ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Facultatea “Business si Administrarea afacerilor”

Specialitatea: “Turism si servicii hoteliere”

Portofoliu “ Managmentul riscurilor in afaceri”

“Analiza: Intreprinderii Moldcell ”

Pregatit de catre: Grupa T-294

Coordonator: Vornovitchi Diana

1

Chisinau 2011

Cuprins:

1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza

ramurei pe indicatori, dinamica indicatorilor.

2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.

3. Identifica riscurile si electele acestora.

4. Descrierea metodelor de reducere a

riscurilor.

5.Analiza concurentilor.

6.Descrierea (elaborarea) sistemului de

gestiune a riscurilor la intreprindere.

2

1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza ramurei pe indicatori, dinamica indicatorilor.

Despre companie

Moldcell şi-a început activitatea în Moldova în aprilie 2000. Prin intermediul

companiei Moldcell, Fintur marchează una din reuşitele sale de pătrundere

pe piaţa Europei de Est. Acţionarii Moldcell sunt: MolFintur SRL cu 1% acţiuni

şi Fintur Holdings BV cu 99 % de acţiuni.

Moldcell – operator dinamic în domeniul telefoniei GSM, are drept scop

satisfacerea consumatorilor săi oferindu-le produse şi servicii de calitate

înaltă. 

Infrastructura, tehnologiile avansate, precum şi înaltul profesionalism al

angajaţilor noştri ne permit să oferim produse şi servicii potrivite

necesităţilor fiecărui abonat. 

Aria de acoperire a companiei Moldcell la 1 mai 2011 cuprinde 97,35 la sută

din teritoriul şi 96,81 la sută din populaţia Republicii Moldova.

Moldcell a fost primul operator în Moldova care a început să ofere servicii

precum mesaje scurte (SMS), Roaming pentru pachetele preplătite, taxarea

la secundă, WAP/Internet Access, GPRS şi EDGE, ceea ce presupune o

abordare inovativă în favoarea utilizatorilor GSM. 

Infrastructura şi echipamentul high tech, personalul calificat, experienţa şi

suportul acţionarilor contribuie la aceea ca Moldcell să ofere servicii

calitative corespunzătoare fiecărui segment de piaţă.

Moldcell îşi deserveşte clienţii prin intermediul unor vaste puncte de vânzări

pe întreg teritoriul republicii.

3

Date statistice in evolutiili anuale ale pieţei serviciilor de comunicaţii :

 Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei

 Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri

 Evoluţia numărului de utilizatori, mii

 Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori

 Evoluţia ARPU, lei/lună

 Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii

 Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet 

Fig. nr. 1. Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei

Fig. nr. 2. Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri

4

Fig. nr. 3. Evoluţia numărului de utilizatori, mii

Fig. nr. 4. Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori

5

Fig. nr. 5. Evoluţia ARPU, lei/lună

 

Fig. nr. 6. Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii

6

Fig. nr. 7. Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet*

Principiile noastre

Viziunea Moldcell 

Moldcell este o companie care oferă servicii de standard internaţional, lider în industria în care

activează. 

Misiunea Moldcell 

A oferi soluţii de comunicare simple, inteligente şi atractive prin standarde

înalte de deservire a clienţilor şi a consolida brandul, în scopul adăugării

valorii maxime tuturor parţilor cointeresate.. 

7

Codul de etică şi conduită

1. Noi tindem să avem BUNI angajaţi şi BUNI manageri având standarde

etice înalte. 

2. Noi acţionăm cu bună credinţă în modalitatea de gestionare a afacerilor.

3. Noi suntem integri.

4. Noi avem încredere şi respect fată de noi înşine.

5. Noi acţionăm în perspectiva succesului de lungă durată.

6. Noi suntem conştienţi de responsabilitatea noastră faţă de societate.

Etica BUNĂ este pentru noi o cerinţă în procesul de gestionare a afacerii.

Aceasta este modalitatea prin care se decide dacă acţiunile se desfăşoară în

direcţia corectă sau greşită. Noi înţelegem că, comportamentul şi atitudinea

etică constituie valori fundamentale în dorinţa noastră spre o companie

BUNĂ. Standardele etice BUNE şi urmărirea continuă a comportamentului de

afaceri reprezintă calea spre stabilitate. Am creat acest Cod de Etică şi

Conduită a Fintur Holding drept un document care va servi acestui scop. Noi

avem încrederea că toţi îl vor citi, îl vor înţelege corect şi îl vor aplica în

viaţă.

Companiile BUNE sunt construite graţie angajaţilor BUNI. Noi avem drept

scop să fim BUNI în toate acţiunile noastre. Conducerea Fintur speră că noi

vom conduce grupul de companii Fintur să ajungă la poziţia de furnizor de

vârf în domeniul serviciilor de telecomunicaţii pe pieţele existente din

Eurasia prin intermediul principiilor BUNE, Valorilor şi Standardelor etice,

considerându-le cele mai importante priorităţi ale noastre.

Priorităţi cheie Moldcell 1. Orientare către clientul intern şi extern;2. Activitate, eficienţă şi fezabilitate;3. Prezenţă absolută, calitate şi servicii;4. Simplitate, comunicare eficientă;5. Companie cu o bună reputaţie.

8

Responsabilitate Socială

Moldcell a intrat pe piaţa din Moldova în 2000, devenind unul din jucătorii ei

de frunte, influenţând pozitiv dezvoltarea infrastructurii informaţionale a

ţării, impulsionând lansarea unor domenii de afaceri conexe

telecomunicaţiilor, aducând contribuţii substanţiale la bugetul de stat,

abordând cu responsabilitate fenomenele sociale cu care se confruntă

populaţia ţării, susţinând patrimoniul şi valorile noastre culturale....

“A FI ÎN FRUNTE” înseamnă pentru noi RESPONSABILITATE în faţa clienţilor,

acţionarilor, partenerilor şi comunităţii în care activăm.

Telecomunicaţiile joacă un rol determinant în evoluţia economiei unei ţări

prin facilitarea accesului populaţiei la informaţie, reducerea costurilor,

sporirea eficienţei comunicării. Iar evoluţia economiei aduce progresul

întregii societăţi.  

Credem în valorile dezvoltării durabile a afacerii, bazate pe etică şi

transparenţă, credem că putem contribui la crearea unei lumi cu oportunităţi

mai bune. De aceea, am integrat valorile RSC (de Responsabilitate Socială

Corporativă) în strategia noastră de dezvoltare şi activitate. Credem că doar

respectarea şi promovarea unei afaceri corecte va duce la prosperarea

sectorului şi ţării în care activăm.  

Utilizăm tehnologiile în serviciul comunităţii, iniţiem parteneriate sociale în

domenii-cheie (educaţie şi sănătate), susţinem cultura şi arta locală, avem o

clară poziţie pro-ecologică.

Din anul 2006, facem parte din Reţeaua Pactului Global în Moldova, cea mai

largă iniţiativă de responsabilitate socială corporativă din lume lansată şi

promovată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite.   

Astăzi, dorim să comunicăm rezultatele pe care le-am obţinut şi să

convingem cât mai mulţi membri ai comunităţii de afaceri din Moldova să ni

se alăture.

9

2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.

Puncte tari Puncte slabe

1.Asigurarea cunostintelor si abilitatilor profesionale, de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea activitatii. 2.Asigurarea unor competenţeprofesionale inalte tuturor angajatilorin vederea realizarii sarcinilor siresponsabilitatilor aferente posturilor de munca pe care le ocupa.3.Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul de crestere si dezvoltare.4.Amplasarea excelenta a intreprinderii.5.Un manager performant.6.Capacitatea oferirii de servicii inalte.7.Publicitate efectiva.8.Existenta unei lupte concurentiale.9.Avantaje la ofertele propuse.

1.Lipsa bazei tehnico-materiala pentru instruirea si dezvoltarea profesionala a personalului in cadrul intreprinderii.2.Intirzierea efectuarii unor cercetari pe piata3.Lipsa unor planuri de dezvoltare manageriala a angajatilor care ocupa posturile-cheie in cadrul intreprinderii.4.Strategii slabe.5.Cheltuieli inalte la producerea unor noi produse pe piata.

Opurtunitati Pericole/Amenintari

1.Cresterea nivelului de pregatire profesionala.2.Asigurarea competitivitatii intreprinderii in raport cu intreprinderile concurente.3.Sporirea valorii capitalului uman si a celui intelectual al intreprinderii.4.Facilitati fiscale.5.Cucerirea unei noi pieti de desfacere.6.Atragerea celor mai buni angajati c rezultat al oferirii posibilitatii de crestere profesionala si de imbogatire a cunostintelor profisionale.7.Implementarea mai rapida a tehnologiilor noi care apar in procesele de productie ale intreprinderi.8.Posibilitatea realizarii obligatiunilor organizationale fata de clienti.9.Diversificarea gamei de produse si servicii.

1.Dificultati in elaborarea si implementarea strategiilor si politicilor de instruire si dezvoltare profesionala a personalului.2.Stagnare economica.3.Nedorinta angajatilor de a participa la diferite programe de instruire si dezvoltare profesionala.4.Rezistenta la mobilitatea mediului.5.Cresterea pretului la servicii.6.Puterea de cumparare a consumatorului este scazuta.7.Patrunderea pe piata a unui concurent puternic.

10

3. Identifica riscurile si electele acestora.

Identificarea riscurilor Efectele acestora

1.Imbolnavirea personalului(a unei functii de baza).

2.Disfunctie in baza tehnico-materiala.

3.Promovarea de catre concurenti a tehnicii mai performante.

4.Marketingul slab a firmei.

5.Lispa de resurse financiare pentru inovatii noi.

6.Cresterea preturilor.

7.Aparitia pe piata a unor concurenti

1.Scade eficienta si capacitatea oferirii servicilor.

2.Reduce capacitatea serviciilor sau informatiilor care trebuie oferite in permanenta clientilor.

3.Pierderea potentialilor clienti.

4.Pierdera imaginii companiei, scaderea vinzarilor.

5.Dificultati in elaborarea sau implementarea unor tehnologii sau servicii.

6.Scade vinzarea unor servicii.

7.Scade profitul intreprinderii,si apare nevoia de a crea un produs nou.

11

4. Descrierea metodelor de reducere a riscurilor.

Oportunitatea adoptării oricărei oricărei decizii manageriale, în natura

căreia iniţial persistă un anumit grad de risc, poate fi argumentată numai

prin analiza si evaluarea ei. Pentru a conduce eficient cu firma nu este

suficient de a şti tipul de risc care poate influenţa activitatea antreprenorială,

este necesar de asemenea de a calcula mărimea lui, adică de a evalua

consecinţele care pot apărea în rezultatul influenţei acestuia.

Sunt 2 metode de avaluare a riscurilor:

1.Metoda calitativa

2.Metoda cantitativa

1. Metoda analizei calitative a riscului.

Acesta metoda presupune evidentierea surselor de formare a riscului,

etapelor si lucrarilor la indeplinirea carora apare riscul.

Această metodă de analiză are loc prin intermediul următoarelor etape:

În prima etapă are loc compararea rezultatelor pozitive aşteptate ca catre

companie în urma alegerii direcţiei de activitate antreprenorială cu

consecinţele posibile rezultate din această alegere. Ele pot fi împărţite după

analogia pierderilor (financiare, materiale, de timp, sociale).

(exemplu: in cazul in care compania propune un nou produs pe piata este

un avantaj ce va creste nivelul financiar, insa poate sa aiba pierderi in cazul

cind produsul nu a facut fata asteptarilor)

A doua etapă constă în determinarea influenţei deciziilor, care sunt primite la

etapa elaborării strategiei, asupra intereselor companiei.Cu alte cuvinte e

necesar de efectuat o analiză complexă a influenţei deciziilor primite de

companie asupra comportamentului altor firme. În procesul realizării acestei

etape se evidenţiază acele firme, cărora realizarea unui tip de risc îi va fi

spre binele ei.

(exemplu: tinind cont de faptul ca compania se ocupa cu reteaua de

comunicare,si se considera ca este o retea ce are unde nocive ce se reflecta

asupra oragismului uman.Ia poate ridica profiturile companiilor postale,in asa

12

mod ajutind oamenii sa se indeparteze de laturile negative pe care le

desfasoara compania noastra).

2. Metoda analizei cantitative a riscului.

Reprezintă una din componentele de bază ale procesului de gestiune

eficientă a companiei. Evaluarea cantitativă a riscului contribuie la mărirea

posibilităţilor de alegere a direcţiei concrete de activitate reieşind din

priorităţile proprii ale firmei. Acesta analiza determina probabilitatea

matematica a aparitiei riscurilor identificate, suma pierderilor…

In mod general, metodele cantitative de evaluare a riscurilor pot fi

prezentate astfel:

Metoda statistica

Metoda oportuntatii cheltuielilor

Metode expert de evaluare

Metoda analitica

Metoda valorii asteptate

Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala

1. Metoda statistică de evaluare a riscului

Această metodă se utilizează în cazurile când firma dispune de un volum suficient

de informaţie statistico-analitică pe elementele analizate necesare pentru n

perioade de timp. Conform teoriei lui Puason al repartizării probabilităţilor la o

analiză mai mare a unor evenimente întâmplătoare se evidenţiază o repetare a lor

cu o anumită frecvenţă. Această proprietate a mărimilor întâmplătoare este foarte

importantă pentru teoria riscului din punct de vedere al posibilităţilor de prognozare

a probabilităţilor de realizare a anumitor tipuri de risc, de a le da o evaluare

cantitativă.

2. Metoda oportunităţii cheltuielilor

Această metodă este orientată spre evidenţierea principalelor zone potenţiale de

risc din punct de vedere al cheltuielilor realizate de firmă pentru desfăşurarea

activităâii, găsindu-se astfel aşa numitele „locuri înguste” în activitate firmei cu

referire la riscul pe care le pot genera aceste cheltuieli , pentru a le înlătura.

13

3. Metoda expert de evaluare a riscului

Aceasta metoda poartă mai mult un caracter subiectiv în comparaţie cu celelalte

metode, deoarece experţii care se ocupă de evaluarea riscului îşi expun opiniile şi

viziunile sale pur subiective atât asupra situaţiei anterioare (trecute) cât şi asupra

perspectivei de dezvoltare a ei.

Cel mai des această metodă se foloseşte când pentru aplicarea altor metode nu

există o bază informaţională completă sau în situaţii excepţionale care nu au

analogii, neavându-se posibilităţi de analiză a indicatorilor anteriori.

4. Metoda analitică de evaluare a riscului

Se efectuează prin realizarea următoarelor etape:

I. Pregătirea pentru prelucrarea analitică a informaţiei care poate fi efectuată prin

următorii paşi:

1) determinarea parametrului cheie faţă de care se efectuează analiza timpului

concret de activitate antreprenorială (ex., volumul vânzărilor, volumul

profitului, rentabilitatea etc.);

2) selectarea factorilor care influenţează asupra activităţii firmei şi asupra

parametrului cheie (ex., nivelul inflaţiei, stabilitatea politică, gradul de

respectare a obligaţiilor contractului de furnizorii firmei etc.);

3) calculul valorilor parametrilor cheie la toate etapele procesului de producţie

(cercetare, implementare în producere, producerea, declin).

Formulând în aşa mod consecutivitatea cheltuielilor şi profiturilor se poate de

determinat nu numai eficienţa totală a domeniului cercetat de activitate a

firmei ci şi de a evidenţia importanţa parametrului la fiecare dintre etapele de

cercetare.

II. Se construiesc diagramele dependenţei indicatorilor rezultativi aleşi de mărimile

datelor iniţiale. Comparând între ele diagramele primite, permit evidenţierea

indicatorilor de bază care cel mai tare influenţează asupra activităţii

antreprenoriale desfăşurate de întreprindere.

III. Se determină valorilor critice ale parametrilor de bază. Cel mai uşor în acest caz

poate fi calculat punctul critic al producerii sau zona fără pierderi care ne indică

volumul minim al vânzărilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor firmei.

IV. Se analizează căile posibile de ridicare a eficienţei şi stabilităţii activităţii firmei

şi respectiv căile de reducere a riscului. Acest lucru se face în baza analizei ci

comparării rezultatelor obţinute ale parametrilor de bază.

14

5. Metoda valorii asteptate

Este metoda de evaluare cantitativa a expunerii la risc frecvent,se utilizeaza in

cazul managementului pe programe si proiecte.Ia poate fi definita ca drept

modalitate de combinare a probabilitatii si impactului operatiunea de

multiplicare.Aceasta este o metoda neutra,fiindca acorda aceiasi importanta atat

probabilitatii,cit si impactului la evaluarea expunerii la risc.

6. Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala

sunt:

1. In anumite situatii, marimea riscului este determinate drept raportul dintre

probabilitatea succesului si nivelul consecintelor nefavorabile, care pot

aparea in realizarea unui anumite activitati, a unui proiect sau a unei actiuni.

2. Uneori antreprenorii determina nivelul riscului cs produs dintre marimea

pierderii asteptate si probabilitatea ei de realizare.

3. Determinarea riscului economic, din punct de vedere al succesului economic

si ethnic, se realizeaza prin metoda Americana de evaluare a inovatiilor

tehnice.Partea cea mai importanta a acestei metode consta in tendinta de a

nclude in evaluare caracterul probabilistic al rezultatului in conditii de

incertitudine,toate cheltuielile si veniturile asteptate.

Insa putem define deasemenea si metode de reducere a riscurilor

are pot aparea la o intreprindere:

1.Diversificarea- costa in raportarea eforturilor si a investitiilor capitale intre

diferite tipuri de activitate legate reciproc.Poate avea 2 forme:

Diversificarea de concentrare- completarea sortimentului productiei cu

produse omogene celor deja delor fabricate.

Diversificare pe orizontala- completarea sortimentului cu produse

neomogene celor fabricate,dar care au cerere pe piata.

2.Transmiterea riscurilor- este metoda de redecere a riscului ,la care

antreprenorul poate recurge in urmatoarele cazuri:

Cind pentru parte ace transmite pierderile sunt abusive decit pentru

parte ace-l primeste

Cind partea ce primeste riscul dispune de metode mi eficiente de

evaluare si gestiune.

15

Transmiterea riscului se efctueaza prin intermediul contractului,astfel

deosebim urmatoarele tipuri de contracte infunctie de risc:

Contracte de pastrarea si transportare a incarcaturilor

Contracte de vinxare ,deservire si furnizare

Contract de chezasie

Accord factoring

5.Analiza concurentilor.Potrivit rapoartelor statistice prezentate de operatorii de telefonie mobile:

trendul de creştere al pieţei a fost determinat de majorarea vânzărilor

înregistrate de companiile ORANGE Moldova şi MOLDCELL. Vânzările

ORANGE Moldova au crescut cu 19,19% şi au ajuns la 1 mld. 190,4 mil., iar

ale MOLDCELL – cu 21,26% şi au însumat 387,5 mil. lei. Totodată, vânzările

serviciilor de telefonie mobilă efectuate de compania MOLDTELECOM s-au

redus cu 12,9% şi au alcătuit 46,6 mil. lei. Urmare a acestor evoluţii, venitul

mediu lunar per utilizator al ORANGE Moldova s-a majorat cu 4,3% şi a

constituit 109,47 lei,  cel al MOLDCELL – cu 4,9% şi a alcătuit 76,76 lei, iar

venitul MOLDTELECOM s-a micşorat cu 23% şi a însumat 78,11 lei.  

În perioada de raport, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a

crescut cu 6,8% şi a ajuns la 2 mil. 855,3 mii, iar rata de penetrare a acestor

servicii, raportată la o sută de locuitori ai republicii, s-a majorat cu 2 puncte

procentuale şi a atins pragul de 80,1%. ORANGE Moldova a conectat la

reţeaua sa 32,4 mii de utilizatori noi, iar MOLDCELL – 52,6 mii. Numărul

clienţilor MOLDTELECOM s-a redus cu 2,7 mii şi a ajuns la 1 iulie 2010 la 98,3

mii. La această dată ORANGE Moldova avea 1 mil. 858,4 mii de utilizatori, iar

MOLDCELL – 898,6 mii.  

În primul semestru al anului 2010 , pe piaţa de telefonie mobilă au activat

trei operatori: SA „Orange – Moldova”,  SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”,

sub marca comercială „UNITE”. Cea mai mare cotă de piaţă – de 72,5% -

este deţinută de compania ORANGE Moldova. Companiile MOLDCELL şi

MOLDTELECOM deţin cote de piaţă estimate la 24,8% şi , respectiv, 2,7%.

Cel de-al patrulea operator de telefonie mobilă - „Eventis Mobile” SRL – nu

16

activează de la începutul anului curent pe motiv că a intrat în proces de

insolvabilitate.  

Concurentii

Criteriu de clasificare a companiilor

Dupa

personal

Dupa

volumul

vinzarilor

Dupa aria

de

cuprinder

e

Dupa

pozitia

pe

piata

Dupa

imaginea

intreprinder

ii

1.Moldcell 4 4 5 4 5

2.Orange 5 5 5 5 5

3.Moldteleco

m

3 3 4 2 4

Total: Moldcell a acumulat 22 de puncte

Orange-25 puncte

Moldtelecom-16 puncte

Concluzie: Dupa efectuaria tabelului,putem observa ca fiecare

dintre companii are plusurile si minusurile lor pe piata, insa liderul

este Compania Orange fiind si prima intreprindere care a iesit pe

piata,deoarece are diverse oferte si produse.Insa celelalte

companii au alte oferte,personal mai redus si o cota pe piata mai

mica si din cauza aceasta eficacitatea companiei este mai

scazuta.

17

6.Descrierea (elaborarea) sistemului de gestiune a riscurilor la intreprindere.

Gestionarea riscurilor înseamnă identificarea şi evaluarea riscurilor, precum

şi stabilirea modului de a reacţiona în faţa riscurilor, adică de a pune în operă

mijloace de control intern care să le atenueze posibilitatea de aparitie sau

consecinţele pe care le-ar produce în cazul în care s-ar materializa.

Insa in Compania Moldcell, resursele de gestionarea riscurilor sunt limitate,

iar numărul riscurilor creşte odată cu complexitatea organizaţiei şi a

activităţilor desfăşurate pentru atingerea obiectivelor. Ca prin urmare, este

necesar ca compania să urmărească un răspuns optim la risc, într-o anumită

ordine de priorităţi (profilul riscurilor) care rezultă din evaluarea riscurilor.

Deasemenea trebuie să se ia măsurile necesare (să se operaţionalizeze un

sistem de control intern) gestionării riscurilor până la un nivel considerat

acceptabil. Acest nivel este numit toleranţă la risc.

În plan general, răspunsul la risc poate fi de următorul tip:

acceptarea riscului;

monitorizarea riscului;

evitarea riscului;

transferarea (externalizarea) riscului;

atenuarea riscului.

Compania Moldcell îşi desfăşoară activitatea într-un mediu care influenţează

riscurile, dar care creează, în acelaşi timp, un context ce fixează limitele în

cadrul cărora riscurile trebuie gestionate. Mai mult decât atât, fiecare

organizaţie are parteneri pe care mizează în demersul de atingere a

obiectivelor. Din această cauză, un proces eficace de gestiune a riscurilor

trebuie să ia în considerare priorităţile stabilite de parteneri în gestionarea

riscurilor. Prin urmare, mediul în care subzistă organizaţia nu este neutru. În

teoria şi practica consacrata riscurilor se vorbeşte chiar de organizaţia

extinsă (la nivelul mediului cu care interacţionează).

18

Gestionarea riscurilor trebuie subordonată obiectivelor care formează un

sistem integrat, coerent şi convergent către obiectivele generale, astfel încât

nivelele de activitate să se susţină reciproc.

Această abordare permite organizaţiei să definească şi să implementeze o

strategie de gestionare a riscurilor care porneşte de la vârf şi este integrată

în activităţile şi operaţiile de rutină ale organizaţiei. Punerea în practică a

strategiei trebuie integrată sistemelor de activitate ale organizaţiei, pentru a

se asigura că gestionarea riscurilor este o parte integrantă a modului în care

este condusă organizaţia. Personalul de conducere, indiferent de nivelul

ierarhic pe care se află, trebuie să-şi formeze abilităţile necesare gestionării

pe principii de eficienţă a riscurilor. Mai mult decât atât, personalul, în

ansamblul său, trebuie să conştientizeze importanţa pe care gestionarea

riscurilor o are în atingerea propriilor obiective.

19