UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREAMANAGEMENTUL RELAŢIILOR PUBLICE

ANUL I, SEMESTRU II

AnalizăCampanie Electorală - Alegeri Prezidenţiale 2014

PARTIDUL ROMANIA MARECorneliu Vadim Tudor

Coordonator ştiinţific: Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea

Masterand:Adrian Valu

SIBIU 2015

I. Introducere

Partidul România Mare (PRM, în trecut și Partidul Popular România Mare - PPRM) este un partid politic din România. A fost membru al fostului grup europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate.

Fondatorul partidului este Corneliu Vadim Tudor.Partidul România Mare se declară a fi de centru-stânga, de orientare națională[1] și

afirmă că militează pentru înfăptuirea pe cale pașnică a României Mari, în hotarele ei istorice. Partidul România Mare promovează interesele social-economice ale celor mai largi

categorii de cetăţeni şi militează pentru realizarea idealurilor naţionale, renaşterea României printr-o politică a prosperităţii, dreptăţii şi concordiei.

Partidul România Mare este un partid de centru-stînga, de orientare naţională, el se pronunţă pentru pluralism în viaţa politică şi îşi propune reaşezarea relaţiilor din societate pe principiile statului de drept, ale democraţiei constituţionale şi ale justiţiei sociale.

Partidul România Mare îşi desfăşoară activitatea conform Constituţiei României, legilor ţării şi Statutului propriu, urmărind îndeplinirea idealurilor de unitate naţională, integritate teritorială, suveranitate şi independenţă. Aşa cum reiese şi din titulatura sa, Partidul România Mare militează pentru înfăptuirea pe cale paşnică a României Mari, în hotarele ei istorice.

Partidul România Mare are drept scop, dezvoltarea şi modernizarea societăţii româneşti, ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor, promovarea idealurilor, valorilor şi intereselor naţionale.

Însemnul Partidului România Mare este Vulturul Cruciat, derivat din heraldica Basarabilor şi Brâncovenilor. Însemnul partidului este folosit ca sigiliu unic, ştampilă şi antet al documentelor oficiale, simbol al publicaţiilor partidului şi al materialelor propagandistice. Vulturul Cruciat este şi semnul electoral al partidului.

Drapelul Partidului România Mare este de culoare albă şi are imprimat, în centrul său, vulturul cruciat, încadrat de conturul hărţii României Mari, aplicat pe un fond de culoare galbenă.

II. Scurt istoric

În vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor, împreună cu scriitorul Eugen Barbu, au editat primul număr al revistei „România Mare”. Având la bază ideea de unitate a tuturor provinciilor românești, această revistă, la numai un an de la apariția sa, a dus la fondarea Partidului România Mare de către Corneliu Vadim Tudor împreună cu Eugen Barbu și profesorul universitar Dr. Mircea Mușat, cu generalii Ion Alexandru Munteanu, Theodor Paraschiv și alți câțiva patrioți români îngrijorați de soarta țării. Partidul și-a început efectiv activitatea pe baza deciziei Tribunalului Municipiului București nr. 14/1991 și autorizației de funcționare din 20 iunie 1991 înregistrată cu numărul 1/105.

Prima Conducere a Comitetului Director al PRM a fost formată din Corneliu Vadim Tudor – Președinte, Eugen Barbu – prim–vicepreședinte, Dr. Mircea Mușat, Col. Radu Teodoru și Gen. Teodor Paraschiv – vicepreședinți. Chiar din primele săptămâni de după înregistrarea legală, Partidul România Mare și-a constituit filiale în toate județele, într-un număr mare de municipii, orașe și comune.

La data de 31 iulie 1991, s-au înființat Organizația de Femei România Mare și Organizația de Tineret România Mare, iar pe 11 octombrie 1991, a avut loc prima Conferință Națională a Partidului România Mare, la care s-au cristalizat obiectivele pragmatice politico–economice și sociale ale partidului, precum și structurile sale organizatorice.

2

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cei cinci euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate considerat de către presa europeană și de către analiștii politici drept o grupare de extrema dreaptă. Din același grup parlamentar au mai făcut parte europarlamentarii Frontului Național din Franța (partid de extrema dreaptă cu o politică îndreptată împotriva imigrărilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoată a lui Benito Mussolini) și o serie de alte partide din Belgia și Bulgaria. Grupul s-a dizolvat în noiembrie 2007, în urma retragerii PRM din acesta. După alegerile europarlamentare parțiale din România ce s-au ținut chiar în acea perioadă, PRM nu a mai obținut niciun mandat de parlamentar european, și astfel grupul nu a mai avut ocazia să se reînființeze. La alegerile europarlamentare din 2009, PRM a obținut 8,65% din voturi, câștigând astfel trei mandate de europarlamentar, distribuite lui Corneliu Vadim Tudor, George Becali, și Dan Claudiu Tănăsescu.

III. Campanie electorală – alegeri prezidenţiale 2014

Unul dintre cei 14 candidaţi pentru alegerile prezidenţiale 2014 este membrul Partidului Romania Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor.

Presedintele Partidului Romania Mare, Corneliu Vadim Tudor s-a lansat în lupta  pentru Cotroceni, purtată sub sloganul  "Vadim preşedinte că el nu ne minte!”, cu  un program electoral axat pe respectarea legii si sprijinirea ncetatenilor prin toate mijloacele. Proiectul său pentru Cotroceni are printre principalele obiective:

 decretarea stării de urgență în economie; reducerea TVA de la 24% la 10% și a cotei unice de impozitare de la 16% la 10%; revizuirea Constituției; crearea de locuri de muncă prin înființarea mai multor fabrici; absolvenții liceelor, facultăților și școlilor profesionale vor primi, prin Lege,

repartiții și locuri de muncă în România.

Analiza SWOT

Puncte tari

discursul ultra-nationalist atinge deseori electoratul o echipă pregătită obiective exacte, concrete in viziunea populara, Vadim este omul revoltat, care vrea sa alunge coruptia este un orator convingator cu bogata experienta politica este o personalitatea prezenta in viata publica

Puncte slabe

Discursurile sale prezidentiale au fost axate pe atacarea rivalilor A atras atentia asupra sa prin agresiuni verbale impotriva jurnalistilor Lipsa unor initiative notabile

Oportunităţi

L-ar vota majoritatea cetatenilor cu inclinatii nationaliste sau de extrema-dreapta Alianţe

3

Ameninţări

PRM a scazut in sondajele de opinie, nu are o strategie de PR puternica; Discursul sau este antisemit; Daca nu are o comunicare politica buna, ar putea pierde alegerile.

Fondator al Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor candidează pentru a cincea oară la Cotroceni. Prima încercare a făcut-o în 1996, iar cea mai buna clasare a sa a fost în anul 2000, când a intrat în turul doi alături de Ion Iliescu.

A decis să intre, și in anul 2014, în cursa pentru prezidențiale, pentru că „România merge din rău în mai rău”

Candidatul Partidului România Mare la alegerile prezidențiale, Corneliu Vadim Tudor, consideră că șeful statului trebuie să fie o personalitate puternică, un reper moral. El susține că pentru funcția supremă în stat îl recomandă gradul de simpatie ridicat pe care i-l poartă lumea și faptul că PRM nu a fost niciodată la guvernare.

Potrivit unui interviu acordat  AGERPRES, Corneliu Vadim Tudor declara raspicat motivul pentru care este candidatul perfect pentru functia de Presedinte al Romaniei, anume „Salvarea României din dezastrul în care au împins-o 25 de ani de conducere bezmetică; nu mai funcționează nimic în țara asta; nu mai e valabilă nicio lege; economia reală nu funcționează; populația nu e protejată împotriva celor 55 de mari clanuri interlope, dar și împotriva tâlhăriilor mărunte.”1 Din aceasta declaratie observam dorinta sa de a stopa copruptia, de a contribui la dezvoltarea tarii si de a crea un sistem politic bazat pe nationalism si apararea intereselor tarii.

Principala formă de adresare către electorat, sloganul reprezintă esenţa mesajului pe care competitorii politici îl transmit în campania electorală, care reflectă, în câteva cuvinte, personalitatea politicianului, dar care face şi distincţia dintre acesta şi contracandidaţii săi. Pe de altă parte, sloganul electoral, termen sinonim cu „lozincă” sau „motto”, concentrează, prin dimensiunea sa redusă, ideologia unui candidat şi redă, succint, ideile care îl definesc.

Mesajul campaniei lui Corneliu Vadim Tudor a avut drept cuvânt cheie adevărul, iar sloganul care a încercat să-l reflecte a fost "Vadim preşedinte că el nu ne minte!”. Acest slogan, dincolo de citirea greoaie, conţine o rimă banalizată, folosită şi anterior în România în cazul sloganelor „Ţineţi minte trei cuvinte...” Este un slogan sonor, are ritm, dar e puţin credibil şi artificial.este un slogan eminamente pozitiv, menit să structureze, să reflecte şi să promoveze personalitatea candidatului. Pe de altă parte, acest slogan încearcă să marcheze diferenţa faţă de contracandidaţi.

IV. Concluzii

În consecinţă pentru o campanie electorală de succes trebuie sa dispui pe langa o echipa bine organizata şi pregatita sa faca fata tuturor situatiilor ce se ivesc pe intreg parcursul acesteia si de un buget prin care sa- ti asiguri tot necesarul de care nu ai nevoie pentru a- ti putea expune toate obiectivele si de a putea fi cat mai aproape de cetateni.

V. Bibliografie

1 http://www.agerpres.ro/politica/2014/10/27/interviu-corneliu-vadim-tudor-stiu-bine-ce-am-de-facut-pentru-ca-meseria-mea-este-tara-10-15-36

4

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Rom%C3%A2nia_Mare 2. http://www.mediafax.ro/politic/sloganul-singura-strategie-de-campanie-a-

prezidentiabililor-134826823. http://www.gandul.info/politica/alegeri-prezidentiale-2014-buna-pentru-

romania-sau-respect-sloganul-singura-strategie-de-campanie-a-prezidentiabililor-13482681

5