Analiza Calitatii Senzoriale a Iaurtului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERŢ

Studente:

BUCUREŞTI 2009

CUPRINS

1

1. Introducere........................................................................................3

2. Caracterizarea generală a iaurtului...................................................4

2.1. Clasificarea iaurtului.................................................................5

2.2. Caracteristicile de calitate.........................................................7

3. Selectarea şi descrierea caracteristicilor senzoriale ale iaurtului......8

3.1. Alegerea mărcilor Danone şi Tnuva........................................9

3.2. Selectarea celor mai reprezentative 5 caracteristici senzoriale în vederea stabilirii analizei................................................................................12

3.3. Observaţiile personale ale fiecărui membru al echipei despre iaurt şi descrierea pe baza observaţiilor personale a fiecărei caracteristici senzoriale pentru fiecare marcă aleasă................................................................13

4. Analiza calităţii senzoriale a iaurtului prin metoda punctajului......14

4.1. Fişele individuale de analiză sezorială de către fiecare membru al echipei pentru fiecare marcă...........................................................................14

4.2. Completarea fişei centralizatoare de analiză senzorială de către fiecare echipă pentru fiecare marcă....................................................................18

5. Concluzii...........................................................................................20

6. Bibliografie.......................................................................................21

1. Introducere2

În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus

de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul,

intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului,

acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare

la menţinerea sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care

fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit.

Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat unul

din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale

benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil

ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie

completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.

Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era

binecunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază.

Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede

cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.

Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi

este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la

începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor. Secolul XX

l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

3

1. Caracterizarea generală a iaurtului

Iaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaţa produselor

lactate proaspete, ritmul de creştere anual fiind de peste 20%. În ultimii 18 ani, evoluţia

acestui segment a fost spectaculoasă. El este considerat alimentul sănătos din familia

lactatelor. Piaţa iaurtului şi a produselor lactate se află în plin proces evolutiv; această

tendinţă se manifestă şi în privinţa calităţii produselor şi în privinţa îmbogăţirii cu noi

sortimente. Majoritatea producătorilor regionali susţin că, în ciuda greutăţilor financiare cu

care se confruntă consumatorii, oferta nu poate acoperi cererea; pe de altă parte consumul

anual de iaurt şi lactate pe cap de locuitor este evaluat la jumătatea celui înregistrat în

majoritatea ţărilor Europei Centrale.

Iaurtul se prepară din lapte de vacă, capră, bivoliţă sau oaie, în care sunt încorporaţi

cei doi fermenţi Streptococcus Thermophilus şi Thermobacterium Bulgaricus care vor

transforma, fiecare separat, o parte din lactoza în acid lactic. Acţiunea celor două bacterii este

optimă la temperaturi de 40-50 grade Celsius. Atunci când iaurtul este suficient de fermentat,

este suficient să fie transportat la rece (4 grade C), pentru ca acţiunea bacteriilor sa fie oprită.

După aceea, iaurtul poate fi conservat timp de o lună de la fabricarea lui. La începutul

fermentării va acţiona mai mult streptococcus, care îi lasă apoi loc celuilalt ferment,

thermobacterium, ceva mai rezistent la mediul acid. Ǐn general iaurtul existent în comerţ

conţine mai mult thermobacterium, bacterie ce dă iaurtului un gust ceva mai acrişor.

Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează

asupra laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor.

4

Un sortiment de iaurt care este din ce în ce mai solicitat pe piaţă este iaurtul cu arome

de fructe. Acesta se obţine din lapte normalizat cu adaos de 5 % zahăr, gelatină 0,4%,

colorant şi sucuri naturale de fructe cu arome intense (zmeură, căpşuni, fragi, vişine).

Produsul are miros şi gust plăcut, dulce – acrişor, caracteristic aromelor şi siropului de fructe

folosit.

Iaurtul are un aport considerabil de calciu uşor asimilabil, calciu care ştim că

întăreşte sistemul osos. De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta

este “filonul” principal. Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar

fi cele din complexul B, sunt prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de

asemenea rezultate în urma acţiunii fermenţilor. Deci, fermenţii vii fac din iaurt o

sursă de elemente nutritive şi benefice sănătăţii organismului. Ǐn plus, persoanele care

manifestă intoleranţă la lactoză pot consuma iaurt fără probleme, fermenţii

transformând lactoza în acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim astfel calităţi

fiziologice ale iaurtului care îl fac cu atât mai valoros cu cât este şi un aliment gustos

şi foarte hrănitor.

1.1. Clasificarea iaurtului

Clasificarea iaurtului se face in functie de :

materia primă;

firma producătoare ;

cantitate;

conţinut de grăsimi ;

recipient de ambalare.

Materia primă folosită la fabricarea iaurtului este laptele,care poate proveni de la diverse

animale (mamifere) :

lapte de vacă ;

lapte de oaie ;

5

lapte de bivoliţă ;

Firmele producătoare de iaurt şi denumirea produselor comercializate sunt :

Danone - Danone

Covalact - Câmpina

Almera internaţional - Panda

Galmopan - Galacta

Frieseland ungaria - Milli

I.L.Mures - Milli

F.P.L. Deta - Milli

Lactaprod - Paco

Napolact – Napolact

Cedra – Cedra

Albarac-Zuzu

Tnuva-Yoplait

Ǐn funcţie de conţinutul în grăsime iaurturile se clasifică în :

Iaurt dietetic 0.1% -1% grăsimi ;

Iaurt gras 1% - 3% grăsimi ;

Iaurt extra 3% - 4.4% grăsimi ;

Iaurt special 6% - 7% grăsimi.

Ǐn funcţie de cantitate se clasifică în :

Iaurturi mici de la 75g până la 200g, uneori chiar 330g pentru unele sortimente ;

Iaurturi mijlocii de la 375g până la 500 g ;

Iaurturi mari de la 850g până la 1kg.

2.2 Caracteristici de calitate ale iaurtului

6

Calitatea iaurtului poate fi verificată prin determinarea caracteristicilor :

senzoriale: aspect, gust, culoare, miros, consistenţa coagului, prezenţa zerului;

fizico chimice: aciditate, conţinut de grăsime, substanţă uscată, conţinut de sare;

microbiologice: thermobacterium subspecia bulgaricus este agentul de acidifiere,

întretinere şi aroma.

Caracteristicile senzoriale ale iaurtului sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Denumirea indicilor Caracteristicile

Aspectul exterior şi consistenţa Pentru iaurtul din lapte de vacă avem:coagul de consistenţă fermă, cremos, fără bule de gaz, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%, la rupere are aspect granular

Pentru iaurtul din lapte de oaie avem:coagul de consistenţă potrivită, fără bule de gaz, nu elimină zer, sau elimină maximum 5%, la rupere are aspect asemănător cu al porţelanului

Pentru iaurtul din lapte de bivoliţă avem: coagul de consistenţă fermă, cremos, fără bule de gaz, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%, la rupere, aspect granular.

Gust şi miros Lactat acid, înviorător. Pentru produse lactate acide cu umpluturi, aromatizanţi şi coloranţi - cu gust şi aromă a componentului introdus.

Culoarea Albă de lapte, cu nuanţă de cremă sau corespunzătoare culorii umpluturii sau colorantului introdus, uniformă în întreaga masă a produsului. Se admite culoare puţin neomogenă.

Tabelul 1. Caracteristicile senzoriale ale iaurtului

Cele mai importante proprietăţi fizico-chimice sunt:

procentul de grăsime, în funcţie de care identificăm următoarele tipuri de iaurt:

7

* tip Extra cu 4 – 0.1 % grăsime;

* tip I Sana cu 3.6 – 0.1 % grăsime;

* tip II cu 2.0 – 0.1 % grăsime;

* tip III cu max 0.1 % grăsime.

aciditatea, măsurată în grade Thorner (max. 120);

densitatea măsurată în g/cmc (trebuie să fie cât mai mică);

procentul de substanţe proteice ( min. 3,2% ).

Cele mai frecvente defecte care pot apărea în ceea ce priveşte caracteristicile de

calitate se manifestă prin modificarea consistenţei sau modificări senzoriale de aromă,

gust, miros.

3. Selectarea şi descrierea caracteristicilor

senzoriale ale iaurtului

Produsele alimentare au un ansamblu de proprietăţi senzoriale, specifice şi variabile

ca număr şi intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile

importante în decizia de cumpărare. Astfel se explică participarea acestor proprietăţi cu 60%

(medie) în coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Proprietăţile senzoriale constituie unul dintre cei mai importanţi factori de analiză a

unui produs alimentar. De aceea primul contact al consumatorului cu produsul se realizează

pe cale senzorială şi în consecinţă proprietătile senzoriale deţin, un rol primordial în

selectarea şi decizia de cumpărare.

Prin analiza senzorială a produselor alimentare se înţelege examinarea făcută cu

ajutorul organelor de simţ (văz, miros, gust,pipăit) în urma unui control al capacităţii reale de

apreciere a analistului şi al preciziei raţionamentului acestuia, urmată de o apreciere a

impresiilor senzoriale înregistrate şi de prelucrarea statistică a datelor obţinute.

8

Proprietătile senzoriale constituie primul „buletin de analiză” la îndemâna

consumatorului, cu date reale în legatură cu prospeţimea produselor alimentare şi calitatea

acestora.

Principalele proprietăţi senzoriale ale produselor alimentare sunt:

Aspectul exterior -starea suprafeţei, luciul, fără corpuri străine vizibile

Consistenţa- fermă, cremoasă, fără bule de gaz, omogenă, fluidă, vâscoasă, cristalizată

Aspectul interior-(în secţiune, pentru produsele solide)

Culoarea -(specifică fiecărui produs alimentar),albă în cazul iaurtului simplă

Aroma- foarte bine pronunţată

Gustul- bine pronunţat, dulceag, acru

3.1. Selectarea mărcilor reprezentative

Am ales ca mărci reprezentative ale iaurtului DANONE - DANONE CREMOSSO şi

TNUVA- YOPLAIT. Am ales aceste mărci deoarece sunt iaurturile pe care noi le preferăm şi

le consumăm aproape zilnic. O justificare importantă pentru alegerea noastră este şi faptul că

DANONE apare ca lider de piaţă în România iar principalul competitor este TNUVA.

DANONE

9

Iaurtul DANONE a fost fabricat pentru prima dată în anul 1919 de către Isaac Carasso, ce a folosit fermenţi lactici selecţionaţi de Institutul Pasteur din Paris. La început iaurtul se vindea numai în farmacii, fiind singurul leac cunoscut împotriva diareei infecţioase. Ǐn 1942 s-a fondat compania DANNON, în Statele Unite. Ǐn 1998, DANONE preia, renovează şi echipează complet fabrica din Bucureşti, în vederea demarării producţiei la standarde europene. Ǐn 1999 apare primul lot de iaurt Danone fabricat în Romania. Danone Natural şi Delicios sunt primele mărci fabricate local. Ǐn acelaşi an se lansează Natural de băut şi Savoarea fructelor.

Produsele DANONE fabricate în Romania corespund normelor europene, ceea ce permite exportul lor. Lider al pieţei de produse lactate proaspete, DANONE şi-a dezvoltat şi un sistem performant de distribuţie. Astăzi, produsele companiei sunt livrate la doar o zi după comandă.

DANONE este prezent în peste 90% dintre magazinele din ţară care comercializează produse lactate. Portofoliul de produse a fost permanent extins, prin inovaţii majore, numărând azi peste 60 de sortimente. Profitul companiei pe piaţa românească a fost în 2000 de 26 milioane Euro cu o creştere semnificativă ajungând la sfârşitul anului 2008 în valoare de circa 136 mil. euro. Danone deţine o cotă de circa 60% pe piaţa iaurturilor iar în prezent, şase din zece iaurturi cumpărate în Romania sunt iaurturi Danone.

Principalele mărci comercializate de Danone în România sunt :

Danone Natural, iaurt în două variante de gramaj - 150g, 500g Danone Natural de Băut, iaurt de băut - 370g Danone Natural Cremă de Iaurt, iaurt cremă - 125g, 450g Danone Delicios, iaurt cu pulpă de fructe - 175g, 450g Danone Delicios de băut - 200g, 500g Vitalinea Iaurt, cu 0% grăsimi - 125g Danone Smântână, cu 12% grăsime şi, respectiv 20% grăsime -

175g, 500g Danone Kefir, specialitate fermentată din lapte - 175g, 500g Danette Creme, budincă - 125g Danissimo, cremă de brânză de vaci cu bucăţi de fructe - 135g Petit Danone, cremă de brânză de vaci cu pulpă de fructe - 4 buc.

a 50gActivia

10

Activia Natur (150g) Activia Natur (370g) Activia Musli (125g) Activia Musli şi Piersici (125g) Activia cu Musli şi Căpşuni (125g) Activia Musli şi Piersici (370g) Activia de Băut Natur (330g) Activia de Băut Fibre (330g) Activia de Băut Capşuni Kiwi Activia de Băut Caise (330g) Activia Căpşuni (125g) Activia Piersici (125g) Activia Cireşe (125g)

Cremoso- 125, 300, 400g

Danonino-50,100g

Grupul DANONE este lider mondial în industria produselor lactate proaspete.

DANONE Romania are, în prezent, 700 de angajaţi. Fabrica DANONE din Bucureşti are o

capacitate de producţie maximă de 200 tone de iaurt/zi, ceea ce necesită procesarea a 200

tone de lapte proaspăt. Materia primă fiind provinită de la ferme din România. 95% din

produsele Danone prezente pe piaţa locală sunt fabricate intern. Restul de 5% este importat

din Polonia (Actimel şi Danonino) şi Spania (Savia). Produsele sunt prezente în peste 80%

din magazinele tradiţionale, dar şi în hipermaketuri .

TNUVA

Tnuva România a fost fondată în anul 2003 de către Tnuva Israel – cea mai mare

companie producătoare de lactate pe piaţa din Israel – în parteneriat cu Banca Europeană

pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Pentru a deveni unul dintre principalii jucători pe piaţa lactatelor din Romania, Tnuva

a demarat 2 proiecte – construirea din temelii a unei fabrici de lactate (la 20 de km distanţă de

11

Bucureşti, în localitatea Popeşti Leordeni, fiind proiectată şi realizată astfel încât să asigure

cel mai exigent nivel de calitate) şi renovarea unei ferme de bovine (aflată la Adunaţii

Copăceni). Ambele proiecte au fost finalizate în iunie 2007 şi au necesitat până în prezent o

investiţie de peste 55 milioane euro. Investiţia din România este primul proiect de o

asemenea amploare în afara Israelului. Pe piaţa din Israel compania este cel mai mare

producător de lactate, acumulând experienţa şi maturitatea care justifică planurile de

extindere pe piaţa europeană. Tnuva vine în România cu peste 80 de ani de experienţă şi

tradiţie, cu o largă varietate de produse alimentare proaspete şi cu vânzări anuale de peste 1,5

miliarde de dolari.

Tnuva Romania oferă :

1.Iaurtul meu fin(150g)

2.Iaurtul meu fin(400g)

3.Yoplait

-în şase variante cu 3,6% grăsime (Yoplait căpsună delicioasă, Yoplait vişină

răcoricioasă, Yoplait mango pofticios, Yoplait măr verde gustăcios, Yoplait piersica alba

bunacioasă, Yoplait banana aromicioasă) şi iaurtul cremos cu 4% grăsime (Yoplait iaurt alb

cremicios).

3.2. Selectarea celor mai reprezentative 5 caracteristici senzoriale în vederea stabilirii analizei

Ǐn vederea analizei calităţii senzoriale a iaurtului, am selectat cele mai reprezentative

cinci caracteristici senzoriale: consistenţa, culoare, aroma, gust şi miros.

Aspecte senzoriale ale conţinutului pentru Danone Cremosso cu vişine:

- Culoare: roz spre vişiniu deschis

- Miros: plăcut de lapte şi vişine

- Consistenţa: cremos cu bucăţi de fructe, omogenă

- Aromă de vişine

12

- Gust: plăcut de vişine,dulceag

Aspecte senzoriale ale conţinutului pentru Yoplait cu vişine :

- Culoare: roz spre vişiniu închis

- Miros: plăcut de lapte şi vişine

- Consistenţa: cremos cu bucăţi mici de fructe

- Aromă: : puternică de vişine

- Gust: plăcut, acrişor de vişine.

Culoarea în cazul iaurtului simplu trebuie sa fie albă iar în cazul iaurtului cu fructe acesta

să prezinte culoarea caracteristică fructelor respective-vişine. Se apreciază mai întâi gustul

plăcut şi dulceag în cazul iaurtului DANONE CREMOSSO, şi plăcut, acrişor de vişine în

cazul iaurtului Yoplait şi în final aroma-de vişine mai puternică însă în cazul iaurtului de la

DANONE. Mirosul în cazul ambelor iaurturi este acelaşi el fiind plăcut de lapte şi vişine.

3.3. Observaţiile personale ale fiecărui membru al echipei despre iaurt şi descrierea pe baza observaţiilor personale a fiecărei caracteristici senzoriale pentru fiecare marcă aleasă

Primul membru al echipei preferă iaurtul YOPLAIT întrucât consideră că modul de

conservare a fructelor este superior celui practicat de DANONE. Acest lucru se reflectă în

gust (mai pronunţat de vişine, mai acrişor), aromă (mai puternică de vişine) şi aspect (masa

nu este foarte omogenă, bucăţile de fructe fiind mai mari decât în cazul celuilalt iaurt ).

Al doilea membru preferă iaurtul DANONE deoarece aspectul este mai omogen şi

fructele sunt mai puternic mărunţite. De asemenea cosistenţa este mai cremoasă ceea ce se

reflectă şi în gust. Totodată se remarcă şi faptul că gustul iaurtului DANONE este mai dulce

comparativ cu gustul dulce-acrişor al iaurtului TNUVA.

13

4. Analiza calităţii senzoriale a iaurtului prin

metoda punctajului

Analiza calităţii celor 2 mărci s-a efectuat folosindu-se metoda punctajului. Fiecare dintre

cei 2 membri ai echipei a acordat un număr de puncte (minim 1, maxim 4 ) următoarelor

caracteristici senzoriale: consistenţă, culoare, miros, gust şi aromă. La final s-au cumulat

punctele pe tip de iaurt.

4.1. Fişele individuale de analiză sezorială de către fiecare membru al echipei pentru fiecare marcă

Fişă individuală de analiză senzorială prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat :Yoplait cu vişine

Numele şi prenumele degustătorului : Bunea Florina

Data :

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (între 1-4)

Observaţii

Consistenta4

coagul de consistenţă fermă, cremos, fără bule de aer, la rupere are aspect granular, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%, cu bucăti mici de vişină

Culoare 4culoare roz spre vişiniu specifică sortimentului.

Miros 4înviorător, plăcut, specific sortimentului, puternic pronunţat de lapte şi vişine.

Gust 4 mai puţin pronunţat, tipic de

14

vişine.

Aroma 4excelentă, foarte bine pronunţată, tipică sortimentului de vişine.

Semnătura degustătorului:


Denumirea produsului analizat : Danone – Cremosso cu vişine

Numele şi prenumele degustatorului : Bunea Florina

Data :


Punctaj acordat Observaţii

Consistenta 3

coagul de consistenţă fermă, cremos cu bucăţi de fructe, fără bule de aer, la rupere are aspect granular, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%,

cu bucăţi mici de vişine.



Gust 2bine pronunţat, dulceag, fără astringenţă, tipic sortimentului de vişine.

15

Aroma 3bine pronunţată, tipică sortimentului de vişine.

Semnatura degustatorului


Denumirea produsului analizat : Yoplait cu vişine

Numele şi prenumele degustătorului :Cazan Daniela

Data :


Punctaj acordat Observatii

Consistenta 3

coagul de consistenţă fermă, cremos, fără bule de aer, la rupere are aspect granular, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%, cu bucăţi mici de vişine

Culoare 3culoare, roz spre vişiniu, specifica sortimentului.

Miros 4înviorător, plăcut, specific sortimentului, puternic pronunţat de lapte şi roz spre vişiniu.


Aroma 4excelentă, foarte bine pronunţată, tipică sortimentului de vişine.

16

Semnatura degustatorului


Denumirea produsului analizat Danone – Cremosso cu vişine

Numele şi prenumele degustătorului :Cazan Daniela

Data


Punctaj acordat Observaţii

Consistenta 3

coagul de consistenţă fermă, cremos, fără bule de aer, la rupere are aspect granular, nu elimină zer, sau elimină maximum 2%, cu bucăţi mici de vişine.




Aroma 4 bine pronunţată, tipică

17

sortimentului de vişine.

4.2. Completarea fişei centralizatoare de analiză senzorială de către fiecare membru pentru fiecare marcă

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea laboratorului care efectueaza analiza :

Denumirea produsului analizat: Yoplait cu vişine

Data de fabricatie: 15.12.2009

Producatorul : Tnuva

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat de fiecare examinator

Punctajul mediu total

al caracteristi

cii

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Consistenta 4 3 3.5

Culoare 4 3 3.5

Miros 4 4 4

Aroma 4 4 4

Gust 4 4 4

18

Punctajul mediu total al

produsului 19

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea laboratorului care efectueaza analiza :

Denumirea produsului analizat : Danone – Cremosso cu vişine

Data de fabricatie 23.11.2009

Producatorul: Danone

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat de fiecare examinator

Punctajul mediu total

al caracteristi

cii

Examinator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Consistenta 3 4 3.5

Culoare 3 4 3.5

Miros 4 4 4

Aroma 2 4 3

Gust 3 3 3

Punctajul mediu total al

produsului 17.5

19

Numele şi prenumele examinatorului:

1.Bunea Florina2.Cazan Daniela

5. Concluzii

Produsul Yoplait cu aromă de vişine obţine aproape maximul de punctaj de la cei doi

examinatori de unde concluzionăm că nu necesită schimbări în ceea ce priveşte calitatea sau

proprietăţile sale senzoriale.

Produsul Danone Cremosso a obţinut în medie de la cei doi evaluatori punctaje mai

mici decât maximul, aşadar are nevoie de îmbunătăţiri în cele două aspecte la care s-a clasat

pe locul secund: gust şi aromă.

Aroma fructelor proaspete trebuie să fie regăsită în iaurt iar gustul va îmbina cele

două arome ( iaurt şi vişine).

Diferenţa de punctaj nu este mare (1,5 în plus obţinute de Tnuva) ceea ce ar duce la

concluzia că cele doua mărci se regăsesc aproape în aceeaşi măsură între preferinţele

consumatorilor. Bineînţeles nu trebuie ignorată mărimea eşantionului (2 persoane) care are

influenţă în trasarea concluziei.

Se ştie, în linii mari, care alimente sunt bune pentru sănătatea organismului şi

care sunt mai puţin sănătoase, sau care sunt consumate datorită gustului lor bun.

Iaurtul ocupă un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le oferă

sănătăţii îl fac să fie de neînlocuit în alimentaţie.

20

BIBLIOGRAFIE

1. Pamfilie Rodica, Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Ed. Economică, Bucureşti 2007.

2. www.revista-piata.ro

3. www.standard.ro

4. http://www.moneyline.ro

5. http://www.zf.ro

6. www.gds.ro

21

http://www.gds.ro/

http://www.zf.ro/

http://www.moneyline.ro/

http://www.standard.ro/

http://www.revista-piata.ro/

Analiza Calitatii Senzoriale a Iaurtului

Documents

Transcript of Analiza Calitatii Senzoriale a Iaurtului