor de fier, deşeuri de inox, deşeuri de aluminiu, deşeuri de cupru, motoare uzate, deşeu de hârtie, deşeu din folie PVC, încheiat între S.C. SILNEF M.G. S.R.L. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti;

� Contract de prestări servicii nr. 949773/2012 pentru aspirarea şi preluarea nămolului granular din rezervorul de stocare de la staţia de epurare, încheiat între S.C. MARI CAR – ROMA S.R.L. şi S.C. URSUS BREWERIES S.A.

Copiile contractelor menţionate sunt disponibile la cerere.

Titularul proiectului este S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov situată în Brașov, Calea București nr. 251. Persoana de contact din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov este D-nul. Costel Davidescu, telefon 0268 336666.

S.C. AMEC EARTH & ENVIRONMENTAL S.R.L. Bucureşti elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu este înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 401 pentru RM RIM BM RA și EA. Certificatul de Înregistrare a fost emis de către Ministerul Mediului și ap Pădurilor în data de 14.04.2011 și este valabil 5 ani.

S.C. AMEC EARTH & ENVIRONMENTAL S.R.L. are sediul în Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 184 bis, et. 2, ap. 3, sector 1, telefon/fax 0213110350, 0213112685.

1.1.1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI

Fabrica de bere din Braşov este una din cele mai vechi unităţi industriale din zonă. În anul 1892, concernul FRIEDRICH CZELL şi FII a cumpărat distileria Dârste şi a construit o nouă fabrică de bere, care de-a lungul anilor a devenit o marcă de prestigiu.

Începând cu anul 2004, S.C. AURORA S.A. (fosta Fabrica de bere şi băuturi alcoolice Dârste, ulterior, Aurora) a fost achiziţionată de Grupul South African Breweries LTD (SABMiller), devenind parte integrantă din URSUS BREWERIES S.A.

De la înfiinţarea fabricii şi până în prezent aceasta a funcţionat în continuu, parcurgând diverse etape de extindere a capacităţii de producţie şi de modernizări tehnologice.

Prin proiectul de dezvoltare a Fabricii de bere Braşov se urmăreşte creşterea capacităţii de producţie la cca. 5.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.439 tone de produs finit/zi.


Pagina (4)

Întregul flux tehnologic este conceput şi va fi realizat având în vedere asigurarea obţinerii unui produs bun calitativ, respectarea normelor de protecţie a mediului în vigoare, dezvoltarea capacităţii de producţie fiind o consecinţă a tendinţei dictate de solicitarea pieţei. Investiţia propusă are ca obiectiv creşterea semnificativă a producţiei, utilizarea eficientă a materiilor prime şi materialelor, creşterea eficienţei energetice a procesului de producţie şi utilizarea eficientă a spaţiului existent în cadrul societăţii.

Implementarea proiectului de investiţii nu presupune modificarea profilului activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului. Prin proiect vor fi realizate lucrări de construcţii şi de montaj de noi echipamente tehnologice şi conexe.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov este situată în partea de sud – est a municipiului Braşov, pe partea dreaptă a drumului naţional DN 1A Bucureşti – Braşov, la aproximativ 50 m de malul stâng al pârâului Timişul Sec, şi la aproximativ 20 m de malul drept al Canalului Timiş.

Suprafaţa totală ocupată de incinta S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov este de 47.373 m2, din care suprafaţa construită este de 20.294 m2. Procentul de ocupare a terenului (POT) actual este de 42,84 %.

După realizarea investiţiei propuse, bilanţul teritorial va fi modificat în sensul că suprafaţa construită va fi de 27.800 m2, iar POT va fi de 58,68 %.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov se învecinează cu:

• Nord: − S.C. IATSA Braşov S.A.; − ADEPLAST S.A. Braşov; − depozit produse petroliere aparţinând S.C. LUKOIL Romania S.R.L.;

• Est: − calea ferată Bucureşti – Braşov (Gara Dârste) la cca. 10 m de incintă; − S.C. TERMOPLAST S.A. Braşov;

• Sud: − str. Gării Dârste; − zonă rezidenţială;

• Vest: − str. Gării Dârste; − zonă rezidenţială;

Accesul în incinta S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov se realizează din Calea București şi din strada Gării Dârste.

Obiectivele pentru care se solicită reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului vor fi situate în diverse puncte ale incintei societăţii.

Detaliile privind amplasarea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov în zonă, precum şi a obiectivelor parte integrantă a proiectului analizat sunt prezentate în Planșa 1 – Plan de încadrare în zonă şi Planșa 2 – Plan de situaţie din Anexa B.

Investiţiile care se vor efectua în cadrul Fabricii de bere Brașov vor conduce la creşterea semnificativă a producţiei, dar şi a performanţelor de mediu.


Pagina (5)

Prezentul proiect de dezvoltare a capacităţii de producţie are ca obiectiv suplimentar şi utilizarea eficientă a spaţiului existent în cadrul fabricii de bere. Au fost luate în considerare toate categoriile de limitări, respectiv suprafaţa de teren disponibilă, accesul vehiculelor de transport către şi în incintă, resursa exploatabilă de apă (din forajele proprii sau furnizată din reţeaua orăşenească), potenţialul de asigurare a utilităţilor (energie electrică, agent termic, aer, gaze tehnologice).

Ca urmare a realizării noii investiţii, capacitatea de producţie a fabricii de bere va creşte de la 962.000 hl bere/an la 5.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 1.439 t produs finit.

Implementarea proiectului nu presupune modificarea tipului de tehnologie, unitatea păstrând profilul activităţilor desfăşurate în cadrul amplasamentului. Prin acest proiect vor fi realizate lucrări de construcţii şi montaj de noi echipamente tehnologice şi conexe.

Implementarea investiţiei „Dezvoltarea etapizată a capacităţii de producţie” în cadrul Fabricii de bere Brașov va implica două etape:

• etapa de construcţie şi montaj; • etapa de funcţionare.

Etapa de construcţie-montaj va avea o durată de aproximativ 15 ani şi va consta din mai multe faze de dezvoltare a capacităţii de producţie a fabricii.

Se estimează că durata de funcţionare a obiectivului analizat va fi nedeterminată, depinzând totuşi de cerinţele pieţei pentru produsele finite obţinute în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov şi implicit, de perioada şi de modul de exploatare a instalaţiilor.

Etapa de construire va consta din mai multe faze de dezvoltare a capacităţii de producţie a fabricii, după cum urmează:

• Faza 1 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 1.850.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 532,3 t produs finit/zi;

• Faza 2 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 2.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 575,4 t produs finit/zi;

• Faza 3 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 2.600.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 748 t produs finit/zi;

• Faza 4 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 3.500.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 1.007 t produs finit/zi;

• Faza 5 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 4.100.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 1.180 t produs finit/zi;

• Faza 6 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 5.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 1.439 t produs finit/zi.

O descriere succintă a etapelor proiectului este realizată în continuare. Perimetrele unde va fi realizat proiectul analizat sunt prezentate în Planşa 2 – Plan de situaţie, Anexa B.


Pagina (6)

1.1.2 FAZA 1 – CREȘTEREA CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE LA 1.850.000 HL BERE/AN

Realizarea acestei faze va conduce la creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 1.850.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 532,3 t produs finit/zi.

Pentru creşterea capacităţii de producţie la 1.850.000 hl bere/an se va mări capacitatea de îmbuteliere prin instalarea unei noi linii de îmbuteliere în PET, care va îmbutelia berea în recipiente PET cu un volum cuprins între 0,5 l și 2,5 l.

Având în vedere că Fabrica de bere Braşov deţine o suprafaţă limitată pentru extindere în zonele învecinate, vor fi necesare anumite modificări ale configuraţiei acesteia, urmând a fi realizate lucrări de demolare/dezafectare şi de construcţie clădiri.

În Faza 1 se vor realiza următoarele lucrări:

• Dezafectarea/demolarea clădirii în care sunt amplasate cabinetul medical, cantina şi locuinţele de intervenţie, care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − întreruperea alimentării cu apă, energie electrică şi agent termic a clădirii; − debranşarea de la reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi de la reţeaua de

transport agent termic; − dezafectarea conductelor de alimentare cu apă, de canalizare şi de transport agent termic

prin dezmembrare; − demontarea instalaţiei electrice de către persoane autorizate; − demolarea propriu-zisă a clădirii de la acoperiş către fundaţii cu mijloace mecanice acţionate

hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirii şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Dezafectarea/demolarea parţială a clădirii (23) – corpul de clădire situat în partea sudică a

clădirii, care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − întreruperea alimentării cu apă, energie electrică şi agent termic a corpului de clădire; − debranşarea de la reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi de la reţeaua de

transport agent termic; − dezafectarea conductelor de alimentare cu apă, de canalizare şi de transport agent termic

prin dezmembrare; − demontarea instalaţiei electrice de către persoane autorizate; − demolarea propriu-zisă a corpului de clădire de la acoperiş către fundaţii cu mijloace

mecanice acţionate hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea corpului de clădire

şi valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Construirea unui nou buncăr de borhot cu capacitatea de 110 t în zona corpului de clădire

demolat din partea sudică a clădirii (23), care va ocupa o suprafaţă de 66 m2, care va consta din: − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − turnarea fundaţiei buncărului;


Pagina (7)

− fixarea suporţilor metalici ai buncărului în fundaţii, betonarea zonei de prindere şi realizarea de racorduri de colectare a eventualelor scurgeri, care vor drena în reţeaua de canalizare interioară;

− montarea buncărului de borhot; − montarea sistemului de transport pneumatic al borhotului; − racordarea sistemul de transport pneumatic al borhotului la buncărul de borhot; − montarea unui transportor elicoidal pentru transferarea borhotului către cisternele

beneficiarilor care utilizează borhotul ca furaj pentru animale; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Dezafectarea/demolarea buncărelor de borhot existente, care va consta din:

− delimitarea zonei de lucru; − dezafectarea conductelor de alimentare cu borhot a buncărelor; − dezafectarea buncărelor metalice de stocare a borhotului; − demolarea construcţiei de susţinere a buncărelor şi a fundaţiei acesteia; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea buncărelor şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi.

Activitățile de dezafectarea/demolarea parţială a clădirii (23), construirea unui nou buncăr de borhot cu capacitatea de 110 t și dezafectarea/demolarea buncărelor de borhot existente vor fi reglementate separat. Societatea a depus la APM documentația necesară obținerii actului de reglementare.

• Mărirea capacităţii instalaţiei de filtrare din cadrul Secției Fierbere de la 200 hl/h la 300 hl/h prin montarea unor plăci filtrante suplimentare.

• Mărirea capacității instalației de tratarea a apei brute pentru obținerea apei de brasaj (apa utilizată în procesul tehnologic de fabricare a berii) de la 30 m3/h la 40 m3/h;

• Mărirea capacităţii instalaţiei de dezaerare a apei la 200 hl/h. • Mărirea capacităţii sistemului de colectare şi stocare a kieselguhrului epuizat. • Oprirea funcţionării liniei de îmbuteliere în recipiente KEG şi conservarea acestei linii în

vederea reutilizării. • Construirea clădirii în care se va monta noua linie de îmbuteliere în recipiente PET în

imediata vecinătate a Secţiei Fierbere, şi care va consta din: − dezafectarea rampei aferentă clădirii (17) în care este amplasată linia de îmbuteliere în

recipiente KEG cu mijloace mecanice acţionate hidraulic sau pneumatic; − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − pregătirea terenului pentru execuția fundațiilor și a traseelor de utilități; − turnarea fundaţiilor clădirii; − execuția traseelor pentru montarea conductelor de transport a utilităților, a prizelor de

pământ și a conductelor de canalizare; − executarea structurilor de rezistență a clădirii; − turnarea pardoselilor; − execuţia pereţilor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, inclusiv a instalației de alimentare cu apă a

echipamentelor pentru stins incendiu aer comprimat, energie termică, energie electrică şi de canalizare, precum şi a instalaţiei de iluminat aferente clădirii;


Pagina (8)

− racordarea noii construcţii la sistemele de alimentare cu utilităţi (apă, energie electrică, energie termică şi aer comprimat), la sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare;

− finisarea pardoselii clădirii prin acoperire cu răşini epoxidice pentru folosinţe industriale; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi.

Pentru a facilita exploatarea echipamentelor/utilajelor cu care va fi dotată noua clădire aferentă liniei de îmbuteliere în recipiente PET, clădirea va fi o construcţie monobloc cu suprafaţa construită totală de 1.700 m2. Clădirea va avea parter şi un etaj, la parterul clădirii fiind amenajate depozitul de produse finite, spaţiul aferent maşinii de paletizat şi camera în care va fi amplasat compresorul de aer aferent liniei, iar la etaj va fi amplasată linia de îmbuteliere în recipiente PET şi vor fi amenajate camera de stocare a preformelor, laboratorul central şi laboratorul aferent Secţiei Îmbuteliere.

• Instalarea unei linii de îmbuteliere în recipiente PET cu capacitatea de 24.000 recipiente PET/h, care va consta din: − montarea propriu-zisă a echipamentelor/utilajelor aferente liniei de îmbuteliere în recipiente

PET, acestea fiind constituite din elemente de asamblare montabile, care facilitează operaţia de montare;

− montarea instalaţiei electrice şi de automatizare de către persoane autorizate; − racordarea alimentării cu apă, energie electrică, abur, agent frigorific şi dioxid de carbon a

liniei de îmbuteliere în recipiente PET; − montarea compresorului aferent liniei de îmbuteliere în recipiente PET şi conectarea

acestuia la linia pe care o deserveşte; − conectarea liniei la instalaţia de spălare şi igienizare aferentă; − igienizarea echipamentelor/utilajelor liniei de îmbuteliere în recipiente PET prin intermediul

instalaţiei de spălare şi igienizare aferentă. • Mărirea capacităţii instalaţiei de recuperare, purificare şi stocare a CO2 la 660 kg CO2/h prin

realizarea unor modificări minore ale sistemului de recuperare a CO2. • Modificarea traseelor reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare, precum şi a

traseului reţelei de colectare a apelor pluviale, care va consta din: − realizarea noilor reţele subterane prin: săparea şanţurilor, montarea propriu-zisă a

conductelor şi umplerea săpăturilor; − dezafectarea conductelor reţelelor prin: debranşarea, săparea şanţurilor pentru extragerea

conductelor din subteran, extragerea şi dezmembrarea conductelor, urmată de depozitarea controlată a acestora ca deşeuri până la valorificare prin operatori autorizaţi;

− realizarea noilor reţele subterane prin: săparea şanţurilor, montarea propriu-zisă a conductelor şi umplerea săpăturilor;

− depozitarea controlată a deşeurilor de dezafectare/construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi.

• Modificarea traseului subteran al inelului de incendiu prin săparea şanţurilor, urmată de montarea propriu-zisă a conductelor aferente şi montarea hidranţilor exteriori.

• Instalarea unui rezervor metalic suprateran pentru stocarea apei brute cu capacitatea de 600 m3 (300 m3 reprezentând rezerva intangibilă de incendiu) şi realizarea staţiei de pompare a apei brute în partea de vest a centralei termice, care va consta din: − realizarea fundaţiilor şi a platformei rezervorului de apă brută; − realizarea pereţilor rezervorului; − realizarea izolaţiei termice cu vată minerală a rezervorului; − realizarea conductelor subterane de legătură prin: săparea şanţurilor, montarea propriu-zisă

a conductelor şi umplerea săpăturilor; − conectarea conductelor de legătură şi montarea pompelor de distribuţie a apei;


Pagina (9)

− realizarea staţiei de pompare a apei prin: • construirea clădirii staţiei de pompare cu suprafaţa de 180 m2 prin: turnarea

fundaţiilor clădirii, execuţia pereţilor şi a acoperişului, efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii cu sisteme de drenare a eventualelor scurgeri accidentale, realizarea reţelei de alimentare cu energie electrică şi racordarea construcţiei la aceasta, depozitarea controlată a deşeurilor până la valorificare prin operatori autorizaţi;

• realizarea conductelor de distribuţie a apei; • montarea echipamentelor staţiei de pompare şi racordarea acestora la conductele

de distribuţie. • Realizarea unei staţii de transformare şi a unui post de transformare în partea de nord – est

a amplasamentului (în situația în care actuala rețea de 6 kVA nu va putea asigura necesarul de energie electrică) şi montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA, care va consta din: − construirea clădirii aferente staţiei de transformare şi postului de transformare cu suprafaţa

de 350 m2 prin: • pregătirea terenului de fundare; • executarea instalațiilor de împământare; • turnarea fundaţiei și a structurii de rezistență a clădirii; • execuţia pereţilor şi a acoperişului; • realizarea pardoselii din beton; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi; − montarea echipamentelor electrice aferente staţiei şi a noilor transformatoare, care va fi

efectuată numai de către persoane autorizate; − repoziţionarea cablurilor electrice; − dezafectare/demolare staţie de transformare existentă, care va fi efectuată numai de către

persoane autorizate şi va include următoarele operaţii: • debranşarea reţelei electrice a societăţii de la reţeaua naţională de alimentare cu

energie electrică; • dezafectarea celulelor de alimentare cu energie electrică din cadrul staţiei de

transformare; • demontarea transformatoarelor şi a cablurilor de conexiuni din cadrul posturilor de

transformare; • depozitarea temporară a echipamentelor electrice dezafectate într-un spaţiu special

amenajat, cu acces limitat, până la valorificarea/eliminarea acestora; • demontarea instalaţiilor de climatizare; • demolarea propriu-zisă a clădirilor aferente staţiei de transformare; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Reamenajarea zonei de acces din vecinătatea Porţii 1, care va consta din: curăţarea zonei

şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma acestei operaţii şi turnarea platformei betonate.


Realizarea acestei faze va conduce la creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 2.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 575,4 t produs finit/zi.


Pagina (10)

Creşterea capacităţii de producţie la 2.000.000 hl bere/an se va realiza prin modernizarea Secţiilor Fierbere şi Fermentare, după cum urmează:

• Dezafectarea/demolarea clădirii (6) în care este montată o instalaţie nefuncţională de uscare a malţului, a clădirii (8) în care este montată o instalaţie funcţională de uscare a malţului şi demolarea parţială a clădirii (7), care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − debranşarea instalaţiilor de uscare a malţului din clădirile (6) şi (8) de la sistemele de

alimentare cu gaze naturale şi energie electrică de către persoane autorizate; − îndepărtarea sistemului mecanic de transport a malţului către uscător; − îndepărtarea conductelor de evacuare a emisiilor; − demontarea propriu-zisă a instalaţiilor, acestea fiind constituită din elemente de asamblare

demontabile, care facilitează operaţia de demontare; − evacuarea instalaţiilor din clădiri şi depozitarea temporară pe o platformă betonată, până la

valorificarea acestora; − demolarea propriu-zisă a clădirilor (6), (8) şi parţială a clădirii (7) de la acoperiş către fundaţii

cu mijloace mecanice acţionate hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirilor şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii de stocare a mălaiului prin montarea unui nou siloz de stocare mălai cu

capacitatea de 100 t în apropierea celui existent, care va consta din: − realizarea fundaţiei noului siloz de mălai; − fixarea suporţilor metalici de susţinere ai silozului în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − montarea propriu-zisă a silozului; − montarea unui transportor pneumatic pentru transferarea mălaiului către Secţia Fierbere; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare.

• Construirea clădirii în care se vor stoca materiile prime şi materialele necesare procesului de fierbere în partea de nord a Secţiei Fierbere cu suprafaţa de 220 m2, care va consta din: − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − turnarea fundaţiilor clădirii; − execuţia pereţilor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică şi de canalizare, precum şi a

instalaţiei de iluminat aferente clădirii; − racordarea noii construcţii la sistemele de alimentare cu utilităţi (apă, energie electrică), la

sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii Secţiei Fierbere de la 480 hl must rece/şarjă la 600 hl must rece/şarjă,

prin: − creşterea capacităţii morii de măcinare a malţului de la 6,5 t/h la 7,5 t/h prin înlocuirea

dozatorului şi a cântarului morii; − înlocuirea cazanului de plămădire malţ, a cazanului de plămădire cereale nemalţificate, a

cazanului de fiert must cu hamei şi a vasului tampon va consta din: • dezafectarea/dezmembrarea echipamentelor/utilajelor existente, care va consta din:

izolarea echipamentelor/utilajelor prin îndepărtarea conductelor de legătură şi debranşarea acestora, îndepărtarea izolaţiilor termice, deconectarea utilajelor de la coşurile metalice de evacuare a aburului, dezmembrarea corpurilor cazanelor şi a suporţilor de susţinere, scoaterea din şuruburi a cadrului metalic de susţinere;


Pagina (11)

• montarea noilor echipamente/utilaje, care va consta din: fixarea în pardoseală a şuruburilor de prindere şi/sau a structurilor metalice de susţinere; montarea echipamentelor/utilajelor noi pe structurile de susţinere; izolarea termică a echipamentelor/utilajelor care lucrează la temperatură ridicată; conectarea utilajelor la coşurile metalice de evacuare a aburului, racordarea echipamentelor/utilajelor la reţelele de alimentare cu apă, aer comprimat, abur, energie electrică şi la reţeaua de canalizare; conectarea liniei la instalaţia de spălare şi igienizare aferentă; sterilizarea echipamentelor/utilajelor aferente liniei;

• refacerea stratului de protecție a pardoselii; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. − creşterea capacităţii filtrului de plămadă existent prin adăugarea de plăci filtrante

suplimentare. − creşterea capacităţii vasului cilindric tip Whirpool (Rotapool) prin supraînălţarea acestuia. − instalarea a trei rezervoare de stocare a apei de brasaj (un rezervor de stocare apă caldă cu

capacitatea de 2.200 hl, un rezervor de stocare apă răcită cu capacitatea de 2.200 hl şi un rezervor de stocare apă rece cu capacitatea de 2.200 hl) în partea de vest a clădirii secției care va consta din: • realizarea fundaţiilor rezervoarelor; • fixarea suporţilor rezervoarelor în fundaţii şi betonarea zonelor de prindere; • montarea propriu-zisă a rezervoarelor; • racordarea rezervorului la sistemul de răcire a mustului; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare.

• Mărirea capacităţii sistemului de transfer al mustului de bere către Secţia Fermentare la o capacitate de 600 hl/h.

• Dezafectarea/demolarea clădirilor (1), (2) şi (5) în care s-au desfăşurat activităţile de fabricare a malţului, care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − debranşarea echipamentelor/utilajelor de fabricare a malţului de la sistemele de alimentare

cu apă, aer, gaze naturale şi energie electrică şi demontarea acestora de către persoane autorizate;

− îndepărtarea conductelor de evacuare a emisiilor şi dezmembrarea coşurilor metalice de evacuare a emisiilor rezultate din procesul de fabricare a malţului;

− îndepărtarea sistemelor mecanice de transport; − demontarea propriu-zisă a echipamentelor/utilajelor aferente liniilor de fabricare a malţului; − evacuarea echipamentelor/utilajelor de fabricare a malţului din clădiri şi depozitarea

temporară pe o platformă betonată, până la valorificarea acesteia; − demolarea propriu-zisă a clădirilor de la acoperiş către fundaţii cu mijloace mecanice

acţionate hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirilor şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Montarea a zece vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare primară, care va consta din: − pregătirea terenului pentru realizarea fundaţiilor noilor vase cilindroconice; − realizarea fundaţiilor celor zece vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice;


Pagina (12)

− conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2;

− interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a vaselor cilindroconice cu staţia de drojdie existentă;

− conectarea vaselor cilindroconice la staţie CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi traseelor aferente vaselor cilindroconice;

− montarea echipamentelor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Montarea unui nou sistem de transfer al berii tinere în tancurile de fermentare secundară

(maturare), care va avea capacitatea de 400 hl/h, care va consta din: − dezafectarea sistemului existent de transfer al berii tinere prin: izolarea echipamentelor prin

îndepărtarea conductelor de legătură şi debranşarea acestora, debranşarea echipamentelor de la sistemele de alimentare cu apă şi energie electrică şi demontarea acestora, demontarea propriu-zisă a echipamentelor, depozitarea controlată a deşeurilor până la valorificare prin operatori autorizaţi;

− montarea noului sistem de transfer al berii tinere prin: montarea propriu-zisă a centrifugii şi a răcitorului, montarea conductelor de transfer şi conectarea acestora la noile echipamente, montarea instalaţiei electrice şi de automatizare de către persoane autorizate, depozitarea controlată a deşeurilor până la valorificare prin operatori autorizaţi.

• Creşterea capacităţii staţiei de tratare a apei brute, care va consta din: − extinderea clădirii aferente staţiei de tratare a apei brute prin construirea unei camere cu

suprafaţa de 350 m2 cu pardoseală din beton, cu stat de protecţie şi prevăzută cu canale de drenare a eventualelor scurgeri accidentale;

− montarea echipamentelor necesare creşterii capacităţii instalaţiei de tratare a apei brute şi interconectarea echipamentelor existente şi a celor noi;

− racordarea echipamentelor staţiei la reţelele de alimentare cu apă, aer comprimat, abur, energie electrică, canalizare;

− sterilizarea echipamentelor aferente instalaţii de tratare a apei brute; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin


Capacitatea totală a staţiei de tratare a apei brute va fi de 205 m3/h, din care 75 m3/h apă de proces, 110 m3/h apă service şi 20 m3 apă dedurizată.

• Modificarea traseelor reţelei de alimentare cu apă şi a celei de colectare a apelor pluviale, care va consta din: − dezafectarea conductelor reţelelor prin: debranşarea, săparea şanţurilor pentru extragerea




• Modificarea traseului subteran al inelului de incendiu prin săparea şanţurilor, urmată de montarea propriu-zisă a conductelor aferente şi montarea hidranţilor exteriori.

• Realizarea unei staţii de transformare şi a unui post de transformare în partea de nord – est a amplasamentului şi montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA (în cazul în care aceste lucrări nu se vor realiza în Faza 1), care va consta din: − construirea clădirii aferente staţiei de transformare şi postului de transformare cu suprafaţa

de 350 m2 prin:


Pagina (13)

• realizarea lucrărilor de pregătire a terenului de fundare; • executarea prizelor de pământ; • turnarea fundaţiei clădirii; • realizarea structurii de rezistență a clădirii; • execuţia pereţilor şi a acoperişului; • realizarea pardoselii din beton; • montarea instalațiilor de iluminat, de detecție și alarmare la incendiu și a instalațiilor

de ventilație; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi; − montarea echipamentelor electrice aferente staţiei şi a noilor transformatoare, care va fi

efectuată numai de către persoane autorizate; − repoziţionarea cablurilor electrice;

• Extinderea clădirii în care funcționează instalației de aer comprimat și instalația de răcire pentru a asigura spațiul necesar montării tuturor echipamentelor care vor fi amplasate în toate etapele de dezvoltare și montarea unui nou rezervor de propilenglicol:

• Mărirea capacităţii instalaţiei de aer comprimat prin montarea unui nou compresor cu capacitatea de 1.300 m3/h, care va consta din: − realizarea platformei din beton pe care vor fi fixate şuruburile de prindere; − montarea compresorului şi a rezervoarelor de aer prin fixarea şuruburilor de prindere; − conectarea compresorului şi a rezervoarelor de aer la reţeaua de aer comprimat existentă; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; − realizarea de probe tehnologice de funcţionare a compresorului şi a rezervoarelor.

• Instalarea unui al doilea modul de recuperare şi purificare CO2 cu o capacitate de 660 kg/h, precum şi montarea unui rezervor de stocare CO2 cu capacitatea de 50 t, care va consta din: − montarea noului modul de recuperare şi purificare CO2; − montarea rezervorului de stocare CO2 prin:

• realizarea fundaţiei noului rezervorului de stocare a CO2; • fixarea suporţilor de fund ai rezervorului în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; • montarea propriu-zisă a rezervorului; • racordarea rezervorului la sistemul de distribuţie către consumatorii interni; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii instalaţiei de răcire prin montarea a două compresoare cu capacitatea de

1.500 kW după cum urmează: • realizarea fundațiilor compresoarelor; • montarea compresoarelor; • conectarea compresoarelor la reţeaua de răcire existentă; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; • realizarea de probe tehnologice de funcţionare a compresoarelor.

• Mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 2.500 m3/zi prin dublarea capacităţii treptei de epurare secundară, care va consta din: − montarea unui bazin de omogenizare cu volumul de 440 m3 dotat cu un mixer pentru

omogenizarea debitului de apă uzată; − redimensionarea sistemului de injecţie abur; − montarea unui reactor UASB cu volumul de 617 m3 şi a unui debitmetru; − montarea unui bazin de aerare cu volumul de 617 m3 şi a unei suflante;


Pagina (14)

− montarea unui bazin de sedimentare cu suprafaţa de 50 m2; − montarea conductelor de legătură şi a sistemelor de pompare; − montarea unei centrifuge decantoare pentru nămol; − montarea unei site separare pentru reținerea corpurilor solide; − montarea unui recuperator de căldură influent/efluent.

Mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 2.500 m3/zi a fost reglementată din punct de vedere a protecției mediului în anul 2010.

Societatea deține Actul de reglementare nr. 274/17.02.2010 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov pentru „Construire stație de epurare ape uzate” și Avizul de Gospodărire a apelor nr. 11 din 22.01.2010 privind „Construire stație de epurare ape uzate” emis de Administrația Națională „Apele Române”, Direcția Apelor Olt, Sistemul de Gospodărire a apelor Brașov.

• Modificarea traseelor reţelelor de alimentare cu utilităţi (apă de proces, apă dedurizată, energie electrică, agent frigorific, aer comprimat), precum şi a traseelor de colectare a CO2.

• Realizarea de noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți consumatorii după finalizarea investițiilor aferente acestei etape de dezvoltare a capacității de producție.

Pe perioada desfășurării acestei etape de dezvoltare energia termică sub forma de abur tehnologic, dioxidul de carbon, agentul frigorific, precum și epurarea apelor uzate vor fi asigurate de facilitățile existente la nivelul societății la data începerii acestei faze de dezvoltare a capacității de producție.


Implementarea acestei faze va conduce la creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 2.600.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 748 t produs finit/zi.

Creşterea capacităţii de producţie la 2.600.000 hl bere/an se va realiza prin mărirea capacităţii Secţiilor Fierbere, Fermentare primară şi Filtrare.

În această fază se vor realiza următoarele:

• Creşterea capacităţii sistemului de alimentare cu malţ a silozurilor la 40 t/h. • Creșterea numărului de şarje în procesul de fierbere (Linia I Fierbere) 11 șarje/zi prin:

− creşterea capacităţii de măcinare a malţului prin montarea unei noi mori cu capacitatea de 7,5 t/h prin: • realizarea unei platforme de beton în care se vor fixa șuruburile de prindere a morii; • montarea propriu-zisă a morii; • racordarea utilajelor la reţeaua de alimentar, energie electrică; • conectarea morii la instalaţia de captare şi reţinere a particulelor rezultate din

procesul de măcinare a malţului; − instalarea unui nou cazan de plămădire malţ prin:

• realizarea unei platforme din beton și fixarea şuruburilor de prindere a structurilor metalice de susţinere a cazanului de plămădire malţ;

• montarea cazanului de plămădire malţ şi fixarea acestuia pe structurile metalice; • izolarea termică a cazanului care lucrează la temperatură ridicată; • racordarea cazanului la reţelele de alimentare cu apă, abur şi energie electrică;


Pagina (15)

• montarea coşului de evacuare a emisiilor rezultate din procesul de plămădire a malţului şi conectarea cazanului la acesta;

• conectarea cazanului la staţia CIP aferentă; • sterilizarea cazanului de plămădire a malţului; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare.

− depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin operatori autorizaţi.

• Montarea a patru vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară, care va consta din: − realizarea fundaţiilor celor patru vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la

instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2; − interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a vasele cilindroconice cu staţia de drojdie

existentă; − conectarea vaselor cilindroconice la staţia CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi

traseelor aferente vaselor cilindroconice; − montarea echipamentelor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Dezafectarea/demolarea clădirii (12) aferentă instalaţiei nefuncţionale de recuperare,

purificare şi stocare CO2, camerelor de arhivare şi laboratoarelor, a clădirii (19) aferentă instalaţiei de aer comprimat, şi parţială a clădirii (14) prin: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − întreruperea alimentării cu apă, energie electrică şi agent termic a clădirii; − reamplasarea camerelor de arhivare în clădirea de stocare a materiilor prime şi materialelor

necesare procesului de fierbere; − reamplasarea laboratorului aferent Secţiei Îmbuteliere în clădirea (17); − dezafectarea instalaţiei nefuncţionale de recuperare, purificare şi stocare CO2 şi a

rezervorului de stocare CO2 din vecinătatea clădirii (12), prin: • întreruperea alimentării cu energie electrică; • izolarea instalaţiei prin îndepărtarea conductelor de legătură; • demontarea instalaţiilor electrice şi de automatizare de către persoane autorizate; • demontarea propriu-zisă a instalaţiei prin scoaterea şuruburilor de prindere din

structura de beton pe care sunt montate acestea; • extragerea instalaţiei din clădire şi depozitarea temporară pe o platformă betonată în

vederea valorificării; • dezafectarea propriu-zisă a rezervorului de stocare CO2, prin tăiere la cald şi

depozitarea temporară pe o platformă betonată până la valorificare. − demontarea compresoarelor şi a rezervoarelor de aer comprimat aferente instalaţiei de aer

comprimat în vederea reamplasării acestora prin scoaterea şuruburilor de prindere din structura de beton pe care sunt montate acestea;

− debranşarea de la reţelele de alimentare cu apă, energie electrică, de transport agent termic şi de canalizare;


Pagina (16)

− modificarea traseelor conductelor şi cablurilor de alimentare cu utilităţi; − demontarea instalaţiei electrice de către persoane autorizate; − demolarea propriu-zisă a clădirilor de la acoperiş către fundaţii cu mijloace mecanice

acţionate hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirilor şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Reamplasarea compresoarelor existente aferente instalaţiei de aer comprimat şi montarea

unui nou compresor cu capacitatea de 1.300 m3/h în noua clădire destinată acesteia, care va consta din: − montarea compresoarelor şi a rezervoarelor de aer prin fixarea şuruburilor de prindere; − conectarea compresoarelor şi a rezervoarelor de aer la reţeaua de aer comprimat existentă; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; − realizarea de probe tehnologice de funcţionare a compresoarelor şi a rezervoarelor.

• Construirea noilor clădiri aferente Secţiei Filtrare prin: − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − pregătirea terenului pentru realizarea fundaţiilor clădirii; − turnarea fundaţiilor clădirii; − execuţia pereţilor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică şi de canalizare, precum şi a

instalaţiei de iluminat aferente clădirii; − racordarea noii construcţii la sistemele de alimentare cu utilităţi (apă, energie electrică, aer

comprimat), la sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin


Pentru a facilita exploatarea echipamentelor/utilajelor Secţiei Filtrare, aceasta va fi amplasată în două clădiri monobloc. Clădirea aferentă instalaţiilor de filtrare a berii cu suprafaţa de 500 m2 va avea parter şi un etaj, la parterul clădirii fiind montat sistemul de colectare şi stocare a kieselguhrului epuizat, iar la etaj vor fi amplasate cele două linii de filtrare. Clădirea aferentă instalaţiei de producere apă dezaerată şi staţiei CIP cu suprafaţa de 210 m2 va fi tip parter.

• Modernizarea Secţiei Filtrare, care va consta din: − reamplasarea instalaţiei existente de filtrare a berii – instalaţia nu va fi utilizată în această

fază; − montarea unei noi instalaţii de filtrare a berii cu capacitatea de 600 hl/h; − montarea unei noi instalaţii de producere apă dezaerată cu capacitatea de 350 hl/l; − reamplasarea sistemului de colectare şi stocare a kieselguhrului epuizat; − montarea staţiei CIP aferentă Secţiei Filtrare. Montarea echipamentelor/utilajelor aferente Secţiei Filtrare se va realiza după cum urmează: − fixarea în pardoseală a şuruburilor de prindere şi/sau a structurilor metalice de susţinere; − montarea echipamentelor/utilajelor din componenţa Secţiei Filtrare; − racordarea echipamentelor/utilajelor la reţelele de alimentare cu apă, aer comprimat,

energie electrică, canalizare; − conectarea liniilor de filtrare la instalaţia de spălare şi igienizare aferentă; − sterilizarea echipamentelor/utilajelor;


Pagina (17)

− conectarea echipamentelor la instalaţia de răcire şi la instalaţia de recuperare, purificare şi stocare CO2;

− placarea cu gresie antiacidă a pardoselii clădirilor în care se vor efectua lucrările de montaj. • Instalarea unor noi tancuri tampon pentru berea filtrată, respectiv patru tancuri cu

capacitatea de 900 hl şi patru tancuri cu capacitatea de 1.800 hl, prin: − realizarea fundaţiilor tancurilor; − fixarea suporţilor de fund ale tancurilor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − aşezarea tancurilor pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea tancurilor; − conectarea serpentinelor de răcire a tancurilor la instalaţia de răcire directă; − conectarea tancurilor la staţie CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi traseelor

aferente; − montarea echipamentelor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Realizarea unui nou rezervor metalic suprateran pentru stocarea apei brute cu capacitatea

de 600 m3 (300 m3 reprezentând rezerva intangibilă de incendiu) în vecinătatea centralei termice, prin: − realizarea fundaţiilor şi a platformei rezervorului de apă brută; − realizarea pereţilor rezervorului; − realizarea izolaţiei termice cu vată minerală a rezervorului; − realizarea conductelor subterane de legătură prin: săparea şanţurilor, montarea propriu-zisă

a conductelor şi umplerea săpăturilor; − conectarea conductelor de legătură şi montarea pompelor de distribuţie a apei.

• Modificarea reţelelor de alimentare cu apă şi a inelului de incendiu. − dezafectarea conductelor reţelelor prin: debranşarea, săparea şanţurilor pentru extragerea




• Modificarea traseelor reţelelor de alimentare cu utilităţi (apă de proces, apă dedurizată, energie electrică, agent frigorific, aer comprimat), precum şi a traseelor de colectare a CO2.

Pe perioada desfășurării acestei etape de dezvoltare energia termică sub forma de abur tehnologic, dioxidul de carbon, agentul frigorific, precum și epurarea apelor uzate vor fi asigurate de facilitățile existente la nivelul societății la data începerii acestei faze de dezvoltare a capacității de producție.


Realizarea Fazei 4 va conduce la creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 3.500.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.007 t produs finit/zi.

Creşterea capacităţii de producţie la 3.500.000 hl bere/an se va realiza prin instalarea unei noi linii de fierbere, extinderea capacităţii de fermentare şi de îmbuteliere a berii.

În această fază se vor realiza următoarele lucrări:


Pagina (18)

• Mărirea capacităţii de stocare a mălaiului prin montarea unui nou siloz de stocare mălai cu capacitatea de 100 t în apropierea celui existent, care va consta din: − realizarea fundaţiei noului siloz de mălai; − fixarea suporţilor metalici de susţinere ai silozului în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − montarea propriu-zisă a silozului; − montarea unui transportor pneumatic pentru transferarea mălaiului către Secţia Fierbere; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare.

• Construirea unei clădiri în care va fi montată noua linie de fierbere cu suprafaţa de 600 m2, care va fi amplasată în partea de est a Secţiei Fierbere, prin: − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − pregătirea terenului pentru realizarea fundaţiei clădirii; − turnarea fundaţiei clădirii; − execuţia pereţilor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, aer comprimat, energie termică, energie electrică

şi de canalizare, precum şi a instalaţiei de iluminat aferente clădirii; − racordarea noii construcţii la sistemele de alimentare cu utilităţi (apă, energie electrică,

energie termică şi aer comprimat), la sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Instalarea unei noi linii de fierbere cu o capacitate de 600 hl must rece/şarjă, care va consta

din: − fixarea în pardoseală a şuruburilor de prindere şi/sau a structurilor metalice de susţinere; − montarea utilajelor noi din componenţa noii linii de fierbere; − izolarea termică a echipamentelor/utilajelor care lucrează la temperatură ridicată; − executarea coşurilor metalice de evacuare a aburului şi conectarea utilajelor la acestea; − racordarea utilajelor la reţelele de alimentare cu apă, aer comprimat, abur, energie electrică,

canalizare; − conectarea liniei la instalaţia de spălare şi igienizare aferentă; − sterilizarea echipamentelor/utilajelor noii linii de fierbere; − placarea cu gresie antiacidă a pardoselii clădirii; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi montaj şi valorificarea/eliminarea

acestora prin operatori autorizaţi. • Montarea unui nou sistem de transfer al mustului de bere de la cea de-a doua linie de

fierbere către vasele cilindroconice pentru procesul de fermentare primară cu capacitatea de 600 hl/h, prin: − montarea propriu-zisă a răcitorului de must; − montarea conductelor de transfer şi conectarea acestora; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare de către persoane autorizate; − depozitarea controlată a deşeurilor până la valorificare prin operatori autorizaţi.

• Instalarea a trei rezervoare de stocare a apei de proces (un rezervor de stocare apă caldă cu capacitatea de 2.200 hl, un rezervor de stocare apă răcită cu capacitatea de 2.200 hl şi un rezervor de stocare apă rece cu capacitatea de 2.200 hl) în partea de vest a clădirii în pentru stocarea materiile prime şi materialele necesare procesului de fierbere, care va consta din: − realizarea fundaţiilor rezervoarelor; − fixarea suporţilor în fundaţii şi betonarea zonelor de prindere; − montarea propriu-zisă a rezervoarelor;


Pagina (19)

− racordarea rezervorului de apă răcită la sistemul de răcire a mustului; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare.

• Reamplasarea buncărului de borhot montat în Faza 1 şi realizarea unui nou buncăr de stocare a borhotului cu capacitatea de 110 t în partea de nord a Secţiei Fierbere, care va consta din: − demontarea buncărului de borhot existent din Faza 1 şi a suporţilor de susţinere; − pregătirea terenului şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma acestei operaţii; − turnarea fundaţiilor buncărelor; − fixarea suporţilor metalici ai buncărelor în fundaţii, betonarea zonei de prindere şi realizarea

unor cuve de colectare a eventualelor scurgeri, care vor drena în reţeaua de canalizare interioară;

− montarea buncărelor de borhot; − montarea sistemelor de transport pneumatic al borhotului; − montarea şi racordarea sistemelor de transport pneumatic al borhotului la buncărele de

borhot; − montarea unor transportoare elicoidale pentru transferarea borhotului din buncăre către

cisternele beneficiarilor care utilizează borhotul ca furaj pentru animale; − montarea instalaţiilor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Montarea a şapte vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul

de fermentare primară, care va consta din: − realizarea fundaţiilor celor șapte vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la

instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2; − interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a tancurilor cu staţia de drojdie existentă, cu

vasele cilindroconice; − conectarea vaselor cilindroconice la staţia CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi


operatori autorizaţi. • Montarea celui de-al doilea sistem de transfer al berii tinere în tancurile de fermentare

secundară (maturare), care va avea capacitatea de 400 hl/h, care va consta din: − montarea propriu-zisă a echipamentelor: centrifugă şi răcitor; − montarea conductelor de transfer şi conectarea acestora la noile echipamente; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare de către persoane autorizate; − depozitarea controlată a deşeurilor până la valorificare prin operatori autorizaţi.

• Montarea a 14 vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare secundară, care va consta din: − realizarea fundaţiilor aferente celor 14 vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice;


Pagina (20)

− conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2;

− interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a vaselor cilindroconice cu staţia de drojdie existentă;

− conectarea vaselor cilindroconice la staţia CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi traseelor aferente vaselor cilindroconice;

− montarea echipamentelor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Punerea în funcţiune a instalaţiei de dezaerare a apei de proces cu capacitatea de 200 hl/h. • Punerea în funcţiune a liniei existente de îmbuteliere în recipiente KEG. • Creşterea capacităţii staţiei de tratare a apei brute cu 42 m3/h , care va consta din:

− montarea echipamentelor necesare creşterii capacităţii instalaţiei de tratare a apei brute şi interconectarea echipamentelor existente şi a celor noi;

− racordarea echipamentelor staţiei la reţelele de alimentare cu apă, aer comprimat, abur, energie electrică, canalizare;

− sterilizarea echipamentelor aferente instalaţiei de tratare a apei brute; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin


După această etapă, capacitatea totală a staţiei de tratare a apei brute va fi de 257 m3/h, din care 115 m3/h apă de proces, 110 m3/h apă service şi 32 m3/h apă dedurizată.

• Montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA în postul de transformare realizat în Faza 2 şi conectarea acestora la reţeaua internă de alimentare cu energie electrică, care va fi realizată numai de către persoane autorizate.

• Dezafectarea/demolarea posturilor de transformare existente, care va consta din: − debranşarea posturilor de transformare de la reţeaua internă de alimentare cu energie

electrică; − demontarea transformatoarelor şi a cablurilor de conexiuni din cadrul posturilor de

transformare; − demontarea instalaţiilor de climatizare; − demolarea completă a clădirii şi a scheletului structural; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi. − Mărirea capacităţii centralei termice, montarea unui nou cazan cu capacitatea de 12 t abur/h

prin: • realizarea traseului şi a coşului de evacuare a gazelor de ardere; • montarea propriu-zisă a cazanului de abur prin fixarea pe platforma existentă de

beton prin intermediul suporţilor; • racordarea cazanului la reţelele de alimentare cu apă, energie electrică, canalizare; • racordarea cazanului la conductele de alimentare cu gaze naturale de către

persoane autorizate; • racordarea cazanului la coşul metalic de evacuare a gazelor de ardere; • montarea instalaţiilor electrice şi de automatizare de către persoane autorizate;

− realizarea instalaţiei de colectare condens prin: • construirea incintei în care va fi amplasată instalaţia de colectare condens prin:

turnarea fundaţiilor clădirii, execuţie pereţilor şi a acoperişului, realizarea pardoselii din beton pe pernă de umplutură din balast;


Pagina (21)

• realizarea platformelor de beton pe care vor fi montate rezervorul de colectare a condensului şi dezaeratorul şi încastrarea în beton a şuruburilor de prindere;

• montarea rezervorului de condens, a dezaeratorului şi a conductelor de legătură; • conectarea rezervorului de condens la reţeaua de colectare a condensului şi la

dezaerator; • conectarea dezaeratorului la cele trei cazane de abur;

− realizarea de probe tehnologice pentru reglarea procesului de ardere de către persoane autorizate.

• Mărirea capacităţii instalaţiei de recuperare, purificare şi stocare CO2 prin montarea unei noi instalaţii cu capacitatea de 660 kg/h şi montarea unui nou rezervor de stocare CO2 cu capacitatea de 50 t, după cum urmează: − extinderea clădirii aferente staţiei de recuperare, purificare şi stocare a CO2 cu suprafaţa de

160 m2 pe latura sudică şi estică, care va consta din: • turnarea fundaţiilor, execuţia pereţilor şi a acoperişului; • realizarea pardoselii flotante din beton cu canale de drenare a eventualelor scurgeri

accidentale; • depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi eliminarea/valorificarea acestora

prin operatori autorizaţi; − montarea noului modul de recuperare şi purificare CO2; − montarea rezervorului de stocare CO2 prin:

• realizarea fundaţiei noului rezervorului de stocare a CO2; • fixarea suporţilor de fund ai rezervorului în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; • montarea propriu-zisă a rezervorului; • racordarea rezervorului la sistemul de distribuţie către consumatorii interni; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; • depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi eliminarea/valorificarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii instalaţiei de răcire, care va consta din:

− extinderea clădirii aferente instalaţiei de răcire cu suprafaţa de 220 m2 pe latura estică a acesteia, prin: • turnarea fundaţiilor şi execuţia pereţilor şi a acoperişului; • realizarea pardoselii flotante din beton cu canale de drenare a eventualelor scurgeri

accidentale; • depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi eliminarea/valorificarea acestora

prin operatori autorizaţi; − montarea unui nou compresor cu capacitatea de 1.500 kW prin:

• realizarea platformei din beton pe care vor fi fixate şuruburile de prindere a compresorului;

• montarea compresorului prin fixarea şuruburilor de prindere; • conectarea compresorului la reţeaua de răcire existentă; • montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; • realizarea de probe tehnologice de funcţionare a compresorului.

− reamplasarea condensatoarelor cu evaporare forţată necesare pe acoperişul clădirii aferente instalaţiei de răcire de către persoane autorizate.

• Dezafectarea/demolarea clădirii (31) aferentă Secţiei Fermentare – fermentare secundară, care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru;


Pagina (22)

− debranşarea vaselor orizontale de fermentare secundară de la sistemele de alimentare cu energie electrică şi dezafectarea reţelelor de alimentare cu energie electrică de către persoane autorizate;

− îndepărtarea sistemului de răcire a vaselor şi dezafectarea conductelor de legătură cu instalaţia de răcire;

− dezafectarea propriu-zisă a vaselor prin tăiere la cald; − demolarea propriu-zisă a clădiri (31) de la acoperiş către fundaţii cu mijloace mecanice

acţionate hidraulic sau pneumatic; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirii şi

valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi. • Construirea clădirii Servicii Generale, care va consta din:

− curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma acestei operaţii;

− turnarea fundaţiilor clădirii; − execuţia pereţilor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, aer comprimat, energie termică, energie electrică


energie termică şi aer comprimat), la sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin


Clădirea Servicii Generale va fi o construcţie monobloc cu suprafaţa construită totală de 900 m2. Clădirea va avea parter şi un etaj, la parterul clădirii fiind amenajate un depozit de piese de schimb şi materiale şi atelierele care vor deservi fabrica, iar la etaj vor fi amplasate cantina, camera de arhivare şi birourile departamentului de inginerie.

• Modificarea reţelelor de alimentare cu utilităţi. • Mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 3.750 m3/zi; • Realizarea de noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți

consumatorii după finalizarea investițiilor aferente acestei etape de dezvoltare a capacității de producție.



Creşterea capacităţii de producţie la 4.100.000 hl bere/an se va realiza prin mărirea capacităţii de fermentare şi îmbuteliere a berii.

În cadrul Fazei 5 se vor realiza următoarele lucrări:

• Montarea a patru vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară, care va consta din: − realizarea fundaţiilor celor patru vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi;


Pagina (23)

− sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire şi la




operatori autorizaţi. • Montarea a trei vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare secundară, care va consta din: − realizarea fundaţiilor celor trei vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la

instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2; − interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a vaselor cilindroconice cu staţia de drojdie

existentă; − conectarea vaselor cilindroconice la staţia CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi


operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii de stocare a drojdiei epuizate şi a kieselguhrului epuizat. • Instalarea a două tancuri tampon pentru berea filtrată cu capacitatea de 1.800 hl, prin:

− realizarea fundaţiilor tancurilor; − fixarea suporţilor de fund ale tancurilor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − aşezarea tancurilor pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea tancurilor; − conectarea serpentinelor de răcire a tancurilor la instalaţia de răcire directă; − conectarea tancurilor la staţie CIP pentru igienizarea echipamentelor/utilajelor şi traseelor

aferente; − montarea echipamentelor electrice şi de automatizare; − depozitarea controlată a deşeurilor rezultate şi valorificarea/eliminarea acestora prin

operatori autorizaţi. • Dezafectarea/demolarea clădirii (13) aferentă depozitării şi livrării şi a clădirii (14) aferente

Secţiei Fermentare (Fermentare primară), care va consta din: − delimitarea strictă a zonei de lucru; − debranşarea instalaţiilor vaselor de fermentare primară şi a echipamentelor existente in cele

2 clădiri de la sistemele de alimentare cu gaze naturale şi energie electrică de către persoane autorizate;

− demontarea propriu-zisă a instalaţiilor; − evacuarea instalaţiilor din clădiri şi depozitarea temporară pe o platformă betonată, până la

valorificarea acestora; − demolarea propriu-zisă a clădirilor (13) şi (14) de la acoperiş către fundaţii cu mijloace

mecanice acţionate hidraulic sau pneumatic;


Pagina (24)

− depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din dezafectarea/demolarea clădirilor şi valorificarea/eliminarea acestora prin operatori autorizaţi.

• Construirea clădirii în care va fi amplasată o noua linie de îmbuteliere a berii în sticlă , care va consta din: − curăţarea zonelor de lucru şi limitrofe acestora şi îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma

acestei operaţii; − turnarea fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă a clădirii; − execuţia pereţilor, a planşeelor şi a acoperişului; − efectuarea lucrărilor de finisaj la interior a pereţilor şi pardoselii clădirii; − realizarea reţelelor de alimentare cu apă, aer comprimat, energie termică, energie electrică


energie termică şi aer comprimat), la sistemul de climatizare şi la sistemul de canalizare; − realizarea legăturilor dintre noua construcţie cu clădirile existente în care funcţionează liniile

de îmbuteliere a berii existente; − depozitarea controlată a deşeurilor de construcţie şi valorificarea/eliminarea acestora prin


Clădirea în care va fi amplasată Linia II de îmbuteliere a berii în sticle va fi o construcţie monobloc tip P+1E cu suprafaţa construită de 2800 m2. Clădirea va avea parter şi un etaj, la parterul clădirii va fi amenajat un depozit de materiale aferente procesului de îmbuteliere cu suprafaţa de 580 m2, iar la etaj vor fi amplasate utilajele/echipamentele Liniei II de îmbuteliere a berii în sticlă. Hala va fi prevăzută cu un sistem de drenaj pentru colectarea scurgerilor, iar pardoseala incintei de la etaj va fi foarte bine hidroizolată. De asemenea, clădirea va fi dotată cu o instalaţie de ventilaţie generală mecanică.

• Mărirea capacităţii de îmbuteliere prin montarea unei noi linii de îmbuteliere cu o capacitate de 60.000 sticle/h (Linia II de îmbuteliere) care se va realiza prin; − montarea propriu-zisă a echipamentelor, acestea fiind constituite din elemente de

asamblare montabile, care facilitează operaţia de montare; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare de către persoane autorizate; − racordarea la sistemele de alimentarei cu apă, energie electrică, abur, agent frigorific, dioxid

de carbon şi aer comprimat a Liniei II de îmbuteliere a berii în sticlă; − conectarea liniei la instalaţia de spălare şi igienizare aferentă; − igienizarea echipamentelor/utilajelor Liniei II de îmbuteliere a berii în sticlă prin intermediul

instalaţiei de spălare şi igienizare aferentă. • Mărirea capacităţii instalaţiei de răcire prin montarea unui nou compresor cu capacitatea de

1.500 kW și a unui rezervor de stocare a propilenglicolului se va realiza prin: − realizarea platformei din beton pe care vor fi fixate şuruburile de prindere a compresorului; − montarea compresorului prin fixarea şuruburilor de prindere; − conectarea compresorului la reţeaua de răcire existentă; − montarea instalaţiei electrice şi de automatizare; − realizarea de probe tehnologice de funcţionare a compresorului.

• Modificarea reţelelor de alimentare cu utilităţi.

Alimentarea instalațiilor/echipamentelor cu abur tehnologic și cu CO2 și epurarea apelor uzate tehnologice se va realiza prin intermediul dotărilor existente din faza anterioara de dezvoltare.

Se vor realiza noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți consumatorii după finalizarea investițiilor aferente acestei etape de dezvoltare a capacității de producție.


Pagina (25)



Mărirea capacităţii de producţie la 5.000.000 hl bere/an se va realiza prin mărirea capacităţii de fermentare şi îmbuteliere a berii.

În cadrul Fazei 6 se vor realiza următoarele lucrări:

• Creșterea numărului de șarje, în procesul de fierbere desfășurat în cadrul Liniei II Fierbere, produse pe zi la 11.

• Montarea a opt vase cilindroconice cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară care se va realiza prin: − realizarea fundaţiilor celor opt vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire indirectă şi

la instalaţia de recuperare, purificare şi stocare a CO2; − interconectarea cu conducte din oţel inoxidabil a tancurilor cu staţia de drojdie existentă, cu



operatori autorizaţi. � Montarea a patru vase cilindroconice cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare secundară prin; − realizarea fundaţiilor celor patru vase cilindroconice; − fixarea suporţilor de fund ai vaselor în fundaţii şi betonarea zonei de prindere; − realizarea platformei din beton pe pernă de umplutură din balast; − aşezarea vaselor cilindroconice pe poziţie şi montarea acestora pe suporţi; − sterilizarea vaselor cilindroconice; − conectarea serpentinelor de răcire a vaselor cilindroconice la instalaţia de răcire directă şi la




operatori autorizaţi. • Mărirea capacităţii staţiei de tratare a apei brute Capacitatea finală a stației de tratare a apei

brute va fi de 282 m3/zi din care 140 m3/zi apă de brasaj, 110 m3/zi apă service și 32 m3/zi apă dedurizată.

• Mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 4.500 m3/zi.


Pagina (26)

Alimentarea instalațiilor/echipamentelor cu abur tehnologic și cu CO2 și epurarea apelor uzate tehnologice se va realiza prin intermediul dotărilor existente din faza anterioara de dezvoltare.

Se vor realiza noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți consumatorii după finalizarea investițiilor aferente procesului dezvoltare a capacității de producție.

1.2 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Se estimează că durata de funcţionare a obiectivului analizat va fi nedeterminată, depinzând totuşi de cerinţele pieţei pentru produsele finite obţinute în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov şi implicit, de perioada şi de modul de exploatare a instalaţiilor.

În conformitate cu HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, durata normală de utilizare pentru construcţiile aferente proiectului analizat va fi de 28 – 42 ani. În conformitate cu practica curentă echipamentele montate în prezenta investiţie vor avea o durată de utilizare de 12 – 18 ani. Aceste prevederi au implicaţii privind repararea sau înlocuirea echipamentelor tehnologice, precum şi a construcţiilor aferente.

1.3 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA

Informaţiile privind producţia care se va realiza şi resursele care vor fi folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei sunt prezentate în Tabelul 1.3-1.

Tabel 1.3-1 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor

Bere 5.000.000 hl bere

525.235 t bere

Energie electrică 43.800.000 kWh S.C. E-ON Gaz România S.A.

Energie termică 441.000.000 GJ Surse proprii

1.4 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME

Pentru desfăşurarea procesului de producţie desfăşurat în cadrul Fabricii de bere Brașov, la capacitatea de 5.000.000 hl bere/an, sunt necesare următoarele:

• materii prime şi materiale auxiliare utilizate în procesul de producţie; • apa utilizată în procesele tehnologice, apa de spălare şi igienizare a

echipamentelor/utilajelor de producţie şi a traseelor aferente, precum şi apa necesară igienizării spaţiilor de producţie;

• aer comprimat; • agent frigorific;


Pagina (27)

• gaze naturale şi gaze petroliere lichefiate.

Informaţiile despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice sunt prezentate în Tabelul 1.4-1.

Tabel 1.4-1 Informaţii despre materiile prime şi substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitatea anuală

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice*

Categorie

Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate** Fraze de risc*

Malţ 70.550 t N - -

Malţ negru 250 t N - -

Mălai 24.850 t N - -

Hamei 33,05 t N - -

Sulfat de zinc 0,4 t P

Nociv (Xn), Periculos pentru mediu (N) R22-41-50/53

Braugips (sulfat de calciu) 100 t N - -

Nutryeast G 4,3 t N - -

Acid fosforic alimentar 50 t P Coroziv (C) R34

Kiselguhr 635,163 t N - -

Clorură de calciu 100 t P Iritant (Xi) R36

Hidroxid de sodiu soluţie 2.132,6 t P Coroziv (C) R34

P3-topax 56

25-30% acid fosforic

2-5% 2-(2-butoxietoxi) etanol

2-5% oxizi de alchilamine

<5% surfactanţi neionici

2,207 t P Coroziv (C) R34

P3-topax 66 2-5% hidroxid de sodiu 2-5% hipoclorit de sodiu 2-5% oxizi de alchilamine <5% surfactanţi neionici

45,690 t P Coroziv (C) R34, R31

P3-stabilon WT

5-10% acid citric

2-5% acid lactic

5,147 t P Iritant (Xi) R36

P3-Stabilon AL

≥15-<30% surfactanţi neionici

10-20% alcooli graşi etoxilaţi

5-10% acid fosforic

79,475 t P Iritant (Xi) R36/38

P3 – trimeta PLUS

50-100% acid ortofosforic

<5% surfactanţi neionici


P3 – trimeta DUO 98,853 t P Coroziv (C) R34


Pagina (28)

30-50% acid fosforic 2-5% acid lactic 2-5% acid glicolic <5% surfactanţi neionici

P3-oxysan ZS

≤5-<15% agenţi înălbire pe bază de oxigen

>30% acid acetic

5-10% acid peracetic

5-<10% apă oxigenată

2-5% acid organic


Stabiquick Xero

(stabilizator coloidal pt. bere) 118,658 t N - -

P3-horolith CIP

>30% acid azotic

5-<15% acid organic

1 t P Coroziv (C) R35

P3-polix XT

5-10% acid lactic

2-5% HEDP şi NA-HEDP (acid etidronic, sare de sodiu)

11 t P Iritant (Xi) R41

P3-polix DES

1-<5% polihexametilenbisbiguanidină – clorură

1-<5% dimetildioctilclorură de amoniu

1,2 t P Iritant (Xi) R43

Dryex GF 100 t P Coroziv (C), Periculos pentru mediu (N)

R35, R50

Acid clorhidric soluţie 35 % 749,715 t P

Coroziv (C), Iritant (Xi), Nociv (Xn)

R35, R36/37/38

Carbonat de calciu 90 t P Iritant (Xi) R36, R37, R38

P3-oxodes

5->15 % acid clorhidric 17,5 t P Coroziv (C) R34, R37

P3-oxonet

≥5-<15% compuşi de înălbire pe bază de clor

17,5 t P Iritant (Xi) R36, R32

CHEM AQUA BROM 1 m3 P Iritant (Xi) R36/38

ACTI CHLOR

10-25% clor activ în hipoclorit de sodiu 1,249 m3 P Coroziv (C) R31, R34

CA CBD 92 0,6 m3 P Iritant (Xi) R36

CA CBD 92 6 m3 P Iritant (Xi) R36

CA CBD 95 F 1 m3 P Iritant (Xi) R36/38

CHEM AQUA 150

0 – 2,5% hidroxid de sodiu 0,3 m3 P Coroziv (C) R34

CHEM AQUA 15000 4,5 m3 P Coroziv (C) R34

CA NA-104C

2-≥10-<25% dietilaminoetanol

≥10-<25% ciclohexilamina

0,3 m3 P Coroziv (C) R20/21/22, R34


Pagina (29)

≥10-<25% morfolină

CA OX AWAY PLUS

25-<50% sodiu metabisulfit

50-<100% sulfit de sodiu

0,85 m3 P Nociv (Xn) R36/37, R22, R31

Clorură ferică 400 t P Coroziv (C), Nociv(Xn)

R34, R21, R22

Clorură de sodiu 250 t N

Carbonat de calciu 90 t P Iritant (Xi) R36

Amoniac lichid 0,960 t P

Toxic (T), Coroziv (C), Periculos pentru mediu (N)

R10, R23, R24, R34, R50

Propilenglicol 25 m3 N - -

Ulei de ungere 0,8 t P Toxic (T) R45

Gaz petrolier lichefiat 63 t P

Extrem de inflamabil (F+) R12

Apă 1.600.000 m3 N - -

* Conform HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase și HG nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase ** Conform Art. 7 din HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici

1.5 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI

Informaţiile despre poluanţii fizici şi biologici care vor fi generaţi de activitatea propusă şi care vor afecta mediul se prezintă în Tabelul 1.5-1.

Tabel 1.5-1 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare maximă permisă (limita

maximă admisă

pentru om şi mediu)

Poluare de fond

LAech

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie/ restricţie aferente

obiectivului, conform

legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

poluării

Poluare fizică – Zgomot

Instalaţii de ventilaţie mecanică, funcţionare echipamente/utilaje şi pompe, trafic de incintă

nd

65 dB(A) – la limita incintei şi 85 dB(A) la locul de muncă

54,2 – 75,1 dB (A)

55,7 – 66,1 dB (A) < 65 dB(A) 50 dB(A) -

Sunt descrise mai jos

Poluare biologică

Nu este cazul - - - - - - - -


Pagina (30)

Poluarea fizică asociată activităţilor din amplasamentul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov este reprezentată de zgomot.

În prezent sursele de zgomot aferente obiectivului sunt reprezentate de activităţile desfăşurate în cadrul diferitelor secţii de producţie şi incinte cu activităţi conexe existente pe amplasament, de activităţile desfăşurate pe diferite platforme descoperite şi de traficul de incintă.

Sursele de zgomot asociate activităţilor specifice perioadelor în care se vor efectua activităţile de demolare/dezafectare, de construcţie şi de montaj vor fi constituite de:

� funcţionarea/folosirea echipamentelor/utilajelor/dispozitivelor necesare executării operaţiilor de demolare/dezafectare şi a celor de construcţie şi de montaj;

� manevrarea echipamentelor, instalaţiilor şi materialelor în interiorul clădirilor care fac obiectul proiectului, cât şi în exteriorul acestora;

� manevrarea deşeurilor rezultate din operaţiile de demolare/dezafectare, de construcţie şi de construcţii-montaj;

� traficul de incintă al vehiculelor pentru transportul materialelor, echipamentelor şi utilajelor, precum şi pentru transportul deşeurilor.

Principalele activităţi specifice funcţionării obiectivului care se vor constitui în surse de zgomot şi/sau de vibraţii sunt aceleaşi ca cele din situaţia actuală de operare şi vor fi reprezentate de:

• traficul auto şi funcţionarea utilajelor mobile (motostivuitoare) din incintă, care asigură atât aprovizionarea cu materii prime, cât şi distribuirea către clienţi a produselor finite;

• descărcarea materiilor prime şi funcţionarea sistemului de transport materii prime; • funcţionarea liniilor de îmbuteliere; • funcţionarea compresoarelor; • funcţionarea ventilatoarelor.

În vederea cunoaşterii nivelurilor de zgomot din amplasamentul şi din zona obiectivului, precum şi pentru evaluarea surselor de zgomot, în ziua de 10 ianuarie 2013 a fost efectuat un set de măsurători, într-un număr de 15 puncte. Măsurătorile au fost efectuate de S.C. Enviro Consult S.R.L. – Laborator Enviro Consult – LEC. Rezultatele sunt prezentate în Raportul de încercare nr. 520/29.01.2013, a cărui copie, împreună cu planul de amplasare a punctelor de măsurare este anexată (Anexa E – Raport de încercare nr. 520/29.01.2013 şi Planşa 6 – Plan amplasare puncte măsurare nivel zgomot).

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov este amplasată pe Calea Bucureşti, în partea de sud-est a municipiului Braşov.

În proximitatea/vecinătatea acesteia există două surse importante de zgomot, şi anume: traficul rutier intens de pe Calea Bucureşti, cu o intensitate estimată la 3.200 autovehicule/oră şi traficul feroviar pe magistrala CFR Bucureşti – Braşov (amplasată în vecinătatea laturii de est a incintei industriale), cu o intensitate mai mare de 30.000 de mișcări de trenuri pe an. Aceste două surse, dintre care, în special, traficul rutier de pe Calea Bucureşti influenţează în mod semnificativ nivelurile strict locale ale zgomotului de fond (generat de surse exterioare obiectivului). O altă sursă de zgomot exterioară amplasamentului, dar mai puţin importantă este reprezentată de traficul rutier de pe str. Gara Dârste, stradă adiacentă laturii de sud a perimetrului obiectivului.

Punctele de măsurare a nivelurilor de zgomot au fost amplasate astfel:

• în interiorul incintei industriale – punctele 10, 11, 12 şi 13; • în exteriorul perimetrului incintei industriale:


Pagina (31)

− la limita perimetrului – punctele 3, 4, 14 şi 15, latura de sud a fabricii, pe str. Gara Dârste şi punctele 6, 7, 8 şi 9, latura de vest a fabricii, pe Calea Bucureşti;

− intersecţia str. Gara Dârste cu Calea Bucureşti; − în proximitatea locuinţelor de pe str. Gara Dârste, vis-à-vis de latura de sud a fabricii –

punctele 1 şi 2.

Rezultatele măsurătorilor au pus în evidenţă următoarele:

• Nivelurile de zgomot din interiorul incintei industriale, măsurate în proximitatea echipamentelor cu cele mai intense emisii sonore, care se află în zona de est a incintei prezintă valori de 55,7 – 66,1 dB(A).

• Nivelurile de zgomot din exteriorul incintei industriale, măsurate la limita laturii de sud a perimetrului, pe str. Gara Dârste prezintă valori de 54,6 – 61,0 dB(A), deci sub valoarea admisibilă de 65 dB(A) prevăzută de STAS 10009-88 “Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot” pentru incinte industrial.

• Nivelurile de zgomot din exteriorul incintei industriale, măsurate la limita laturii de vest a perimetrului, pe Calea Bucureşti şi la intersecţia str. Gara Dârste cu Calea Bucureşti prezintă valori de 72,2 – 75,1 dB(A), valori specifice pentru nivelurile de zgomot asociate străzilor de categorie tehnică I. În condiţiile în care echipamentele cu cele mai intense emisii sonore sunt amplasate în zona de est a incintei, nivelul de zgomot maxim asociat acestora fiind de 66,1 dB(A), iar nivelul maxim de zgomot la limita laturii de sud a perimetrului este 61,0 dB(A), devine evident faptul că valorile de 72,2 – 75,1 dB(A) sunt generate de traficul rutier de pe Calea Bucureşti.

• Nivelurile de zgomot din exteriorul incintei industriale, măsurate în proximitatea locuinţelor de pe str. Gara Dârste, vis-à-vis de limita laturii de sud a perimetrului, prezintă valori de 54,2 – 55,4 dB(A), mai mici decât valoarea admisibilă de 60 dB(A) prevăzută de STAS 10009-88 pentru străzi de categoria IV, precum şi mai mici decât valorile măsurate pe trotuarul adiacent limitei de sud a perimetrului industrial.

Concluzii:

• Sursele de zgomot asociate activităţilor desfăşurate în zonele învecinate obiectivului analizat sunt reprezentate traficul rutier pe Calea Bucureşti şi pe strada Gara Dârste şi de traficul feroviar pe magistrala CFR Bucureşti – Braşov.

• Nivelul de zgomot generat, în situaţia actuală, de activităţile din cadrul obiectivului (funcţionare la capacitatea maximă actuală) se află sub valoarea admisibilă de 65 dB(A) prevăzută de STAS 10009-88 “Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot” pentru incinte industriale.

• Nivelurile de zgomot generate de principalele două surse exterioare (traficul rutier pe Calea Bucureşti şi traficul feroviar pe magistrala CFR Bucureşti – Braşov) depăşesc cu mai mult de 10 dB(A) nivelul de zgomot produs de funcţionarea fabricii.

• Pe parcursul intervalelor de timp (8 – 16 ore, în perioada de zi) în care se vor desfăşura lucrările de demolare/dezafectare şi de construcţie există posibilitatea creşterii nivelurilor de zgomot, în anumite perioade, peste limita prevăzută de STAS 10009/88 – Acustica urbană – „Limite admisibile ale nivelului de zgomot" (valoarea limită de 65 dB(A) la limita funcţională a incintei industriale).

• Se estimează că nivelurile de zgomot pentru etapa de funcţionare a obiectivului după implementarea prevederilor proiectului “Dezvoltarea etapizată a capacităţii de producţie” vor prezenta caracteristici asemănătoare celor din situaţia actuală. Se estimează că noile echipamente care vor fi instalate în amplasament nu vor avea o contribuţie semnificativă la creşterea nivelurilor de zgomot.

Se face menţiunea că activitatea propusă nu va genera poluare biologică.


Pagina (32)

1.6 ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI

1.6.1 ALTERNATIVE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Proiectul investiţiei analizate prevede extinderea şi modernizarea Fabricii de bere Brașov prin montarea de echipamente/utilaje performante şi de capacitate mai mare, nepunându-se astfel problema unor alternative privind amplasamentul obiectivului.

Activităţile aferente proiectului se vor desfăşura în incinta actuală a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov, amplasamentul având facilităţile de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică asigurate.

Se face menţiunea că, pentru realizarea investiţiei prezentate în acest document, nu se va modifica destinaţia actuală şi nici suprafaţa de teren ocupată de Fabrica de bere Brașov. Ca urmare, nu a fost cazul identificării şi analizării unor alternative privind amplasamentul.

Conform Certificatul de Urbanism obţinut de către S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov, terenul pe care se va realiza obiectivul de investiţii se încadrează în reglementările documentaţiei de urbanism faza PUG Municipiul Braşov, aprobat cu Hotărârea Consiliului Local Braşov nr. 144/2011.

Amplasarea elementelor proiectului a ţinut cont de optimizarea fluxului tehnologic şi de disponibilitatea de spaţiu.

1.6.2 ALTERNATIVE PRIVIND PROIECTUL

Referitor la proiect, titularul a analizat două alternative.

Prima alternativă a constat în menţinerea actualelor construcţii, dotări şi echipamente/utilaje aferente activităţilor de fabricare a berii, reprezentând de fapt alternativa „zero”. O analiză detaliată a acestei alternative a pus în evidenţă următoarele:

• dificultăţi constructive şi funcţionale privind creşterea capacităţii de producţie; • pierderea unor avantaje legate direct de protecţia mediului cum ar fi reducerea consumurilor

de energie şi apă utilizate în producţie, recuperarea şi reutilizare dioxidului de carbon rezultat din fermentaţie.

De asemenea, proiectul implică realizarea unor construcţii şi înlocuirea unor echipamente tehnologice care pot conduce la reducerea zgomotul produs în incinta fabricii.

Implementarea proiectului se poate realiza în condiţiile respectării prevederilor cuprinse în legislaţia europeană şi naţională. Proiectul în ansamblu şi măsurile suplimentare de control şi reducere a poluării permit dezvoltarea fabricii de bere în condiţiile unui impact de mediu acceptabil.

Realizarea noilor investiţii reprezintă modalitatea prin care se va dezvolta capacitatea de producţie, fabrica de bere urmând a produce cca. 5.000.000 hl bere/an.

Pornind de la aceste considerente, evaluarea indică faptul că beneficiile proiectului raportat la impactul negativ potenţial (manifestat cu precădere în timpul lucrărilor de construcţie) susţin implementarea proiectului de dezvoltare.


Pagina (33)

A doua alternativă constă în dezvoltarea Fabricii de bere, conform proiectului prezentat şi analizat în lucrarea de faţă.

Această alternativă conferă următoarele avantaje pentru titular şi pentru mediu:

• realizarea construcţiilor şi instalaţiilor pe baza unui proiect astfel conceput încât să faciliteze desfăşurarea corespunzătoare, fără sincope, a fazelor procesului tehnologic, de la aprovizionarea cu materii prime, până la livrarea produselor finite;

• utilizarea de echipamente de producţie şi pentru protecţia mediului moderne, performante, cu grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă în exploatare, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile din domeniu;

• realizarea unor zone de depozitare în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice;

• creşterea capacităţii de producţie în condiţii de înaltă protecţie a mediului, prin utilizarea de sisteme noi, eficiente, pentru controlul emisiilor de particule, creşterea atât a eficienţei utilizării materiilor prime şi materialelor, a apei cât şi a eficienţei energetice a procesului de producţie;

• automatizarea conducerii şi controlului procesului tehnologic, ceea ce va facilita creşterea siguranţei în exploatare şi diminuarea la minimum a probabilităţii de producere a unor incidente majore cu implicaţii privind securitatea operatorilor şi protecţia mediului.

Proiectul de dezvoltare etapizată a capacităţii de producţie analizat utilizează pentru procesele de producţie şi pentru reducerea poluării, cele mai bune tehnici disponibile indicate de Documentul de referinţă pentru industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui, august 2006.

1.6.3 ALTERNATIVE PRIVIND PROCESELE TEHNOLOGICE

Pentru procesele tehnologice de producere a berii, în prezent nu există alternative. Berea se poate obţine numai utilizând materii prime specifice şi un proces tehnologic specific aducerii produsului la caracteristicile necesare.

Alternative există în ceea ce priveşte echipamentele tehnologice pentru fabricarea produselor menţionate, în sensul existenţei unor echipamente produse pe baza unor standarde care asigură niveluri mai ridicate sau mai reduse în ceea ce priveşte fiabilitatea şi siguranţa în exploatare.

De asemenea, există alternative privind tehnicile pentru controlul emisiilor de poluanţi generaţi (particule), tehnici care asigură eficienţe diferite de reţinere a poluanţilor.

Titularul proiectului a selectat echipamente de producţie realizate la înalte standarde de fabricaţie, precum şi sisteme pentru controlul emisiilor de poluanţi conforme cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile în industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui.

1.7 PLANIFICARE/AMENAJARE TERITORIALĂ

Implementarea proiectului analizat reprezintă o investiţie privată. Toate activităţile aferente proiectului se vor desfăşura în incinta actuală a societăţii URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov.


Pagina (34)

Se face menţiunea că, pentru realizarea investiţiei prezentate în acest document, nu se va modifica destinaţia actuală şi nici suprafaţa totală de teren ocupată de S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov.

Pentru realizarea investiţiei de dezvoltare etapizată a capacităţii de producţie a Fabricii de bere Brașov aparţinând S.C. URSUS BREWERIES S.A. au fost solicitate şi obţinute două certificate de urbanism emise de Primăria Municipiului Braşov (Anexa A), şi anume:

• Certificatul de Urbanism nr. 1447 din 01.06.2012 în scopul obţinerii Autorizaţiei de Demolare pentru Demolare hală fabricaţie malţ, atelier întreţinere, hală fierbere, hală îmbuteliere, depozite şi ateliere, locuinţe + dependinţe, cabină poartă, anexă poartă, buncăr borhot, staţie reglare gaz, centrală termică, frig, aer, hală fermentaţie;

• Certificat de Urbanism nr. 2189 din 03.08.2012 în scopul obţinerii Autorizaţiei de Construire pentru Dezvoltare etapizată a capacităţii de producţie.

În Certificatul de Urbanism nr. 1447 din 01.06.2012 emis de Primăria Municipiului Braşov la cererea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov sunt specificate următoarele:

� Regimul juridic – imobilul este situat în intravilanul municipiului Braşov, fiind proprietatea privată a societăţii URSUS BREWERIES S.A. conform CF 100960, 115773, 115783, 115771, 125420, 115776, 102876, 115780.

� Regimul economic – Folosinţa actuală este hală fabricaţie malţ, atelier întreţinere, hală fierbere, hală îmbuteliere, depozite şi ateliere, locuinţe + dependinţe, cabină poartă, anexă poartă, buncăr borhot, staţie reglare gaz, centrală termică, frig, aer, hală fermentaţie. Destinaţia imobilului conform Plan Urbanistic General (PUG) al Municipiului Braşov este M3c – zonă mixtă. În conformitate cu zonificarea municipiului Braşov, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Braşov nr. 871/2009, imobilul este situat în zona „B”.

� Regimul tehnic: Se solicită demolare hale fabricaţie malţ, atelier întreţinere, hală fierbere, hală îmbuteliere, depozite şi ateliere, locuinţe + dependinţe, cabină poartă, anexă poartă, buncăr borhot, staţie reglare gaz, centrală termică, frig, aer, hală fermentaţie.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 2189 din 03.08.2012 emis de Primăria Municipiului Braşov la cererea S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov, terenul pe care se va realiza obiectivul de investiţii se încadrează în reglementările documentaţiei de urbanism faza PUG Municipiul Braşov, aprobat cu Hotărârea Consiliului Local Braşov nr. 144/2011.

În Certificatul de Urbanism nr. 2189 din 03.08.2012 obţinut pentru proiectul de dezvoltare etapizată a capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov sunt specificate următoarele:

• Regimul juridic – terenul este situat în intravilanul municipiului Braşov, fiind proprietatea privată a societăţii URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov.

• Regimul economic – Folosinţa actuală a terenului este teren şi construcţii. Conform PUG Municipiul Braşov, aprobat prin HCL Braşov nr. 144/2011, terenul are destinaţia de M3b – zonă mică producţie, depozite, servicii comerţ. Conform zonificării municipiului Braşov, aprobată prin HCL nr. 871/2009, terenul este situat în zona „B”.

• Regimul tehnic – Conform art. 59 din Legea nr. 422/2001 se va prezenta avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Braşov, în cazul în care construcţiile propuse se vor afla în zona de protecţie a monumentului istoric „Ansamblul Biserica Sf. Treime – Dârste”, respectiv, la o distanţă mai mică de 100 m.

Condiţii impuse: POT = 60 %; CUT = 2,4; H = max. P + 3.


Pagina (35)

1.8 CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Deoarece lucrările prevăzute în proiectul analizat se vor desfăşura în incinta Fabricii de bere Brașov, se menţine conectarea actuală la infrastructura existentă (strada Gării Dârste și Calea București).

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

Obiectul principal de activitate al S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti – Sucursala Brașov este fabricarea berii – cod CAEN 1105.

Activităţile de producţie se desfăşoară în următoarele secţii:

• Secţia Fierbere; • Secţia Fermentare; • Secţia Filtrare; • Secţia Îmbuteliere.

Principalele procese de producţie sunt:

• fierberea berii; • fermentarea berii; • filtrarea berii; • producerea berii cu arome; • îmbutelierea şi livrarea la beneficiari.

Principalele operaţii desfăşurate în cadrul Secţiei Fierbere sunt următoarele:

• recepţia şi stocarea materiilor prime; • pregătirea materiilor prime; • măcinarea malţului; • plămădirea malţului şi a cerealelor nemalţificate; • filtrarea plămezii; • fierberea mustului cu hamei; • limpezirea şi răcirea mustului.

Procesele tehnologice desfăşurate în cadrul Secţiilor Fermentare şi Filtrare sunt următoarele:

• fermentare primară; • fermentare secundară; • filtrare;

Îmbutelierea berii în vederea livrării se realizează în cadrul Secţiei Îmbuteliere, pe patru linii de îmbuteliere:

• două linii de îmbuteliere în sticle; • o linie de îmbuteliere în PET; • o linie de îmbuteliere în recipiente tip KEG.


Pagina (36)

Activităţi conexe desfăşurate:

• tratarea apei brute în staţia de tip EUWA în scopul obținerii apei de brasaj, a apei service și a apei dedurizate;

• producerea aburului tehnologic şi a agentului termic în centrala termică proprie; • producerea aerului comprimat prin intermediul instalaţiei de aer comprimat; • producerea agentului frigorific prin intermediul instalaţiei de răcire; • recuperarea, purificarea şi stocarea dioxidului de carbon; • activităţi de laborator pentru asigurarea calităţii produsului; • operaţii de întreţinere şi reparaţii de natură mecanică; • operaţii de întreţinere şi reparaţii a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, a centralei

termice, a instalaţiei de răcire, a instalaţiei de aer comprimat şi a staţiei de tratare a apei brute;

• epurarea apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere în staţia de epurare locală.

Prin proiect, capacitatea finală de producţie a societăţii va fi de cca. hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.439 t produs finit/zi.

Descrierea proceselor de producţie şi conexe care se vor desfăşura în cadrul societăţii este prezentată în cele ce urmează.

Fierberea berii

Malţul principala materie primă utilizată în producerea berii, va fi aprovizionată cu mijloace auto şi stocată în 18 silozuri cu capacități cuprinse între 200 t și 220 t /siloz.

Zona de descărcare a malțului va fi dotată cu gătare cu deschideri mici amplasate deasupra buncărelor de descărcare. Aceste grătare vor oferi siguranţă la descărcare şi vor reţine corpurilor străine de mari dimensiuni.

Zona de descărcare a malţului din mijloacele de transport auto este prevăzută cu copertina de protecţie.

Transportul malțului din buncărele de recepţie către celulele de stocare ale silozurilor se va realiza prin intermediul redlerelor și al elevatoarelor.

Componentele acestei instalaţii sunt următoarele:

� transportoare cu lanţ; � separator magnetic; � elevator dotat cu sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator; � transportator cu şnec; � separator magnetic rotativ; � maşină de precurăţare conectată la buncăre de colectare a impurităţilor; � cântar automat; � elevator dotat cu sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator; � sistem de reţinere a pulberilor şi ventilator aspiraţie centrală la care sunt conectate

componentele instalaţiei.


Pagina (37)

După cântărire, malţul va fi distribuit către cele două linii de fierbere și stocate în două silozuri intermediare, aferente celor două linii de fierbere. Transportul malțului către liniile de fierbere se va realiza pneumatic.

Sistemele de reţinere a pulberilor montate pe instalaţia de transport malţ vor fi conectate la o instalaţie de transfer a pulberilor către buncărul de stocare a acestora. Buncărul va fi prevăzut cu sistem de reţinere a pulberilor.

Sistemele de reţinere a pulberilor montate pe instalaţia de transport malţ vor fi prevăzute cu senzori pentru detectarea eventualelor nefuncționalități, reducând la minim riscul de poluări accidentale.

Mălaiul este aprovizionat cu mijloace de transport auto şi va fi stocat în 3 buncăre cu capacitatea de 100 t/buncăr. Transportul mălaiului către cele două linii de fierbere din Secţia Fierbere se va realiza pneumatic.

După operaţia de îndepărtare a impurităţilor şi cântărire, malţul va fi supus operaţiei de măcinare uscate.

Măcinarea malţului se va realiza cu ajutorul a 2 mori cu ciocănele, cu capacitatea de 15 t/h (1 moară cu capacitatea de 7,5 t/h pentru Linia 1 Fierbere şi 1moară cu capacitatea de 7,5 t/h pentru Linia 1 Fierbere), la care sunt conectate câte un buncăr de alimentare.

Procesul de plămădire a malţului se realizează în scopul solubilizării componentelor solide ale malţului prin amestecare cu apă, sub acţiunea enzimelor. Pentru a realiza o cât mai bună degradare a substanţelor din bob, plămada este menţinută la diferite paliere de temperatură specifice pentru acţiunea optimă a fiecărei enzime, până la temperatura de 76oC. Plămădirea malţului se va realiza în două cazane cu capacitatea de 550 hl câte unul pentru fiecare linie de fierbere.

În funcţie de temperaturile de plămădire se obţine un must cu mai multă maltoză sau dextrine, rezultând o bere mai bogată în alcool şi mai săracă în extract sau invers.

În cazanul de plămădire se mai adaugă sulfat de calciu, clorură de calciu, iar reglarea valorii pH-ului la 5,5 – 5,6 se face cu acid fosforic alimentar.

Plămadă de mălai, care se va realiza în 2 cazane de plămădire cereale nemalţificate cu capacitatea de 225 hl fiecare situate în imediata vecinătate a cazanelor de plămădire malţ aferente fiecărei linii .

Plămada de mălai este pompată peste plămada de malţ şi sunt filtrate prin intermediul a două filtre cu plăci, câte unul pentru fiecare linie.

Filtrarea plămezii are ca scop separarea fracțiunii solubilizate a plămezii de partea insolubila (borhot). Procesul are loc in doua faze si anume: scurgerea libera a mustului si spălarea cu apa calda a borhotului, pentru recuperarea extractului reținut de borhot.

Procesul de filtrare este influențat de calitatea malțului și a măcinișului, de procedeul de plămădire, temperatura și durata de filtrare, precum și de modul de spălare a borhotului. Filtrarea plămezii se va realiza prin intermediul a două filtre cu plăci, câte unul pentru fiecare linie de fierbere.


Pagina (38)

Borhotul epuizat va fi transportat pneumatic în două buncăre de stocare a borhotului cu capacitatea de 110 t, situate în afara secţiei, la limita estică a incintei. Stocarea borhotului se face până la livrarea ca furaj pentru animale către diferiţi beneficiari.

Mustul obţinut în urma procesului de filtrare va fi colectat în vasele intermediare şi/sau în cazanele de fierbere.

Înaintea operaţiei de fierbere a mustului, acesta va fi preîncălzit prin intermediul schimbătoarelor de căldură cu plăci de la temperatura de 76oC până la temperatura de 90oC – 95oC, agentul de încălzire utilizat fiind apa caldă obţinută prin recuperarea energiei rezultate în urma fierberii mustului cu hamei.

Fierberea mustului cu hamei se realizează pentru solubilizarea uleiurilor aromatice și a rășinilor amare din hamei, sau produse de hamei, prin fierberea împreuna cu mustul pentru a conferi gustul și aroma specifică a berii. De asemenea, are loc coagularea substanțelor proteice, concentrarea mustului pentru a ajunge la conținutul de extract dorit si sterilizarea mustului.

Prin procesul de fierbere se inactivează enzimele care, pot reacționa în continuare. Ca efecte secundare, la fierberea mustului de bere, se constata o închidere la culoare a acestuia, formarea de substanțe reducătoare și creșterea acidității mustului. Se urmărește ca pH-ul mustului fiert sa fie aprox. 5,2.

Fierberea conduce la evaporarea intensa a surplusului de apa pentru realizarea concentrației corespunzătoare sortimentului de bere fabricat, precipitarea eficienta a proteinelor coagulabile prin formarea rupturii, solubilizarea si transformarea substanțelor din hamei în special a substanțelor amare și sterilizarea mustului de bere.

Fierberea mustului se va realiza în două cazane de fierbere cu capacitatea de 730 hl fiecare.

Hameiul introdus în cazanul de fierbere este sub formă de pelete sau extract, care au avantajul că nu produc deşeuri şi permit o dozare exactă. Rata de evaporare este de aproximativ 6%.

Recuperarea energiei degajată de vaporii mustului de bere care fierbe în cazanul de fierbere se va realiza cu ajutorul unei instalaţii speciale pentru fiecare linie, care funcţionează în circuit închis, apa fiind agentul care vehiculează energia termică. Apa care acumulează energia termică o cedează apoi mustului preîncălzindu-l de la 75°C la 95°C înainte de a fi fiert şi apoi, circuitul se reia.

Mustul fierbinte obţinut în urma procesului de fierbere va fi pompat în 2 vase cilindrice tip Whirlpool cu scopul de a separa complexul proteine – polifenoli (trub), care are o influenţă negativă asupra stabilităţii coloidale a berii. Intrarea mustului în acest vas este tangentă la generatoarea părţii cilindrice a vasului, printr-o conductă situată la aproximativ 1/3 din înălţimea vasului, favorizând crearea unei forţe centrifuge care conduce la sedimentarea trubului la cald în partea inferioară a vasului. Trubul cald va fi colectat într-un vas de colectare a trubului aferent fiecărui vas de separare a trubului, de unde va fi evacuat în buncărele de stocare a borhotului.

După o perioadă de repaus, mustul limpede este evacuat prin intermediul unei conducte situată la partea inferioară a vasului deasupra conului de colectare a trubului şi este răcit cu ajutorul unui schimbător de căldură cu plăci la temperatura de la 70oC la 10oC.


Pagina (39)

Fermentarea berii

Fermentarea berii este un proces biochimic de transformare a zahărului fermentescibil în alcool şi CO2, sub acţiunea enzimelor din drojdie. Procesul de fermentare se desfăşoară în două etape:

� fermentarea primară în scopul transformării zaharurilor în alcool şi dioxid de carbon, şi � fermentarea secundară (maturare) pentru stabilizarea coloidală a berii şi saturarea în dioxid

de carbon, limpezirea berii prin depunerea celulelor de drojdie şi a trubului la rece, precum şi maturarea berii.

Mustul răcit va fi transportat în 33 vase cilindroconice (vase verticale din oţel inoxidabil), cu capacitatea utilă de 3.600 hl/vas și în 12 vase cilindroconice cu capacitatea de 1.800 hl/vas. În toate aceste vase are loc însămânţarea cu drojdie.

Drojdia utilizată în procesul de fermentare se obţine prin propagarea de culturi pure. Aceasta se realizează în prima etapă în laborator şi în a doua etapă în staţia de drojdie. În cea de-a doua etapă, drojdia este multiplicată până ajunge la o cantitate suficientă pentru a însămânţa o şarjă de must.

Drojdia este colectată prin partea inferioară a tancului şi este transportată în tancuri de stocare a drojdiei pentru refolosire sau este stocată în tancul de drojdie uzată în vederea autolizei acesteia. Distrugerea drojdiei se realizează la temperatură ridicată obţinută cu ajutorul unui schimbător de căldură care utilizează ca agent termic aburul. Drojdia autolizată va fi dozată controlat în stația de epurare a apelor uzate existentă pe amplasament.

Berea tânără obţinută este transferată în tancurile de fermentare secundară (maturare) după o prealabilă răcire la temperaturi ce variază între 0 ÷ -2oC..

În fermentarea secundară are loc continuarea procesului de fermentare în vase închise, într-un ritm mai lent şi la temperaturi scăzute.

Procesul de fermentare secundară se va desfăşura în 21 vase cilindroconice (vase verticale din oţel inoxidabil) cu capacitatea de 3.600 hl/tanc.

Intensitatea procesului de fermentare este condiţionată de cantitatea de extract fermentescibil, de cantitatea şi calitatea drojdiei rămase în berea tânără, precum şi de temperatura pivniţei de depozitare.

Durata perioadei de fermentaţie secundară este de minim 96 ore.

Dioxidul de carbon generat în vasele de fermentare (existente şi viitoare) va fi colectat, separat, comprimat, uscat, purificat şi lichefiat în vederea reutilizării acestuia în procesul de producţie, cu ajutorul unei instalaţii de recuperare, purificare şi stocare CO2.

Filtrarea berii

Berea rezultată după maturare este tulbure şi puţin aspectuoasă, datorită conţinutului în combinaţii proteice, polifenoli, răşini de hamei, celule de drojdie, etc., care pot conduce şi la micşorarea stabilităţii berii. Din această cauză, berea trebuie limpezită prin filtrare, proces prin care se înlătură, atât microorganismele conţinute, cât şi particulele care formează tulbureala de natură coloidală.


Pagina (40)

Reţinerea substanţelor care conferă tulbureală berii se va realiza prin intermediul a două linii de filtrare care au în dotare câte un filtru cu plăci filtrante cu capacitatea de 300 hl/h.

Pentru filtrare se utilizează, ca adjuvant, kieselguhrul, sau pământul de diatomee, inert din punct de vedere fizico – chimic şi organoleptic şi care nu influenţează gustul şi mirosul berii.

Berea preluată din tancurile de fermentare secundară va fi stabilizată cu ajutorul adjuvantului Stabiquick, răcită şi stocată în vase tampon din care se alimentează instalația de filtrare.

După filtrare, berea va fi diluată şi supusă unei corecţii a concentraţiei de dioxid de carbon utilizând carboblendere tip AlfaLaval. Depozitarea berii filtrate se va realiza în 10 tancuri de liniştire, după cum urmează: 4 tancuri cu capacitatea de 900 hl şi 6 tancuri cu capacitatea de 1.800 hl.

Berea este diluată cu apă de brasaj dezaerată, obţinută prin intermediul a 2 dezaeratoare tip APV. Stocarea apei dezaerate se va face într-un rezervor confecţionat din oţel inox care va fi montat în incinta Secţiei Filtrare.

Keselguhrul utilizat ca material de filtrare se îndepărtează de pe plăcile filtrante ale filtrelor cu apa rece. Suspensia se va colecta în două cuve situate sub filtre și va fi transvazată cu ajutorul unor pompe în doua vase de stocare, prevăzute cu agitatoare pentru a împiedica sedimentarea kieselguhrului. Din aceste vase suspensia va fi preluată cu ajutorul unor pompe peristaltice și separată prin intermediul unui separator centrifugal specializat (centrifuga Alfa Laval). Kieselguhrul separat prin centrifugare (40 % parte solidă) va fi transportat prin intermediul unui șnec într-un container metalic de unde va fi preluat de către o firmă autorizată și va fi eliminată prin depozitare. Faza apoasă va fi colectată prin intermediul rețelei interne de canalizare și va fi epurată pe amplasament.

Îmbutelierea şi livrarea la beneficiari

Secţia Îmbuteliere are 4 linii de îmbuteliere:

� o linie de îmbuteliere în sticle cu capacitate de 32.000 sticle/h; � o linie de îmbuteliere în sticle cu capacitate de 60.000 sticle/h; � o linie de îmbuteliere în PET cu capacitatea de 24.000 recipiente/h; � o linie de îmbuteliere în recipiente tip KEG cu capacitatea de 96 recipiente KEG/h.

Îmbutelierea în sticle

Ambalajele utilizate vor fi sticle de tip returnabil de 0,5 l și nereturnabile de diverse dimensiuni.

Ambalajele vor fi depaletizate şi dezambalate cu maşini automatizate şi vor fi introduse în maşina de spălat sticle. Spălarea sticlelor se va realiza cu apă prin imersări şi pulverizări succesive cu apă şi sodă caustică.

Maşinile de spălat sticle aferente celor două linii de îmbuteliere vor avea 3 zone:

• zona de preînmuiere; • zona de spălare; • zona de clătire.


Pagina (41)

Spălarea sticlelor se va realiza cu o soluție caldă de hidroxid de sodiu (conc. de 2 – 2,4 %). După spălare aceste sunt inspectate cu ajutorul unui inspector de sticle goale.

Inspectorul de sticle goale va avea rolul de a înlătura sticlele nespălate corespunzător, ciobite şi pe cele care conţin corpuri străine sau lichide. În prealabil, sticlele vor fi sortate prin intermediul unei maşini de sortat, înlăturându-se sticlele neconforme.

Sticlele sortate şi inspectate vor fi transportate către maşina de îmbuteliat, unde berea filtrată şi pasteurizată va fi introdusă în sticle. După umplere şi capsare, sticlele vor fi spălate exterior cu apă service cu ajutorul unui echipament de spălare recipiente, care intră în componenţa maşinilor de îmbuteliat.

Pasteurizarea berii se va face cu ajutorul a două pasteurizatoare la o temperatura de 72oC, timp de 30 sec., având ca scop distrugerea microorganismelor existente în bere, fără modificarea caracteristicilor berii. Apa utilizată în procesul de pasteurizare este de tip service. Sticlele de bere sunt etichetate şi sunt dirijate către maşina de ambalat şi de paletizat.

Îmbutelierea în PET

Berea filtrată se îmbuteliază în recipiente PET cu volume cuprinse între 0,5 l și 2,5 l, realizaţi automat din preforme prin întindere şi suflare într-o maşină specializată de format PET, operaţii care se realizează după o prealabilă încălzire. Maşina este prevăzută cu sistem de răcire şi un compresor de aer.

Recipientele, după o prealabilă verificare a dimensiunilor, sunt dirijate către maşina de îmbuteliat, în care se execută operaţii de spălare a recipientelor cu apă service. Alimentarea cu bere a maşinii de îmbuteliat se va face de la o instalaţia de pasteurizare. Pasteurizarea berii se face cu ajutorul unui pasteurizator la o temperatura de 72oC, timp de 30 sec. Berea pasteurizată este apoi răcită şi depozitată temporar înainte de a fi îmbuteliată într-un vas tampon. Recipientele îmbuteliaţi sunt capsaţi cu ajutorul echipamentului de capsare cu care este dotată maşina de îmbuteliat.

Recipientele, după umplere şi capsare, sunt etichetaţi şi ambalaţi cu folie termocontractibilă în baxuri. Baxurile de PET sunt paletizate cu ajutorul unei maşini de paletizare, iar paleţii sunt înfoliaţi.

Îmbutelierea în recipiente KEG

Îmbutelierea berii filtrate se realizează în recipiente KEG de 30 l şi 50 l. Recipientele KEG sunt inspectaţi pentru a sesiza eventualele defecte. După verificare, recipientele sunt preluate de o bandă transportoare către maşina de spălat la exterior a recipientelor KEG, spălarea realizându-se printr-un sistem de duze pulverizator.

Recipientele sunt preclătite cu apă rece, ciclul de spălare interioară continuând prin două spălări cu soluţie acidă .

Igienizarea recipientele KEG se realizează cu apă service.

După umplere, recipiente KEG sunt cântăriţi, sigilaţi şi inscripţionaţi cu data expirării în vederea livrării.


Pagina (42)

Activităţi conexe

Tratarea apei brute în scopul obţinerii apei de brasaj a apei service şi a dedurizate

Staţia de tratare a apei brute tip EUWA va furniza apa de brasaj (apa necesară procesului tehnologic de fabricare a berii), apă Service (apa pentru igienizarea utilajelor/instalaţiilor şi a traseelor aferente) și apa dedurizată necesară producerii aburului tehnologic. Principalele componente ale staţiei şi modul de funcţionare a acestora sunt prezentate în cele ce urmează:

� Filtre de nisip

Pentru reţinerea particulelor în suspensie din apa de alimentare a staţiei de tratare se va utilizează filtre de nisip prin care apa circulă de sus în jos. Încărcarea filtrului se va realiza progresiv, ceea ce va duce la creşterea diferenţei de presiune a apei la alimentarea şi la evacuarea din vas. Periodic, filtrele vor fi spălate cu apă filtrată introdusă în sens invers şi aer. Apa filtrată va fi tratată prin schimb ionic utilizând filtre cu răşini schimbătoare de ioni slab şi puternic acide pentru obţinerea apei folosite în procesul de fabricare a berii precum şi filtre cu răşini schimbătoare de ioni R-Na pentru obţinerea apei service și a apei dedurizate.

� Schimbător de cationi stratificat EUGEMAT

Staţia de tratare a apei va fi dotată cu schimbătoare de ioni stratificate, care conţin răşini schimbătoare de ioni slab şi puternic acide care înlocuiesc toţi cationii cu ioni de hidrogen. Prin înlocuirea cationilor legaţi de ionii bicarbonat cu hidrogen, bicarbonaţii sunt transformaţi de răşina slab acidă în dioxid de carbon, iar cationii legaţi de alţi anioni sunt înlocuiţi de răşina puternic acidă. Corespunzător conţinutului de săruri din apă va rezulta o cantitate echivalentă de dioxid de carbon liber şi acizi minerali liberi. Capacitatea de schimb a răşinilor este limitată, iar după epuizare acestea trebuie regenerate cu acid clorhidric, când cationii reţinuţi de răşină schimbătoare de ioni sunt înlocuiţi cu ionul de hidrogen.

Regenerarea rășinilor schimbătoare de ioni se realizează după 12 ore de funcționare când conductivitatea depăşeşte anumite valori şi se va realiza cu soluţie de acid clorhidric cu concentraţia de 30 %.

Acidul clorhidric va fi stocat într-un rezervor cu pereţi dublii care va fi amplasat în incinta staţiei.

� Sistem de pre-neutralizare

În urma procesului de tratare a apei vor rezulta ape uzate acide care sunt neutralizate cu carbonat de calciu cu o anumită granulaţie.

� Saturator cu oxid de calciu cu rezervor de retratare

Saturatorul cu oxid de calciu va fi utilizat pentru producerea unei soluţii saturate de hidroxid de calciu. Această soluţie va fi utilizată pentru transformarea acizilor minerali în săruri care dau duritate permanentă apei, iar dioxidul de carbon liber se transformă în bicarbonaţi care conferă apei duritate temporară. Soluţia utilizată va fi preparată din hidroxid de calciu şi apă brută. Apa netratată necesară diluţiei va fi alimentată continuu în acest saturator de jos în sus, având loc saturarea cu hidroxid de calciu. Pentru obţinerea clorurii de calciu, apa saturată cu oxid de calciu va fi tratată cu acid clorhidric. Acidul clorhidric 30 % va fi dozat în saturator prin intermediul unei staţii de dozare.


Pagina (43)

� Unitatea de amestecare a calciului pentru apa utilizată în procesul de fabricare a berii

Apa utilizată în procesul de fabricare a berii se îmbogăţeşte cu ioni de calciu în limita a 0,45 mEq/l acizi minerali liberi, se ajustează duritatea reziduală la 0,50 mEq/l şi se va creşte duritatea permanentă prin dozarea a 1,8 mEq/l acid clorhidric.

� Dedurizator EUGEMAT pentru obţinerea apei service și a apei dedurizate utilizată pentru producerea aburului tehnologic

În dedurizatorul EUGEMAT toţi ionii de calciu şi magneziu sunt înlocuiţi cu ioni de sodiu prin intermediul filtrelor cationice în forma R-Na, care utilizează răşini schimbătoare de ioni. Regenerarea răşinii schimbătoare de ioni se face cu soluţie de clorură de sodiu 26 %, iar frecvenţa acestei operaţii este în funcţie de cantitatea de apă tratată (regenerarea se realizează în funcție de numărul orelor de funcționare și a cantității de apă tratată).

Asigurarea agentului termic

Aburul tehnologic necesar proceselor de fabricare a berii şi agentul termic necesar încălzirii spaţiilor de producţie şi producerii apei calde menajere vor fi produse în centrala termică proprie.

Centrala termică va fi echipată cu 3 cazane de abur vor funcţiona cu gaz metan şi vor avea următoarele caracteristici:

� 1 cazan tip Loss cu capacitatea de 12 t abur/h; � 1 cazan tip Babcock – Omnical cu capacitatea de 14 t abur/h; � 1 cazan cu capacitatea de 12 t abur/h

De asemenea, centrala termică va avea, un distribuitor de abur, un schimbător de căldură pentru încălzirea apei calde menajere, precum şi celelalte echipamente necesare producerii şi distribuţiei aburului de medie presiune.

Condensul va fi colectat de la toate utilajele consumatoare de abur într-un vas de condens cu capacitatea de 20 m3, care va fi amplasat într-o incintă specială, va fi dezaerat şi dirijat cu ajutorul unei pompe de condens înapoi la cele trei cazane de producere a aburului pentru a fi reutilizat.

Asigurarea aerului comprimat

Instalaţia de aer comprimat deserveşte toți consumatorii de aer comprimat de pe amplasament.

Instalaţia pentru producerea aerului comprimat va fi compusă din trei compresoare cu capacitatea de 1.300 m3/h. Aerul captat va fi filtrat, comprimat în două trepte, răcit şi înmagazinat în rezervoare de aer comprimat. Instalaţia va fi prevăzută cu filtre pentru impurităţi şi condens la ieşirea din rezervoare. Condensul poate fi purjat cu ajutorul unei instalaţii montate la partea inferioară a rezervoarelor. Aerul comprimat va fi distribuit către consumatori prin conducte confecţionate din oţel inoxidabil.

Asigurarea agentului frigorific

Instalaţia de răcire utilizează ca agent primar de răcire amoniacul, iar ca agent secundar de răcire propilenglicolul.


Pagina (44)

Instalaţia de răcire cu agent frigorific intermediar se va compune dintr-un separator acumulator, în care se va produce separarea fazelor lichidă de cea gazoasă. Faza lichidă va alimenta două răcitoare de propilenglicol și un răcitor de apă, care vor avea rol de vaporizator. În interiorul răcitoarelor amoniacul va trece din fază lichidă în fază gazoasă şi va fi reintrodus în separatorul de lichid orizontal. Faza gazoasă din separatorul de lichid va fi aspirată cu ajutorul a patru compresoare cu capacitatea de 1. 500 kW fiecare şi va fi comprimată.

Instalaţia de recuperare, purificare şi stocare dioxid de carbon

Dioxidului de carbon generat în procesul de fermentare va fi colectat prin intermediul a 3 module de colectare cu capacitate de 660 kg/h fiecare.

Fiecare modul de colectare va avea în componenţă următoarele echipamente:

• spărgător de spumă; • balon stocator de gaz; • spălător de CO2 gazos; • compresor de CO2 gazos; • purificator cu carbon activ şi uscător; • sistem de purificare a CO2; • sistem de lichefiere.

Instalaţia de stocare criogenică a dioxidului de carbon va fi compusă din 4 rezervoare de stocare a dioxidului de carbon (un rezervor cu capacitatea de 46 t şi trei rezervoare cu capacitatea de 50 t), care lucrează la presiuni cuprinse între 15 şi 20 bar. Dioxidul de carbon lichid este vaporizat prin intermediul unor vaporizatoare cu capacităţi cuprinse între 100 şi 500 kg CO2/h. După vaporizare, dioxidul de carbon este filtrat şi este livrat către consumatori la o presiune de maxim 10 bar.

Valorile limită ale parametrilor relevanţi atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate în Tabelul 2.1-1.

Tabel 2.1-1 Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru (unitatea de măsură)*

Valori limită Tehnici alternative propuse

de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile**

Conform celor mai bune practici de mediu***

1 …n Consum de energie electrică (kWh/hl bere)

8,7 8 – 12

Consum de energie termică (MJ/hl bere) 88,2 100 – 200 -

Consum de apă (m3/hl bere) 0,32 0,35 – 1 -

Concentraţia de particule emise după sistemele de locale şi sistemele centralizate de control al emisiilor (mg/Nm3)

4,53 – 9,5 50 (cf. OM nr. 462/1993) -


Pagina (45)

Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate: • CBO5 • CCOCr • materii în suspensie • pH • extractibile în eter de

petrol • fosfor total

< 300 mg O2/l < 500 mg O2/l

< 350 mg/l 6,5 – 8,5 < 30 mg/l

< 5 mg/l

< 25 mg O2/l < 125 mg O2/l

< 50 mg/l 6 – 9

0,1 – 0,2 mg/l

0,4 – 5 mg/l

-

* consum de energie, în MJ raportat la unitatea de produs; consum de apă, în m3 raportat la unitatea de produs; emisii de poluanţi atmosferici: concentraţii în mg/m3 şi cantităţi în g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie primă; emisii de poluanţi în apă: concentraţii în mg/l şi cantităţi în g sau kg raportate la unitatea de produs sau de materie primă; ** Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanţă, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în UE – conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării, ca de ex. bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse prevăzute de Anexa 1 a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, *** Conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante.

2.2 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Investiţia analizată este preconizată să funcţioneze pe o perioadă care va depinde de cererea de produs finit (bere), dar care va trebui corelată şi cu fiabilitatea instalaţiilor şi echipamentelor.

În cazul în care totuşi se va pune problema dezafectării acestora, procesul de dezafectare va fi realizat pe baza unui proiect şi a unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului aferent acestui proiect de dezafectare.

După realizarea proiectului de investiţie analizat, societatea va elabora în funcţie de planul de reorganizare/modificare a fluxurilor tehnologice dezvoltat în acest proiect, un plan de dezafectare care va fi transmis autorităţii responsabile de emiterea autorizaţii integrate de mediu.


Pagina (46)

3 DEŞEURI

În timpul realizării lucrărilor de construcţii şi construcţie – montaj vor rezulta deşeuri de construcţie specifice. Acestea vor fi colectate separat şi eliminate prin grija şi responsabilitatea antreprenorilor lucrărilor.

În perioada de construcţie şi de montaj vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

• pământ de excavaţie excedentar; • deşeuri de materiale de construcţie (cărămidă, beton); • deşeuri metalice rezultate din dezafectarea utilajelor (rezervoare, compresoare vase de

fermentare); • deşeuri metalice rezultate de la operaţiile de asamblare a structurilor metalice, precum şi de

la operaţiile de montaj a utilajelor; • alte deşeuri specifice activităţilor de construcţie; • uleiuri uzate; • deşeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare (vopsele, uleiuri),

utilizate în lucrările de construcţii; • deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile igienico – sanitare ale

personalului angajat al Constructorului.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate final prin depozitare.

Pentru etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie, modalităţile de gestionare eficientă şi conformă a deşeurilor generate în această etapă vor avea în vedere:

• inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate; • evaluarea oportunităţilor de reducere a generării de deşeuri solide, în special a tipurilor de

deşeuri periculoase sau toxice; • determinarea modalităţii şi a responsabililor pentru implementarea măsurilor de gestionare a

deşeurilor; • refolosirea pe cât de mult posibil a pământului de excavaţie ca material de umplutură,

surplusul de pământ fiind depozitat în spaţii aprobate de municipalitate; • colectarea separată şi valorificarea prin agenţi economici autorizaţi a materialelor cu

potenţial valorificabil (lemn, metal, materiale plastice, sticlă); • urmărirea strictă a deşeurilor periculoase (uleiuri uzate şi unsori, ambalaje ale cutiilor de

adezivi, vopsele, răşini), depozitarea temporară a acestora în condiţii de siguranţă şi predarea spre valorificare sau eliminare finală prin operatori autorizaţi;

• depozitarea temporară controlată a tuturor deşeurilor pe amplasament, astfel încât să se reducă riscul poluării solului şi a subsolului.

Gospodărirea deşeurilor generate în perioada realizării investiţiei se va efectua astfel:

• pământul de excavaţie excedentar va fi depozitat în spaţii aprobate de municipalitate, fiind cu precădere dirijat către actualele depozite de deşeuri municipale autorizate pentru a se asigura materialul inert necesar acoperirii periodice sau închiderii sectoarelor deja exploatate;

• deşeurile de demolare şi de construcţie (cărămidă, zidărie) vor fi depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea zonei de realizare a lucrărilor, de unde vor fi preluate în vederea eliminării finale prin depozitare de către operatori autorizaţi;


Pagina (47)

• deşeurile metalice şi deşeurile rezultate din etapele de construcţie şi de construcţie – montaj vor fi depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea zonelor de realizare a investiţiei, de unde vor fi preluate în vederea valorificării, respectiv a eliminării finale prin depozitare de către operatori autorizaţi contractaţi de antreprenori;

• uleiurile uzate rezultate de la utilaje şi echipamente vor fi colectate în recipiente speciale cu pereți dublii, care se vor depozita controlat în depozitul special amenajat de uleiuri uzate aparţinând fabricii de bere de unde vor fi preluate în vederea valorificării de către operatori autorizaţi contractaţi de Constructor;

• deşeurile de ambalaje vor fi colectate separat în containere amplasate în vecinătatea platformele betonate special amenajate pentru depozitarea deşeurilor metalice şi a deşeurilor de construcţie şi montaj, în vederea preluării acestora de către operatori autorizaţi contractaţi de Constructor;

• deşeurile menajere şi asimilabil menajere vor fi colectate în containere metalice, amplasate pe suprafeţe betonate amplasate în apropierea zonelor de realizare a investiţiei, fiind eliminate prin depozitare finală împreună cu deşeurile menajere generate de fabrica de bere.

Cantitatea de deşeuri menajere care va rezulta de la personalul angajat în perioada de construcţie va fi în funcţie de numărul de angajaţi din această perioadă. Deşeurile menajere şi asimilabile rezultate în cadrul organizării de şantier vor fi colectate în containere metalice. Ridicarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere şi asimilabil menajere se realizează în baza Contractului pentru utilizarea depozitului de deşeuri de către agenţi economici nr. 243/01.09.2012 încheiat cu S.C. FIN – ECO S.A.

Pe lângă deşeurile rezultate din activităţile de construcţie, datorită funcţionării continue a societăţii, în perioada desfăşurării lucrărilor de construcţie vor fi generate deşeurile specifice acesteia.

În Tabelul 3-1 se prezintă succint tipurile de deşeuri generate şi modul de gestionare a acestora.


Pagina (48)

Tabel 3-1 Managementul deşeurilor în etapa de construcţie

Denumire deşeu* Cantitate

prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid - S Lichid - L,

Semisolid – SS)

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate

periculoasa**

Cod clasificare statistică

Managementul deşeurilor - cantitate prevăzută a fi generată - (t/perioadă)

valorificată eliminată rămasă în stoc

Pământ de excavaţie 1.500 t S 17 05 04 - - 500 t 1.000 t -

Material plastic PEID, PVC 5 t S 17 02 03 - - 5 t - -

Capete conductori - neferoase cu izolaţii 5 t S 17 04 11 - - 5 t - -

Deşeuri de demolare 40.000 t S 17 01 07 40.000 t

Deşeuri materiale de construcţie 100 t S 17 01 07 - - - 100 t -

Deşeuri metalice din dezafectare, și montaj

500 t S 16 02 13 - - 500 t - -

Uleiuri uzate 0,5 t L 13 02 08* H6- - 0,5 t - -

Alte deşeuri specifice activităţilor de construcţie 5 t S 17 09 04 - - - 5 t -

Deşeuri de ambalaje 1 t S 17 09 03* - - - 1 -

Deşeuri menajere şi asimilabil menajere nd S 20 03 01 - - - nd -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

** Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor


Pagina (49)

Implementarea proiectului nu va conduce la schimbări majore ale sistemului de gestionare a deşeurilor şi nu va necesita măsuri suplimentare de colectare selectivă şi de stocare separată a deşeurilor. Datorită creşterii capacităţii de producţie a fabricii, vor fi generate cantităţi crescute din fiecare categorie de deşeu de producţie.

Politica unităţii în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor vizează asigurarea gradului maxim de recuperare a potenţialului valorificabil din deşeuri, la nivelul fabricii funcţionând un sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

Din activităţile de producţie desfăşurate în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:

• deşeuri tehnologice: − deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton; − deşeuri de ambalaje din material plastic; − kieselguhr epuizat; − deşeuri de ambalaje din lemn; − deşeuri de sticlă; − nămol deshidratat rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate; − deşeuri reţinute pe grătarul staţiei de epurare a apelor uzate; − uleiuri uzate; − deşeuri metalice;

• deşeuri menajere şi deşeuri asimilabil menajere din activităţile personalului de exploatare.

Pentru gestionarea deşeurilor pe amplasamentul analizat s-a optat pentru mai multe zone de depozitare temporară, amplasate în imediata vecinătate a surselor de generare, în vederea evitării sau diminuării distanţelor de transport intern.

Gospodărirea deşeurilor pe amplasament se va realiza după cum este prezentat mai jos.

Deşeurile generate în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov vor fi colectate separat, în vederea valorificării interne, prin societăţi de profil sau pentru eliminarea finală în facilităţi conforme cu prevederile legale. Toate deşeurile vor fi colectate controlat, în recipiente tip, confecţionaţi din metal sau din plastic, amplasaţi numai pe platforme betonate şi inscripţionaţi cu tipurile şi codurile deşeurilor stocate, în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002.

Deşeurile metalice rezultate din activitatea de reparaţii/întreţinere a utilajelor se vor stoca temporar în diverse zone din cadrul amplasamentului pe platforme betonate. Periodic deşeurile metalice vor fi preluate de către S.C. SILNEF MG S.R.L. Braşov în baza Contractului de vânzare - cumpărare nr. 10234/6/2012.

Uleiurile uzate care rezultă din activitatea de reparaţii/întreţinere a utilajelor vor fi depozitate în recipiente speciale, cu pereți dublii amplasate într-un spaţiu special amenajat, betonat, acoperit şi îngrădit, situat în partea de centrală a amplasamentului şi vor fi predate pentru valorificare unor operatori autorizaţi.

Deşeurile de sticlă vor fi colectate în containere metalice amplasate pe platforma betonată din exteriorul Secţiei de îmbuteliere, în partea de sud a amplasamentului, şi vor fi valorificate prin S.C. TC ROM GLASS S.R.L. Bucureşti, în baza Contractului de prestări servicii pentru deşeuri reciclabile nr. 1608/02.04.2012.


Pagina (50)

Deşeurile de ambalaje din lemn vor fi depozitate temporar pe platforma betonată din partea de nord a amplasamentului, în apropierea Centralei Termice şi vor fi valorificate prin persoane fizice.

Deşeurile de ambalaje din material plastic (navete uzate) vor fi depozitate temporar pe platforma betonată în vecinătatea Centralei Termice şi valorificate. Deşeurile din material plastic (folie, capace rebut, preforme rebut, rebuturi PET, etc.) vor fi colectate în containere metalice amplasate în apropierea secţiilor de producţie unde vor fi generate. Aceste tipuri de deşeuri vor fi valorificate prin S.C. SILNEF MG S.R.L. Braşov în baza Contractului de vânzare cumpărare a deşeurilor industriale reciclabile nr. 10234/6/2012.

Deşeurile de ambalaje din hârtie şi carton (inclusiv deşeuri de hârtie şi carton rezultate din activităţile auxiliare) vor fi colectate în spaţii special amenajate şi vor fi valorificate prin S.C. SILNEF MG S.R.L. Braşov în baza Contractului de vânzare cumpărare nr. 10234/6/2012.

Kieselguhrul epuizat rezultat din procesul de filtrare a berii va fi deshidratat şi colectat temporar în containere metalice amplasate în vecinătatea a zonei în care se produce.

Nămolul granular rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate se va colecta separat într-un container metalic situat în incinta staţiei, iar deşeurile reţinute prin intermediul separatorului vor fi colectate într-un container metalic situat în exteriorul staţiei. Nămolul va fi preluat pe bază de contract de firma S.C. MARI CAR – ROMA S.R.L. și transportat la Stația de epurare municipală.

Deşeurile menajere şi asimilabil menajere vor fi colectate în containere metalice, amplasate pe suprafeţe betonate în diverse puncte ale incintei.

Deşeurile menajere şi asimilabil menajere, inclusiv kieselguhrul epuizat, deşeurile rezultate de la staţia de epurare a apelor uzate), vor fi eliminate final prin depozitare, pe baza Contractului de prestări servicii nr. 243/01.09.2012 încheiat cu S.C. FIN – ECO S.A..

În Tabelul 3-2 este prezentat managementul deşeurilor care vor rezulta din cadrul obiectivului analizat.


Pagina (51)

Tabel 3-2 Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare

Denumire deşeu*

Cantitate prevăzută a fi

generată

[t/an]

Starea fizică (Solid - S Lichid - L,

Semisolid – SS)

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate

periculoasa**

Cod clasificare statistică

Managementul deşeurilor - cantitate prevăzută a fi generată - (t/an)

valorificată eliminată rămasă în stoc

Deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton 400 S 15 01 01 - - 400 - -

Deşeuri din material plastic 72 S 15 01 02 - - 72 - -

Deşeuri de sticlă 2.000 S 15 01 07 - - 2.000 - -

Deşeuri de ambalaje din lemn 120 S 15 01 03 - - 120 - -

Kieselguhr epuizat 2.500 SS 02 07 99 - - - 2.500 -

Nămolul deshidratat 1.460 SS 19 08 14 - - - 1.460 -

Deşeuri reţinute pe grătar 246 S 20 03 01 - - - 246 -

Deşeuri metalice 75 S 02 07 99 - - 75 - -

Uleiuri uzate 0,5 L 13 02 05* H6- - 1 - -

Deşeuri menajere şi asimilabil menajere 1.500 S 20 03 01 - - - 1.500 -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. ** Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor.


Pagina (52)

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 APA

4.1.1 CONDIŢIILE HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI

Hidrologia zonei

Sub raport hidrologic, amplasamentul Fabricii de bere Braşov, este situat în bazinul hidrografic Timiş (cod cadastral VIII-1, 50.6.2).

S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov este situată în partea de sud – est a municipiul Braşov, în Depresiunea Braşov, în interfluviul dintre pâraiele Timiş (la vest) şi Durbav (la est), ambele fiind afluenţi de dreapta ai pârâului Ghimbăşel, care la rândul său este afluent de stânga al râului Olt.

Ca urmare a etajării reliefului şi a neomogenităţii geologice a acestuia, reţeaua hidrografică din zona Braşov este relativ bogată.

Toate apele curgătoare din zonă, sunt tributare răului Olt (aflat la aproximativ 25 km distanţă de amplasament), făcând parte din bazinul hidrografic al acestuia.

Pârâul Durbav (aflat la o distanţă de 1,5 – 2,0 km de amplasament) izvorăşte din dealurile piemontane Săcele, are o lungime de 18 km şi are suprafaţa bazinului de recepţie de aproximativ 36 km2.

Cel mai apropiat curs de apă din zona amplasamentului analizat este Timişul Sec, situat la aproximativ 50 m pe direcţia SE.

Hidrogeologia zonei

Apariţia pânzelor de apă subterană este dependentă de alcătuirea geologică. Depozitele geologice întâlnite în arealul judeţului Braşov permit în mare parte acumularea unor cantităţi de ape subterane însemnate. Depresiunea Braşovului este alcătuită exclusiv din depozite detritice neogen – cuaternare cu grosimi relativ mari, care cantonează acvifere importante, atât freatice, cât şi sub presiune, cu puternic caracter ascensional. Din punct de vedere chimic se întâlnesc deseori acvifere carbo-gazoase.

Depozitele dominante sunt constituite din nisipuri pliocene şi pietrişuri de vârstă Pleistocen inferior, întâlnite în şesurile aluvionare. Straturile cantonate în aceste depozite aluvionare sunt foarte bogate şi calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă.

Depozitele calcaroase jurasice, care se dezvoltă în sudul Braşovului, cantonează ape subterane cu debite de 1 – 5 l/s.


Pagina (53)

Gradul de mineralizare a apelor freatice din Depresiunea Braşovului este în general redus, fiind de 0,5 g/l şi o duritate totală sub 20 grade germane, ceea ce conferă acestora o scară largă de folosinţă.

Din datele furnizate de literatura de specialitate şi în urma forajelor executate în partea de nord – vest a incintei, din punct de vedere hidrogeologic, rezultă următoarele concluzii:

• acviferele au fost captate în straturile de vârstă Cretacic şi anume în conglomeratele de Bucegi, întâlnite între adâncimile 150,00 – 260,00 m;

• denivelările relativ mari, 28 – 72 m, corelate cu debite cu fluctuaţii mari, 1,9 – 11,2 l/s, precum şi debite specifice relativ mici, 0,03 – 0,31 l/s/m, indică un potenţial mic spre mediu al acviferelor;

• direcţia de curgere a acviferelor se realizează pe un aliniament orientate NV – SE, aproximativ perpendicular pe râul Olt;

• din punct de vedere hidrochimic, se constată că apa din foraje are valori ale pH-ului cuprinse între 7 şi 8 şi o duritate totală cuprinsă între 12,4 şi 13,6 grade germane.

Datele din forajele executate pe amplasament, au indicat prezenţa formaţiunilor cuaternare şi cretacice, ajungându-se la limita Pleistocen – Cretacic, la o adâncime de aproximativ 70,00 m. Holocenul este reprezentat de pietrişuri, nisipuri şi depozite de loess cu o grosime de 30 m. Pleistocenul are o grosime de 40 m şi este constituit din pietrişuri, nisip, depozite de loess, argile şi marne. Cretacicul este reprezentat până la adâncimea de 300 m de conglomerate, marne şi gresii.

4.1.2 ALIMENTAREA CU APĂ

Obiectivul analizat are mai multe surse de alimentare cu apă, şi anume:

� sursă proprie – foraje de mare adâncime; � reţeaua orăşenească de alimentare cu apă – sursa Ciucaş; � sursa alimentare cu apă industrială - canalul Timiş.

Apa este utilizată pentru:

� scopuri igienico – sanitare; � procese tehnologice şi igienizarea utilajelor şi a spaţiilor de producţie.

Pentru perioada de derulare a lucrărilor de dezvoltare etapizată sunt vizate modificări ale consumurilor de apă raportat la situaţia curentă a operării fabricii. Activitatea de producţie se va desfăşura, în prima etapă de dezvoltare, conform prevederilor Autorizaţiei de mediu şi Autorizaţiei de gospodărire a apelor în vigoare. La finalizarea fiecărei faze de dezvoltare se va solicita eliberarea unor noi acte de reglementare necesare funcționării societății la o capacitate mărită.

Realizarea prevederilor proiectului de dezvoltare etapizată a capacităţilor de producţie nu va presupune modificarea conceptului actual privind alimentarea cu apă a fabricii.

Surse de alimentare

Alimentarea cu apă din reţeaua de distribuţie orăşenească, administrată de S.C. Compania Apa S.A. Braşov, se realizează în baza Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 485 din 12.01.2012, printr-un branşament la tronsonul de alimentare din Calea Bucureşti. Branşamentul este prevăzut cu un apometru.


Pagina (54)

Pentru asigurarea necesarului de apă la consumatorii din incinta fabricii, societatea se alimentează cu apă din reţeaua de distribuţie municipală printr-un branşament cu diametrul de 200 mm şi lungimea de aproximativ 100 m.

Alimentarea cu apă din subteran a societăţii se realizează pe baza Contractului abonament nr. 249 /2010 încheiat cu A.N. „Apele Române” – Direcţia Bazinală de Apă Olt şi a Actului adiţional nr. 1/2011 la acest contract.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov deţine Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 149 din 24.11.2010 Modificatoare a Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor Nr. 72 din 18 iunie 2010 privind alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate de la S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov, cu termen de valabilitate până la 18.06.2013.

Societatea are în proprietate 4 foraje de mare adâncime.

Forajul „Dacia Service”

Forajul „Dacia Service” are o adâncime de 252,5 m şi un debit de exploatare de 8 l/s.

Forajul este echipat cu o pompă submersibilă tip Jar 8-7x9, cu următoarele caracteristici: Q = 30 m3/h, P = 16 kW, H = 100 mCA, n = 3.000 rot/min. Tubajul forajului este realizat din coloană metalică cu Ø 7".

Forajul „Aurora”

Forajul „Aurora” are o adâncime de 260 m şi un debit de exploatare de 4 l/s.

Forajul este echipat cu o pompă submersibilă GRUNDFOS tip SP 17 - 13, cu următoarele caracteristici: Q = 17 m3/h, P = 7,5 kW, H = 106 mCA, n = 3.000 rot/min.

Forajul „Mamut”

Forajul „Mamut” are o adâncime de 237 m şi un debit de exploatare de 6 l/s.

Forajul este echipat cu o pompă submersibilă tip 4SD 15/30, cu următoarele caracteristici: Q = 15 m3/h, P = 7,5 kW, H = 97 mCA, n = 3.000 rot/min.

Forajul „Ursus”

Forajul „Ursus” are o adâncime de 320 m şi un debit de exploatare de 4 l/s.

Forajul este echipat cu o pompă submersibilă GRUNDFOS tip SP 17 - 13, cu următoarele caracteristici: Q = 17 m3/h, P = 7,5 kW, H = 106 mCA, n = 3.000 rot/min.

Amplasarea forajelor de alimentare cu apă este prezentată în Planșa 3 – Plan reţele de alimentare cu apă din Anexa B.

Apa extrasă din subteran este contorizată, toate forajele fiind dotate cu apometre.

Alimentarea cu apă tehnologică din canalul Timiş se realizează pe baza Contractului privind prestarea serviciilor comune de gospodărire a apelor nr. 614/2011 încheiat cu A.N. „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Olt.


Pagina (55)

Captarea izvorului se realizează printr-o priză laterală amplasată pe malul drept al Canalului Timiş, prevăzută cu stavilă de 0,24 m2, acţionată manual, denisipator cu capacitatea de 18 m3, prevăzut cu şicane pentru liniştirea apei şi reducerea vitezei. Conducta de aducţiune este din beton cu diametrul de 300 mm şi lungimea de 335 m, şi prezintă 5 cămine de control. Accesul apei în conducta de aducţiune se face printr-un grătar pentru reţinerea materiilor de dimensiuni grosiere.

Alimentarea cu apă tehnologică din canalul Timiş se foloseşte temporar, doar pentru rezerva de incendiu.

După finalizarea investiției societatea va renunța la această sursă de alimentare. Rezerva intangibilă de incendiu va fi asigurată din sursa proprie și din rețeaua municipală de alimentare cu apă și va fi stocată în două rezervoare noi cu capacitatea de 600 m3. care se vor realiza pe amplasament.

Capacităţi de stocare a apei brute

Apa pompată din forajele de mare adâncime şi cea preluată din reţeaua orăşenească de alimentare cu apă, se înmagazinează în 2 rezervoare confecţionate din oţel inox, cu capacitatea de 600 m3/rezervor. În cele două rezervoare este stocată rezerva intangibilă de incendiu, fiind de 300 m3 de apă/rezervor.

Rezervoarele sunt supraterane şi sunt amplasate în apropierea centralei termice.

În Planșa 3 – Plan reţele alimentare cu apă, Anexa B sunt prezentate detalii privind traseele reţelelor de alimentare cu apă a Fabricii de bere Brașov.

În Tabelul 4.1-1 se prezintă bilanţul zilnic şi anual al consumului de apă, în funcţie de sursa de alimentare.


Pagina (56)

Tabel 4.1-1 Bilanţul consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Proces tehnologic

Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de

apă (coloanele

4,10,11)

Apa prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total Consum

menajer

Consum industrial

Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective Apa subterană

Reţeaua municipală

Pentru compensarea pierderilor în sistemele

cu circuit închis

Apa subterană

Reţeaua municipală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fabricare berii

Foraje proprii şi reţea municipală de alimentare cu apă

4.383,56 m3/zi

1.600.000 m3/an

4.383,56 m3/zi

1.600.000 m3/an

219,18 m3/zi

80.000 m3/an

1.743 m3/zi 636.195 m3/an

2.640,56 m3/zi

963,805 m3/an

- - - - -

Consumul specific de apă va atinge valoarea de 0,32 m3 apă/hl bere după implementarea proiectului

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea Acordului de mediu pentru „Dezvoltarea etapizată= a capacității de producție” S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov Contract 578170001R Februarie 2013

Pagina (57)

4.1.3 MANAGEMENTUL APELOR UZATE

Principalele surse de poluare a apei asociate implementării prezentului proiect vor fi următoarele:

• surse specifice etapei de construcţie: − lucrări de execuţie a construcţiilor; − activităţi de întreţinere/spălare a drumurilor de acces şi a platformelor betonate; − activităţi igienico – sanitare ale personalului;

• surse specifice etapei de montare a echipamentelor/utilajelor: − lucrări de montaj a echipamentelor/utilajelor şi de realizare a probelor tehnologice; − activităţi de igienizare şi întreţinere a spaţiilor în care vor fi amplasate noile

echipamente/utilaje; − activităţi igienico – sanitare ale personalului;

• surse specifice etapei de funcţionare: − activităţi pentru spălarea şi igienizarea echipamentelor/utilajelor şi a traseelor aferente; − activităţi de spălare a utilajelor şi spaţiilor de lucru; − procesul de tratare a apei brute − activităţi de întreţinere şi stropire a drumurilor de acces şi a platformelor betonate; − activităţi igienico – sanitare ale personalului.

4.1.3.1 APE UZATE REZULTATE ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE

Ape uzate rezultate din lucrări de construcţiei

Apa va avea o utilizare limitată în perioadele de construcţie, deoarece o parte a materialelor de construcţie vor fi preparate în afara amplasamentului. Apa va fi utilizată pe amplasament pentru prepararea unor materiale de construcţie, fiind înglobată în acestea, precum şi la stropirea fronturilor de lucru, pentru a controla emisiile de particule. Din această activitate nu vor rezulta ape uzate.

Ape uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi spălare a drumurilor de acces şi a platformelor betonate

În etapa de construcţie, drumurile de acces şi platformele betonate exterioare clădirilor vor fi stropite şi spălate periodic.

Apele colectate de pe drumurile de acces şi de pe platformele betonate pot conţine suspensii minerale inerte, precum şi eventuale urme de produse petroliere rezultate de la pierderi accidentale de carburant sau de uleiuri de la vehiculele care tranzitează sau staţionează în incinta fabricii. Aceste ape vor fi colectate de sistemul de canalizare al apelor pluviale care este deja echipat cu separator de produse petroliere.

Ape uzate rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului

Pe perioada desfăşurării etapelor de construcţie, apele uzate vor fi reprezentate de apele uzate fecaloid – menajere rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului constructorului. Gospodărirea apelor fecaloid – menajere se va realiza prin facilităţile existente în amplasament (staţia de epurare proprie), iar apele uzate rezultate se vor evacua după o prealabilă epurare, în


Pagina (58)

reţeaua municipală administrată de S.C. Compania Apa S.A. Braşov. Apele uzate provenite de la grupurile sanitare utilizate de personalul care va realiza lucrările de construcţie vor conţine în principal suspensii solide, substanţe organice, compuşi cu azot, grăsimi.

4.1.3.2 APE UZATE REZULTATE ÎN ETAPA DE MONTARE A ECHIPAMENTELOR/UTILAJELOR

Ape uzate rezultate din lucrările de montaj a echipamentelor/utilajelor şi de realizare a probelor tehnologice

Apa va avea o utilizare limitată în perioada de montaj. Aceasta va fi utilizată pe amplasament pentru realizarea fundaţiilor echipamentelor/utilajelor şi a rezervoarelor, şi pentru realizarea probelor tehnologice. Din această activitate vor rezulta ape uzate neimpurificate chimic, iar evacuarea acestora se va face în reţeaua internă de canalizare existentă.

Ape uzate rezultate de la igienizarea şi întreţinerea spaţiilor de lucru

Aceste ape vor avea un conţinut preponderent de substanţe de curăţire (detergent) şi de dezinfecţie. Rigolele de colectare a apelor uzate vor fi descărcate în reţeaua de canalizare a fabricii de bere şi vor fi tratate în staţia de epurare proprie.


Pe perioada desfăşurării etapei de montaj, apele uzate fecaloid – menajere rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului implicat se vor evacua după o prealabilă epurare, prin facilităţile existente în amplasament (staţia de epurare proprie), în reţeaua municipală administrată de S.C. Compania Apa S.A. Braşov.

4.1.3.3 APE UZATE REZULTATE ÎN ETAPA DE FUNCŢIONARE

Ape uzate rezultate de la spălarea şi igienizarea echipamentelor/utilajelor şi a traseelor aferente

Principalul tip de ape uzate tehnologice este reprezentat de apele uzate rezultate din operaţiile de spălare şi igienizare a echipamentelor/utilajelor din fluxul tehnologic şi a traseelor aferente. Aceste ape uzate vor avea un conţinut preponderent de substanţe organice, prezentând variaţii de pH. Întregul proces de spălare şi igienizare se desfăşoară în circuit închis, fiind utilizate instalaţii de spălare şi igienizare dedicate. Sunt utilizate succesiv soluţii acide şi alcaline (pe bază de acid fosforic şi hidroxid de sodiu), din care cea mai mare parte a soluţiilor alcaline sunt recirculate. Apele uzate evacuate din instalaţii vor fi colectate de reţeaua internă de canalizare şi epurate în staţia de epurare a fabricii.

Ape uzate rezultate de la igienizarea şi întreţinerea echipamentelor/utilajelor şi a spaţiilor de lucru

Din operaţiile de igienizare şi întreţinere a echipamentelor/utilajelor şi a spaţiilor de lucru vor rezulta ape uzate cu conţinut preponderent de substanţe de curăţire (detergent) şi de dezinfecţie. Prin intermediul rigolelor de colectare realizate în interiorul incintelor, apele uzate vor fi descărcate în reţeaua de canalizare a fabricii de bere şi vor fi epurate în staţia de epurare a fabricii.


Pagina (59)

Ape uzate rezultate din procesul de tratare a apei brute

Din procesul de tratare a apei brute vor rezulta ape uzate de la regenerarea rășinilor schimbătoare de ioni și de la spălarea filtrelor. Aceste ape uzate vor prezenta un conţinut de suspensii minerale inerte şi săruri minerale.

Apele uzate rezultate din procesul de tratare a apei brute vor fi descărcate în reţeaua de canalizare a fabricii de bere şi vor fi epurate în staţia de epurare a fabricii.

Ape uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi stropire a drumurilor de acces şi a platformelor betonate

În perioadele uscate, drumurile de acces şi platformele betonate exterioare clădirilor vor fi stropite şi spălate periodic.

Aceste ape colectate de pe drumurile de acces şi de pe platformele betonate pot conţine suspensii minerale inerte, precum şi eventuale urme de produse petroliere rezultate de la pierderi accidentale de carburant sau de uleiuri de la vehiculele care tranzitează sau staţionează în incinta fabricii. Aceste ape vor fi colectate de sistemul de canalizare al apelor pluviale care este deja echipat cu un separator de produse petroliere.


Pentru asigurarea folosinţelor igienico – sanitare pentru personal, sunt utilizate facilităţile existente la nivelul fabricii. Apele uzate provenite de la grupurile sanitare utilizate de personalul fabricii conţin în principal suspensii solide, substanţe organice, compuşi cu azot, grăsimi şi vor fi evacuate în reţeaua municipală de canalizare după o prealabilă epurare.

4.1.3.4 APE PLUVIALE

Apele pluviale vor rezulta pe de o parte de pe acoperişurile clădirilor şi pe de altă parte de pe drumurile de acces şi de pe platformele betonate din incintă.

Apele colectate de pe acoperiş vor conţine suspensii solide minerale inerte în cantităţi reduse, putând fi evacuate direct în reţeaua de canalizare pluvială.

Apele pluviale colectate de pe drumurile de acces şi de pe platformele betonate vor fi gestionate similar cu apele rezultate de la întreţinerea suprafeţelor betonate în perioadele secetoase, adică vor fi colectate de sistemul de canalizare al apelor pluviale care este echipat cu separator de produse petroliere.

Este importantă menţinerea stării de curăţenie la nivelul suprafeţelor carosabile pentru a preîntâmpina depunerea şi antrenarea unor cantităţi mai mari de suspensii solide în reţeaua de canalizare.

Apele pluviale rezultate din incinta Fabricii de bere Brașov vor fi evacuate împreună cu apele uzate epurate în reţeaua de canalizare municipală.

Reţeaua internă de canalizare aferentă Fabrici de bere Brașov este prezentată în Planșa 4 – Plan reţele de canalizare, Anexa B.


Pagina (60)

În Tabelul 4.1-2a se prezintă bilanţul apelor uzate, în funcţie de tipul de ape uzate – menajere, industriale şi pluviale, iar în Tabelul 4.1-2b se prezintă bilanţul cantitativ al apelor uzate, pentru principalele tipuri de ape uzate.


Pagina (61)

Tabel 4.1-2a Bilanţul apelor uzate

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Debitul total al apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii m3/zi m3/an

Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv Către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Fabricare berii 2.927,05 1.068.424. 219.18 80.000 2.630 960.000 77,87 28.424 - - - - -

*debitul include ape uzate tehnologice și menajere evacuate după epurare în staţia proprie (2849,3 m3/zi) şi ape pluviale (77,87 m3/zi)


Pagina (62)

Tabel 4.1-2b Bilanţul apelor uzate (caracteristici fizico-chimice)

Poluanţi

Total ape uzate generate Ape uzate evacuate

Debit total [m3/an]

Cantitate totală

[kg/an]

Ape fecaloid-menajere Ape uzate tehnologice Ape pluviale

Debit [m3/an]

Concentraţia la evacuare

[mg/l]

Cantitate [kg/an]

Debit [m3/an]


[mg/l]

Cantitate [kg/an]

Debit [m3/an]


[mg/l]

Cantitate [g/an]

Materii în suspensie

1.068.424

427.758,25

80.000

350 28.000

960.000

350 336.000

28.424

350 4.512,25

CBO5 379.657,3 300 24.000 300 288.000 - CCO-Cr 674.946,4 500 40.000 500 480.000 - Reziduu filtrabil la 105oC

2.000 160.000 2.000 1.920.000

Azot amoniacal 50.621 30 2.400 30 28.800 -

Substanţe extractibile 51.162,4 30 2.400 30 28.800

Sulfuri 1 80 1 960 Sulfați 600 48.000 600 576.000 Cloruri 500 40.000 500 480.000 Detergenţi 42.184,2 25 2.000 25 24.000 - Produse petroliere 843,7 5 400 5 4.800

Fosfor total 3.796.573,3 5 400 5 4.800 -


Pagina (63)

4.1.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Realizarea proiectului de dezvoltare etapizată a Fabricii de bere Brașov poate avea impact asupra calităţii apei de suprafaţă şi/sau subterane din zona amplasamentului analizat în cazul în care nu se vor respecta prevederile constructive sau operaţionale ale proiectului.

Impactul produs asupra apelor se poate manifesta atât în etapa de construcţie şi montaj, cât şi în etapa de funcţionare.

Activităţile desfăşurate în cadrul etapei de construcţie şi de montaj vor avea un impact nesemnificativ asupra calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.

În etapa de funcţionare a Fabricii de bere, nu sunt vizate modificări perceptibile ale sistemului de tratare şi evacuare a apelor uzate raportat la situaţia curentă a operării fabricii. Apele uzate tehnologice şi apele uzate fecaloid – menajere epurate vor fi evacuate în comun cu apele pluviale în reţeaua de canalizare municipală prin intermediul reţelei proprii de canalizare.

Reţeaua de canalizare interioară a obiectivului analizat este construită în sistem divizor şi este constituită din:

• reţeaua pentru ape uzate tehnologice şi fecaloid – menajere; • reţeaua pentru ape pluviale.

Ramurile reţelei de colectare a apelor uzate fecaloid – menajere şi a apelor uzate tehnologice se unesc în apropierea staţiei de pompare, de unde sunt transportate către staţia de epurare a apelor uzate.

Evacuarea finală a apelor uzate epurate, se va realiza prin pompare, în reţeaua de canalizare municipală aparţinând S.C. Compania Apa S.A. Brașov printr-un racord poziţionat pe Calea București.

Pentru diminuarea impactului evacuării apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere asupra calităţii factorului de mediu apă, acestea sunt epurate într-o instalaţie de epurare locală, care utilizează procedeul de epurare biologică anaerobă combinat cu epurare aerobă. Staţia de epurare a apelor uzate va fi extinsă pentru a asigura epurarea unui debit mediu zilnic de 4.500 m3/zi.

Se estimează că valorile concentraţiilor poluanţilor specifici din apele uzate rezultate în perioada derulării lucrărilor de construcţie şi în perioada de funcţionare se vor încadra în limitele prevăzute în Acordul de preluare nr. 780 din 2012 emis de S.C. Compania Apa S.A. Brașov, şi anume:

• pH 6,5 – 8,5 • materii în suspensie 350 mg/l • CCO-Cr 500 mg O2/l • CBO5 300 mg O2/l • reziduu filtrabil la 105oC 2.000 mg/l • azot amoniacal 30 mg/l • sulfuri 1 mg/l • sulfați 600 mg/l • cloruri 500 mg/l


Pagina (64)

• agenți de suprafață anionici 25 mg/l • produse petroliere 5 mg/l • fosfor total 5 mg/l

Pentru toți indicatorii relevanţi activităţilor analizate valorile limită sunt cele prevăzute în HG nr. 188/2002 modificată prin HG nr. 352/2005 Anexa 2 (NTPA-002).

Apele uzate rezultate din activităţile ce se vor desfăşura în incinta fabricii de bere (activităţi de construcţie şi operare curentă a instalaţiilor de producţie) vor genera un impact indirect nesemnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă, prin evacuarea acestora, după o prealabilă epurare, în reţeaua de canalizare municipală. Acestea vor fi descărcate ulterior în părăul Ghimbășel, după epurare în staţia de epurare municipală.

Prin preepurarea apelor pluviale înainte de evacuare în reţeaua de canalizare, acestea vor avea un impact indirect nesemnificativ asupra apelor de suprafaţă, fiind evacuate prin reţeaua de canalizare municipală în părăul Ghimbășel, ca receptor final.

Prin măsurile de securitate care vor fi luate privind gestionarea substanţelor chimice care vor fi utilizate în cadrul obiectivului analizat nu vor fi evacuări accidentale de substanţe poluante în reţeaua de canalizare.

Realizarea investiţiei „Dezvoltarea etapizată a capacității de producție” va conduce la creşterea debitului de apă uzată evacuată în canalizare datorată creşterii capacităţii de producţie, dar nu va genera un impact suplimentar din punct de vedere calitativ asupra apelor, faţă de funcţionarea actuală.

4.1.5 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă vor consta în:

• măsuri de diminuare a consumului de apă: − monitorizarea strictă a parametrilor de proces pentru fiecare utilaj, în special a temperaturii

de lucru (reducerea pierderilor prin evaporare); − utilizarea apei de răcire de la răcitoarele de must ca apă de plămădire la Secţia Fierbere; − sistem de recuperare a energiei termice: apa fierbinte obţinută se va folosi la preîncălzirea

mustului; − recuperarea condensului rezultat de la utilajele care utilizează drept agent termic aburul

(cazanele de plămădire, cazanul de fierbere a mustului etc.); − utilizarea instalaţiilor de spălare şi igienizare a echipamentelor/utilajelor şi a traseelor

aferente; − sistem de răcire semiînchis a condensatoarelor cu evacuarea apei după verificarea

conductivităţii; − spălarea recipientelor de îmbuteliere prin stropire cu ajutorul unor sistem de duze;

• apele uzate tehnologice şi apele uzate fecaloid – menajere vor fi epurate în comun în staţia de epurare a apelor uzate, care asigură o eficienţă crescută de reducere a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în factorul de mediu apă;

• implementarea unui program de întreţinere preventivă a sistemului de canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere şi tehnologice.


Pagina (65)

4.2 AERUL

4.2.1 DATE GENERALE

Clima

Municipiul Braşov, se găseşte în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică şi 25°35’ longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

Poziţia pe glob a municipiului Braşov, precum şi poziţia în curbura internă a Carpaţilor determină încadrarea amplasamentului analizat în zona de climă temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în depresiune.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Precipitaţiile atmosferice

Cantitatea de precipitaţii prezintă variaţii evidente de la anotimp la anotimp. Cantitatea medie plurianuală de precipitaţii este de 841,6 mm, iar stratul de zăpadă, iarna, poate ajunge în medie la 30 cm. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 71 zile.

Temperatura aerului

Temperatura medie multianuală a aerului este de 8,6°C, temperatura maximă absolută fiind de 33,1 °C în luna august, iar temperatura minimă absolută de – 30,2 °C în luna ianuarie. Temperaturile maxime din perioada de vară ş se situează, în general, în intervalul 22oC – 27oC, iar cele minime din perioada de iarnă între -18oC şi -2oC. Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 75 %.

Ca urmare a faptului că municipiul Braşov este amplasat într-o depresiune (Depresiunea Braşovului, cea mai mare, ca întindere, din România), inversiunile de temperatură sunt frecvente, incidenţa acestora caracterizând perioadele de noapte şi sezonul de iarnă.

Regimul vânturilor

Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi dinspre nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.

Calmul atmosferic are o frecvenţă medie anuală de 25 %, evidenţiind influenţele topografiei zonei, şi anume, o zonă depresionară, culmile din jur reprezentând obstacole pentru circulaţia maselor de aer.

În afara vânturilor generate de circulaţia generală, datorită diferenţelor locale de temperatură şi de presiune ce apar între culmile munţilor care înconjoară depresiune şi baza acesteia, iau naştere mişcări locale ale aerului, cunoscute sub denumirea de briză munte – vale. Ziua, când în depresiune se produce încălzirea cea mai accentuată, are loc ascendenţa aerului mai cald


Pagina (66)

de-a lungul versanţilor, iar noaptea se deplasează în sens opus, de pe culmile munţilor spre baza depresiunii.

Calitatea aerului în zona analizată

Calitatea aerului din zona amplasamentului analizat este influenţată pe de o parte de sursele strict locale, iar pe de altă parte de sursele diseminate pe suprafaţa municipiului Braşov. Sursele strict locale sunt reprezentate de traficul rutier pe Calea Bucureşti, pe Drumul de centură şi pe Strada Gării Dârste, precum şi de încălzirea rezidenţială aferentă locuinţelor din vecinătate.

Principalele surse de poluare a aerului aflate la diferite distanţe de amplasamentul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov sunt:

• sursele din municipiul Braşov, în special cele aflate pe platforma industrială de est a oraşului, aparţinând mai multor societăţi, cele mai importante fiind: S.C. CENTRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE BRAŞOV S.A., S.C. ROMRADIATOARE S.A., COMPANIA DE APĂ, S.C. IASON S.A., S.C. KRAFT FOODS ROMANIA S.A., S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A., S.C. TAMIV S.A., S.C. COLGATE S.A., S.C. SEMIFABRICATE S.A.;

• traficul rutier pe drumurile naţionale (DN1, DN1A) şi judeţene din zonă, generator de emisii de: pulberi, NOx, N2O, CO, COV, SO2, metale grele, etc.;

• încălzirea rezidenţială în localităţile din zonă (oraşele Braşov şi Săcele), cu emisii de: pulberi, CO, COVnm, SO2, NOx, etc.

Studiul de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov, anexat prezentului raport furnizează informaţii cu privire la concentraţiile de fond ale poluanţilor în arealul amplasamentului. Acestea au fost estimate pe baza unor studii recente de evaluare a calităţii aerului în această zonă de interes, luând în considerare efectul poluării generate de sursele menţionate mai sus, cumulat cu transportul poluanţilor la scară regională. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4.2-1Concentraţii de fond în arealul amplasamentului obiectivului

Poluant Timp de mediere

Concentraţii fond:

Braşov cartier Noua

Dârste

Concentraţii fond:

Braşov cartier Astra

Concentraţii fond:

Săcele

Concentraţii fond:

areal de modelare

Unitate de

măsură

Valoarea

limită

NO2

1 h 18,64 - 24,85 27,06 - 60,33 17,28 - 20,52 14,84 - 68,81 µg/m3 200

an 8,26 - 10,33 11,04 - 21,43 8,13 - 9,01 7,45 - 24,51 µg/m3 40

NOx an 11,4 - 14,5 15,55 - 31,15 11,2 - 12,51 10,18 - 35,77 µg/m3 30

CO 8 h 1196,5 - 1221,7

1273,92 - 1810,91

61216,64 - 63691,22

1195,55 - 1841,27

µg/m3 10000


Pagina (67)


Concentraţii fond:

Braşov cartier Noua

Dârste

Concentraţii fond:

Braşov cartier Astra

Concentraţii fond:

Săcele

Concentraţii fond:

areal de modelare

Unitate de

măsură

Valoarea

limită

SO2

1 h 60,4 - 61,22 61,18 - 62,15 23,09 - 23,87 58,83 - 63,9 µg/m3 350

24 h 22,98 - 23,8 23,94 - 25,51 8,97 - 9,11 22,85 - 26,16 µg/m3 125

an 8,98 - 9,35 9,55 - 10,08 23,73 - 24,63 8,86 - 10,08 µg/m3 20

PM10

24 h 25,12 - 26,64 27,03 - 33,55 0,0297 - 0,0337 23,73 - 35,26 µg/m3 50

an 23,81 - 24,96 25,23 - 30,24 1,22 - 1,26 22,86 - 31,54 µg/m3 40

HAP an 7,33 - 7,57 7,7 - 8,88 0,4384 - 0,4403 6,86 - 9,2 ng/m3 -

Cd an 0,2035 - 0,2045

0,2049 - 0,2077

0,2022 - 0,2036

0,2006 - 0,2082

ng/m3 5

Ni an 0,9028 - 0,9114 0,9002 - 1,21

0,9038 - 0,9212 0,8935 - 1,38 ng/m3 20

As an 0,4379 - 0,439

0,4374 - 0,4788 7,29 - 7,74

0,4372 - 0,5024 ng/m3 6

Pb an 30,01 - 44,24 30,78 - 56,5 25,01 - 26,26 28,77 - 59,51 ng/m3 500

4.2.2 SURSE ŞI POLUANŢI GENERAŢI

Sursele de poluanţi atmosferici vor fi specifice fiecărei etape de implementare a proiectului şi vor fi analizate separat, astfel:

• sursele asociate etapei de construcţie; • sursele asociate etapei de funcţionare la capacitatea proiectată.

4.2.2.1 PERIOADA DERULĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Sursele de poluare a atmosferei caracteristice pentru perioadele de desfăşurare a lucrărilor de demolare/dezafectare, de construcţie şi de construcţii-montaj (denumite generic, în continuare, perioade de construire) aferente extinderii capacităţii de producţie din cadrul societăţii vor fi reprezentate de:

• dezafectarea utilajelor/echipamentelor/instalaţiilor din clădirile care urmează a fi demolate; • demolarea clădirilor propuse a fi desfiinţate, inclusiv dezafectarea/demolarea suporturilor

utilajelor/echipamentelor şi a fundaţiilor de beton; • tăierea la cald a unor componente metalice necesar a fi dezafectate; • pregătirea terenului pentru realizarea de noi construcţii/amenajări;


Pagina (68)

• manevrarea materialelor solide generatoare de praf (moloz, pământ, materiale de construcţie);

• sudarea unor componente; • vopsirea unor suprafeţe; • eliminarea deşeurilor de pe amplasament (stocare temporară, încărcare în mijloace de

transport); • traficul intern asociat acestor lucrări, care include: activitatea utilajelor mobile motorizate

necesare pentru efectuarea operaţiilor de demolare/dezafectare şi de construire, transportul materialelor, utilajelor/echipamentelor noi şi al deşeurilor.

Poluanţii posibil a fi emişi în perioadele de construcţie vor fi: particule (particule totale în suspensie – TSP şi PM10) generate de operaţiile de demolare/dezafectare, de pregătire a terenului, de excavare, de manevrare a materialelor (inclusiv pământ) şi de tăiere la cald/sudură, precum şi de traficul intern, mici cantităţi de oxizi de azot şi de ozon generate de operaţiile de tăiere la cald/sudură, oxizi de carbon, de azot şi de sulf, compuşi organici volatili şi alţi poluanţi specifici generaţi de sursele mobile (utilaje şi vehicule).

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.

Dintre cele şase faze de implementare a proiectului, Faza 2 va avea asociate cele mai mari volume de lucrări privind operaţiile de demolare/dezafectare şi de construire şi, ca urmare, cele mai mari intensităţi ale traficului intern, cele mai mari cantităţi de materiale şi de deşeuri manevrate. În consecinţă, cele mai mari cantităţi de poluanţi care vor fi emise în atmosferă în perioadele de construire vor fi asociate perioadei de construire din Faza 2 de implementare a proiectului.

Datorită reducerii substanţiale a volumelor de lucrări care vor fi executate în celelalte cinci faze de implementare a proiectului, lucrări care vor avea asociate surse de emisie a poluanţilor atmosferici s-a considerat ca reprezentativă, din punct de vedere al emisiilor maxime de poluanţi atmosferici, perioada de construire pentru Faza 2.

Emisiile de poluanţi atmosferici pentru perioada de construire aferentă Fazei 2 de implementare a proiectului s-au determinat cu metode bazate pe factori de emisie, şi anume:

• Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA 2009; • Programul COPERT pentru surse mobile; • Metodologia US EPA/AP-42 (AIR CHIEF, 2012).

Metodele utilizate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3299 din 28 august 2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă (Monitorul Oficial nr. 698 din 11.10.2012).

Rezultatele sunt prezentate în tabelele următoare:


Pagina (69)

Tabel 4.2-2 Emisii de particule generate de lucrările de construcţie – emisii nedirijate

Sursa Poluant Debit masic (g/h)

Demolare construcţii TSP 663,07

PM10 332,35

Pregătire teren: decapare, curăţare

TSP 316,36 PM10 63,27

Excavare şi formare grămezi TSP 1.800,00 PM10 340,00

Descărcare materiale TSP 56,00 PM10 28,00

Umpluturi, nivelări, compactări TSP 1.798,00

PM10 339,62

Încărcare camioane TSP 216,00

PM10 101,48

Eroziune eoliană TSP 291,10

PM10 58,22

Sudură

TSP 240,20

PM10 161,00

Fe2O3 37,60 SiO2 15,20 MnO 16,20

NOx 38,00

CO 25,00

Aplicare vopsele COV 1.000,00

Tabel 4.2-3 Emisii de poluanţi generate de sursele mobile – emisii nedirijate

Denumirea sursei

Poluanţi şi debite masice / [g/zi]

NOx CH4 COVtot CO N2O SO2 Part. Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 21,2 0,12 47,1 17,0 0,07 5,0 2,14 0,000 0,860 0,04 0,06 0,000 0,49 0,000

Utilaje 1440 5,0 228,0 506,0 35,0 53,0 151,0 0,265 45,05 1,325 1,855 0,265 26,50 87,98

Total 1461 5,12 275,1 523 35,07 58,0 153,1 0,265 45,91 1,365 1,915 0,265 26,99 87,98

4.2.2.2 PERIOADA DE FUNCŢIONARE

Sursele de poluare a atmosferei aferente obiectivului studiat (instalaţii existente plus instalaţii noi) în perioada de funcţionare viitoare vor fi:

• sursele staţionare de ardere – cazanele aferente centralei termice pentru producerea aburului tehnologic şi a agentului termic;

• procesele tehnologice pentru fabricarea berii; • instalaţia de răcire; • sursele mobile de ardere (mijloacele de transport şi utilajele mobile motorizate).


Pagina (70)

Sursele staţionare de ardere

În prezent, centrala termică are o capacitate de 28,6 t abur/h, fiind dotată cu trei cazane de abur, şi anume:

• un cazan de abur cu capacitatea nominală de 14 t/h (putere termică instalată 9,8 MWt), având randamentul de 92 %, cu funcţionare cu combustibil gazos, la care se poate utiliza un amestec de gaze naturale şi biogaz (produs la Staţia de epurare ape uzate);

• un cazan de abur cu capacitatea nominală de 12 t/h (putere termică instalată 8,4 MWt), având randamentul de 92 %, cu funcţionare cu combustibil gazos (gaze naturale);

• un cazan de abur cu capacitatea nominală de 2,6 t/h (putere termică instalată 1,8 MWt), având randamentul de 92 %, cu funcţionare cu combustibil gazos (gaze naturale sau biogaz).

Proiectul pentru creşterea capacităţii obiectivului prevede menţinerea capacităţii actuale a centralei termice în primele trei faze de dezvoltare a capacităţii de producţie, urmată de creşterea capacităţii acestei centrale la 38 t/h prin montarea, în Faza 4, a unui nou cazan de abur cu capacitatea nominală de 12 t/h, cazanul actual cu capacitatea de 2,6 t/h urmând a fi dezafectat. Capacitatea de 38 t/h a centralei va fi suficientă pentru a susţine dezvoltarea capacităţii de producţie pentru celelalte faze prevăzute prin proiect, inclusiv pentru faza finală (5.000.000 hl/an).

Consumurile maxime orare de combustibil ale cazanelor din dotarea centralei termice, în situaţia existentă şi în primele trei faze de dezvoltare sunt:

• cazan de abur cu capacitatea nominală de 14 t/h: 1139 Nm3/h; • cazan de abur cu capacitatea nominală de 12 t/h: 977 Nm3/h; • cazan de abur cu capacitatea nominală de 2,6 t/h: 212 Nm3/h.

Consumurile maxime orare de combustibil ale cazanelor din dotarea centralei termice, în noua sa configuraţie corespunzătoare fazei 4 de dezvoltare a capacităţii de producţie vor fi:

• cazan de abur de 14 t/h: 1.139 Nm3/h; • două cazane de abur cu capacitatea nominală individuală de 12 t/h: 2 x 977 Nm3/h =

1.954Nm3/h.

Regimul de funcţionare:

• situaţia existentă şi fazele 1, 2 şi 3 de dezvoltare a capacităţii de producţie: cele trei cazane de abur existente, cu capacităţile de 14 t/h, 12 t/h şi 2,6 t/h;

• fazele 4, 5 şi 6 de dezvoltare a capacităţii de producţie: trei cazane de abur, dintre care două cazane existente, cu capacităţile de 14 t/h şi de 12 t/h şi un cazan nou cu capacitatea de 12 t/h.

Gazele de ardere vor fi evacuate în atmosferă prin coşuri individuale, identice, având următoarele caracteristici geometrice:

• înălţimea faţă de nivelul solului: h = 15 m; • diametrul interior la vârf: d = 0,800 m.

Sursele staţionare de ardere descrise se înscriu în categoria surselor punctuale, dirijate.

Poluanţii caracteristici surselor de ardere sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici (condensabili şi volatili, inclusiv hidrocarburi aromatice volatile), particule cu conţinut redus de metale.


Pagina (71)

Procesele tehnologice

Procesele tehnologice care conduc la evacuarea în atmosferă de poluanţi sunt:

� Recepţia, manevrarea internă, pregătirea şi preprocesarea materiilor prime solide – poluant: particule de provenienţă naturală;

� Recepţia şi manevrarea materialelor auxiliare (kieselgur) – poluant: particule; � Plămădirea – poluanţi: COVtot; � Filtrarea plămezii – poluanţi: COVtot; � Fierberea mustului cu hamei – poluanţi: particule, COVtot; � Limpezirea şi răcirea mustului – poluanţi: COVtot; � Filtrare – poluanţi: CO2, COVtot; � Pasteurizarea – poluanţi: COVtot; � Îmbutelierea berii – poluanţi: CO2, COVtot; � Stocarea borhotului – poluanţi: COVtot.

Fermentarea berii reprezintă unul dintre procesele tehnologice de fabricare a berii care poate determina emisii importante de poluanţi atmosferici, în principal CO2. În cazul obiectivului analizat, această activitate nu se constituie în sursă de poluanţi atmosferici, deoarece emisiile rezultate din procesul de fermentare vor fi captate integral. Dioxidul de carbon va fi purificat şi stocat.

Se menţionează că principalul compus organic din structura COVtot care se emite din activitatea de producere a berii este alcoolul etilic. Alţi compuşi organici specifici sunt: aldehide (inclusiv aldehide C5), acetat de etil, sulfură de dimetil, uleiuri volatile, etc.

Sursele asociate procesului tehnologic vor include atât surse dirijate (evacuările de la sisteme de captare instalate în zonele de transport şi stocare a materiilor prime sau de la conducte pentru eliminarea vaporilor din diferite procese de producţie a berii), cât şi surse nedirijate (emisii fugitive) reprezentate de scăpări inerente de la recipiente sau din incintele de producţie.

Sursele dirijate principale de poluanţi atmosferici aferente sistemelor de preluare, transport, stocare şi preprocesare materii prime solide vor fi prevăzute cu instalaţii pentru captarea (tubulaturi şi ventilatoare) şi pentru reţinerea particulelor (filtre cu saci) montate în diverse puncte pe traseele acestora.

În cazul proceselor tehnologice de producere a berii nu există sisteme de reducere a emisiilor de poluanţi, acestea eliberându-se în aer direct prin intermediul conductelor de evacuare instalate la nivelul cazanelor şi vaselor de plămădire, filtrare plămadă, fierbere, limpezire şi răcire must, cu excepţia procesului de fermentare, ale cărui emisii sunt controlate în proporţie de aproape 100 % (instalaţii recuperare, purificare şi stocare CO2). Trebuie menţionate, de asemenea, sistemele de recuperare a căldurii instalate la vasele de fierbere a mustului de bere cu hamei, ale căror procese de condensare contribuie la reducerea emisiilor de compuşi volatili eliberaţi în procesele de fierbere.

Instalaţia de răcire

Instalaţia de răcire reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi aferente procesului de producţie. Instalaţia de răcire utilizează ca agenţi frigorifici amoniac şi propilenglicol, aceasta reprezentând o sursă potenţială de emisie a amoniacului în atmosferă în cazul apariţiei unor neetanşeităţi în sistemul de conducte, flanşe, etc.


Pagina (72)

Sursele mobile

Sursele mobile vor fi reprezentate de vehiculele de marfă care vor asigura aprovizionarea cu materii prime şi materiale a obiectivului şi distribuirea produselor, precum şi de autoturismele angajaţilor şi ale vizitatorilor. Se estimează un flux mediu orar de 20 vehicule de marfă şi de 50 autoturisme zilnic.

De asemenea, sursele mobile vor fi reprezentate de utilajele motorizate necesare pentru manevrarea materialelor şi produselor.

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă

Debitele masice de poluanţi s-au determinat cu metode bazate pe factori de emisie, şi anume:

• Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA 2009; • Programul COPERT pentru surse mobile; • Metodologia US EPA/AP-42 (AIR CHIEF, 2012).

Metodele utilizate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă.

Debitele masice de poluanţi s-au calculat pentru Faza 6, finală, de implementare a proiectului privind creşterea capacităţii de producţie a S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov, fază corespunzătoare atingerii capacităţii maxime propuse.

Calculele s-au efectuat luând în considerare consumurile de combustibil, tehnologia aplicată şi caracteristicile echipamentelor şi instalaţiilor (inclusiv a celor pentru controlul emisiilor), precum şi caracteristicile autovehiculelor implicate în traficul de incintă.

Rezultatele sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabelele includ, pentru sursele dirijate, atât debitele masice orare, cât şi concentraţiile de poluanţi în emisii şi, pentru evaluarea conformării acestora, valorile de prag şi valorile limită reglementate prin legislaţia în vigoare.

Tabel 4.2-4 Surse staţionare dirijate – funcţionare la capacitate maximă

1. Cazan abur 14 t/h existent – funcţionare cu gaze naturale

Poluant Debit masic

[g/h]

Debit gaze de ardere [Nm3/h]

Concentraţie în emisie [mg/Nm3]

Prag de alertă

[mg/Nm3]

Limita la emisie = prag de

intervenţie [mg/Nm3]

PM10 33,21798

11.724

2,833332 3,5 5

NOx 1465,499 124,9999 245 350

SO2 9,379195 0,8 24,5 35

CO 625,2797 53,33331 70 100

COVtot 89,88395 7,666663 - -

CH4 35,95358 3,066665 - -

N2O 34,39038 2,933332 - -


Pagina (73)

Poluant Debit masic

[g/h]



Prag de alertă

[mg/Nm3]



Cd 0,017195 0,001467 - -

Cr 0,021885 0,001867 - -

HAP 0,011077 0,000945 - -

As 0,003126 0,000267 - -

Ni 0,032827 0,0028 - -

Pb 0,007816 0,000667 - -

2. Cazan abur 12 t/h existent – funcţionare cu gaze naturale

Poluant Debit masic

[g/h]



Prag de alertă

[mg/Nm3]



PM10 33,21798

11.724

2,833332 3,5 5

NOx 1465,499 124,9999 245 350

SO2 9,379195 0,8 24,5 35

CO 625,2797 53,33331 70 100

COVtot 89,88395 7,666663 - -

CH4 35,95358 3,066665 - -

N2O 34,39038 2,933332 - -

Cd 0,017195 0,001467 - -

Cr 0,021885 0,001867 - -

HAP 0,011077 0,000945 - -

As 0,003126 0,000267 - -

Ni 0,032827 0,0028 - -

Pb 0,007816 0,000667 - -

3. Cazan abur 2,6 t/h existent – funcţionare cu gaze naturale

Poluant Debit masic [g/h]


Concentraţie in emisie [mg/Nm3]

Prag de alertă

[mg/Nm3]

Limita la emisie = prag de intervenţie

[mg/Nm3]

PM10 7,207983

2.544

2,833332 3,5 5

NOx 317,9993 124,9999 245 350

SO2 2,035195 0,8 24,5 35

CO 135,6797 53,33331 70 100


Pagina (74)

COVtot 19,50395 7,666663 - -

CH4 7,801582 3,066665 - -

N2O 7,462382 2,933332 - -

Cd 0,003731 0,001467 - -

Cr 0,004749 0,001867 - -

HAP 0,002404 0,000945 - -

As 0,000678 0,000267 - -

Ni 0,007123 0,0028 - -

Pb 0,001696 0,000667 - -

4 Cazan abur 12 t/h viitor – funcţionare cu gaze naturale

Poluant Debit masic

[g/h]



Prag de alertă

[mg/Nm3]



PM10 33,21798

11.724

2,833332 3,5 5

NOx 1465,499 124,9999 245 350

SO2 9,379195 0,8 24,5 35

CO 625,2797 53,33331 70 100

COVtot 89,88395 7,666663 - -

CH4 35,95358 3,066665 - -

N2O 34,39038 2,933332 - -

Cd 0,017195 0,001467 - -

Cr 0,021885 0,001867 - -

HAP 0,011077 0,000945 - -

As 0,003126 0,000267 - -

Ni 0,032827 0,0028 - -

Pb 0,007816 0,000667 - -

5 Surse asociate activităţii de recepţie materii prime, stocare, transport, procesare

Denumirea sursei Poluant Debit masic [g/h]

Debit gaze/aer

impurificat [m3/h]

Concentraţia în emisie [mg/Nm3]

Prag alertă

[mg/Nm3]

Limita la emisie (OM

462/1993)=Prag de intervenţie

[mg/Nm3]

Instalaţie casa maşini /sistem centralizat

TSP 180,495 19.100

9,45 35 50

PM10 27,504 1,44 35 50

Instalaţie transport malţ

TSP 27,089 5.980

4,53 35 50

PM10 4,126 0,69 35 50


Pagina (75)


Debit gaze/aer

impurificat [m3/h]


Prag alertă

[mg/Nm3]



[mg/Nm3]

Instalaţie transport porumb

TSP 67,724 14.950

4,53 35 50

PM10 10,3155 0,69 35 50

Instalaţie transfer pulberi spre buncăr

TSP 4,507 830

5,43 35 50

PM10 0,689 0,83 35 50

6 Surse asociate activităţii de producere a berii


Debit gaze/aer

impurificat [m3/h]


Prag alertă

[mg/Nm3]



[mg/Nm3]

Pregătirea plămezii de la Linia 1 Fierbere (cazan plămadă malţ)

COVtot

54,033 7044,736

7,67 105 150

Pregătirea plămezii de la Linia 1 Fierbere (cazan plămadă nemaltificate)

COVtot

21,614 2817,95

7,67 105 150

Filtrarea plămezii de la Linia 1 Fierbere

COVtot 5,653 3953,293

1,43 105 150

Fierbere must de bere cu hamei la Linia 1 Fierbere (cazan fierbere)

COVtot

74,926 8428,113

8,89 105 150

Separare trub – Linia 1 Fierbere COVtot

27,301 3399,832 8,03 105 150

Răcirea mustului Linia 1 Fierbere COVtot

5,653 3953,293 1,43 105 150

Pregătirea plămezii de la Linia 2 Fierbere (cazan plămadă)

COVtot

84,052 10958,54

7,67 105 150

Filtrarea plămezii de la Linia 2 Fierbere

COVtot

6,2186 4348,686

1,43 105 150


Pagina (76)


Debit gaze/aer

impurificat [m3/h]


Prag alertă

[mg/Nm3]



[mg/Nm3]

Fierbere must de bere cu hamei la Linia 2 Fierbere (cazan fierbere)

COVtot

83,251 9364,57

8,89 105 150

Separare trub – Linia 2 Fierbere COVtot 30,031 3739,878 8,03 105 150

Răcirea mustului Linia 2 Fierbere COVtot

38,703 4348,631 8,9 105 150

Secţia îmbuteliere CO2 172269,4

221.500 777,74 - -

COVtot 686,65 3,10 105 150

Tabel 4.2-5 Surse staţionare nedirijate asociate proceselor de producţie şi facilităţilor

Denumirea sursei Poluant Debit masic

[g/h]

Plămădire – ambele linii de Fierbere COVtot 61,140

Filtrarea plămezii COVtot 5,975

Sedimentarea trubului din mustul de bere COVtot 17,924

Răcirea mustului de bere COVtot 5,975

Umplerea tancurilor cu trub COVtot 57,754

Producerea agentului frigorific NH3 4,182

Mijloace de transport

Emisiile în atmosferă provenite din traficul intern vor avea următoarele caracteristici:

• surse nedirijate (fugitive); • surse situate la nivelul solului.

Datorită faptului că aceste surse nu vor fi dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise în Ordinul nr. 462/1993. Emisiile de poluanţi generate de sursele mobile se supun reglementărilor în vigoare referitoare la vehiculele rutiere, iar respectarea acestor reglementări revine în sarcina proprietarului vehiculului.

Estimarea emisiilor provenite de la mijloacele auto şi utilaje s-a realizat prin metodologia EMEP/EEA 2009, ţinând cont de intensitatea traficului de incintă, tipul şi viteza mijloacelor de transport, precum şi de distanţa parcursă de mijloacele de transport auto în incinta amplasamentului. Rezultatele calculelor de emisie pentru mijloacele de transport sunt prezentate în Tabelul 4.2-6.


Pagina (77)

Tabel 4.2-6 Surse mobile

Sursa

Poluanţi şi debite masice (g/zi)

NOx COVtot CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

10-3 10-3 10-3 10-3 10-3 10-3 10-3

Vehicule 61,1 11,8 52,4 1,8 1,4 6,3 0,014 2,448 0,072 0,101 0,014 1,440 0,000

Utilaje 800,1 87,761 72,201 2,16 2,222 5,130 0,007 1,166 0,034 0,049 0,007 0,686 2,277

Total 861,2 99,561 124,60 3,96 3,622 11,43 0,021 3,614 0,106 0,15 0,021 2,126 2,277

Comentarii:

Surse dirijate:

• sursele dirijate (altele decât cele de ardere) asociate activităţilor de producţie la capacitatea extinsă (recepţie, transport şi stocare materii prime solide) sunt prevăzute cu instalaţii locale de captare mecanică a poluanţilor, racordate la sisteme pentru controlul emisiilor de particule (filtre cu saci);

• concentraţiile de poluanţi la emisie de la sursele asociate activităţilor de producţie la capacitatea nou proiectată se află sub valorile limită stabilite prin OM nr. 462/1993 şi sub valorile de prag stabilite prin OM nr. 756/1997;

• concentraţiile de poluanţi în emisiile de la sursele de ardere suplimentare se conformează cu valorile limită stabilite prin OM nr. 462/1993 şi cu valorile de prag stabilite prin OM nr. 756/1997.

Surse nedirijate staţionare:

• debitele masice ale poluanţilor evacuaţi în mod nedirijat din activităţile de producţie sunt mai mici decât debitele masice minime de la care OM nr. 462/1993 normează concentraţiile la emisie.

4.2.3 PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI

În vederea evaluării impactului asupra calităţii atmosferei generat de activităţile din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov a fost elaborat, de către S.C. WESTAGEM S.R.L., „Studiul de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov”.

Evaluarea impactului surselor de emisie a poluanţilor atmosferici, aferente S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov, s-a efectuat prin modelare matematică, rezultatele raportându-se la valorile limită (VL), valorile ţintă (VT) sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Modelarea matematică a dispersiei poluanţilor s-a efectuat pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, particule în suspensie cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 µm (PM10), CO, Pb, Cd, Hg, As, Ni, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), compuşi organici volatili totali (COVtot).

Aceşti poluanţi sunt generaţi de operaţiile de manevrare şi de procesare primară a materiilor prime (malţ, orz, porumb), de centrala termică şi de sursele de ardere mobile.


Pagina (78)

Se precizează că substanţele emise în aer specifice procesului propriu-zis de fabricare a berii sunt reprezentate în primul rând de CO2, alături de care apar şi emisii de COV (în special alcool etilic). CO2 este un compus natural al atmosferei, dar totodată, gaz cu efect de seră, iar efectele acestui compus asupra mediului apar la nivel global, prin contribuţia la schimbările climatice. Ca urmare, CO2 nu are efecte directe asupra receptorilor din vecinătatea societăţii. Compuşii organici volatili generaţi de fabricarea berii nu au stabilite valori limită pentru calitatea aerului ambiental din zonele populate.

Pentru compuşii organici volatili (COVtot) nu este reglementată o valoare limită sau o valoare ţintă.

Valorile limită şi, după caz, valorile ţintă sau nivelurile critice pentru protecţia receptorilor sensibili prevăzute de Legea nr. 104/2011 pentru poluanţii analizaţi sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 4.2-7 Valori limită pentru calitatea aerului ambiental (µg/m3)

Poluant Valori limită (VL)

Timp de mediere Număr de depăşiri permise

Limită pentru

protecţia (receptor)

Anul intrării în vigoare a

VL UE

NO2 200 1 oră 18 ori/an Populaţie 2010

40 1 an Nu este cazul Populaţie 2010

SO2 350 1 oră 24 ori/an Populaţie 2007

125 24 ore 3 ori/an Populaţie 2007

PM10 50 24 ore 35 ori/an Populaţie 2007


CO 10,000

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

Nu este cazul Populaţie 2007

Benzen 5 1 an Nu este cazul Populaţie 2010

Pb 0,5 1 an Nu este cazul Populaţie 2007

4.2-8 Niveluri critice pentru protecţia vegetaţiei - µg/m3

Poluant Nivel critic

NOx 30

SO2 20

4.2-9 Valori ţintă pentru calitatea aerului ambiental - ng/m3

Poluant Valoare ţintă (VT)

Arsen 6

Cadmiu 5

Nichel 20


Pagina (79)

Pentru modelarea matematică a câmpurilor de concentraţii s-a utilizat modelul AERMOD, descris în studiul menţionat.

Calculele de dispersie au fost realizate pentru două scenarii, şi anume:

• Scenariul 1 – asociat cu situaţia existentă şi fazele 1, 2 şi 3 de dezvoltare a capacităţii de producţie: funcționarea celor trei cazane de abur existente, cu capacităţile de 14 t/h, 12 t/h şi 2,6 t/h;

• Scenariul 2 – asociat cu fazele 4, 5 şi 6 de dezvoltare a capacităţii de producţie: trei cazane de abur, dintre care două cazane existente, cu capacităţile de 14 t/h şi de 12 t/h şi un cazan nou cu capacitatea de 12 t/h.

Calculele de dispersie au inclus toate sursele de emisie (atât cele dirijate, cât şi cele nedirijate, staționare sau fixe) asociate diverselor procese tehnologice prezentate în capitolele anterioare.

Sursele de emisii dirijate au fost modelate ca surse punctuale, iar sursele de emisii nedirijate ca surse de suprafaţă.

Rezultate

Rezultatele modelării sunt prezentate grafic sub forma hărţilor de dispersie, care prezintă curbele de izoconcentraţii pentru toţi poluanţii pentru care s-a realizat modelarea dispersiei, pentru toate intervalele de mediere relevante, suprapuse peste harta geografică a zonei. Hărţile de dispersie corespunzătoare impactului tuturor surselor de emisie de pe amplasament sunt prezentate în Anexele 1 şi 2 ale „Studiului de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov”, anexat prezentului raport.

Studiul prezintă, de asemenea, concentraţiile maxime de poluanţi care pot fi atinse în zonele rezidenţiale din vecinătatea obiectivului analizat, precum şi procentele din valorile limită pe care le reprezintă aceste concentraţii, pentru cele două scenarii asociate etapelor de dezvoltare a capacităţii de producţie a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov definite mai sus.

În tabelele de mai jos se prezintă o sinteză a rezultatelor privind concentraţiile maxime ale principalilor poluanţi în aerul înconjurător din zonele rezidenţiale aflate sub influenţa activităţilor din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov.

Tabel 4.2-10 Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere, în zonele rezidenţiale

Poluant Interval mediere

Scenariu

Concentraţie maximă (µg/m3)/Procent din valoarea limită (%) Valoare limită (µg/m3) Braşov, cartier

Astra Braşov, cartier Noua Dârste

Săcele

NO2 1 oră 1 3,16/1,58 83,04/41,52 23,89/11,94 200

2 3,70/1,85 95,04/47,52 28,79/14,40

1 an 1 0,021/0,052 1,869/4,673 0,629/1,572 40

2 0,028/0,070 2,175/5,436 0,792/1,980

SO2 1 oră 1 0,020/0,006 0,514/0,147 0,167/0,048 350

2 0,025/0,007 0,610/0,174 0,215/0,061

24 ore 1 0,004/0,003 0,175/0,140 0,031/0,025 125


Pagina (80)

2 0,005/0,004 0,220/0,176 0,041/0,033

PM10 24 ore 1 0,002/0,004 0,306/0,613 0,087/0,174 50

2 0,002/0,004 0,347/0,694 0,102/0,204

1 an 1 0,001/0,002 0,079/0,198 0,033/0,083 40

2 0,001/0,003 0,090/0,224 0,039/0,097

CO 8 ore 1 2,637/0,026 20,232/0,202 4,940/0,049 10.000

2 4,398/0,044 26,496/0,265 7,154/0,072

COVtot 1 oră 1 9,389/- 264,194/- 84,240/- -

2 9,389/- 266,008/- 84,977/-

1 an 1 0,009/- 2,096/- 0,412/- -

2 0,010/- 2,124/- 0,427/-

Analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus pune în evidenţă următoarele cu privire la nivelurile maxime de poluare generate de funcţionarea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov în aerul înconjurător din zonele rezidenţiale învecinate:

• Concentraţiile maxime ale principalilor poluanţi care au asociate valori limită se află cu mult sub aceste valori, atât pentru situaţia actuală de funcţionare, cât şi pentru oricare dintre fazele de dezvoltare a capacităţii de producţie prevăzute prin proiect, indiferent de timpul de mediere.

• Nivelurile maxime de poluare generate de activităţile din cadrul obiectivului, cumulate cu concentraţiile de fond nu vor conduce la atingerea sau la depăşirea valorilor limită legale, indiferent de timpul de mediere şi de faza de dezvoltare a capacităţii de producţie prevăzute prin proiect.

• Nivelurile maxime ale concentraţiilor de poluanţi generate de activităţile din cadrul obiectivului se ating în cartierul Noua Dârste, în vecinătatea perimetrului industrial.

• Contribuţia cea mai importantă este adusă la concentraţiile de NO2 pe termen scurt (medii orare), în special în cartierul Noua Dârste şi, într-o anumită măsură, în localitatea Săcele, unde concentraţiile maxime orare pot atinge, în situaţia actual/capacitate maximă 41,52%/47,52 % din valoarea limită, respectiv, 11,94 %/14,40 % din valoarea limită, fără însă ca prin cumulare cu poluarea de fond să genereze situaţii de neconformare.

• Creşterea capacităţii de producţie a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov la valoarea maximă de 5.000.000 hl/an va determina creşteri minore ale concentraţiilor de poluanţi faţă de situaţia actuală. Aceste creşteri se vor manifesta în principal în cartierul Noua Dârste, pentru principalii poluanţi acestea prezentând următoarele valori estimate prin calculul de dispersie: − NO2: 12 µg/m3 pentru concentraţiile maxime orare, 0,306 µg/m3 pentru concentraţiile

maxime anuale; − SO2: 0,096 µg/m3 pentru concentraţiile maxime orare, 0,045 µg/m3 pentru concentraţiile

maxime pe 24 ore; − PM10: 0,041µg/m3 pentru concentraţiile maxime pe 24 ore, 0,011 µg/m3 pentru concentraţiile

maxime anuale; − CO: 6,264 µg/m3 pentru concentraţiile maxime pe 8 ore; − COVtot: 1,814 µg/m3 pentru concentraţiile maxime orare, 0,028 µg/m3 pentru concentraţiile

maxime anuale.


Pagina (81)

Analiza rezultatelor modelării matematice a câmpurilor de concentraţii, prezentate sub forma hărţilor de poluare, coroborată cu analiza concentraţiilor maxime din zonele rezidenţiale potenţial a fi afectate conduce la următoarele concluzii:

• aria de impact maxim asupra calităţii aerului generată de sursele din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov se situează în perimetrul industrial al unităţii;

• funcţionarea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov nu generează şi nu va genera un impact major asupra calităţii aerului în situaţia actuală şi nici în vreuna dintre fazele de dezvoltare a capacităţii de producţie propuse prin proiect (inclusiv capacitatea maximă propusă pentru faza 6);

• concentraţiile maxime pe termen scurt, mediu şi lung din zonele cu receptori sensibili se situează/se vor situa sub valorile limită legale;

• creşterea capacităţii de producţie a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov la valoarea maximă de 5.000.000 hl/an va determina creşteri minore ale concentraţiilor de poluanţi faţă de situaţia actuală;

• aportul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov la nivelurile de poluare, cumulat cu fondul local de poluare (generat de sursele exterioare) va determina, în zonele locuite din Braşov (cartierele Noua Dârste şi Astra) şi din oraşul Săcele, potenţial a fi afectate, valori maxime ale concentraţiilor totale care se vor situa, pentru toţi poluanţii analizaţi şi pentru toate intervalele de mediere relevante, sub valorile limită, valorile ţintă, respective, nivelurile critice reglementate prin Legea nr. 104/2011, în oricare dintre fazele de dezvoltare a capacităţii de producţie prevăzute prin proiect.

Alte detalii sunt incluse în „Studiul de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI - Sucursala Braşov” anexat.


Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare în etapa de construcţie vor fi atât tehnice, cât şi operaţionale şi vor consta în:

• folosirea de utilaje de construcţie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia în vigoare;

• întreţinerea corespunzătoare a utilajelor; • reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul

echipamentelor/materialelor/deşeurilor; • stropirea cu apă a pământului excavat şi a deşeurilor depozitate temporar pe amplasament,

a platformelor de lucru şi a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii; • diminuarea la minimum a înălţimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de

particule; • utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de

construcţie pulverulente în amplasament; • curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice; • oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate; • oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea

materialelor.


Pagina (82)

În etapa de funcţionare vor fi implementate o serie de măsuri tehnice şi constructive pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, respectiv, pentru reducerea impactului asupra calităţii aerului ambiental.

Măsurile de reducere a emisiilor în atmosferă se înscriu în categoria măsurilor tehnice şi operaţionale, acestea fiind reprezentate de:

• colectarea mecanică şi controlul emisiilor de particule rezultate de la manevrarea materiilor prime solide, prin intermediul unor sisteme de înaltă eficienţă;

• colectarea CO2 rezultat din procesul de fermentare prin intermediul instalaţiei de recuperare a CO2, care va asigura recuperarea întregului volum de gaze aferent capacităţii de producţie extinse a fabricii;

• colectarea controlată a biogazului şi arderea acestuia la centrala termică; • la staţia de epurare – colectarea şi epurarea aerului viciat din bazinul de

egalizare/acidificare şi din bazinul de stocare a nămolului anaerob, prin barbotarea volumului de aer viciat în interiorul bazinului de aerare din treapta aerobă;

• implementarea unui program de verificare şi de întreţinere preventivă a echipamentelor şi instalaţiilor (inclusiv a celor pentru controlul emisiilor) în vederea eliminării posibilelor pierderi accidentale de emisii în atmosferă;

• respectarea programului de întreţinere şi de reparaţii la cazanele centralei termice, în conformitate cu instrucţiunile fabricantului;

• controlul permanent al arderii la cazanele centralei termice în scopul evitării creşterii emisiilor de poluanţi (în special particule şi monoxid de carbon).

Datele privind instalaţiile pentru controlul emisiilor şi eficienţa acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4.2-11 Instalaţii pentru controlul emisiilor şi măsuri de prevenire a poluării aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea şi tipul instalaţiei de tratare

Poluanţii reţinuţi

Eficienţa instalaţiei, în concordanţă cu

documentaţia tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire a

poluării

1 2 3 4 5

Manevrarea materiei prime

Instalaţii pentru captarea mecanică (ventilatoare şi conducte) şi reţinerea particulelor (filtre cu saci) montate în diverse puncte pe traseele instalaţiilor de transport şi pregătire a materiilor prime solide, racordate la sisteme centralizate prevăzute cu filtre cu saci*

particule 99 %

Program de întreţinere preventivă a instalaţiilor de captare şi a sistemelor pentru reducerea emisiilor

Fermentarea berii

Instalaţie de tratare şi stocare a CO2

CO2 100 % Program de întreţinere preventivă a instalaţiei

Staţia de epurare a apelor uzate

Captarea aerului viciat şi barbotarea acestuia în bazinul de aerare

- 90 %

Monitorizare periodică în vederea luării de măsuri suplimentare

Tratarea biogazului prin spălare cu soluţie alcalină

H2S 99 % -

* Reţinerea particulelor se realizează, pentru fiecare instalaţie de producţie, în două trepte: treapta primară constă în filtre cu saci pentru fiecare punct individual de emisie, iar treapta finală constă în sisteme centralizate care asigură epurarea după treapta primară.


Pagina (83)

Alte măsuri prevăzute pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului sunt:

• menţinerea permanentă a curăţeniei platformei; • întreţinerea corectă a utilajelor (inclusiv a celor mobile), echipamentelor şi instalaţiilor de

producţie şi de protecţie a calităţii atmosferei; • oprirea activităţilor de producţie în cazul apariţiei unor avarii la sistemele pentru controlul

emisiilor, până la remedierea situaţiei.

4.3 SOLUL

4.3.1 DATE GENERALE

În zona în care este situat amplasamentul analizat condițiile pedogenetice diferențiate au dus la variate asociații de soluri în diverse faze de evoluție.

În depresiunea Bârsei, cea mai largă desfășurare o au solurile brune și brune-gălbui, dezvoltate pe suprafața piemonturilor cu roci consolidate alături de care se află soluri silvestre podzolice.

De asemenea, în zona analizată, datorită activităţilor antropice solul s-a modificat devenind Protosol antropic, sol cu proprietăţi fizice, chimice şi biologice foarte diferite de cele naturale.

Proiectul analizat se va realiza în amplasamentul actual al S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov, utilizat pentru activităţi industriale de peste 100 ani şi situat într-o zonă industrială şi de depozitare, puternic antropizată. Componentele proiectului se vor realiza pe un teren în prezent construit sau care a fost eliberat de construcţii.

4.3.2 SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Sursele potenţiale de contaminare a solului vor fi specifice etapei de construcţie – montaj şi etapei de funcţionare a fabricii de bere la noua capacitate de producţie.

Etapa de construcţie şi montaj

Sursele potenţiale de poluare a solului datorită activităţilor de construcţie propriu – zisă (excavări, umpluturi, executarea de fundaţii şi elemente de rezistenţă) şi de montaj sunt reprezentate de:

• activităţi de transport a materialelor necesare construcţiei obiectivului analizat (beton, pietriş, instalaţii, echipamente);

• scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la utilaje sau de la vehicule; • împrăştierea accidentală pe solul neprotejat a substanţelor periculoase (lacuri, vopsele,

adezivi şi soluţiile sterilizante); • depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de materiale din dezafectare şi de construcţie; • depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la operatorii

lucrărilor de construcţie.

Lacurile, vopselele şi adezivii vor fi încorporate în materialele de construcţii şi vor fi utilizate/aplicate în cadrul construcţiilor propuse în proiect, iar soluţiile sterilizante vor fi utilizate


Pagina (84)

numai după montarea utilajelor, apele uzate rezultate urmând a fi evacuate în reţeaua de canalizare interioară în vederea epurării.

În această etapă, stocarea materialelor se va face în ambalajele originale, în spaţii acoperite, pe suprafeţe impermeabile, amenajate în vecinătatea spaţiilor de lucru. Se va evita depozitarea în exces a acestor materiale, prin asigurarea unui flux continuu de aprovizionare în funcţie de necesar.

De asemenea, se vor utiliza carburanţi şi uleiuri necesare funcţionării utilajelor de construcţie. Alimentarea utilajelor cu carburanţi şi schimbarea uleiurilor se vor face în unităţi specializate, acestea nefiind stocate pe amplasament.

Etapa de funcţionare

Sursele potenţiale de poluare a solului specifice etapei de funcţionare vor fi:

• transportul, manevrarea şi stocarea substanţelor chimice (materii prime); • emisii în atmosferă generate de procesele tehnologice de fabricare a berii şi de traficul de

incintă; • colectarea şi evacuarea apelor uzate şi a celor pluviale; • depozitarea deşeurilor.

Transportul, manevrarea şi stocarea substanţelor chimice

Una dintre sursele care ar putea determina poluarea solului, în cazul în care nu se vor respecta măsurile tehnice prevăzute prin proiect sau măsurile operaţionale specifice activităţii, este reprezentată de modul de gestionare a substanţelor chimice.

Gestionarea substanţelor chimice implică transportul, manevrarea şi stocarea acestora, fiecare dintre aceste activităţi putând conduce la pierderi incidentale de substanţe pe sol, în lipsa unor măsuri stricte de protecţie pe întreg fluxul, măsuri care să conducă la evitarea poluării solului chiar în situaţii incidentale.

În etapa de funcţionare a Fabricii de bere la capacitate mărită, practicile actuale privind modul de gestionare a substanţelor toxice şi periculoase nu se vor modifica. Vor fi utilizate cantităţi suplimentare din substanţele utilizate şi în prezent, şi pentru care sunt prevăzute măsuri de protecţie adecvate.

Substanţele chimice vor fi aprovizionate cu mijloacele de transport şi în ambalajele furnizorilor. Acestea vor fi descărcate din mijloacele de transport şi manevrate în incinta obiectivului numai pe suprafeţe betonate, eliminând astfel la maxim pericolul de poluare a solului.

Materiile şi materialele vor fi depozitate separat, în funcţie de tipul substanţelor chimice şi cât mai aproape de locul de utilizare, în diferite magazii sau spaţii de stocare amenajate în prezent pe amplasament, precum şi în spaţii pentru prepararea unor soluţii diluate utilizate în procesul tehnologic (dozare).

Toate rezervoarele vor fi montate suprateran şi pe suprafeţe impermeabilizate, iar conductele de transport al substanţelor chimice vor fi etichetate corespunzător, conform normelor in vigoare – pe plăcuţe speciale pentru conductele care transportă substanţe chimice.


Pagina (85)

Există planuri de întreţinere şi control pentru toate rezervoarele de stocare şi au fost elaborate şi implementate instrucţiuni de lucru pentru recipientele presurizate şi pentru buteliile de gaze.

Societatea URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov are elaborat şi implementat un Plan de Urgenţă Internă privind situaţiile posibile de accident.

Emisii de poluanţi atmosferici

Emisiile de poluanţi atmosferici reprezintă o sursă potenţială de afectare a calităţii solului. Sursele asociate activităţilor desfăşurate în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov şi poluanţii atmosferici specifici acestora sunt:

• traficul intern reprezentat de circulaţia vehiculelor pentru transportul ambalajelor şi a produsului finit, al materiilor prime, materialelor auxiliare şi al deşeurilor – sursă nedirijată, liberă, emisii de poluanţi din gazele de eşapament (oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale: Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn);

• funcţionarea centralei termice – sursă dirijată, emisii de oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale, compuşi organici volatili şi condensabili;

• manevrarea şi procesare primară a materiilor prime (malţ, mălai) – surse dirijate cu sisteme pentru controlul emisiilor de particule (de origine naturală);

• producerea şi îmbutelierea berii – emisii dirijate de compuşi organici volatili; • producerea agentului refrigerant.

Se precizează că o mare parte din suprafaţa totală a incintei va fi fie construită, fie protejată prin betonare sau asfaltare, incluzând zonele din imediata vecinătate a coşurilor, probabilitatea de contaminare a solului este nesemnificativă.

Colectarea şi evacuarea apelor uzate şi a celor pluviale

Gospodărirea apelor uzate şi a celor pluviale pe un amplasament poate constitui o sursă de poluare a solului, prin infiltraţii din reţelele de canalizare, în cazul deteriorării acestora.

Tipurile de ape uzate generate pe amplasament vor fi:

• ape uzate tehnologice generate de activităţile de fabricare a berii; • ape uzate fecaloid – menajere.

Reţeaua de canalizare interioară a obiectivului analizat este construită în sistem divizor, apele uzate fecaloid – menajere şi apele uzate tehnologice fiind colectate separat de apele pluviale.

Evacuarea apelor uzate fecaloid – menajere şi a apelor uzate tehnologice în reţeaua de canalizare municipală se realizează după o prealabilă epurare mecano – biologică.

Măsurile constructive aferente gospodăririi apelor uzate şi a celor pluviale pe amplasamentul analizat au diminuat la maximum pericolul de poluare a solului prin infiltraţii din reţelele de canalizare.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea contaminării solului generate de colectarea şi evacuarea apelor uzate sunt prezentate în subcapitolul 4.1.5.


Pagina (86)

Depozitarea deşeurilor

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul noii fabrici vor rezulta trei categorii principale de deşeuri:

• deşeuri rezultate din activităţile de producţie; • deşeuri rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii; • deşeuri asimilate deşeurilor menajere.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, în special a celor periculoase poate reprezenta o sursă de poluare a solului pe un amplasament industrial.

Deşeurile generate în cadrul incintei S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov vor fi colectate separat şi stocate controlat, în vederea valorificării interne sau prin societăţi de profil sau pentru eliminarea finală în facilităţi conforme cu prevederile legale.

Serviciile de transport, valorificare şi eliminare finală a tuturor categoriilor de deşeuri se vor realiza conform procedurilor în vigoare, în baza contractelor încheiate de S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov cu operatori autorizaţi.

4.3.3 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Pentru etapa de construcţie se apreciază că, prin implementarea măsurilor specifice prezentate în subcapitolul 4.3.4, în etapa de construcţie nu se vor produce situaţii de poluare a solului.

De asemenea, se apreciază că, date fiind măsurile pentru protejarea solului prevăzute prin proiect (subcapitolul 4.3.4), în etapa de funcţionare normală nu se vor produce situaţii de poluare a solului.


Măsurile de protecţie a solului în etapa de construcţie vor fi:

• verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor utilizate; • alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport în staţii de distribuţie şi nu pe

amplasament; • schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament; • impunerea către furnizorii de materiale de construcţie a utilizării de vehicule

corespunzătoare din punct de vedere tehnic; • respectarea de către contractori a instrucţiunilor şi procedurilor privind managementul

substanţelor periculoase, deşeurilor şi intervenţiei în caz de scurgeri sau deversări accidentale şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte;

• depozitarea controlată a materialelor în spaţii special amenajate existente în societate; • depozitarea temporară a deşeurilor de demolare, de construcţie şi de montaj pe platforme

protejate, special amenajate; • depozitarea deşeurilor de tip menajer în pubele prevăzute cu capace, amplasate într-o zonă

amenajată corespunzător şi eliminarea periodică a acestora printr-un operator autorizat; • eliminarea deşeurilor de demolare, de construcţie şi de montaj prin operatori autorizaţi; • supravegherea executării, în condiţii de siguranţă pentru mediu, a operaţiilor de manevrare

a substanţelor cu potenţial periculos (lacuri, vopsele, soluţii sterilizante);


Pagina (87)

• executarea lucrărilor de excavare cu luarea în considerare a traseelor actualelor reţele de canalizare.

Se apreciază că prin implementarea acestor măsuri, în etapa de construcţie nu se vor produce incidente care să determine poluarea solului.

Măsurile de protecţie a solului luate corespunzătoare etapei de funcţionare a Fabricii de bere Brașov vor fi:

• întreţinerea preventivă a tuturor echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor aferente fabricii de bere;

• desfăşurarea periodică a inspecţiilor conform programelor de inspecţie a stării tehnice a rezervoarelor, cuvelor de retenţie, conductelor pentru transportul substanţelor chimice, ambalajelor în care vor fi depozitate o serie de materii prime, containerelor/recipientelor în care se vor depozita deşeurile tehnologice, programe care vor prevedea îndepărtarea imediată, controlată, a unor eventuale scurgeri/pierderi de substanţe şi anunţarea factorilor responsabili pentru efectuarea remedierilor;

• descărcarea substanţelor chimice din mijloacele de transport şi manevrarea acestora în incinta obiectivului numai pe suprafeţe betonate, în scopul prevenirii oricărei scurgeri accidentale;

• managementul deşeurilor conform cerinţelor legale şi celor mai bune practici, prin: colectarea selectivă a deşeurilor la surse, depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate pe suprafeţe protejate şi eliminarea deşeurilor prin operatori autorizaţi;

• evacuarea apelor uzate tehnologice, după o prealabilă epurare, prin intermediul reţelei interioare de canalizare în reţeaua de canalizare municipală;

• colectarea apelor pluviale de pe toate suprafeţele în reţeaua interioară a fabricii şi evacuarea acestora după o prealabilă preepurare, în reţeaua municipală de canalizare;

• transportul apelor uzate tehnologice şi a apelor pluviale prin reţelele de canalizare construite din materiale rezistente la coroziune, pentru prevenirea pierderilor de ape uzate în sol/subsol;

• întreţinerea preventivă şi inspectarea periodică ale reţelelor interioare de canalizare;

Măsurile de prevenire a poluărilor accidentale la transportul intern, manevrarea şi stocarea substanţelor chimice în incinta S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov conduc la reducerea riscului antrenării de substanţe chimice de apele pluviale în reţeaua de canalizare pluvială.

Activităţile care se vor desfăşura pe amplasamentul Fabricii de bere Brașov în perioada de funcţionare vor avea impact nesemnificativ asupra solului.

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

Din punct de vedere geologic municipiul Brașov este localizat în Depresiunea Bârsei, depresiune intramontană ce aparține Carpaților Orientali.

Din punct de vedere tectonic – structural, Depresiunea Bârsei reprezintă o zonă de contact, care s-a format prin scufundarea unei zone din aria flișului est-carpatic de la interiorul Carpaților de Curbură. Depresiunea Bârsei s-a format pe o cuvetă în care peste depozitele cretacice s-au acumulat depozite detritice de vârstă neogenă şi cuaternară.


Pagina (88)

Structura geologică frământată și complicată se suprapune peste bazinul râului Bârsa. În bazinul Bârsei, structura geologică este alcătuită dintr-o unitate de acumulare Panonian – Cuaternară cu depozite de origine diferită.

Formaţiunile cuaternare care constituie umplutura sedimentară a depresiunii intramontane, au fost interceptate până la adâncimea de 100 m. Către suprafață a fost întâlnit un orizont predominant detritic alcătuit din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri. În masa depozitelor grosiere se găsesc intercalate, la diferite nivele, lentile subţiri de materiale coezive.

Cuaternarul superior (holocen) este reprezentat prin depozite aluvionare actuale sau subactuale.

Depozitele sedimentare cuaternare se dispun peste un complex detritic mai fin, purtătoare de cărbuni (lignit), format din argile-marnoase şi nisipuri argiloase şi nisipuri marnoase, cu o grosime totală care nu depăşeşte 200 m.

Pleistocenul superior este dezvoltat în facies fluviatil-lacustru reprezentat de pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, lentile de marne şi argile, cu grosimi de peste 120 m. Pleistocenul este reprezentat şi de conuri de dejecție în care granofaciesurile proximale sunt exclusiv rudit - arenitice, iar cele distale arenit - siltice.

Natura rocilor din zona Fabricii de bere o constituie stratele de bolovăniş şi pietriș în masă de nisip mediu şi grosier, cu lentile de nisipuri argiloase sau argile prăfoase care reduc permeabilitatea.

4.4.1 IMPACTUL PROGNOZAT

Activităţile care vor fi desfăşurate în etapa de construcţie a obiectivului analizat vor reprezenta surse nesemnificative de poluare a subsolului şi a apei freatice, deoarece aceste activităţi se vor realiza pe suprafeţe betonate şi vor implica utilizarea de materiale nepoluante sau vor consta în decopertarea unor suprafeţe de teren fără a modifica structura solului.

În etapa de funcţionare, luând în considerare măsurile de diminuare prezentate în subcapitolele 4.1.5 şi 4.3.4 se apreciază că activităţile desfăşurate în cadrul Fabricii de bere Brașov nu vor determina poluarea subsolului.


Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu subsol vor consta în măsurile tehnice şi operaţionale prevăzute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra calităţii apelor şi asupra solului (subcapitolele 4.1.5 şi 4.3.4).

4.5 BIODIVERSITATEA

Proiectul analizat se va realiza în cadrul incintei actuale a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov care este amplasată în partea de sud-est a municipiului unde au funcționat, până în anul 1989, multe din fabricile din Brașov. Ca urmare, nu se pune


Pagina (89)

problema existenţei unor biotopuri în amplasament sau în vecinătate sau a unor specii de floră sau faună de interes.

Vegetaţia din amplasamentul analizat este reprezentată, în principal de vegetaţia ornamentală, starea acesteia fiind bună. Nu au fost identificate semne de afectare a vegetaţiei, generate de poluarea mediului (îngălbenirea timpurie a frunzelor, necroze etc.).

În arealul în care este amplasat municipiul Braşov există trei situri incluse în reţeaua Natura 2000:

• Muntele Tâmpa (ROSCI0120); • Piatra Mare (ROSCI0195); • Muntele Postăvarul (ROSCI0207).

Detaliile privind amplasarea în zonă a celor trei situri incluse în rețeaua Natura 200, precum şi a S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov sunt prezentate în Planșa 5 – Plan de amplasare arii protejate din Anexa B.

Dintre acestea, situl ROSCI0120 – Muntele Tâmpa este amplasat pe teritoriul administrativ al municipiului Brașov (45°38' latitudine nordica si 25˚35' longitudine estica). Terenul rezervației este utilizat ca pădure și pe alocuri pășune, separate de arii cu stâncării.

Muntele Tâmpa, declarată ca arie protejată din 1962, este o arie protejata de categoria V – Rezervație peisageră mixtă, conform clasificării UICN/CMN.

Amplasamentul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov se află la următoarele distanţe faţă de cele trei situri Natura 2000:

• 4 km SE faţă de ROSCI0120 – Muntele Tâmpa; • 4,8 km NE faţă de ROSCI0195 – Piatra Mare; • 3,0 km N faţă de ROSCI0207 – Muntele Postăvarul.


Având în vedere că elementele proiectului se vor construi în incinta fabricii de bere, nu se pune problema impactului noului obiectiv asupra diversităţii biologice.

Impactul negativ asupra florei şi faunei locale, manifestat prin distrugerea florei şi prin modificarea habitatelor, a început în urmă cu peste 120 ani, atunci când a fost construită Fabrica de bere Braşov, aflată în prezent în proprietatea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov şi a continuat pe măsura construirii, în zonă, a altor obiective industriale.

Având în vedere că lucrările de demolare/dezafectare, de construcţie şi de construcţie – montaj se vor desfăşura în incinta S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Braşov, zonă în care mediul este antropizat ca urmare a activităţii industriale desfăşurate continuu, de la înfiinţarea fabricii de bere, nu se pune problema impactului proiectului asupra diversităţii biologice.

În plus, trebuie precizat că în vecinătatea amplasamentului Fabricii de bere Braşov nu au fost identificate habitate sensibile sau protejate, acesta fiind situat într-o zonă cu destinaţie mixtă – industrială şi rezidenţială.


Pagina (90)

Se apreciază că activităţile de dezvoltare a capacităţii de producţie a obiectivului nu vor genera modificări semnificative faţă de starea actuală a amplasamentului.

De asemenea, având în vedere distanţele dintre amplasamentul Fabricii de bere şi siturile Natura 2000 şi faptul că perimetrul obiectivului şi natura activităţilor vor rămâne neschimbate, proiectului nu va genera nicio formă de impact asupra acestor arii protejate,

Ca urmare, se apreciază că impactul proiectului asupra faunei şi florei va fi nul, atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de funcţionare.


Perimetrul analizat este în prezent puternic antropizat, fiind un perimetru industrial în care acest tip de activităţi se desfăşoară de peste un secol. Totodată, suprafaţa incintei industriale este acoperită în cea mai mare parte cu construcţii. În zona amplasamentului nu există habitate sau elemente de floră sau faună de interes conservativ. Se consideră că în componenţa structurală a vegetaţiei din zona fabricii de bere nu vor apărea modificări semnificative faţă de starea actuală.

Având în vedere impactul nul al activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat în prezenta lucrare asupra biodiversităţii, nu vor fi necesare măsuri speciale de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.

4.6 PEISAJUL

4.6.1 DATE GENERALE

Proiectului analizat implică realizarea de noi clădiri şi amenajarea incintelor existente, care aparţin societăţii. În incinta societăţii vor rămâne şi vor fi utilizate, în continuare, clădiri în care se desfăşoară diferite faze ale procesului de fabricare a berii sau activităţi conexe.

Incinta societăţii URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov este amplasată în Partea de sud sud-vest a municipiului, la o distanţa de cca. 10 m de cea mai apropiată zonă rezidenţială (riverane străzii Garii Dârste).

Construcţiile din cadrul incintei societăţii vor fi vizibile pe două din laturile acesteia pentru locuitorii zonei rezidenţiale din vecinătate. În ansamblu, peisajul din jurul obiectivului este caracteristic unui peisaj mixt – rezidenţial şi industrial.


Prin măsurile luate de societatea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov privind îmbunătăţirea esteticii clădirilor aflate în proprietatea sa, impactul asupra peisajului industrial este pozitiv.


Măsurile de diminuare vor fi realizate, prin reabilitarea vechilor clădiri, construirea unor incinte noi cu o arhitectură modernă şi cu materiale de construcţie de bună calitate, care conferă


Pagina (91)

calităţi estetice obiectivului. Prin toate aceste măsuri se realizează un impact vizual pozitiv asupra angajaţilor, vizitatorilor şi trecătorilor.

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1 DATE GENERALE

În prezent, societatea URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov este una dintre principalele companii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul municipiului. Fabrica de bere funcţionează din anul 1892, fiind o unitate industrială cu tradiţie, un angajator serios pentru forţa de muncă locală şi un contribuabil la bugetele locale.

Pentru perioada de realizare a proiectului analizat va fi generat un număr semnificativ de locuri de muncă.

Prin zona de amplasare şi prin măsurile luate prin proiect, obiectivul analizat în prezenta lucrare nu va avea impact asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor municipiului Brașov (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, scăderea calităţii hranei).

Realizarea proiectului va crea posibilitatea creşterii substanţiale a producţiei, în condiţiile asigurării unei înalte siguranţe pentru personal şi pentru mediu. Proiectul va reprezenta o investiţie importantă în domeniul industriei alimentare şi al protecţiei mediului.

Prin urmare, proiectul va avea un impact pozitiv asupra dinamicii investiţiilor din municipiul Brașov.


Proiectul va avea un impact pozitiv asupra mediului economic şi social, prin:

• creşterea investiţiilor în municipiul Brașov; • creşterea calităţii vieţii angajaţilor, atât prin crearea unor condiţii bune la locurile de muncă,

cât şi prin certitudinea unor salarii; • creşterea nivelului de calificare a angajaţilor prin crearea posibilităţii de operare a unor

echipamente şi utilaje moderne.


Nu este cazul.

4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Având în vedere că proiectul analizat va fi realizat strict în cadrul incintei industriale actuale a S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov, implementarea acestuia nu va avea un impact negativ asupra patrimoniului istoric şi arheologic.


Pagina (92)

Monumentul istoric „Ansamblul Biserica Sf. Treime – Dârste” aflat în apropierea amplasamentului fabricii de bere nu a fost afectat de funcţionarea acestei fabricii timp de peste 120 ani şi nu va fi afectat nici în viitor.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Referitor la proiectul analizat nu s-a pus problema unor alternative privind amplasamentul, deoarece proiectul constă în dezvoltarea şi modernizarea Fabricii de bere, care vor conduce la creşterea capacităţii de producţie şi a performanţelor de mediu, prezentul proiect realizându-se pe amplasamentul actual al fabricii.

Realizarea investiţiei nu va determina modificarea destinaţiei actuale a terenului –zonă mică producţie, depozite, servicii comerţ şi nici a suprafeţei de teren ocupate de S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov.

Referitor la alternativele privind proiectul, titularul a analizat două variante. Prima alternativă a constat în menţinerea actualelor construcţii, dotări şi echipamente/utilaje aferente activităţilor de fabricare a berii, reprezentând de fapt alternativa „zero”. A doua alternativă, selectată de titular, constă în dezvoltarea în etape a Fabricii de bere.

Prima alternativă ar fi condus la menţinerea situaţiei actuale, cu dificultăţi constructive şi funcţionale privind creşterea capacităţii de producţie.

A doua alternativă prezintă avantaje din punct de vedere tehnologic prin facilitarea desfăşurării corespunzătoare, fără sincope, a fazelor procesului tehnologic.

În ceea ce priveşte alternativele pentru echipamentele, instalaţiile de producţie, precum şi cele pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, acestea au un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă în exploatare, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile din domeniu.

Realizarea noilor investiţii reprezintă modalitatea prin care se va dezvolta capacitatea de producţie, Fabrica de bere Brașov urmând a produce 5.000.000 hl bere/an.

Pornind de la aceste considerente, evaluarea indică faptul că beneficiile proiectului raportat la impactul negativ potenţial (manifestat cu precădere în timpul lucrărilor de şantier) susţin implementarea proiectului de dezvoltare.

6 MONITORIZAREA

Monitorizarea calităţii mediului este o cerinţă legală legată de funcţionarea unei societăţi cu potenţial impact asupra mediului, dar şi o componentă de bază a sistemului de management al mediului.

În prezent, la nivelul fabricii se desfăşoară, pentru activitatea curentă de producţie, un program complex de monitorizare a parametrilor de proces, controlul materiilor şi materialelor şi a calităţii factorilor de mediu, care vizează:

• calitatea emisiilor în aer – analize anuale; • calitatea efluentului uzat – analize lunare;


Pagina (93)

• consumul de energie electrică, gaze naturale, abur şi apă; • verificarea periodică a procesului de ardere, la arzătoarele cazanelor de la centrala termică

pentru obţinerea aburului tehnologic.

Suplimentar sunt păstrate evidenţe privind generarea şi eliminarea deşeurilor.

Programul de monitorizare a factorilor de mediu este inclus în Autorizaţia de mediu nr. 240/15.12.2010.

Implementarea proiectului care face obiectul prezentei documentaţii va implica menţinerea sistemului actual de monitorizare a calităţii factorilor de mediu, aplicat în cadrul societăţii URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov pentru perioada de funcţionare.

7 SITUAŢII DE RISC

Riscuri naturale

Dintre riscurile naturale care caracterizează zona municipiului Brașov şi care pot afecta amplasamentul obiectivul este de menţionat riscul la cutremurele de pământ și riscul la inundații.

Riscul la cutremure

Conform Standardului Român privind macrozonarea seismică a României (STAS 11100/93) oraşul Brașov este amplasat în macrozona cu intensităţi seismice de nivel 7 (exprimată în grade MSK).

Construcţiile şi montarea echipamentelor şi instalaţiilor vor fi realizate în conformitate cu normativele specifice pentru protecţia antiseismică a construcţiilor industriale.

Punctele vulnerabile în caz de cutremur vor fi: posturile de transformare, instalaţia de răcire, centrala termică, incintele de producţie, rezervoarele, estacadele de conducte, zonele de depozitare pe verticală.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a elaborat şi a implementat „Planul de urgenţă incendiu, explozie” care include o secţiune dedicată situaţiilor de dezastru seismic.

Riscul la inundații

Inundațiile sunt determinate de revărsarea cursurilor de apă - Oltul şi afluenţii săi de dreapta (Aita, Baraolt, Vârghiș, Homorod, Felmer, etc.) şi de stânga (Tărlung, Ghimbav, Bârsa, Șercaia, Sebeș) şi de viituri.

În municipiul Brașov au fost identificate trei zone unde există pericolul de inundaţii (Planul de amenajare a teritoriului județului Brașov elaborat de Universitatea de Arhitectura și Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti – Faza 4) după cum urmează: • o zonă cu suprafața de 12 km2 din cartierul Schei; • o zonă cu suprafața de 12 km2 din cartierul Valea Cetăţii; • o zonă cu suprafața de 6,75 km2 cartierul Dârste - Noua - apele de pe versanţii aferenţi

produc inundaţii în cartierul Noua, în zona fostelor uzinele Roman pe strada Carpaţilor şi pe străzile învecinate până la Calea Bucureşti.


Pagina (94)

Pentru eliminarea riscuri au fost executate ample lucrări de regularizare şi îndiguire la o serie de afluenţi ai râului Olt: Ghimbăşel, Vulcăniţa, Hamaradia, Bârsa, Homorodul Mare, Valea Mare, Felmer, etc.

Riscuri antropice

În declaraţia privind „Politica de siguranţă, sănătate şi mediu a Companiei SABMILLER” se specifică distinct că ,,În calitatea sa de participant marcant în industria producătorilor de bere, Ursus Breweries îşi dezvoltă activităţile astfel încât să minimalizeze sau să elimine riscurile şi impactul negativ în ce priveşte protecţia muncii, sănătatea şi protecţia mediului şi să maximizeze toate impactele pozitive care decurg din activitatea noastră”.

Activităţile care se desfășoară pe amplasamentul analizat nu se încadrează în categoria celor cu risc deosebit deși, pentru desfăşurarea activităţii pe amplasamentul fabricii de bere se folosesc o serie de substanţe chimice sau preparate periculoase.

Conceptul tehnic şi echipamentele care sunt și vor fi utilizate aparţin ultimelor generaţii tehnologice, fiind montate în toate fabricile de bere aparținând grupului SABMiller.

S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a evaluat situațiile de risc ce pot sa apară la nivelul societății. Riscurile identificate au fost:

• riscuri de incendiu și explozie; • riscuri de avarie la instalația de răcire; • riscul de deversare a substanțelor chimice în canalizare; • riscuri de natură tehnologică – defecţiuni ale echipamentelor.

Se precizează că, în vederea prevenirii şi intervenţiei în cazuri de poluare generate de situaţii de dezastre naturale sau antropice, societatea URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov a elaborat şi implementat următoarele:

• Sistemul integrat de management al calităţii şi mediului; • Planul de urgenţă incendiu, explozie care include un număr mare de scenarii; • Plan de urgenţă în caz de accident chimic amoniac; • Plan de urgenţă deversări accidentale de substanţe chimice în reţeaua de canalizare; • Plan de prevenire şi combatere a poluării accidentale; • Plan de prevenire şi combatere a incendiilor.

Implementarea proiectului de extindere a capacităţii de producţie va implica actualizarea planurilor de urgenţă existente.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea şi intervenţia în cazuri de urgenţă sunt:

• măsuri pentru protecţia solului şi a subsolului: protejarea suprafeţelor prin betonare, montarea rezervoarelor şi a în cuve de retenţie izolate de mediu, prevederea de tăvi pentru colectarea pierderilor de substanţe chimice, utilizarea de echipamente şi instalaţii construite din materiale adecvate şi protejate corespunzător;

• măsuri pentru prevenirea şi intervenţia în caz de incendiu: − echiparea obiectelor din cadrul obiectivului cu stingătoare; − hidranţi racordaţi la reţeaua de incendiu; − prevederea de distanţe de siguranţă între obiective; − măsuri constructive a obiectivelor pentru prevenirea incendiilor;


Pagina (95)

− legarea tuturor echipamentelor tehnologice la centura de împământare; − utilizarea de cabluri electrice armate, cu întârziere la propagarea flăcării; − măsuri speciale, caracteristice, la montarea utilajelor şi la efectuarea lucrărilor de întreţinere,

revizie şi reparaţie a utilajelor care vehiculează produse inflamabile sau toxice: efectuarea lucrărilor se va efectua numai de către personal atestat, deconectarea utilajelor care lucrează sub tensiune de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, interzicerea circulaţiei autovehiculelor şi a accesului persoanelor neautorizate în zona de lucru, executarea lucrărilor după luarea tuturor măsurilor tehnologice (spălare, suflare, aerisire, verificare concentraţii, etc.) pentru prevenirea formării unei atmosfere explozive, efectuarea unor lucrări de sudură în incintă numai cu luarea tuturor măsurilor de protecţie şi cu permis de lucru cu foc deschis;

− drumuri şi platforme pentru accesul utilajelor şi autospecialelor de intervenţie a pompierilor în interiorul incintei;

• actualizarea „Planului de urgenţă pentru combaterea poluării în caz de dezastru” în funcţie de particularităţile aduse de noua investiţie.

Măsurile de protecţie stabilite în faza de proiectare privind modul de realizare a proiectului, amplasarea, dotarea cu echipamente şi utilaje corespunzătoare, montarea acestora, regulile de operare în instalaţie, măsurile de protecţie contra accidentelor de orice tip, vor determina un risc estimat acceptabil pentru operatori, vizitatori şi mediu.

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Elaboratorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu a întâmpinat dificultăţi în timpul efectuării evaluării.

Volumul informaţiei şi managementul informaţiei disponibile atât la nivelul beneficiarului, cât şi al unităţilor de reglementare deţinătoare a asigurat o bună documentare a echipei de evaluare.

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1 DESCRIEREA PROIECTULUI

În prezent, activitatea de producţie a societăţii URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Brașov se desfăşoară în baza Autorizaţiei de mediu nr. 240 din 15.12.2010. Capacitatea de producţie autorizată este de 297 t/zi.

Obiectul principal de activitate al S.C. URSUS BREWERIES S.A. – Sucursala Brașov este fabricarea berii - cod CAEN 1105, etapele procesului de producţie fiind fierberea, fermentarea, filtrarea, îmbutelierea.

Prin proiectul de dezvoltare etapizată a Fabricii de bere Brașov se urmăreşte creşterea capacităţii de producţie la 5.000.000 hl bere/an.

Creşterea capacităţii de producţie va conduce la creşterea atât a eficienţei utilizării materiilor prime şi materialelor, cât şi a eficienţei energetice a procesului de producţie. Acest proiect se va


Pagina (96)

realiza luând în considerare principalele aspecte legate de protecţia mediului atât în zona de desfăşurare a proiectului, cât şi în zonele limitrofe.

Proiectul implică următoarele faze de dezvoltare a capacităţii de producţie a fabricii, după cum urmează:

• Faza 1 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 1.850.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 532,3 t produs finit/zi prin: − dezafectarea/demolarea clădirii în care sunt amplasate cabinetul medical, cantina şi

locuinţele de intervenţie; − dezafectarea/demolarea parţială a clădirii (23) – corpul de clădire situat în partea sudică a

clădirii; − construirea unui nou buncăr de borhot cu capacitatea de 110 t; − dezafectarea/demolarea buncărelor de borhot existente; − mărirea capacităţii instalaţiei de filtrare de la 200 hl/h la 300 hl/h; − mărirea capacității instalației de tratarea a apei brute pentru obținerea apei de brasaj de la

30 m3/h la 40 m3/h; − mărirea capacităţii instalaţiei de dezaerare a apei la 200 hl/h; − mărirea capacităţii sistemului de colectare şi stocare a kieselguhrului epuizat; − oprirea funcţionării liniei de îmbuteliere în recipiente KEG şi conservarea acestei linii în

vederea reutilizării; − construirea clădirii în care se va monta noua linie de îmbuteliere în recipiente PET în

imediata vecinătate a Secţiei Fierbere și montarea liniei de îmbuteliere în recipiente PET cu capacitatea de 24.000 recipiente PET/h;

− mărirea capacităţii instalaţiei de recuperare, purificare şi stocare a CO2 la 660 kg CO2/h; − modificarea traseelor reţelei de alimentare cu apă și a celei de canalizare; − modificarea traseului subteran al inelului de incendiu şi montarea hidranţilor exteriori; − instalarea unui rezervor metalic suprateran pentru stocarea apei brute cu capacitatea de

600 m3 (300 m3 reprezentând rezerva intangibilă de incendiu) şi realizarea staţiei de pompare a apei brute în partea de vest a centralei termice;

− realizarea unei staţii de transformare şi a unui post de transformare în partea de nord – est a amplasamentului şi montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA;

− reamenajarea zonei de acces din vecinătatea Porţii 1. • Faza 2 – creşterea capacităţii de producţie a fabricii de bere la 2.000.000 hl bere/an, ceea

ce corespunde unei producţii medii zilnice de aproximativ 575,4 t produs finit/zi. Creșterea capacității se va realiza prin: − dezafectarea/demolarea clădirii (6) în care este montată o instalaţie nefuncţională de uscare

a malţului, a clădirii (8) în care este montată o instalaţie funcţională de uscare a malţului şi demolarea parţială a clădirii (7);

− mărirea capacităţii de stocare a mălaiului prin montarea unui nou siloz de stocare mălai cu capacitatea de 100 t în apropierea celui existent;

− construirea clădirii în care se vor stoca materiile prime şi materialele necesare procesului de fierbere în partea de nord a Secţiei Fierbere cu suprafaţa de 220 m2;

− mărirea capacităţii Secţiei Fierbere de la 480 hl must rece/şarjă la 600 hl must rece/şarjă prin creşterea capacităţii morii de măcinare a malţului de la 6,5 t/h la 7,5 t/h, înlocuirea dozatorului şi a cântarului morii, înlocuirea cazanului de plămădire malţ, a cazanului de plămădire cereale nemalţificate, a cazanului de fiert must cu hamei;

− mărirea capacităţii sistemului de transfer al mustului de bere către Secţia Fermentare la o capacitate de 600 hl/h;


Pagina (97)

− dezafectarea/demolarea clădirilor (1), (2) şi (5) în care s-au desfăşurat activităţile de fabricare a malţului;

− montarea a zece vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară;

− montarea unui nou sistem de transfer al berii tinere în tancurile de fermentare secundară (maturare), care va avea capacitatea de 400 hl/h;

− creşterea capacităţii staţiei de tratare a apei brute, capacitatea totală a staţiei de tratare a apei brute va fi de 205 m3/h, din care 75 m3/h apă de proces, 110 m3/h apă service şi 20 m3 apă dedurizată;

− modificarea traseelor reţelei de alimentare cu apă şi a celei de colectare a apelor pluviale; − modificarea traseului subteran al inelului de incendiu şi montarea hidranţilor exteriori; − realizarea unei staţii de transformare şi a unui post de transformare în partea de nord – est a

amplasamentului şi montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA (în cazul în care aceste lucrări nu se vor realiza în Faza 1);

− extinderea clădirii în care funcționează instalației de aer comprimat și instalația de răcire; − mărirea capacităţii instalaţiei de aer comprimat prin montarea unui nou compresor cu

capacitatea de 1.300 m3/h; − instalarea unui al doilea modul de recuperare şi purificare CO2 cu o capacitate de 660 kg/h,

şi montarea unui rezervor de stocare CO2 cu capacitatea de 50 t; − mărirea capacităţii instalaţiei de răcire prin montarea a două compresoare cu capacitatea de

1.500 kW; − mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 2.500 m3/zi; − modificarea traseelor reţelelor de alimentare cu utilităţi (apă de proces, apă dedurizată,

energie electrică, agent frigorific, aer comprimat), precum şi a traseelor de colectare a CO2; − realizarea de noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți

consumatorii după finalizarea investițiilor aferente acestei etape de dezvoltare a capacității de producție.

• Faza 3 - creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 2.600.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 748 t produs finit/zi prin: − creşterea capacităţii sistemului de alimentare cu malţ a silozurilor la 40 t/h. − creșterea numărului de şarje în procesul de fierbere (Linia I Fierbere) 11 șarje/zi prin

creşterea capacităţii de măcinare a malţului prin montarea unei noi mori cu capacitatea de 7,5 t/h, instalarea unui nou cazan de plămădire malţ;

− montarea a patru vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară;

− dezafectarea/demolarea clădirii (12) aferentă instalaţiei nefuncţionale de recuperare, purificare şi stocare CO2, a camerelor de arhivare şi laboratoarelor, a clădirii (19) aferentă instalaţiei de aer comprimat, şi parţială a clădirii (14);

− reamplasarea compresoarelor existente aferente instalaţiei de aer comprimat şi montarea unui nou compresor cu capacitatea de 1.300 m3/h;

− construirea noilor clădiri aferente Secţiei Filtrare, modernizarea Secţiei Filtrare, montarea echipamentelor/utilajelor aferente Secţiei Filtrare;

− instalarea unor noi tancuri tampon pentru berea filtrată, respectiv patru tancuri cu capacitatea de 900 hl şi patru tancuri cu capacitatea de 1.800 hl;

− realizarea unui nou rezervor metalic suprateran pentru stocarea apei brute cu capacitatea de 600 m3 (300 m3 reprezentând rezerva intangibilă de incendiu) în vecinătatea centralei termice;

− modificarea reţelelor de alimentare cu apă şi a inelului de incendiu;


Pagina (98)

− modificarea traseelor reţelelor de alimentare cu utilităţi (apă de proces, apă dedurizată, energie electrică, agent frigorific, aer comprimat), precum şi a traseelor de colectare a CO2.

• Faza 4 - creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 3.500.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.007 t produs finit/zi prin: − mărirea capacităţii de stocare a mălaiului prin montarea unui nou siloz de stocare mălai cu

capacitatea de 100 t în apropierea celui existent; − construirea unei clădiri în care va fi montată noua linie de fierbere cu suprafaţa de 600 m2,

care va fi amplasată în partea de est a Secţiei Fierbere; − instalarea unei noi linii de fierbere cu o capacitate de 600 hl must rece/şarjă (Linia II

Fierbere); − montarea unui nou sistem de transfer al mustului de bere de la cea de-a doua linie de

fierbere către vasele cilindroconice pentru procesul de fermentare primară cu capacitatea de 600 hl/h;

− instalarea a trei rezervoare de stocare a apei de proces (un rezervor de stocare apă caldă cu capacitatea de 2.200 hl, un rezervor de stocare apă răcită cu capacitatea de 2.200 hl şi un rezervor de stocare apă rece cu capacitatea de 2.200 hl) care vor deservi Linia II Fierbere;

− reamplasarea buncărului de borhot montat în Faza 1 şi realizarea unui nou buncăr de stocare a borhotului cu capacitatea de 110 t în partea de nord a Secţiei Fierbere;

− montarea a şapte vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare primară;

− montarea celui de-al doilea sistem de transfer al berii tinere în tancurile de fermentare secundară (maturare), care va avea capacitatea de 400 hl/h;

− montarea a 14 vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de fermentare secundară;

− punerea în funcţiune a instalaţiei de dezaerare a apei de proces cu capacitatea de 200 hl/h; − punerea în funcţiune a liniei existente de îmbuteliere în recipiente KEG; − creşterea capacităţii staţiei de tratare a apei brute cu 42 m3/h (capacitatea totală a staţiei de

tratare a apei brute va fi de 257 m3/h, din care 115 m3/h apă de proces, 110 m3/h apă service şi 32 m3/h apă dedurizată);

− montarea a trei transformatoare cu capacitatea de 2.200 kVA în postul de transformare realizat în Faza 2 şi conectarea acestora la reţeaua internă de alimentare cu energie electrică;

− dezafectarea/demolarea posturilor de transformare existente; − mărirea capacităţii centralei termice, prin montarea unui nou cazan cu capacitatea de 12 t

abur/h și realizarea instalaţiei de colectare condens; − mărirea capacităţii instalaţiei de recuperare, purificare şi stocare prin montarea unei noi

instalaţii cu capacitatea de 660 kg/h şi montarea unui nou rezervor de stocare CO2 cu capacitatea de 50 t;

− mărirea capacităţii instalaţiei de răcire prin extinderea clădirii aferente instalaţiei de răcire cu suprafaţa de 220 m2, montarea unui nou compresor cu capacitatea de 1.500 kW și reamplasarea condensatoarelor cu evaporare forţată necesare pe acoperişul clădirii aferente instalaţiei de răcire;

− dezafectarea/demolarea clădirii (31) aferentă Secţiei Fermentare – fermentare secundară; − construirea clădirii Servicii Generale; − modificarea reţelelor de alimentare cu utilităţi; − mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 3.750 m3/zi;


Pagina (99)

− realizarea de noi estacade de susținere a conductelor pentru transportul utilităților la toți consumatorii după finalizarea investițiilor aferente acestei etape de dezvoltare a capacității de producție.

• Faza 5 - creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 4.100.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.180 t produs finit/zi prin: − montarea a patru vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare primară; − montarea a trei vase cilindroconice verticale cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare secundară; − mărirea capacităţii de stocare a drojdiei epuizate şi a kieselguhrului epuizat; − instalarea a două tancuri tampon pentru berea filtrată cu capacitatea de 1.800 hl; − dezafectarea/demolarea clădirii (13) aferentă depozitării şi livrării şi a clădirii (14) aferente

Secţiei Fermentare (Fermentare primară); − construirea clădirii în care va fi amplasată o noua linie de îmbuteliere a berii în sticlă; − mărirea capacităţii de îmbuteliere prin montarea unei noi linii de îmbuteliere cu o capacitate

de 60.000 sticle/h (Linia de îmbuteliere II); − mărirea capacităţii instalaţiei de răcire prin montarea unui nou compresor cu capacitatea de

1.500 kW și a unui rezervor de stocare a propilenglicolului; − modificarea reţelelor de alimentare cu utilităţi.

• Faza 6 - creşterea capacităţii de producţie a Fabricii de bere Braşov la 5.000.000 hl bere/an, ceea ce corespunde unei producţii medii de aproximativ 1.439 t produs finit/zi prin: − creșterea numărului de șarje, în procesul de fierbere desfășurat în cadrul Liniei II Fierbere,

produse pe zi la 11; − montarea a opt vase cilindroconice cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare primară; − montarea a patru vase cilindroconice cu capacitatea de 3.600 hl pentru procesul de

fermentare secundară; − mărirea capacităţii staţiei de tratare a apei brute, capacitatea finală a stației de tratare a apei

brute va fi de 282 m3/zi din care 140 m3/zi apă de brasaj, 110 m3/zi apă service și 32 m3/zi apă dedurizată;

− mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate la 4.500 m3/zi.

9.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Activităţile de producţie în etapa viitoare se vor desfăşura în următoarele secţii:

• Secţia Fierbere, cu două linii; • Secţia Fermentare; • Secţia Filtrare; • Secţia Îmbuteliere, cu patru linii.

Activităţile conexe desfăşurate pe amplasament vor fi:

• tratarea apei brute în staţia de tratare a apei brute; • producerea aburului tehnologic şi a agentului termic în centrala termică proprie; • producerea aerului comprimat prin intermediul instalaţiei de aer comprimat; • producerea agentului frigorific prin intermediul instalaţiei de răcire; • recuperarea, purificarea şi stocarea dioxidului de carbon; • activităţi de laborator pentru asigurarea calităţii produsului; • operaţii de întreţinere şi reparaţii de natură mecanică;


Pagina (100)

• operaţii de întreţinere şi reparaţii a reţelelor de distribuţie a energiei electrice, a centralelor termice, a instalaţiei de răcire, a instalaţiei de aer comprimat şi a staţiilor de tratare a apei brute;

• epurarea apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere în staţia de epurare locală.

9.3 DEŞEURI

Tipurile şi cantităţile de deşeuri vor fi specifice celor două etape ale investiţiei: etapa de construcţie şi etapa de funcţionare.

În perioada de demolare/construcţie şi de montaj vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

• pământ de excavaţie excedentar; • deşeuri de materiale de construcţie (cărămidă, beton); • deşeuri metalice rezultate din dezafectarea utilajelor (rezervoare, compresoare vase de

fermentare); • deşeuri metalice rezultate de la operaţiile de asamblare a structurilor metalice, precum şi de

la operaţiile de montaj a utilajelor; • alte deşeuri specifice activităţilor de construcţie; • uleiuri uzate; • deşeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare (vopsele, uleiuri),

utilizate în lucrările de construcţii; • deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile igienico – sanitare ale

personalului angajat al Constructorului.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin evacuare la depozitele de deşeuri.

Pe lângă deşeurile rezultate din activităţile de construcţie, datorită funcţionării continue a societăţii, în perioada desfăşurării lucrărilor de construcţie vor fi generate deşeurile specifice acesteia.

Implementarea proiectului nu va conduce la schimbări majore ale sistemului de gestionare a deşeurilor şi nu va necesita măsuri suplimentare de colectare selectivă şi de stocare separată a deşeurilor. Datorită creşterii capacităţii de producţie a fabricii, vor fi generate cantităţi crescute din fiecare categorie de deşeu de producţie.

Din activităţile de producţie desfăşurate în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A: BUCUREŞTI – Sucursala Brașov vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:

• deşeuri tehnologice: − deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton; − deşeuri de ambalaje din material plastic; − kieselguhr epuizat; − deşeuri de ambalaje din lemn; − deşeu de sticlă; − nămol deshidratat rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate; − deşeuri reţinute pe grătarul a staţiei de epurare a apelor uzate; − uleiuri uzate; − deşeuri metalice;

• deşeuri menajere şi deşeuri asimilabil menajere din activităţile personalului de exploatare.


Pagina (101)

Deşeurile generate în cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov vor fi colectate separat, în vederea valorificării interne, prin societăţi de profil sau pentru eliminarea finală în facilităţi conforme cu prevederile legale. Toate deşeurile vor fi colectate controlat, în recipiente tip, confecţionaţi din metal sau din plastic, amplasaţi numai pe platforme betonate şi inscripţionaţi cu tipurile şi codurile deşeurilor stocate, în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002.

9.4 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

9.4.1 APA

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a societăţii se realizează din două surse:

• sursa subterană utilizând reţeaua proprie de foraje, în baza Contractului abonament nr. 249/2003 încheiat cu A.N. „Apele Române” – Direcţia Apelor Olt;

• apă potabilă din reţeaua municipală, în baza Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 485 din 12.01.2012, încheiat cu S.C. Compania Apa S.A. Brașov.

Alimentarea cu apă a fabricii la finalizarea lucrărilor de investiţie prevăzute prin proiect va necesita mărirea debitelor prelevate din reţeaua de alimentare municipală.

Consumul specific de apă va fi de 0,32 hl/hl bere. Toată cantitatea de ape uzate tehnologice şi fecaloid – menajere evacuate în reţeaua municipală de canalizare va fi epurate în staţia de epurare existentă pe amplasament, care va avea o capacitatea de 4.500 m3/zi.

Surse

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul Fabricii de bere Brașov vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

� ape uzate fecaloid – menajere provenite de la grupurile sanitare; � ape uzate tehnologice provenite din procesul tehnologic de producere a berii.

Apele uzate fecaloid – menajere se vor evacua în reţeaua municipală de canalizare după o prealabilă epurare împreună cu apele uzate tehnologice.

Apele uzate tehnologice, vor fi vor fi colectate de reţeaua internă de canalizare şi epurate în staţia de epurare a fabricii.

Apele pluviale vor fi colectate în reţeaua internă şi evacuate în reţeaua de canalizare municipală.

Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare

Realizarea investiţiilor poate avea impact asupra calităţii apei de suprafaţă şi/sau subterane din zona amplasamentului analizat în cazul în care nu se vor respecta prevederile constructive sau operaţionale ale proiectului.


Pagina (102)

Activităţile desfăşurate în cadrul etapei de construcţie vor avea un impact nesemnificativ asupra calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.

În etapa de funcţionare a Fabricii de bere, nu sunt vizate modificări perceptibile ale sistemului de tratare şi evacuare a apelor uzate raportat la situaţia curentă a operării fabricii. Apele uzate tehnologice şi apele uzate fecaloid – menajere epurate vor fi evacuate în comun cu apele pluviale în reţeaua de canalizare municipală prin intermediul reţelei proprii de canalizare.

Pentru diminuarea impactului evacuării apelor uzate tehnologice şi fecaloid – menajere asupra calităţii factorului de mediu apă, acestea sunt epurate într-o instalaţie de epurare locală, care utilizează procedeul de epurare biologică anaerobă combinat cu epurare aerobă. Staţia de epurare a apelor uzate a fost proiectată pentru un debit mediu zilnic de 4.500 m3/zi.

Se estimează că valorile concentraţiilor poluanţilor specifici din apele uzate rezultate în perioada derulării lucrărilor de construcţie şi în perioada de funcţionare se vor încadra în limitele prevăzute în Acordul de preluare nr. 780 din 2012 emis de S.C. Compania Apa S.A. Brașov.

Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă vor consta în:

• măsuri de diminuare a consumului de apă: − monitorizarea strictă a parametrilor de proces pentru fiecare utilaj, în special a temperaturii

de lucru (reducerea pierderilor prin evaporare); − utilizarea apei de răcire de la răcitoarele de must ca apă de plămădire la Secţia Fierbere; − sistem de recuperare a energiei termice: apa fierbinte obţinută se va folosi la preîncălzirea

mustului, iar vaporii condensaţi se vor utiliza la clătirea dintre şarje a cazanului de filtrare; − recuperarea condensului rezultat de la utilajele care utilizează drept agent termic aburul

(cazanele de plămădire, cazanul de fierbere a mustului şi instalaţia de spălare şi igienizare a liniei);

− utilizarea instalaţiilor de spălare şi igienizare a echipamentelor/utilajelor şi a traseelor aferente;

− sistem de răcire în circuit închis a vaselor de fermentare; − sistem de răcire semiînchis a condensatoarelor cu evacuarea apei după verificarea

conductivităţii; − folosirea pasteurizatorului flash la liniile de îmbuteliere care nu necesită aport suplimentar de

apă; nu sunt deversări de apă la canal; − spălarea recipientelor de îmbuteliere prin stropire cu ajutorul unor sistem de duze;

• apele uzate tehnologice şi apele uzate fecaloid – menajere vor fi epurate în comun în staţia de epurare a apelor uzate, care asigură o eficienţă crescută de reducere a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în factorul de mediu apă;

• implementarea unui program de întreţinere preventivă a sistemului de canalizare a apelor uzate fecaloid-menajere şi tehnologice.

9.4.2 AERUL

Surse

Sursele de poluarea a atmosferei caracteristice pentru etapa de efectuare a lucrărilor de construire aferente realizării proiectului analizat vor fi reprezentate de:

• dezafectarea utilajelor/echipamentelor/instalaţiilor din clădirile care urmează a fi demolate;


Pagina (103)

• demolarea clădirilor propuse a fi desfiinţate, inclusiv dezafectarea/demolarea suporturilor utilajelor/echipamentelor şi a fundaţiilor de beton;

• tăierea la cald a unor componente metalice necesar a fi dezafectate; • pregătirea terenului pentru realizarea de noi construcţii/amenajări; • manevrarea materialelor solide generatoare de praf (moloz, pământ, materiale de

construcţie); • sudarea unor componente; • vopsirea unor suprafeţe; • eliminarea deşeurilor de pe amplasament (stocare temporară, încărcare în mijloace de

transport); • traficul intern asociat acestor lucrări, care include: activitatea utilajelor mobile motorizate

necesare pentru efectuarea operaţiilor de demolare/dezafectare şi de construire, transportul materialelor, utilajelor/echipamentelor noi şi al deşeurilor.

Poluanţii posibil a fi emişi în această perioadă vor fi: particule (pulberi totale în suspensie – TSP şi PM10) generate de operaţiile de manevrare a materialelor (inclusiv pământ) şi de sudură, precum şi de traficul intern, mici cantităţi de oxizi de azot şi de ozon generate de operaţiile de sudură, oxizi de carbon, de azot şi de sulf, compuşi organici volatili şi alţi poluanţi specifici generaţi de sursele mobile (utilaje şi vehicule).

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.

Sursele de poluarea a atmosferei caracteristice pentru etapa de funcţionare a Fabricii de bere Brașov vor fi reprezentate de:

• Surse dirijate asociate activităţilor de producţie reprezentate de: − Recepţia, manevrarea internă, pregătirea şi preprocesarea materiilor prime solide – poluant:

particule de provenienţă naturală; − Recepţia şi manevrarea materialelor auxiliare (kieselgur) – poluant: particule; − Plămădirea – poluanţi: COVtot; − Filtrarea plămezii – poluanţi: COVtot; − Fierberea mustului cu hamei – poluanţi: particule, COVtot; − Limpezirea şi răcirea mustului – poluanţi: COVtot; − Filtrare – poluanţi: CO2, COVtot; − Pasteurizarea – poluanţi: COVtot; − Îmbutelierea berii – poluanţi: CO2, COVtot; − Stocarea borhotului – poluanţi: COVtot.

• 3 surse staţionare de ardere (două surse existente şi una nou instalată); • Surse mobile de ardere (mijloace de transport şi utilaje) reprezentate de vehiculele din

dotarea societăţii, de vehiculele utilizate pentru aprovizionarea cu materii prime şi transportul produselor, precum şi de motostivuitoarele pentru manevrarea materiilor prime şi a produselor. Poluanţii conţinuţi în gazele de eşapament sunt reprezentaţi de: oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, compuşi organici volatili şi condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice în cazul motostivuitoarelor), particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).

Instalaţia de răcire reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi aferente procesului de producţie. Instalaţia de răcire utilizează ca agenţi frigorifici amoniac şi propilenglicol, aceasta reprezentând o sursă potenţială de emisie a amoniacului în atmosferă în cazul apariţiei unor neetanşeităţi în sistemul de conducte, flanşe, etc.


Pagina (104)

Vasele de fierbere a mustului de bere cu hamei vor fi dotate cu sisteme de recuperare a căldurii, ale căror procese de condensare contribuie la reducerea emisiilor de compuşi volatili eliberaţi în procesele de fierbere.

Emisiile generate de sursele aferente societăţii după finalizarea lucrărilor de investiţie se vor conforma cu valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare.


Impactul asupra calităţii aerului va fi deosebit de redus atât în etapa de construire, cât şi în etapa de funcţionare a fabricii, ca urmare a măsurilor stricte de diminuare care vor fi implementate.

Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare în etapa de construcţie vor fi atât tehnice, cât şi operaţionale şi vor consta în:

• folosirea de utilaje de construcţie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia în vigoare;

• reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul materialelor;

• stropirea cu apă a pământului excavat şi a deşeurilor de construcţie depozitate temporar în amplasament, în perioadele lipsite de precipitaţii;

• diminuarea la minimum a înălţimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

• utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de construcţie pulverulente în amplasament;

• curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice; • oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate; • oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea

materialelor.

În etapa de funcţionare vor fi implementate o serie de măsuri tehnice şi constructive pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, respectiv, pentru reducerea impactului asupra calităţii aerului ambiental.

Măsurile specifice etapei de funcţionare vor consta din:

• colectarea mecanică şi controlul emisiilor de particule rezultate de la manevrarea materiilor prime solide, prin intermediul unor sisteme de înaltă eficienţă;

• colectarea CO2 rezultat din procesul de fermentare prin intermediul instalaţiei de recuperare a CO2, care va asigura recuperarea întregului volum de gaze aferent capacităţii de producţie extinse a fabricii;

• colectarea controlată a biogazului şi arderea acestuia la centrala termică; • la staţia de epurare – colectarea şi epurarea aerului viciat din bazinul de

egalizare/acidificare şi din bazinul de stocare a nămolului anaerob, prin barbotarea volumului de aer viciat în interiorul bazinului de aerare din treapta aerobă a staţiei de epurare;

• implementarea unui program de verificare şi de întreţinere preventivă a echipamentelor şi instalaţiilor (inclusiv a celor pentru controlul emisiilor) în vederea eliminării posibilelor pierderi accidentale de emisii în atmosferă;


Pagina (105)

• respectarea programului de întreţinere şi de reparaţii la cazanele centralei termice, în conformitate cu instrucţiunile fabricantului;

• controlul permanent al arderii la cazanele centralei termice în scopul evitării creşterii emisiilor de poluanţi (în special particule şi monoxid de carbon).

9.4.3 SOLUL ŞI SUBSOLUL

Surse

Sursele potenţiale de contaminare a solului/subsolului vor fi specifice etapei de construcţie şi etapei de funcţionare a noii fabrici.

Sursele potenţiale de poluare a solului/subsolului specifice etapei de construcţie vor fi:

• activităţi de transport a materialelor necesare construcţiei obiectivului analizat (beton, pietriş, instalaţii, echipamente);

• scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la utilaje sau de la vehicule; • împrăştierea accidentală pe solul neprotejat a substanţelor periculoase (lacuri, vopsele,

adezivi şi soluţiile sterilizante); • depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de materiale din dezafectare şi de construcţie; • depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la operatorii

lucrărilor de construcţie.

Sursele potenţiale de poluare a solului/subsolului specifice etapei de funcţionare vor fi:

• transportul, manevrarea şi stocarea substanţelor chimice (materii prime şi produse); • emisii în atmosferă generate de procesele tehnologice de fabricare a berii şi de traficul de

incintă; • colectarea şi evacuarea apelor uzate şi a celor pluviale; � depozitarea deşeurilor.


Prin implementarea măsurilor de protecţie a calităţii solului şi subsolului prevăzute, nu se vor produce situaţii de poluare a acestor componente de mediu nici în etapa de construcţie, nici în etapa de funcţionare.

Măsurile de diminuare/eliminare a impactului asupra solului/subsolului vor fi:

• Etapa de construcţie: − verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor utilizate; − alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport în staţii de distribuţie şi nu pe

amplasament; − schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament; − impunerea către furnizorii de materiale de construcţie a utilizării de vehicule

corespunzătoare din punct de vedere tehnic; − respectarea de către contractori a instrucţiunilor şi procedurilor privind managementul

substanţelor periculoase, deşeurilor şi intervenţiei în caz de scurgeri sau deversări accidentale şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte;

− depozitarea controlată a materialelor în spaţii special amenajate existente în societate; − depozitarea temporară a deşeurilor de demolare, de construcţie şi de montaj pe platforme

protejate, special amenajate;


Pagina (106)

− depozitarea deşeurilor de tip menajer în pubele prevăzute cu capace, amplasate într-o zonă amenajată corespunzător şi eliminarea periodică a acestora printr-un operator autorizat;

− eliminarea deşeurilor de demolare, de construcţie şi de montaj prin operatori autorizaţi; − supravegherea executării, în condiţii de siguranţă pentru mediu, a operaţiilor de manevrare

a substanţelor cu potenţial periculos (lacuri, vopsele, soluţii sterilizante); − executarea lucrărilor de excavare cu luarea în considerare a traseelor actualelor reţele de

canalizare. • Etapa de funcţionare:

− întreţinerea preventivă a tuturor echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor aferente fabricii de bere;

− desfăşurarea periodică a inspecţiilor conform programelor de inspecţie a stării tehnice a rezervoarelor, cuvelor de retenţie, conductelor pentru transportul substanţelor chimice, ambalajelor în care vor fi depozitate o serie de materii prime, containerelor/recipientelor în care se vor depozita deşeurile tehnologice, programe care vor prevedea îndepărtarea imediată, controlată, a unor eventuale scurgeri/pierderi de substanţe şi anunţarea factorilor responsabili pentru efectuarea remedierilor;

− descărcarea substanţelor chimice din mijloacele de transport şi manevrarea acestora în incinta obiectivului numai pe suprafeţe betonate, în scopul prevenirii oricărei scurgeri accidentale;

− managementul deşeurilor conform cerinţelor legale şi celor mai bune practici, prin: colectarea selectivă a deşeurilor la surse, depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate pe suprafeţe protejate şi eliminarea deşeurilor prin operatori autorizaţi;

− evacuarea apelor uzate tehnologice, după o prealabilă epurare, prin intermediul reţelei interioare de canalizare în reţeaua de canalizare municipală;

− colectarea apelor pluviale de pe toate suprafeţele în reţeaua interioară a fabricii şi evacuarea acestora după o prealabilă preepurare, în reţeaua municipală de canalizare;

− transportul apelor uzate tehnologice şi a apelor pluviale prin reţelele de canalizare construite din materiale rezistente la coroziune, pentru prevenirea pierderilor de ape uzate în sol/subsol;

− întreţinerea preventivă şi inspectarea periodică ale reţelelor interioare de canalizare; − suprafaţa aferentă obiectivului analizat va fi betonată în proporţie de cca. 99 %.

9.4.4 BIODIVERSITATEA

Impactul negativ asupra florei şi faunei locale, manifestat prin distrugerea florei şi prin modificarea habitatelor, a avut loc în urmă cu peste 100 ani, atunci când a fost construită Fabrica de bere Brașov.

Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că elementele proiectului se vor construi în incinta fabricii de bere, nu se pune problema impactului noului obiectiv asupra diversităţii biologice.

9.4.5 PEISAJUL

Construcţiile din cadrul incintei societăţii vor fi vizibile pe două din laturile acesteia pentru locuitorii zonei rezidenţiale din vecinătate. Peisajul din jurul obiectivului este mixt, rezidenţial şi industrial.


Pagina (107)

Prin măsurile luate de societatea S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov privind îmbunătăţirea esteticii clădirilor aflate în proprietatea sa, impactul asupra peisajului industrial este pozitiv.

Măsurile de diminuare vor fi realizate, prin reabilitarea vechilor clădiri, construirea unor incinte noi cu o arhitectură modernă şi cu materiale de construcţie de bună calitate, care conferă calităţi estetice obiectivului. Prin toate aceste măsuri se realizează un impact vizual pozitiv asupra angajaţilor, vizitatorilor şi trecătorilor.

9.4.6 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Realizarea proiectului va crea posibilitatea creşterii substanţiale a producţiei, în condiţiile asigurării unei înalte siguranţe pentru personal şi pentru mediu. Proiectul va reprezenta o investiţie importantă în domeniul industriei alimentare şi al protecţiei mediului.

Prin urmare, proiectul va avea un impact pozitiv asupra dinamicii investiţiilor din municipiul Brașov.

Proiectul va avea un impact pozitiv asupra mediului economic şi social, prin:

• creşterea investiţiilor în municipiul Brașov; • creşterea calităţii vieţii angajaţilor, atât prin crearea unor condiţii bune la locurile de muncă,

cât şi prin certitudinea unor salarii; • creşterea nivelului de calificare a angajaţilor prin crearea posibilităţii de operare a unor

echipamente şi utilaje moderne.

9.4.7 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Având în vedere că proiectul analizat va fi amplasat în cadrul incintei S.C. URSUS BREWERIES S.A. BUCUREŞTI – Sucursala Brașov, implementarea acestuia nu va avea un impact negativ asupra condiţiilor etnice şi culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

WESTAGEM SRL

Studiu de dispersie

a poluanţilor emişi specifici activităţilor

de producere a berii din cadrul

S.C. BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

Beneficiar:

S.C. BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

S.C. WESTAGEM S.R.L. Elaboratori

Dr. Fiz. George Mocioacă

Director General

Dr. Fiz. George Mocioacă

Chim. Alin Deneanu

Ing. Mihai Şuta

Geogr. Alexandra Petre

Geogr. Lavinia Vasile

Studiu de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

Beneficiar: S.C. BREWERIES S.A. – Sucursala Braşov

Contract:

________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________Studiu de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de producere a berii din cadrul S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Brașov

Pag. 3

Cuprins

1 Introducere ............................................................................................................... 4

2 Calitatea aerului în zona analizată ........................................................................... 5

3 Evaluarea impactului asupra calităţii aerului generat exclusiv de funcţionarea S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov ............................................... 7

3.1 Metodologia de abordare .............................................................................. 7

3.2 Modelul matematic de dispersie .................................................................... 9

3.3 Rezultatele modelării ................................................................................... 16

3.4 Concluzii cu privire la impactul asupra calităţii aerului generat de funcţionarea a S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov ..................... 29

Anexe ........................................................................................................................ 31

________________________________________________________________________________________________


Pag. 4

1 Introducere

Protecţia atmosferei este un domeniu prioritar pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. Ca urmare, în contextul unei dezvoltări durabile, există tot mai multe preocupări la nivel mondial pentru păstrarea unui nivel de calitate satisfăcător al aerului înconjurător.

În urma aderării la Uniunea Europeană, România s-a angajat să se conformeze legislaţiei europene şi obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare. Nerespectarea oricărora dintre aceste obligaţii are ca efect declanşarea procedurii de infringement şi aplicarea de sancţiuni în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.

Obligaţiile asumate în domeniul calităţii aerului rezultă ca urmare a implementării şi conformării cerinţelor Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa care are ca principal obiectiv protecţia sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător prin asigurarea unui nivel cât mai bun de calitate a aerului. În România prevederiile acestei directive au fost implementate prin Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Asigurarea calităţii aerului şi monitorizarea indicatorilor de calitate este reglementată în această lege, care prevede realizarea evaluării calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă.

Un avantaj major al utilizării modelării dispersiei în evaluarea calităţii aerului este acela de a îmbunătăţi capabilitatea de a reprezenta spaţial distribuţia concentraţiilor de poluanţi, cu aplicare de la scară regională până la scară locală. Mai mult, modelarea contribuie la stabilirea conformării sau neconformării la obiectivele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare, sprijinind în acelaşi timp la identificarea zonelor care ar putea să conţină arealuri unde valorile limită sunt depăşite.

În acest sens, prezenta lucrare reprezintă un studiu de modelare a dispersiei poluanţilor la scară locală, care se va concentra asupra evaluării impactului asupra calităţii aerului generat de surselor de emisie a poluanţilor atmosferici, aferente S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov, în contextul fondului de poluare existent în zona de amplasament a acestui obiectiv, datorat atât surselor locale de emisie, precum şi transportului poluanţilor la scară regională.

________________________________________________________________________________________________


Pag. 5

2 Calitatea aerului în zona analizată

Obiectivul se situează într-o zonă în care calitatea aerului este afectată de emisiile de poluanți generați de o multitudine de surse de poluare, dintre care cele mai importante sunt:

Sursele din municipiul Braşov în special cele aflate pe platforma industrială de est a oraşului, aparţinând mai multor societăţi, cele mai importatne fiind: SC CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE BRASOV SA, SC ROMRADIATOARE SA, COMPANIA APA, SC IASON SA, SC KRAFT FOODS ROMANIA SA, SC ORGANE DE ASAMBLARE SA, SC TAMIV SA, SC COLGATE SA, SC SEMIFABRICATE SA.

Traficul rutier pe drumurile naţionale (DN1, DN1A) şi judeţene din zonă, generator de emisii de: pulberi, NOx, N2O, CO, COV, SO2, metale grele etc.

Încălzirea rezidenţială în localităţile din zonă (oraşele Braşov şi Săcele), cu emisii de: pulberi, CO, COVnm, SO2, NOx etc.

Pe baza unor studii recente de evaluare a calităţii aerului în această zonă de interes, au fost estimate valorile concentraţiilor de fond ale poluanţilor emişi corespunzătoare efectului poluării generate de sursele amintite mai sus, cumulat cu transportul poluanţilor la scară regională. În tabelul 1-1 sunt prezentate valorile concentraţiilor de fond (interval valoare minimă – valoarea maximă) estimate în zona analizată, atât la nivelul ariei de modelare ce va fi utilizată pentru modelarea dispersiei poluanţilor pentru sursele de emisie ale S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov, cât şi în oraşele Braşov (cartierele Astra, Noua Dârste) şi Săcele.

Tabel 2-1 Concentraţii de fond în arealul amplasamentului obiectivului


Concentraţii Fond: Brasov

cartier Noua Dârste


cartier Astra

Concentraţii Fond:

Săcele

Concentraţii Fond:

areal de

modelare

Unitate de

măsură VL

NO2

1 h 18,64 - 24,85 27,06 - 60,33 17,28 - 20,52 14,84 - 68,81 g/m3 200

an 8,26 - 10,33 11,04 - 21,43 8,13 - 9,01 7,45 - 24,51 g/m3 40

NOx an 11,4 - 14,5 15,55 - 31,15 11,2 - 12,51 10,18 - 35,77 g/m3 30

CO 8 h 1196,5 - 1221,7 1273,92 - 1810,91

61216,64 - 63691,22

1195,55 - 1841,27 g/m3 10000

SO2 1 h 60,4 - 61,22 61,18 - 62,15 23,09 - 23,87 58,83 - 63,9 g/m3 350

________________________________________________________________________________________________


Pag. 6



cartier Noua Dârste


cartier Astra

Concentraţii Fond:

Săcele

Concentraţii Fond:

areal de

modelare

Unitate de

măsură VL

24 h 22,98 - 23,8 23,94 - 25,51 8,97 - 9,11 22,85 - 26,16 g/m3 125

an 8,98 - 9,35 9,55 - 10,08 23,73 - 24,63 8,86 - 10,08 g/m3 20

PM10

24 h 25,12 - 26,64 27,03 - 33,55 0,0297 - 0,0337 23,73 - 35,26 g/m3 50

an 23,81 - 24,96 25,23 - 30,24 1,22 - 1,26 22,86 - 31,54 g/m3 40

HAP an 7,33 - 7,57 7,7 - 8,88 0,4384 - 0,4403 6,86 - 9,2 ng/m3 -

Cd an 0,2035 - 0,2045 0,2049 - 0,2077 0,2022 - 0,2036 0,2006 - 0,2082 ng/m3 5000

Ni an 0,9028 - 0,9114 0,9002 - 1,21 0,9038 - 0,9212 0,8935 - 1,38 ng/m3 20000

As an 0,4379 - 0,439 0,4374 - 0,4788 7,29 - 7,74 0,4372 - 0,5024 ng/m3 6

Pb an 30,01 - 44,24 30,78 - 56,5 25,01 - 26,26 28,77 - 59,51 ng/m3 500

________________________________________________________________________________________________


Pag. 7

3 Evaluarea impactului asupra calităţii aerului generat exclusiv de funcţionarea S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov

3.1 Metodologia de abordare

Evaluarea impactului surselor de emisie a poluanţilor atmosferici, aferente S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov, s-a efectuat prin modelare matematică, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Modelarea matematică a dispersiei poluanţilor s-a efectuat pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, PM10, CO, Pb, Cd, Hg, As, Ni, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), compuşi organici volatili totali (COVtot), Dintre aceştia fac parte atât poluanţi specifici pentru care fabricile de bere au emisii semnificative cât şi toţi ceilalţi poluanţi reglementaţi prin Legea nr.104.

Pentru compuşii organici volatili (COVtot) nu este reglementată o valoare limită sau o valoare ţintă.

Valorile limită şi, după caz, valorile ţintă sau nivelurile critice pentru protecţia receptorilor sensibili prevăzute de Legea n. 104 din 15/06/2011 pentru poluanţii analizaţi sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 3-1 Valori limită pentru calitatea aerului ambiental - µg/m3

Poluant Valori limită (VL)

Timp de mediere

Număr de depăşiri permise

Limită pentru protecţia (receptor)

Anul intrării în vigoare a

VL UE

NO2 200 1 oră 18 ori/an Populaţie 2010


SO2 350 1 oră 24 ori/an Populaţie 2007

125 24 ore 3 ori/an Populaţie 2007

PM10 50 24 ore 35 ori/an Populaţie 2007


________________________________________________________________________________________________


Pag. 8

CO 10,000

Valoarea maximă zilnică a

mediilor pe 8 ore

Nu este cazul Populaţie 2007

Benzen 5 1 an Nu este cazul Populaţie 2010

Pb 0,5 1 an Nu este cazul Populaţie 2007

Tabel 3-2 Niveluri critice pentru protecţia vegetaţiei - µg/m3

Poluant Nivel critic

NOx 30

SO2 20

Tabel 3-3 Valori ţintă pentru calitatea aerului ambiental - ng/m3

Poluant Valoare ţintă (VT)

Arsen 6

Cadmiu 5

Nichel 20

Calculele de dispersie au fost realizate în două scenarii ce se referă la:

Scenariu 1 – asociat cu situaţia existentă şi fazele 1, 2 şi 3 de dezvoltare a capacităţii de producţie: funcționarea celor trei cazane de abur existente, cu capacităţile de 14 t/h, 12 t/h şi 2,6 t/h;

Scenariu 2 – asociat cu fazele 4, 5 şi 6 de dezvoltare a capacităţii de producţie: trei cazane de abur, dintre care două cazane existente, cu capacităţile de 14 t/h şi de 12 t/h şi un cazan nou cu capacitatea de 12 t/h,

Calculele de dispersie au inclus toate sursele de emisie (atât cele dirijate cât şi cele nedirijate, staționare sau fixe) asociate diverselor procese tehnologice prezentate în capitolele anterioare.

Sursele de emisii dirijate au fost modelate ca surse punctuale, iar sursele de emisii nedirijate – ca surse de suprafaţă.

________________________________________________________________________________________________


Pag. 9

3.2 Modelul matematic de dispersie

Pentru modelarea dispersiei poluanţilor generaţi de funcţionarea exclusivă a S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov a fost utilizat modelul AERMOD, descris mai jos.

3.2.1 AERMOD - scurtă descriere a modelului

AERMOD este un model de pană staţionară de tip Gaussian, aplicabil atât zonelor rurale, cât şi urbane, pe teren plat sau complex, pentru emisii la suprafaţă sau la înălţime şi pentru surse multiple, de toate categoriile: punctuale, de suprafaţă şi de volum.

AERMOD (Modelul Reglementar AMS-EPA) a fost elaborat de AERMIC (Comitetul AMS-EPA de Îmbunătăţire a Modelelor Reglementare), un grup de lucru format din oameni de ştiinţă ai AMS (Societatea Americană de Meteorologie) și U.S. EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului a Statelor Unite), înfiinţat în 1991, cu scopul de a dezvolta un model de ultimă oră pentru aplicaţii reglementare, capabil să ia în considerare, de exemplu, noile concepte cu privire la stratul limită planetar, interacţiunea penei de poluant cu terenul, emisii de suprafaţă, efectul de clădire, dispersia în condiţii urbane, urmărindu-se şi ca modelul:

să ofere estimări rezonabile ale concentraţiilor de poluanţi într-o varietate de condiţii, cu minimum de discontinuităţi;

să fie “user-friendly”, având un necesar rezonabil de date de intrare şi resurse ale sistemului de calcul;

să surprindă procesele fizice esenţiale, păstrându-şi totuşi, totodată, simplitatea;

să integreze cu uşurinţă modificări datorate evoluţiei în timp a ştiinţei.

Astfel, în AERMOD au fost implementaţi algoritmi noi sau îmbunătăţiţi pentru:

dispersia atât în stratul limită convectiv, cât şi cel stabil;

supraînălţarea şi portanţa penei de poluant;

penetrarea stratului de inversiune de la înălţime;

calculul profilelor verticale de vânt, turbulenţă şi temperatură;

stratul limită urban, nocturn;

tratarea receptorilor pe orice tip de teren, de la suprafaţă până deasupra penei de poluant;

tratarea efectelor de clădire;

________________________________________________________________________________________________


Pag. 10

o abordare îmbunătăţită a caracterizării parametrilor fundamentali ai stratului limită,

De-a lungul timpului, modelului i-au fost aduse îmbunătăţiri, cum ar implementarea proceselor de depunere umedă şi uscată, pentru gaze şi pentru particule.

Sistemul de modelare AERMOD constă în modelul de dispersie propriu-zis AERMOD şi două preprocesoare: preprocesorul meteorologic AERMET, care pune la dispoziţie modelului de dispersie informaţiile meteorologice de care are nevoie pentru a caracteriza stratul limită planetar şi preprocesorul de teren AERMAP, care caracterizează terenul şi generează grile de receptori pentru modelul de dispersie.

Preprocesorul meteorologic (AERMET)

Scopul principal al AERMET este să calculeze parametrii stratului limită pe care îi foloseşte AERMOD. În plus, AERMOD preia toate observaţiile meteorologice făcute de AERMET.

Ca date de intrare, AERMET necesită observaţii meteorologice standard: viteza vântului, direcţia vântului, temperatura şi acoperirea cu nori, precum şi caracteristici ale suprafeţei: albedoul, rugozitatea şi raportul Bowen. Pe baza lor, AERMET calculează parametrii stratului limită: viteza de fricţiune, lungimea Monin-Obukhov, scara vitezei convective, scara temperaturii potenţiale, înălţimea de amestec şi fluxul de căldură sensibilă. Aceşti parametri sunt transmişi interfeţei interne AERMOD, unde sunt folosite relaţii de similitudine pentru a calcula profile verticale pentru: viteza vântului, turbulenţa laterală şi verticală, temperatura potenţială şi gradientul temperaturii potenţiale.

Preprocesorul de teren (AERMAP)

AERMAP utilizează date de teren în grilă (obţinute din modele digitale altimetrice) pentru a calcula o înălţime reprezentativă de influenţă a terenului, numită şi scara înălţimii terenului. Aceasta este definită pentru locaţia fiecărui receptor şi pe baza ei se calculează înălţimea de divizare a profilului de curgere. Cu AERMAP se creează şi grilele de receptori. Pentru fiecare receptor, AERMAP transmite către AERMOD: locaţia receptorului, înălţimea sa deasupra nivelului mediu al mării şi scara înălţimii terenului specifică receptorului respectiv.

Modelul de dispersie (AERMOD)

________________________________________________________________________________________________


Pag. 11

AERMOD este un model de pană staţionară, în sensul că presupune că valorile concentraţiilor la toate distanţele faţă de surse, corespunzătoare unei ore modelate, sunt determinate pe baza valorilor variabilelor meteorologice mediate pe ora respectivă.

Estimarea concentraţiilor de poluanţi

În stratul limită stabil, distribuţia concentraţiilor este considerată gaussiană atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. În stratul limită convectiv, distribuţia în plan orizontal este considerată gaussiană, iar distribuţia verticală este descrisă cu o funcţie de densitate de probabilitate bi-gaussiană. Acest comportament al distribuţiei concentraţiilor în stratul limită convectiv a fost demonstrat de Willis şi Deardorff (1981) şi de Briggs (1993). În plus, în cadrul stratului limită convectiv, AERMOD ia în calcul aşa-numita "pană ascensională", prin care, o parte a masei unei pene generate de o sursă se ridică şi rămâne în apropierea părţii superioare a stratului limită, înainte de a se amesteca în stratul convectiv limită. AERMOD urmăreşte, de asemenea, orice pană care penetrează în stratul stabil înalt, permiţându-i apoi să reintre în stratul limită când şi dacă este cazul. AERMOD tratează şi cazul special al „sursei injectate”, când înălţimea de emisie este mai mare decât înălţimea de amestec; pana de poluant rezultată este modelată ca în condiţii stabile, dar considerând şi influenţa turbulenţei şi vânturilor din stratul de amestec. Deci, AERMOD simulează 5 tipuri de pană de poluant, în funcţie de stabilitatea atmosferică şi de poziţia în stratul limită sau deasupra acestuia: directă, indirectă, penetrată, injectată şi stabilă.

AERMOD ia în considerare fenomenul de şerpuire laterală a penei de poluant, datorat vârtejurilor turbulente de frecvenţă joasă, nedifuzive, interpolând între două concentraţii limită: limita penei coerente (care presupune că direcţia vântului este distribuită aproximativ după o direcţie bine definită a vântului mediu, cu variaţii datorate doar turbulenţei laterale) şi limita penei aleatoare (care presupune o probabilitate egală pentru orice direcţie a vântului).

În zonele urbane, AERMOD ia în considerare natura dispersivă a stratului limită de tip convectiv care se formează în condiţii de noapte, mărind valoarea turbulenţei faţă de cea care este aşteptată în zonele adiacente, rurale, cu strat limită stabil. Turbulenţa crescută este rezultatul fluxului de căldură urban şi al stratului de amestec asociat, estimate din diferenţa de temperatură între mediul urban şi cel rural, după modelul sugerat de Oke (1978; 1982).

Terenul

________________________________________________________________________________________________


Pag. 12

AERMOD încorporează, printr-o abordare nouă şi simplă, conceptele actuale privind curgerea şi dispersia în terenuri complexe. În cazurile în care acest lucru este necesar, pana este modelată cu o traiectorie care are impact cu terenul şi/sau cu o traiectorie care urmăreşte topografia terenului. Această abordare a fost concepută ca fiind reală din punct de vedere fizic, simplu de implementat, evitând necesitatea de a distinge între topografii simple, medii şi complexe, aşa cum o cer reglementările în vigoare. Astfel, AERMOD elimină necesitatea de a defini regimuri de topografie complexă; toate tipurile de terenuri sunt tratate într-o manieră unitară, continuă şi simplă, păstrând în acelaşi timp conceptul divizării profilului de curgere (Snyder, et al., 1985) în condiţii de stratificare stabilă.

Estimarea coeficienţilor de dispersie

Deviaţiile totale standard ale distribuţiilor laterale şi verticale ale concentraţiilor sunt o combinaţie între dispersia datorată turbulenţei ambientale şi dispersia indusă de portanţa penei (precum şi turbulenţa indusă de clădiri, dar care este luată în considerare printr-o abordare separată).

AERMOD ia în considerare variaţia dispersiei datorate turbulenţei ambientale cu înălţimea, prin folosirea unor „parametri efectivi”, AERMOD tratează dispersia verticală datorată turbulenţei ambientale ca pe o combinaţie între o abordare specifică la suprafaţă şi o abordare mai tradiţională la înălţime, după Taylor (1921). În apropierea suprafeţei, este folosită o relaţie empirică pentru coeficientul de dispersie laterală pe baza setului de date Prairie Grass. Dispersia datorată portanţei penei este considerată direct proporţională cu supraînălţarea.

Efectele dispersiei datorate turbulenţei ambientale şi cele ale dispersiei induse de portanţa penei sunt presupuse a fi independente.

Supraînălţarea penei de poluant

În stratul limită convectiv, supraînălţarea penei pentru sursa directă este dată de suprapunerea efectelor de impuls al sursei şi de portanţă (Briggs, 1984). Pentru pana indirectă este folosită o metodă modificată, pentru simularea fumigaţiei adăugându-se o supraînălţare virtuală.

Pentru stratul limită stabil este folosită formularea lui Weil (1988), modificată printr-o abordare iterativă, similară cu cea a lui Perry et al., (1989), pentru a lua în considerare scăderea portanţei penei odată cu creşterea temperaturii potenţiale, pe măsură ce pana se înalţă într-o atmosferă cu gradient de temperatură potenţială pozitiv. De asemenea, sunt introduse relaţii noi pentru

________________________________________________________________________________________________


Pag. 13

calculul supraînălţării în condiţii neutre (după Weil, 1985) sau de calm (Morton et al., 1956; Briggs, 1969).

Efectul de clădire

Pentru estimarea creşterii dispersiei penei de poluant şi a reducerii supraînălţării acesteia datorită influenţei clădirilor, AERMOD utilizează algoritmii PRIME (Plume Rise Model Enhancements). În PRIME, lângă clădiri, pana este împărţită într-o regiune de cavitate, în care are loc o recirculare şi o regiune cu dispersie crescută, în funcţie de masa penei care interceptează marginile cavităţii.

Dispersia în zona cavităţii se bazează pe geometria clădirii şi se estimează pe baza unei funcţii de densitate de probabilitate. Este presupusă o amestecare uniformă pe verticală. Dincolo de graniţa regiunii de cavitate, masa penei care iese din aceasta este combinată cu masa care nu a fost capturată în cavitate şi dispersată cu o rată mai mare, în funcţie de locaţia sursei, înălţimea de emisie şi geometria clădirii, folosind un model de difuzivitate a vârtejului turbulent (Weil, 1996).

Supraînălţarea penei în cazul surselor influenţate de clădiri este estimată prin utilizarea unui model numeric ce include efectele devierii liniilor de curent lângă clădire, forfecării pe verticală datorate vitezei vântului, diluţiei crescute din cauza turbulenţei şi deficitului de viteză.

Reacţiile chimice

Este utilizată o schemă chimică foarte simplă, ce ia în considerare doar 2 reacţii:

22 22 NOONO , formarea NO2 înăuntrul coşului;

223 ONOONO , oxidarea NO de către ozonul ambiental,

Ca valori ale concentraţiilor de fond, sunt necesare doar cele pentru ozon.

Depunerile

AERMOD are implementaţi algoritmi de calcul al depunerilor umede şi uscate, atât pentru particule, cât şi pentru gaze.

Fluxul de depunere uscată este calculat ca produsul dintre concentraţie şi o viteză de depunere, oră de oră şi însumat pentru a se obţine fluxul total, pentru o perioadă de timp specificată de utilizator. Vitezele de depunere uscată sunt

________________________________________________________________________________________________


Pag. 14

simulate printr-o schemă de rezistenţă, pentru particule fiind determinate şi pe baza distribuţiei dimensiunilor dominante ale acestora.

Fluxul de depunere umedă pentru particule este produsul dintre concentraţia medie în coloana de aer a particulelor, coeficientul de spălare a particulelor şi rata de precipitaţii. Pentru gaze, fluxul de depunere umedă se obţine prin înmulţirea concentraţiei poluantului în faza lichidă, masei moleculare a poluantului şi ratei de precipitaţii.

Depunerea poluanţilor conduce la îndepărtarea de masă din pana de poluant, ceea ce reduce concentraţia la nivelul solului şi fluxurile de depunere pe măsură ce pana se deplasează. Acest consum este implementat în AERMOD prin metoda simplă de consum al sursei (Chamberlain, 1953). Această metodă calculează un factor de consum al sursei, care este înmulţit cu concentraţia şi/sau fluxul de depunere neconsumat(ă), pentru a se obţine consumul.

Caracterizarea surselor

Sursele de emisie pot fi introduse în AERMOD ca surse punctuale, de suprafaţă sau de volum. Sursele punctuale necesită ca date de intrare: locaţia sursei, elevaţia, înălţimea sursei, diametrul interior la vârf, rata de emisie, temperatura şi viteza gazelor la evacuarea în atmosferă. Pentru sursele de suprafaţă şi de volum sunt necesare locaţia, înălţimea de elevaţie (opţional), înălţimea de emisie şi rata de emisie. În plus, sursele volumice necesită şi specificarea dimensiunilor iniţiale ale penei de poluant (laterală şi verticală). Sursele de suprafaţă pot fi introduse ca cercuri sau ca poligoane cu până la 20 de laturi.

Datele de intrare

Datele de intrare pentru modelul de dispersie AERMOD sunt reprezentate de:

date meteorologice orare: parametrii stratului limită (viteza de fricţiune, lungimea Monin-Obukhov, scara vitezei convective, scara temperaturii potenţiale, înălţimea de amestec şi fluxul de căldură sensibilă), puşi la dispoziţie de AERMET;

date de teren: grila cu scara înălţimii terenului, furnizată de AERMAP; date legate de utilizarea terenurilor şi de tipul de acoperire a terenului, în funcţie de anotimp (pentru calculul depunerilor);

date legate de reţeaua de receptori: coordonatele geografice şi înălţimea deasupra nivelului mediu al mării pentru fiecare receptor, transmise de AERMAP în reţele rectangulare şi/sau sferice şi/sau pentru receptori singulari;

________________________________________________________________________________________________


Pag. 15

date legate de sursele de emisie: parametrii fizici ai surselor (coordonatele geografice, elevaţia, înălţimea de emisie, pentru sursele punctuale şi diametrul interior la vârf);

date de emisie: rata de emisie pentru fiecare poluant, pentru sursele punctuale şi temperatura şi viteza gazelor la evacuarea în atmosferă, iar pentru sursele volumice dimensiunile iniţiale ale penei;

factori de variaţie temporală (orară) a emisiilor;

concentraţii de fond;

date legate de clădirile care influenţează dispersia: coordonatele geografice ale colţurilor clădirilor şi înălţimea acestora.

Calculele de dispersie au fost efectuate pe o grilă de receptori cu dimensiunile 10 km x 10 km şi pasul de 250 m, cu centrul în interiorul perimetrului S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Brasov,

Datele de ieşire

Datele de ieşire sunt reprezentate de câmpurile de concentraţii în nodurile reţelei de receptori definite. AERMOD calculează, pentru fiecare receptor, concentraţii maxime, medii, percentile, valorile ce depăşesc un anumit prag etc., pe diverse perioade de mediere: oră, zi, lună, an, multianuală etc.

Datele meteorologice

Datele meteororologice folosite pentru rularea preprocesorului meteorologic AERMET au constat în datele de suprafaţă şi de profil extrase din datele de ieşire generate prin rularea în mod „downscaling” a unui model meteorologic dinamic la mezoscară – TAPM.

TAPM (The Air Pollution Model) este un model combinat meteorologie - dispersie dezvoltat de CSIRO (Australia).

Componenta meteorologică a TAPM este un model de prognoză, incompresibil, non-hidrostatic, de ecuaţie primitivă rezolvată în coordonate care urmăresc topografia.

Modelul rezolvă ecuaţiile impulsului pentru componentele orizontale ale vântului, ecuaţia de continuitate incompresibilă din care derivă viteza verticală şi ecuaţiile scalare pentru temperatura virtuală potenţială şi umiditatea specifică a vaporilor de apă, a apei din nori şi a apei din precipitaţii.

________________________________________________________________________________________________


Pag. 16

Soluţia pentru câmpul de vânt, temperatură virtuală potenţială şi umiditatea specifică, este secvenţial asimilată prin valorile sinoptice ale acestor mărimi furnizate în baza de date a modelului.

Datele meteorologice utilizate de TAPM ca date de intrare pentru model sunt furnizate de un model de analiză la scară sinoptică (LAPS – Limited Area Prediction System) şi constau din date modelate la intervale de şase ore într-o reţea geografica – longitudine/latitudine cu rezoluţie de 0,75 grade (aproximativ 75 km) ce acoperă Emisfera Nordică.

Datele de teren sunt furnizate de US Geological Survey, Earth Resources Observation Systems (EROS), Data Centre Distributed Active Archive Centre (EDC DAAC), cu o rezoluţie latitudine de 30 secunde (aproximativ 1 km).

US Geological Survey furnizează de asemenea cu aceeaşi rezoluţie şi datele de utilizarea terenului.

Datele necesare pentru rularea preprocesorului meteorologic AERMET au fost extrase în punctul central al grilei de calcul asociată modelului AERMOD. În acest sens a fost dezvoltată o aplicaţie externă care interfaţează modelul TAPM cu preprocesorul meteorologic AERMET.

3.3 Rezultatele modelării

Rezultatele modelării sunt prezentate grafic sub forma hărţilor de dispersie, care prezintă curbele de izoconcentraţii pentru toţi poluanţii pentru care s-a realizat modelarea dispersiei, pentru toate intervalele de mediere relevante, suprapuse peste harta geografică a zonei. Hărţile de dispersie corespunzătoare impactului tuturor surselor de emisie de pe amplasament sunt prezentate în Anexele 1 şi 2 ale raportului, Figurile 1-16, pentru fiecare scenariu în parte.

Pentru evidenţierea impactului maxim al funcţionării exclusive obiectivului asupra receptorilor sensibili, în tabelele următoare sunt prezentate, în sinteză, valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi, obţinute prin modelare, în zonele locuite aferente municipiului Braşov şi localităţilor aflate în interiorul unui domeniu spaţial cu latura de 10 km şi centrul în interiorul perimetrului S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Brașov. Pentru fiecare poluant şi interval de mediere relevant este prezentată valoarea maximă a concentraţiei din interiorul zonelor locuite la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi, separat în tabelul 2-20, valoarea maximă înregistrată.

Valorile concentraţiilor sunt comparate cu valorile limită, valorile ţintă sau, după caz, nivelurile critice stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului

________________________________________________________________________________________________


Pag. 17

înconjurător. Fiecare tabel conţine, pentru fiecare caz, şi procentul din valoarea limită / valoarea ţintă etc. reprezentat de valoarea maximă a concentraţiei.

Tabel 3-4 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime orare de NO2 obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat

Scenariu de modelare Denumire

UAT/cartier Concentraţia

maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită

Unitatea de măsură

Scenariu 1

Brașov cartier Astra 3,16 1,58

200 µg/m³

Brașov cartier Noua Dârste 83,04 41,52

Săcele 23,89 11,94

Scenariu 2



Săcele 28,79 14,40

Tabel 3-5 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de NO2 obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită


Scenariu 1


40 µg/m³


Săcele 0,629 1,572

Scenariu 2



Săcele 0,792 1,980

________________________________________________________________________________________________


Pag. 18

Tabel 3-6 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de NOx obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Nivel critic


Scenariu 1


30 µg/m³


Săcele 0,943 3,145

Scenariu 2



Săcele 1,188 3,960

Tabel 3-7 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime orare de SO2 obţinute prin modelare modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoare limită


Scenariu 1


350 µg/m³


Săcele 0,167 0,048

Scenariu 2



Săcele 0,215 0,061

________________________________________________________________________________________________


Pag. 19

Tabel 3-8 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime zilnice de SO2 obţinute prin modelare modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoare limită


Scenariu 1


125 µg/m³


Săcele 0,031 0,025

Scenariu 2



Săcele 0,041 0,033

Tabel 3-9 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de SO2 obţinute prin modelare modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Nivel critic


Scenariu 1


20 µg/m³


Săcele 0,005 0,027

Scenariu 2



Săcele 0,007 0,035

________________________________________________________________________________________________


Pag. 20

Tabel 3-10 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime pe 8 ore de CO obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită


Scenariu 1


10 000 µg/m³


Săcele 4,940 0,049

Scenariu 2



Săcele 7,154 0,072

Tabel 3-11 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime zilnice de PM10 obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită


Scenariu 1


50 µg/m³


Săcele 0,087 0,174

Scenariu 2



Săcele 0,102 0,204

________________________________________________________________________________________________


Pag. 21

Tabel 3-12 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de PM10 obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită


Scenariu 1


40 µg/m³


Săcele 0,033 0,083

Scenariu 2



Săcele 0,039 0,097

Tabel 3-13 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de Pb obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea limită


Scenariu 1


500 ng/m³


Săcele 0,0036 0,0007

Scenariu 2



Săcele 0,0049 0,0010

________________________________________________________________________________________________


Pag. 22

Tabel 3-14 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de As obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea ţintă


Scenariu 1


6 ng/m³


Săcele 0,00144 0,024

Scenariu 2



Săcele 0,002 0,033

Tabel 3-15 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de Cd obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea ţintă


Scenariu 1


5 ng/m³


Săcele 0,008 0,158

Scenariu 2



Săcele 0,011 0,216

________________________________________________________________________________________________


Pag. 23

Tabel 3-16 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de Ni obţinute modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



maximă Procent din

valoarea limită

Valoarea ţintă


Scenariu 1


20 ng/m³


Săcele 0,015 0,076

Scenariu 2



Săcele 0,021 0,103

Tabel 3-17 Valorile maxime ale concentraţiilor maxime orare de COVtot obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat

Scenariu de modelare

Denumire UAT/cartier

Concentraţia maximă


Scenariu 1

Brașov cartier Astra 9,389

µg/m³

Brașov cartier Noua Dârste 264,194

Săcele 84,240

Scenariu 2



Săcele 84,977

________________________________________________________________________________________________


Pag. 24

Tabel 3-18 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de COVtot obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat





Scenariu 1


µg/m³


Săcele 0,412

Scenariu 2



Săcele 0,427

Tabel 3-19 Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de HAP-uri obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat





Scenariu 1


ng/m³


Săcele 0,0058

Scenariu 2



Săcele 0,0077

________________________________________________________________________________________________


Pag. 25

Tabel 3-20 Valorile maxime absolute ale concentraţiilor obţinute prin modelare în arealul analizat



Scenariul 1


Scenariul 2

Unitate de

măsură VL Observaţii

NO2

1 h 133,70 159,97 g/m3 200 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

an 15,11 17,56 g/m3 40 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

NOx an 22,66 26,35 g/m3 30 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

CO 8 h 30,15 43,30 g/m3 10000 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

SO2




PM10



HAP an 0,1141 0,1419 ng/m3 - în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

Cd an 0,1297 0,1729 ng/m3 5000 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

Ni an 0,2488 0,3312 ng/m3 20000 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

As an 0,0235 0,0313 ng/m3 6 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

Pb an 0,0587 0,0784 ng/m3 500 în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

COVtot 1 h 698,91 699,63 g/m3 - în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

COVtot an 12,61 12,83 g/m3 - în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia

________________________________________________________________________________________________


Pag. 26

Pe lângă impactul individual asupra calităţii aerului al fiecărui poluant studiat, emis de sursele asociate funcţionării obiectivului, au fost analizate şi efectele sinergice asupra calităţii aerului ale poluanţilor studiaţi, conform metodologiei de calcul prezentate în STAS 12574/1987 „Aer în zone protejate. Condiţii de calitate”.

Astfel, efectul sinergic într-un anumit receptor, pentru 2 poluanţi analizaţi, pe o perioadă de timp corespunzătoare unui anumit interval de mediere, este definit ca fiind egal cu:

2

2

1

1

VL

C

VL

C , unde:

C1 = concentraţia poluantului 1 în receptorul considerat, pe perioada de timp considerată;

C2 = concentraţia poluantului 2 în receptorul considerat, pe perioada de timp considerată;

VL1 = valoarea limită legală pentru concentraţia poluantului 1, pentru intervalul de mediere considerat;

VL2 = valoarea limită legală pentru concentraţia poluantului 2, pentru intervalul de mediere considerat,

Valoarea maximă admisă pentru acest indicator este 1.

A fost analizat efectul sinergic pentru următoarele grupe de poluanţi şi intervale de mediere:

NO2 şi SO2: 1 an;

NO2 şi SO2: 1 oră;

PM10 şi SO2: 1 an;

PM10 şi SO2: 24 ore;

NO2 şi PM10: 1 an;

Pentru fiecare dintre aceste grupe a fost determinată valoarea efectului sinergic, dată de concentraţiile maxime ale poluanţilor, obţinute prin modelare în interiorul zonelor locuite din arealul studiat. Această valoare a fost comparată, în fiecare caz, cu valoarea maximă admisă de 1. Rezultatele sunt prezentate în tabelele de mai jos:

________________________________________________________________________________________________


Pag. 27

Tabel 3-21 Efectul sinergic al poluanţilor NO2 şi SO2 pentru intervalul de mediere de 1 an în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat

Scenariu de modelare Denumire UAT/cartier Valoarea efectului

sinergic Observaţii

Scenariu 1

Brașov cartier Astra 0,0005 < 1

Brașov cartier Noua Dârste 0,0475 < 1

Săcele 0,0160 < 1

Scenariu 2



Săcele 0,0202 < 1

Tabel 3-22 Efectul sinergic al poluanţilor NO2 şi SO2 pentru intervalul de mediere de 1 oră în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



Scenariu 1



Săcele 0,1196 < 1

Scenariu 2



Săcele 0,1441 < 1

________________________________________________________________________________________________


Pag. 28

Tabel 3-23 Efectul sinergic al poluanţilor PM10 şi SO2 pentru intervalul de mediere de 1 an în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



Scenariu 1



Săcele 0,0011 < 1

Scenariu 2



Săcele 0,0013 < 1

Tabel 3-24 Efectul sinergic al poluanţilor PM10 şi SO2 pentru intervalul de mediere de 24 ore în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat



Scenariu 1



Săcele 0,0003 < 1

Scenariu 2



Săcele 0,0005 < 1

________________________________________________________________________________________________


Pag. 29

Tabel 3-25 Efectul sinergic al poluanţilor NO2 şi PM10 pentru intervalul de mediere de 1 an în interiorul zonelor locuite din unităţile administrativ-teritoriale aflate în arealul analizat,



Scenariu 1



Săcele 0,0010 < 1

Scenariu 2



Săcele 0,0012 < 1

3.4 Concluzii cu privire la impactul asupra calităţii aerului generat de funcţionarea a S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov

În urma analizei rezultatelor modelării matematice a impactului generat de funcţionarea individuală a obiectivului se pot desprinde următoarele concluzii:

Pentru compuşii organici volatili :

Cele mai mari valori ale concentraţiilor se ating în interiorul perimetrului obiectivului şi în imediata vecinătate, în partea de NE și de E a acestuia, în funcţie de timpul de mediere al acestora (699,63 µg/m³ pentru concentraţia maximă orară şi 12,83 µg/m³ pentru concentraţia medie anuală).

Dintre zonele locuite aflate în zona analizată, cele mai mari valori ale concentraţiilor orare se ating în cartierul Noua Dârste din Braşov, fiind de maxim 266 µg/m³.

Concentraţiile medii anuale, în zonele locuite, au valori subunitare în cartierul Astra din Braşov şi în oraşul Săcele, iar în cartierul Noua Dârste din Braşov valorile maxime ce se ating sunt de 2 µg/m³.

Menţionăm că nu există obiective/indicatori de calitate în legislaţia naţională care să impună limitarea concentraţiilor de COVnm sub anumite valori.

________________________________________________________________________________________________


Pag. 30

Pentru oxizi de azot Ariile de impact maxim sunt situate în interiorul amplasamentului

obiectivului precum şi în imediata vecinătate a acestuia, în sectoarele de NE sau de E, în funcţie de intervalul de mediere (159,97 µg/m³ pentru concentraţia maximă orară de NO2, 17,56 µg/m³ pentru concentraţia medie anuală de NO2, şi respectiv 26,35 µg/m³ pentru concentraţia medie anuală de NOx).

Valorile maxime ale concentraţiilor anuale estimate în zonele locuite se situează mult sub valorile limită (NO2), respectiv nivelurile critice (NOx) impuse prin Legea nr. 104/2011.

Valorile maxime orare ale concentraţiilor de dioxid de azot, estimate în zonele locuite, se ating în cartierul Noua Dârste din Braşov (maxim 95,04 µg/m³) şi în oraşul Săcele, ponderea lor din valoarea limită (în procente), impusă prin Legea nr. 104/2011, fiind de 47,52 % în cartierul Noua Dârste din Braşov şi respectiv 14,40 % în oraşul Săcele. Aceste valori se ating pentru Scenariul 2 (asociat cu fazele 4, 5 şi 6 de dezvoltare a capacităţii de producţie).

Pentru ceilalţi poluanţi:

Ariile de impact maxim sunt situate în interiorul amplasamentului obiectivului, precum şi în imediata vecinătate a acestuia, în sectoarele NE sau E, în funcţie de intervalul de mediere.

În zonele locuite (Braşov - cartierele Noua Dârste şi Astra, oraşul Săcele) valorile maxime ale concentraţiilor estimate se situează, pentru toţi poluanţii analizaţi şi pentru toate intervalele de mediere relevante, mult sub valorile limită, valorile ţintă, respectiv nivelurile critice impuse prin Legea nr. 104/2011.

Efectul sinergic al poluanţilor: Efectul sinergic asupra calităţii aerului înconjurător al emisiilor surselor

aparţinând S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Braşov, determinat conform STAS 12574/1987 „Aer în zone protejate. Condiţii de calitate”, se află sub valoarea maximă admisă, pentru toate grupele de poluanţi şi intervale de mediere.

Putem concluziona că funcţionarea individuală a obiectivului nu va genera un impact major asupra calităţii aerului în nici una dintre fazele de extindere şi dezvoltare a capacităţii de producţie sau post-extindere.

În cazul impactului cumulat (obiectiv + fond local de poluare) se poate concluziona, că în ambele scenarii de modelare, în zonele locuite din Braşov (cartierele Noua Dârste şi Astra) şi din oraşul Săcele valorile maxime ale concentraţiilor totale se vor situa, pentru toţi poluanţii analizaţi şi pentru toate intervalele de mediere relevante, sub valorile limită, valorile ţintă, respectiv nivelurile critice impuse prin Legea nr. 104/2011.

_______________________________________________________________________________________________


ANEXA 1

Distribuţiile spaţiale ale concentraţiilor poluanţilor pentru impactul exclusiv al tuturor surselor de emisie de pe

amplasamentul

S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Brașov

Scenariul 1

_______________________________________________________________________________________________


ANEXA 2

Distribuţiile spaţiale ale concentraţiilor poluanţilor pentru impactul exclusiv al tuturor surselor de emisie de pe

amplasamentul

S.C. URSUS BREWERIES S.A. - Sucursala Brașov

Scenariul 2

ANALIZA COMPARATIV Ă DINTRE ... - ursus-breweries.ro · analiza comparativ Ă dintre activitatea...

Documents

Transcript of ANALIZA COMPARATIV Ă DINTRE ... - ursus-breweries.ro · analiza comparativ Ă dintre activitatea...