Ana-Maria Nistor Pana Oct 2014

205
 Revista Luceafarul / Numarul 1 / 2009 / Actorul faţă cu telenovela - Ana- Maria Nistor SourceURL:  http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=850&editie=42   Actorul faţă cu telenovela  Ana-Maria Nistor Originală, ca şi democraţia pe care o construim cu sârg, televiziunea din România se conduce după modelul „Aur şi noroi”. Aur pentru ea, noroi pentru mulţi dintre cei care intră în malaxorul audienţelor. Ac - torii primesc, în urma experienţelor pe -aici, un bănuţ găurit împachetat de marketing în foiţă de medalie, iar canalele TV se aleg cu bani şi cu girul unor nume de prestigiu. Destul de echitabil, ar spune producătorii, directorii de programe şi contabilii, dacă ne gân dim la adevărata monedă de schimb: vizibilitatea. Un fel de valută forte pentru artiştii care se lasă duşi de nas de aroma celebrităţii şi care tânjesc după vremurile apuse când teatrul şi filmul erau cele mai sociale dintre arte.  Cazul Adrienne Lecouvreur. Se pare că a făcut senzaţie în epocă, atunci când, ca ş i Moličre, s -a prăbuşit pe scenă. Acasă, în timp ce trăgea să moară, i s -a adus un preot care i-a spus că e gata să o  împărtăşească dacă se dezi ce de profesia ei, de toţi anii petrecuţ i pe scenă. Actriţa a refuzat. Pe vremea aceea, deseori, actorii erau excomunicaţi. Dar pentru ei, ca şi pentru cei de astăzi, nu există pedeapsă mai mare şi moarte mai cruntă ca uitarea.  Melodrama, aurul şi comedianţii. Marele ban şi zeiţa Audienţa fac legea în televizi une. Ratingurile mari, care aduc publicitate, adică euro, sunt cele din prime -time, atunci când marea majoritate a telespectatorilor e alcătuită din femei casnice peste 40 de ani şi bărbaţi cu studii medii şi submedii. Desigur, există breşe în categoriile de public, dar nu riscă nimeni să difuzeze la ora 20 un film de Andrei Tarkovski sau un serial de David Lynch, sperând că gospodinele îşi vor educa, încetul cu încetul, gustul pentru artă. Cel puţin, nu e cazul televiziunilor comerciale, care aleg varianta simplă şi cu succes garantat  – melodrama –, genul de spectacol care umple sălile d e teatru şi de cinema de când a ap ărut. Marii actori, pe care-i invocăm astăzi cu respect, toţi au jucat deopotrivă în melodrame şi în piese de Shakespeare, iar publicul select mergea să vadă şi câte o dramă lacrimogenă ca să -i admire pe Garrick sau pe Sarah Bernhardt.  Ar fi interesant de aflat, dacă s-ar face un sondaj, câţi dintre telespectatori au auzit de tinerii actori, foarte buni, care fac nişte roluri admirabile pe scenele din Bucureşti, Craiova, Sibiu cu 600 -700 de lei pe lună şi câţi dintre ei i -au văzut jucând. La noi, Toma Caragiu şi Amza Pellea, din nefericire, sunt cunoscuţi de marea majoritate din sketchurile de la televiziune şi din câteva filme, infinit mai puţin din teatru. Şi cum pelicula s-a scumpit şi cele câteva producţii româneşti sunt prost promovate, mulţi dintre actori aleg calea compromisului oferit de seriale de o calitate îndoielnică.  Teatrul TV din conservă. S -au reluat spectacolele difuzate în fiecare lu ni şi felicit Departamentul Teatru din TVR pentru tenacitatea de a obţine aprobarea reintroducerii în grilă a serilor care nu fac audienţă. Bravo!, însă nu observ nimic nou. M -am bucurat să -i revăd pe Amza Pellea, Petrică Gheorghiu, Tamara Buciuceanu şi Stela Popescu în „Sfântul Mitică Blajinul”, pe Gina Patrichi şi George Constantin într -o

description

din Luceafarul

Transcript of Ana-Maria Nistor Pana Oct 2014

  • Revista Luceafarul / Numarul 1 / 2009 / Actorul fa cu telenovela - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=850&editie=42

    Actorul fa cu telenovela Ana-Maria Nistor

    Original, ca i democraia pe care o construim cu srg, televiziunea din Romnia se conduce dup modelul Aur i noroi. Aur pentru ea, noroi pentru muli dintre cei care intr n malaxorul audienelor. Ac-torii primesc, n urma experienelor pe-aici, un bnu gurit mpachetat de marketing n foi de medalie, iar canalele TV se aleg cu bani i cu girul unor nume de prestigiu. Destul de echitabil, ar spune productorii, directorii de programe i contabilii, dac ne gndim la adevrata moned de schimb: vizibilitatea. Un fel de valut forte pentru artitii care se las dui de nas de aroma celebritii i care tnjesc dup vremurile apuse cnd teatrul i filmul erau cele mai sociale dintre arte.

    Cazul Adrienne Lecouvreur. Se pare c a fcut senzaie n epoc, atunci cnd, ca i Molire, s-a prbuit pe scen. Acas, n timp ce trgea s moar, i s-a adus un preot care i-a spus c e gata s o mprteasc dac se dezice de profesia ei, de toi anii petrecui pe scen. Actria a refuzat. Pe vremea aceea, deseori, actorii erau excomunicai. Dar pentru ei, ca i pentru cei de astzi, nu exist pedeaps mai mare i moarte mai crunt ca uitarea.

    Melodrama, aurul i comedianii. Marele ban i zeia Audiena fac legea n televiziune. Ratingurile mari, care aduc publicitate, adic euro, sunt cele din prime-time, atunci cnd marea majoritate a telespectatorilor e alctuit din femei casnice peste 40 de ani i brbai cu studii medii i submedii. Desigur, exist bree n categoriile de public, dar nu risc nimeni s difuzeze la ora 20 un film de Andrei Tarkovski sau un serial de David Lynch, spernd c gospodinele i vor educa, ncetul cu ncetul, gustul pentru art. Cel puin, nu e cazul televiziunilor comerciale, care aleg varianta simpl i cu succes garantat melodrama , genul de spectacol care umple slile de teatru i de cinema de cnd a aprut. Marii actori, pe care-i invocm astzi cu respect, toi au jucat deopotriv n melodrame i n piese de Shakespeare, iar publicul select mergea s vad i cte o dram lacrimogen ca s-i admire pe Garrick sau pe Sarah Bernhardt.

    Ar fi interesant de aflat, dac s-ar face un sondaj, ci dintre telespectatori au auzit de tinerii actori, foarte buni, care fac nite roluri admirabile pe scenele din Bucureti, Craiova, Sibiu cu 600-700 de lei pe lun i ci dintre ei i-au vzut jucnd. La noi, Toma Caragiu i Amza Pellea, din nefericire, sunt cunoscui de marea majoritate din sketchurile de la televiziune i din cteva filme, infinit mai puin din teatru. i cum pelicula s-a scumpit i cele cteva producii romneti sunt prost promovate, muli dintre actori aleg calea compromisului oferit de seriale de o calitate ndoielnic.

    Teatrul TV din conserv. S-au reluat spectacolele difuzate n fiecare luni i felicit Departamentul Teatru din TVR pentru tenacitatea de a obine aprobarea reintroducerii n gril a serilor care nu fac audien. Bravo!, ns nu observ nimic nou. M-am bucurat s-i revd pe Amza Pellea, Petric Gheorghiu, Tamara Buciuceanu i Stela Popescu n Sfntul Mitic Blajinul, pe Gina Patrichi i George Constantin ntr-o

  • Livad de viini alb-negru, dar suntem n anul 2009 i nu poi tri doar din arhiva cu momente de aur. E trist c nici televiziunea public (pe care o pltim, nu-i aa?) nu-i permite, zice-se, s investeasc n producii noi. Spectacole mari se pierd prin ar, se joac vreo dou stagiuni i sunt vzute de o mn de oameni. Rareori se obine aprobarea de a filma cu trei camere fixe o reprezentaie la sediu, n timp ce teatrul TV de platou, care acum 10 ani primea premii UNITER, este practic inexistent.

    n schimb, B1 TV difuzeaz hemoragic filme romneti, zilnic i fr niciun fel de selecie, fr un minimum de strategia repertorial. Actorul i slbaticii, Moromeii i Ion mpreun cu filme cu furnale, Reconstituirea la pachet cu pelicule de duzin cu tineri comuniti care se lupt, n ciuda tuturor privaiunilor, s creasc producia de orz la hectar i, astfel, s fie nite oameni mplinii sufletete. i-atunci, s nu-i vin s te-apuci de telenovele?!

    Privete napoi cu mndrie. Actorul e un fel de Don Juan. El trebuie s dispar n plin glorie, nu s piar uitat ca un Casanova btrn ntr-un azil. De aceast slbiciune, care st nscris n ADN-ul fiecrui artist, se folosesc astzi cu succes televiziunile. Dar nu suntei singur, domnule Dinic, joac i Marin Moraru. Vai de mine, domnule Moraru, vine i Gheorghe Dinic, i-am convins i pe Florina Cercel, i pe Florin Zamfirescu... i tot aa, pn se creeaz iluzia castei reunite. Acest lucru vine la pachet cu bune i rele, ca toat media romneasc. Publicul se bucur c-i vede laolalt, iar ei cred c vor nvinge, prin numr cel puin, c prezena lor va fi un fel de locomotiv care s trag dup sine calitatea. Neajunsul ns e c actorii notri sunt amestecai cu tot felul de surogate, stau n acelai rnd cu impostorii i neaveniii. Ba mai mult, numele lor pe generic e scris dup vedeta x sau y, aprut peste noapte din budoarele televiziunilor.

    Nu tiu ce e mai bine pentru ei: s se mprteasc o via doar cu art pur sau s se cheltuie pe sine pentru public oricare ar fi acesta?

    Dar despre toate acestea ntr-o emisiune viitoare. Publicitate.

    Revista Luceafarul / Numarul 1 / 2009 / Actorul fa cu telenovela - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=850&editie=42

    Actorul fa cu telenovela Ana-Maria Nistor

    Original, ca i democraia pe care o construim cu srg, televiziunea din Romnia se conduce dup modelul Aur i noroi. Aur pentru ea, noroi pentru muli dintre cei care intr n malaxorul audienelor. Ac-torii primesc, n urma experienelor pe-aici, un bnu gurit mpachetat de marketing n foi de medalie, iar canalele TV se aleg cu bani i cu girul unor nume de prestigiu. Destul de echitabil, ar spune productorii, directorii de programe i contabilii, dac ne gndim la adevrata moned de schimb: vizibilitatea. Un fel de valut forte pentru artitii care se las dui de nas de aroma celebritii i care tnjesc dup vremurile apuse cnd teatrul i filmul erau cele mai sociale dintre arte.

  • Cazul Adrienne Lecouvreur. Se pare c a fcut senzaie n epoc, atunci cnd, ca i Molire, s-a prbuit pe scen. Acas, n timp ce trgea s moar, i s-a adus un preot care i-a spus c e gata s o mprteasc dac se dezice de profesia ei, de toi anii petrecui pe scen. Actria a refuzat. Pe vremea aceea, deseori, actorii erau excomunicai. Dar pentru ei, ca i pentru cei de astzi, nu exist pedeaps mai mare i moarte mai crunt ca uitarea.

    Melodrama, aurul i comedianii. Marele ban i zeia Audiena fac legea n televiziune. Ratingurile mari, care aduc publicitate, adic euro, sunt cele din prime-time, atunci cnd marea majoritate a telespectatorilor e alctuit din femei casnice peste 40 de ani i brbai cu studii medii i submedii. Desigur, exist bree n categoriile de public, dar nu risc nimeni s difuzeze la ora 20 un film de Andrei Tarkovski sau un serial de David Lynch, spernd c gospodinele i vor educa, ncetul cu ncetul, gustul pentru art. Cel puin, nu e cazul televiziunilor comerciale, care aleg varianta simpl i cu succes garantat melodrama , genul de spectacol care umple slile de teatru i de cinema de cnd a aprut. Marii actori, pe care-i invocm astzi cu respect, toi au jucat deopotriv n melodrame i n piese de Shakespeare, iar publicul select mergea s vad i cte o dram lacrimogen ca s-i admire pe Garrick sau pe Sarah Bernhardt.

    Ar fi interesant de aflat, dac s-ar face un sondaj, ci dintre telespectatori au auzit de tinerii actori, foarte buni, care fac nite roluri admirabile pe scenele din Bucureti, Craiova, Sibiu cu 600-700 de lei pe lun i ci dintre ei i-au vzut jucnd. La noi, Toma Caragiu i Amza Pellea, din nefericire, sunt cunoscui de marea majoritate din sketchurile de la televiziune i din cteva filme, infinit mai puin din teatru. i cum pelicula s-a scumpit i cele cteva producii romneti sunt prost promovate, muli dintre actori aleg calea compromisului oferit de seriale de o calitate ndoielnic.

    Teatrul TV din conserv. S-au reluat spectacolele difuzate n fiecare luni i felicit Departamentul Teatru din TVR pentru tenacitatea de a obine aprobarea reintroducerii n gril a serilor care nu fac audien. Bravo!, ns nu observ nimic nou. M-am bucurat s-i revd pe Amza Pellea, Petric Gheorghiu, Tamara Buciuceanu i Stela Popescu n Sfntul Mitic Blajinul, pe Gina Patrichi i George Constantin ntr-o Livad de viini alb-negru, dar suntem n anul 2009 i nu poi tri doar din arhiva cu momente de aur. E trist c nici televiziunea public (pe care o pltim, nu-i aa?) nu-i permite, zice-se, s investeasc n producii noi. Spectacole mari se pierd prin ar, se joac vreo dou stagiuni i sunt vzute de o mn de oameni. Rareori se obine aprobarea de a filma cu trei camere fixe o reprezentaie la sediu, n timp ce teatrul TV de platou, care acum 10 ani primea premii UNITER, este practic inexistent.

    n schimb, B1 TV difuzeaz hemoragic filme romneti, zilnic i fr niciun fel de selecie, fr un minimum de strategia repertorial. Actorul i slbaticii, Moromeii i Ion mpreun cu filme cu furnale, Reconstituirea la pachet cu pelicule de duzin cu tineri comuniti care se lupt, n ciuda tuturor privaiunilor, s creasc producia de orz la hectar i, astfel, s fie nite oameni mplinii sufletete. i-atunci, s nu-i vin s te-apuci de telenovele?!

    Privete napoi cu mndrie. Actorul e un fel de Don Juan. El trebuie s dispar n plin glorie, nu s piar uitat ca un Casanova btrn ntr-un azil. De aceast slbiciune, care st nscris n ADN-ul fiecrui artist, se folosesc astzi cu succes televiziunile. Dar nu suntei singur, domnule Dinic, joac i Marin Moraru. Vai de mine, domnule Moraru, vine i Gheorghe Dinic, i-am convins i pe Florina Cercel, i pe Florin Zamfirescu... i tot aa, pn se creeaz iluzia castei reunite. Acest lucru vine la pachet cu bune i rele, ca toat media romneasc. Publicul se bucur c-i vede laolalt, iar ei cred c vor nvinge, prin numr cel puin, c prezena lor va fi un fel de locomotiv care s trag dup sine calitatea. Neajunsul ns e c actorii notri sunt amestecai cu tot felul de surogate, stau n acelai rnd cu impostorii i neaveniii. Ba mai mult, numele lor pe generic e scris dup vedeta x sau y, aprut peste noapte din budoarele televiziunilor.

  • Nu tiu ce e mai bine pentru ei: s se mprteasc o via doar cu art pur sau s se cheltuie pe sine pentru public oricare ar fi acesta?

    Dar despre toate acestea ntr-o emisiune viitoare. Publicitate.

    Revista Luceafarul / Numarul 2 / 2009 / Efectele binefctoare ale recesiunii - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=868&editie=43

    Efectele binefctoare ale recesiunii Ana-Maria Nistor

    Scena 1, dubla 1, exterior strad aglomerat. Patru ftuci transmit live, cu mna ncletat pe microfon i voce precipitat. Vorbesc liber, fr prompter, cu mici sincope, despre deprecierea leului, despre soluiile adoptate de americani, despre programul oc al lui Obama i despre edinele Guvernului romn. Traficul aglomerat, dar egal cu sine nsui, ignor evidenele sociale care le cutremur pe tiriste, pe fiecare pentru trustul su. Acestea decupeaz un cadru de via, pentru a-i strecura prin discurs o inserie a adevrului n real. i adevrul e c toate cele patru tinere seamn izbitor ntre ele: voce, vocabular, atitudine, tip de mbrcminte. Doar una, parc, e mai blond. Oricum, n-are a face, aceast multiplicare a unului l ajut pe Privitor s nu mai piard timp, energie i s nu mai butoneze aiurea pe canalele de tiri. Economisete electricitate i simte c, deja, criza e luat cu asalt.

    Scena 2 Flash-back. Interior cas de ar. Balana lui Lucian Pintilie. Masa, pregtit, aezat i servit chiar de preot, era un adevrat regal: pastram de ied, uscat la vnt, pastram de gsc, crnciori afumai, ghiudem de cas, pstrv afumat, slninu, ceap, usturoi, roii, gogoari, ardei iute, piper. Apoi friptur de iepure i de gsc, ca afumat, mmligu i pine de cas. Vinul un roz acrior, gustos i de o limpezime perfect.

    - Din sta bea i Dumnezeu, printe?, ntreab primarul.

    - Din sta, da nu mai am dect o damigean. Dumneavoastr, dom doctor, nu luai o trie nainte?

    - Dup cte vd, n-o ducei tocmai ru zice Mitic.

    - Deocamdat, rspunde preotul. Deocamdat, mai avem.

    - Domle doctor, spune primarul, care continu s mnnce cu lcomie, romnul e dat n m-sa: se vait toat ziua c n-are de nici unele, dar se descurc el... se descurc. Vorba lui tata, Dumnezeu s-l ierte: de bine, de ru, o ducem bine.

  • Scena 3. Interior cas. Dubla 10. E sear. Dup o atent documentare din trei surse (ziare, ghiduri TV, internet), Privitorul se hotrte c se va uita la un film care nu e de Oscar, dar cel puin are o distribuie foarte bun. Dup o jumtate de or, exact ntr-un moment de mare tensiune publicitate. Privitorul ofteaz, se pregtete s mnnce, s-i fac du, s sune doi prieteni, dar surpriz: sunt mai puine reclame! Publicitatea nu mai ine 20 de minute, adic un film de o or i ceva nu mai dureaz aproape dublu. Uraaa! Ce bine e n criz!

    Scena 4. Idem. Privitorul butoneaz. n ultima sptmn au fost cel puin trei filme de vzut pe canalele noastre, dintre care unul romnesc important: 4 luni, 3 sptmni i 2 zile, n regia lui Cristian Mungiu, cel premiat la Cannes, aplaudat prin slile de proiecie din toat Europa, cu toate c unii susin i azi c Moartea domnului Lzrescu ar fi fost locomotiva care trage dup sine noul val de tineri cineati, dar c n-a avut parte de o conjunctur favorabil, dar, las, s-l vedem noi la urmtorul film pe Mungiu... n fine, Privitorul s-a bucurat, a mai avut parte i de o sear de teatru TV, a urmrit cteva documentare interesante. Iat c televiziunea ntmpin criza cu pine de cas i sare autohton: din lips de bani, posturile sunt nevoite s recicleze filme mai vechi, dar bune, s tearg de praf documentare uitate, dar, mai ales, e strns cu ua cnd e vorba de produciile proprii. Parc sunt mai puine emisiuni pline de soluii despre via pur i simplu, cu vedete de carton agramate i sftoase care dein toate rspunsurile corecte la orice ntrebare. Unele fee de moderatori, analiti, specialiti au disprut de pe ecran, probabil i minile luminate intr n concediu cteodat.

    Scena 5. Suprarealism curat. O singur dubl. TVR Cultural se bate n audiene cu ARTE, un post nou transmite live de la concertele marilor sli din Europa, altul difuzeaz o integral Shakespeare cu spectacole nregistrate la New York, Londra, Sankt Petersburg, iar n pauz uniunile de creaie acord premii n bani i burse de studiu debutanilor. Umberto Eco are o emisiune la o or de maxim audien despre tinerii artiti, Orhan Pamuk asist la ecranizarea crii sale, la tiri se vd cozi interminabile la ultimele expoziii i se cere insistent suplimentarea tirajului Caragiale Opere complete, tradus n 15 limbi. Privitorul caut n van un reality show, un film cu Stalone sau mcar o emisiune de Valentines day.

    Scena 6. Flashback. DocumentarHello, Dali, remix Cadaque, Port Ligat. n patio alb, stropit cu mslini i flori roii de leandru, coboar Dali. Poart una din mantiile sale de mtase galben brodat cu dragoni albatri. nainteaz spre piscina strjuit de omulei Michelin gonflabili, o cabin telefonic furat din Londra i scaune de piatr. Se aaz pe tronul su de la captul bazinului, mica fntn artezian rcorete aerul, Dali se ntoarce uor spre dreapta ntr-o lumin ca mierea, se uit la dealul din apropiere i le face cu mna prietenilor si cu ghitare n mini. Viaa e un Woodstock n care artitii sunt la putere, iar Jesus Christ e superstarul care ne nva c nu conteaz ct de lung ai prul, important e ct i cum gndeti.

    Scena 7. n lunile urmtoare. Toate dublele. Ultimele tiri: vedetele din Dorobani merg cu Dacia n Piaa Amzei ca s-i cumpere andive i opteaz pentru trei legturi de praz. Un cuplu celebru i-a petrecut vacana de var la Pucioasa. Cei doi ndrgostii au declarat c au fost patru zile de neuitat n care i-au srbtorit luna de miere mpreun cu localnicii.

    Privitorul butoneaz. E clar: doar cteva emisiuni fr vrst, nemuritoare, am putea spune, cu un persistent gust dulceag, se difuzeaz n reluare a treia, a patra oar. Ca un fel de soluie compensatorie, ore ntregi de ntmplri de basm, dar smulse din realitatea crud, vin s crpeasc gurile cotidianului. Ici-colo, cte un talk-show politic fr mare audien. n rest, povetiri pline de surprize, alese din dragoste de nurori pentru mame, n momentul n care copiii spun lucruri trznite i poliia e n alert. Numai iubirea, doar iubirea i d speran uneori...

    Cadru final. Camer fix. Privitorul lcrimeaz. Pe fundal se aude Just a perfect day. Genericul curge.

  • Revista Luceafarul / Numarul 3 / 2009 / Trendul, bat-l vina! - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=893&editie=45

    Trendul, bat-l vina!

    Trendul, bat-l vina!

    Ana-Maria Nistor

    Cu o mentalitate de tipul fast-forward, romnii ard etape netrite pentru a fi ct de ct n acord cu vremurile. nc de la paopt, ba chiar de la 1821, vorba lui Caragiale. Adic, dintotdeauna facem asta viciu de nestpnit i calitate greu de ascuns. Cu o putere de ngurgitare fantastic i o minte sintetic-imaginativ extraordinar, noi putem crete i ne putem nenoroci ca Ft-Frumos, ntr-o zi ct alii n o sut de ani. n timp ce Europa trona ca o matroan obosit peste marile arte deja mature, noi treceam foarte rapid de la traduceri i adaptri timide la capodopere, de la scrijelit prin ogrzi la pnze i sculpturi de muzeu, de la cntatul din frunz la coala de folcloristic. Acest har de neam are i neajunsul su, asumat ca o ndeletnicire zilnic, anume lipsa de strdanie, de disciplin i de metod. Pare fr rost s ne chinuim i s buchisim ca o crti 30 de ani, cnd noi fotografiem cu privire de vultur totul n trei zile. E bine aa, doar c un eafodaj mai puin solid se va cltina la prima adiere a vnturilor modei, lucru de care sufer nu doar artele, ci mai ales televiziunea, care triete din mila teatrului i a cinematografului.

    Dar s le lum pe-ndelete, aa cum i place Privitorului s se chinuie n patul procustian al telecomenzii.

    Imediat n anii 90, televiziunile, attea cte erau, scoteau tiraje ntregi de oameni-timbre, vedete aprute dup ploaie, al cror nume trebuia s se lipeasc pe retina Privitorului. Oamenii-timbre erau totuna cu postul-mam, ataai pe vecie de acela care i lansase, ei respirau prin cablu de transmisie i se hrneau prin atingerea microfonului. Lumea era magnific i trepidant, norocoii de pe sticl ne artau c exist un nou mod de a fi care se zrea la orizont, ajunsesem la captul tunelului, iar luminia se chema Andreea Esca, Florin Clinescu, Lucian Mndru, Horia Brenciu, Andrei Zaharescu, Mihai Clin, Marius Tuc...

    Ei ne nvau c putem s trim altfel, s sperm c exist o via n locul vieii televiziunea i c ei, ca nite apostoli, ne ndrum spre calea de fiinare. Privitorul, ca orice romn, i-a fcut rapid temele i, n ziua lansrii ProTV, cnd auzea te uii i ctigi, tia exact ce dorete: o via dreapt, pace n lume, programe TV de calitate, adevrul despre revoluie, o main de splat i una de fcut floricele. Zorii televiziunii se iviser i ea se ndrepta spre trend, al crui val o va fi cuprins n doi, trei ani.

    Privitorul, cam naiv din fire i avnd prostul obicei de a crede televiziunea pe cuvnt, s-a trezit n iureul ctigurilor. Bani, excursii, aspiratoare, experien, bormaini, crnai de Crciun, detergeni, iar bani, totul era s te uii n ecran, s te prefaci c eti retardat i s dai rspunsul corect la ntrebarea ghici ciuperc ce-i?. Frenezia ctigului a continuat, Privitorul s-a simit nabab i mare juctor de cazino de pe

  • vremea prohibiiei, chiar dac acum norocul era legal i totul era un fals, o mizanscen, o fctur improvizat n sli de teatru i de cinema distruse i modificate n localuri de bingo.

    Dup ce a pierdut i ce n-a ctigat, Privitorul s-a cuminit i, aezat n fotoliul su, a schimbat postul. Feminismul deja fcea valuri, iar el, abia trezit din amoreala acelui wall-street dmboviean, a nceput s admire aproape atingnd desftarea estetic i ndrgosteala profan. Avea ce, vedea nite femei, dar ce spun eu, erau pur i simplu dive cu obraz valah, tinere cu o copilrie fericit i o adolescen ncercat, dar dreapt, cu experiene pe care nici romancierii englezi de secol XIX nu i le-au nchipuit, cu o coloan vertebral mai fix ca Tour Eiffel i cu o etic demn de Maica Tereza. Frumoase, cinstite, inteligente, btioase, trecute prin ncercri, cu o moral de invidiat i o curenie de-i lua minile, divele noastre erau aici, pentru noi toi, gata s ne lumineze viaa, s ne fac surprize, ziua mai frumoas i s ne dea cu parauta din naltul spiritual.

    Dar, vai, n timp ce femeia-model ne arta c orice e posibil, c poi s-o pipi i s urli este, o melodie indianogitan cu adaptare de simire latino-turc se auzea n fundal. Oprah avea mici probleme cu fetele cu voce ca uleiul de msline care ddeau din buric, iar Jay Leno era asaltat de femei-model cu vieile lor pctoase, minunate i demne de urmat. Slav Domnului, eram n trend! Ba, mai mult, manelele noastre au luat-o naintea concertelor latino, care umpleau un stadion, pe cnd melodiile noastre rsunau n toat ara. Televiziunea a realizat imediat c este vorba despre o serie de miracole: lutari-minune, voci-minune, instrumente-minune ne-au cntat i ne-au ncntat cu muzicile lor.

    Astzi, ei abia mai supravieuiesc pe la nuni cu vreo 10.000 de euro de cntare, ca nite dinozauri, ca nite mistrei cu coli de swarovski, trimii la moarte de vedetele noii ere. Privitorul crede cu mirare tot, fr s zboveasc prea mult, el tie c e n trend, c e pe val i c are capacitatea de a arde etapele pe care occidentalii le-au dinstuit n zeci de ani. Se uit i ncearc s crediteze acest freaky-show care i zguduie reperele i i populeaz nopile. Ca ntr-un spectacol la care Bosch e kapellmeister, fiine druite peste fire, monstruoase, infernale defileaz. ncremenit n jilul su de-acas, Privitorul asist la carnavalul travestiilor i al muribunzilor, la acrobaiile femeilor-brbai, la jongleriile piticilor porno i la show-ul indecent al morii pe viu, de la sfiere pn la ngropciune i uitare. Binecuvntatul Ev Mediu, acuzat pe nedrept de ntunecime, se rzbun n sfrit.

    Privitorul se uit, nghite i tace. i va prepara un ceai de tei, ca pe vremea Mioriei i va respira adnc. El tie deja despre ce voi scrie sptmna viitoare.

    Revista Luceafarul / Numarul 4 / 2009 / Estul slbatic - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=915&editie=46

    Revista Luceafarul

    Estul slbatic

    Ana-Maria Nistor

    N-am crezut c voi ajunge s scriu despre OTV, ns morbul Dan Diaconescu s-a extins la nivel naional. Din nefericire, omul nostru a avut o intuiie extraordinar: romnul e nnebunit dup zvonistic, brfa la

  • col de strad i datul cu prerea. i-atunci, Diaconescu a ncropit nite surogate de investigaii, cu tot cu procesele cazurilor fcute n direct, n sute de episoade. Chiar dac muli dintre noi nu le-au urmrit, toat lumea tie despre maratoanele nocturne de judectorie folcloric, pe seama crora circul deja anecdote. Reeta succesului a fost simpl: n schimbul audienei i a conturilor personale crescnde, se crea iluzia c oricine poate fi parte important dintr-un eveniment, fie n calitate de martor, de analist sau de bgtor de seam. i, de dragul spectaculosului, au fost alese ntmplri care mai de care mai ocante, cu tot cu eroii lor nspimnttori.

    Fenomenul marginal s-a extins ca o plag i aceast lume ntunecat care popula nopile avocailor de ocazie a ieit la lumina zilei. Matria zerOTV a fost preluat, apoi transformat, adaptat, mbuntit. De pild, nmormntarea handbalistului Marian Cozma a fost transmis live, de la un capt la altul, cu maximum de indecen. Realitatea TV i Antena 3 se ntreceau n etalarea neruinat a durerii familiei i a prietenilor, n scormonirea intimitii celor copleii de durere i mpovrai de prezena attor camere de filmat. Subiectul e stors n continuare de felurite emisiuni care ne justific inocent acest circ prin dorina aflrii adevrului de care, cu mici excepii, nu e preocupat nimeni. Dar acesta nu e dect un exemplu.

    Gustul pentru morbid e speculat de la primele tiri ale dimineii. Dac i-e greu s te trezeti la ora 7, programeaz-i televizorul pe PROTV. Prezentatorii, cu feele zmbitoare, ncep invariabil cu tiri de genul: Bun dimineaa. Doi copii au ars de vii ntr-un incendiu, O btrn a fost violat de nepotul ei i omort cu 12 lovituri de cuit, Carnagiu pe DN1: doi tineri, abia logodii, care se ntorceau de la o petrecere.... Obligatoriu, textele sunt nsoite de scurte reportaje de la faa locului cu martori oculari i detalii filmate blurat, dar suficient de explicit nct s te fac s sari din pat, vioi, i s ncepi rapid o nou zi. Bun dimineaa.

    Dac subiectul e de interes naional, televiziunile de tiri l vor prelua imediat i poate fi revzut i rsvzut din or n or, la jurnale, eventual n direct, pe ecranul mprit n ferestre, n paralel cu o transmisie de la Parlament. Tragediile i discutarea bugetului iat viaa, complex i cu multiple aspecte.

    Dup prnz, personajele marca zerOTV, de obicei nocturne, ncep s miune pe la posturi. Pleiada de travestii, scandalagii, neveste nelate, prostituate cu chip de artiste i face apariia. Toi acetia fac parte dintr-o populaie cu media de vrst de 25 de ani, alptat de televiziunile postdecembriste, n care cine ajunge la timp poate deveni vedet. Oricine nseamn mai ales omul simplu, cu o existen banal i fr o calitate anume, dar cruia vizibilitatea naional i va fi schimbat viaa. Ei bine, pentru aceast populaie, anonimatul a devenit o corvoad, i-atunci, niciun efort nu e prea mare pentru a ajunge pe sticl, la fel ca vecinul de scar, care nu-i mai grozav dect mine. Iar ca s revii, s te in minte productorul i s te invite iar, trebuie s ochezi. i cum omul zilei e Goric Pirgu, personaj ieit demult din mahala, cocoat n 4x4 i ajuns n prime-time, iat-i pe toi adunai ntr-un cortegiu matein i defilnd zi, noapte cu grbire nspre locul Arnotenilor. Adevraii Arnoteni. Iar televiziunile nu doar promoveaz aceast micare, sunt emisiuni care ajut la instaurarea puterii bordelului i a ospiciului.

    La Acces direct de pe Antena 1 sau la Happy Hour de la PROTV cati gura ca la circ n faa femeii cu barb. Travestiii ne explic frumos i cu amnunte c ei sunt normali i ne fac pe noi s ne ruinm c ne-a lsat Dumnezeu aa, pe dos. Fete de care n-a auzit nimeni ne ofer spectacolul burlesc al kilogramelor de silocon care cnt playback. Eleve porno de mn cu profesoare sexy rescriu ad-hoc Legea nvmntului, iar materiile de baz n liceu devin agramatica i istoria site-urilor XXX. Violatori de profesie i mrturisesc aleanul, biei cu ocupaii incerte ne etaleaz ceasuri de zeci de mii de euro, maini, iubite i ne nva adevratele valori umane. Femei-brbat i arat pumnii publicului din platou i soliste de tot felul i flutur ecografiile n faa camerei, n vreme ce prezentatorii ghicesc dac va fi biat sau fat.

  • Mizeria sporete dup miezul nopii la Un show pctos, cnd, cel puin teoretic, toii copiii dorm i vedetele i pot da fru liber limbajului spurcat i comportamentului indecent. Emisiunea nu ine prea mult, verva prezentatorilor aai de desfru scade, aa c ne putem uita linitii toat noaptea la zerOTV, unde cazurile lui Diaconescu par acum o modest glum.

    Din nefericire, nu pot acuza pn la capt posturile TV de tabloidizare. Audienele imense m fac s-mi nghit cu noduri vorbele. i cnd te gndeti c ni se preau o amuzant ficiune scenele din Gaiele, cnd, la parastasul Margaretei, lumea sfrea ntr-o beie i un cntec general, ori momentele n care cele trei btrne se nghesuiau la fereastr s vad cum trece cu mortul. Telespectatorii de azi se mbulzesc s fac parte din alaiul de nmormntare, ba chiar s se suie pe capra dricului bocind n faa camerei de luat vederi. Hai, zicei dup mine: Ferentarul mndru i frumos ca crinul/ Cnd pe mal se-arat, tremur Vidinul.

    Revista Luceafarul / Numrul 5 / 2009 / Eu te-am fcut, eu te umor - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=934&editie=47

    Eu te-am fcut, eu te umor Ana-Maria Nistor

    Doar acela care nu i-a fiert creierii amestecnd calambururi, poante sau rime i numai cine nu i-a fript degetele de la igara aprins n timp ce mintea lui croeta replici nu tie ct de greu e s scrii umor. Exact ca n bancul cu glonul, i trece prin cap o idee, iar dac nu apuci s-o prinzi i s-o creti la foc iute faci pneumonie (tu transpirat, glonul rece...). Iar dac micarea asta cnd centrifug, cnd centripet, cnd ordonat dup regula Doamne-ajut!, poate iese trebuie repetat sptmnal, avem de-a face cu o opiune. Aceasta (opiunea) e dictat de nsui proverbul bulgar ceea ce este este, ceea ce nu este nu este i se traduce scurt: ori te lai, ori nu te lai. La aceast teorem se adaug de fcut una bucat scenariu sptmnal pentru 50 de minute de emisie, n medie. S se calculeze: numrul la pantof, vrsta participanilor i cte sezoane rezist ei n TV.

    nc de acum 28 de ani, bieii de la Divertis se ntrebau de ce 5 lei i cu 5 lei nu fac 10 dolari. Asta era pe vremea cnd toate drumurile duceau la Copou, berea costa 5 lei, iar cotletul 30 i pe traseul istoric Universitate - Bolta Rece se scria umor alternativ. Trecur anii, mai nti cei n care se optea c era mai bine pe vremea lui Dej, apoi cei n care se striga c era mai bine cu Ceauescu. n sfrit, venii timpul s-l regretm pe Iliescu, iar grupul Divertis pare c se chinuie cu aceeai problem, a crei rezolvare se ntrezrete, iat, la captul tunelului care d n curtea Antenei 1, pe stnga.

    Dac Ioan Gyuri Pascu s-a desprit de grup i Tony Grecu s-a retras, dup spusele domniei-sale, pentru o vreme, s reflecteze, atunci 12 2 = 2. Cel puin, asta am vzut n noul sezon din grila de primvar, adic ncepnd cu duminica de 1 martie. (Parantez mic: pn de curnd, grilele se mpreau, ca sezoanele doamnei Udrea, ntr-una de var i una de iarn, acum, de cnd cu recesiunea, observ c avem bani de producii pentru patru grile anuale; atept mprirea dup anul chinezesc i dup

  • secundarul sportivilor). Cum spuneam, Divertis Mall, anunat cu surle i trmbie n promo, revine, urmat de Tony Grecu i prietenii. Recunosc, nu mai urmrisem de mult vreme show-ul lor, care mi se prea din ce n ce mai rsuflat, mai prfuit i repetitiv. Acum, ns, m chinuia curiozitatea i bine mi-a fcut, cci, astfel, am avut i eu revelaia adevrului profund, conform cruia vara nu-i ca iarna. Ceea ce pare la prima vedere o simpl redundan Divertis Mall, urmat imediat de a doua emisiune, care face parte din prima sau poate nu? nu-i dect un semn c avem de-a face cu lucruri complet distincte. Mall-ul urmeaz calea pe care a apucat-o de acum civa ani, aceea a unui amestec de oameni, stiluri i tipuri de umor, care e din ce n ce mai strin de vechiul Divertis i mai aproape de maniera de show de divertisment fr personalitate, pe care-l ntlneti i la alte televiziuni/trupe de umor. Noua emisiune, ns, arat nu doar c Tony cel risipitor s-a ntors pentru a-i lua partea sa de motenire, ci mai ales c tatl grupului e cel care ncearc s readuc i s pstreze stilul Divertis. Acum, eu nu mai tiu cine-i fiul i cine-i fratele i din aceast dilem nu pot iei dect urmrind mai departe chestiunea n cauz. Un lucru e cert: doar cu Tony Grecu nu se face primvar, aa c fostul conductor de oti glumee l-a fcut secund pe Drago Stoica actorul divorat de Mondenii, pe care, prin savoarea personajelor sale, i-a ajutat enorm s aib popularitatea de azi.

    n concluzie, dragi telespectatori, petrecerea continu, aa c i urez lui Tony Grecu&friends vnt din pupa, iar celorlali le pun ntrebarea cretineasc Cine iubete i las?.

    i tot pentru c venii vorba de Mondenii, vd c PrimaTV investete mai mult n divertisment, emisiunea lor dureaz acum o or i jumtate, producia e mult mai mare, cu scenografie mai scump, cu dansatori etc. Vreme de criz, ce s-i faci?! Nu pot dect s m bucur pentru cei 3 tineri actori fici + 1 mobil (Angel Popescu a intrat pe teren n locul lui Drago Stoica, transferat la echipa advers de mai sus). i-au fcut loc pe piaa de divertisment (m refer, n special, la emisiunile de satir) ncet, dar sigur, ncepnd de acum ase ani, pn au ctigat publicul lor, care e din ce n ce mai numeros. O perioad au alergat umr la umr cu Divertis, iar n momentul actual au deja un avans de civa metri buni n faa lor.

    Din pcate, i pndete aceeai ispit, care se trage din grandomania romneasc, dar vrea s fie sor cu Broadway-ul sau mcar cu show-ul italian de tv: de ce s lsm lucrurile simple, cnd le putem complica i de ce s nu stricm ceva bun doar de dragul schimbrii? i mai las cteva sptmni, dar tare mi-e team c, n ritmul sta, vor ncepe s semene cu Leana i Costel.

    Apropo, nici nu tii ce mic-i Vacana mare! E acolo, pe Kanal D, fr audien, slav Domnului!, din ce n ce mai jalnic. Nu cercetai, credei-m pe cuvnt! Lsai-o s moar ncet i sigur, ca orice lucru nceput prost. Whos next?

    Revista Luceafarul / Numarul 6 / 2009 / Romnia Turcia: 0-1 - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=956&editie=48

    Romnia Turcia: 0-1

    Romnia Turcia: 0-1

  • Ana-Maria Nistor

    Mea culpa: triam ntr-o alt galaxie. Dar, de cnd m-a ars npasta i in rubric la gazet, mi dau seama pe zi ce trece ct de mare e planeta TV i ct de diferit de meleagurile noastre. Acolo sunt fiine ca i noi, cu doi ochi, piele pe gt i picioare pn-n pmnt, ns obiceiurile lor, modul degndi i felul cum triesc btinaii TV sunt un inepuizabil motiv de studiu i de reflecie. Dar asta n-ar fi nimic. Mirarea mea nu contenete cnd observ ce fel de oameni (de-ai notri) se uit la ei, ce i preocup pe telespectatori i de ce.

    Mai deunzi, citesc undeva c postul Kanal D mplinete doi ani. Nu fii maliioi, da, exist i merge nainte, graie publicului romn i banilor turcului de la Istanbul. Mare grozvie n-ar fi, iaca o ciuperc printre multe altele aprute dup 89, un post peste care treci butonnd i de care tii doar pentru c i l-a memorat n telecomand omul de la cablu cnd i-a instalat antena. Aici ncepe minunarea mea, partea a doua: Kanal D a avut +108% n 2008, i-a fcut loc n top 5 televiziuni i e staia cu cea mai mare cretere pe piaa TV. Ba, mai mult, din ianuarie se situeaz pe locul 3 n Romnia, pe segmentul whole day, adic pn la ora 20, iar n prime time, le sufl n ceaf serialelor de pe Acas i Antena 1.

    Dnd crezare acestor date, m-a cuprins o meditaie mioritic, din care n-am ieit dect dup trei zile. n acest rstimp, iarba nu-mi plcea, gura nu-mi tcea, stteam aa i rememoram rzboaiele de altdat ale lui tefan cel Mare i m uitam lcrimnd la Kanal D, fapt care a dus la o rscoal a membrilor familiei, ce a trebuit nbuit la timp. Am ignorat-o i pe micua btrn, am uitat de gura de rai i mi-am vzut de soarta mea. Acum pot s griesc: neleg ce-i atrage pe romni la kanalul turcesc, de-i zice De neoprit, ceva dulceag, parfumat i familiar, care le amintete de sarma, alvi, halva, ciubuc, musafi, baci...

    nti de toate, sunt serialele turceti, care au depit cu mult n audiene strvechile soap opera precum Tnr i nelinitit, dar i telenovelele sud-americane de peste zi, cu fete srace, dar care arat nucitor de ngrijite, i cu biei bogai, frumoi, detepi, cinstii i nefericii doar pn la finalul sezonului. Filmele turceti compenseaz lipsa de muzicalitate a limbii prin ritmurile orientale, intriga e mult mai aproape de viaa omului de rnd, fr a intra, ns, niciun pic n vulgaritatea serialelor cu igani (pardon, rromi). Femeile au o frumusee mai pmntean, mult estompat fa de cea a divelor latino, o siluet la care orice doamn poate ajunge i o garderob cuminte i cu gust. O decen impus de religie i aduce aminte i cretinului de nvturile noastre din btrni, iar subiectul iese din clieul basmului Cenureasa adaptat i rsinterpretat. Casele n care se petrece aciunea par a fi locuite i poate chiar sunt, oricum degaj acel aer intim pe care niciun studio, orict de bine construit, nu l poate avea. Filmrile sunt gndite ca o serie de exterioare i interioare care alterneaz n favoarea celor dinti, iar montajul e fcut astfel nct o replic e urmrit prin efectele ei produse asupra interlocutorilor, insistndu-se pe prim-planuri i generale.

    Cu alte cuvinte, romnii notri, n spe femei cu vrste ntre 18 i 49 de ani, se regsesc n aceste poveti cu oameni normali n mprejurri normale, cu drame i neliniti cuviincioase, dar care, dup cteva sute de episoade, se termin bine. Am vrut s fac mai amnunit profilul telespectatorului, dar m-am nspimntat. Media nu e alctuit din femei casnice sau omere care abia ateapt s-i dea brbatul afar pe u dimineaa ca s se uite la seriale, ci de intelectuali care nu tiu ce Dumnezeu caut acas, toat ziua, pe Kanal D!?

    Aa c am respirat adnc i m-am oprit la timp, adic la orele cnd se difuzeaz emisiunile cu audien care au fcu postul de neoprit. Mai nti, la ora 15.00, La uet cu Bahmu, alias Adriana Bahmueanu, alias o domni blond care prezint uneori n locul ei. Nu vreau s insist asupra acestui format, copiat cu bucica de pe la alte posturi, cu muuulte femei i ceva brbai care se strng pe canapele s depene amintiri i s-i dea cu prerea despre via. Aviz amatorilor de manele: aici se afl ultimul bastion, aici se lupt mpotriva modei, aici suntei la curent cu ultimele hituri n domeniu. Deci, se poate!

  • Nor pentru mama, emisiunea care a nceput acum doi ani i se va termina cnd kanalul va nchide ochii, se adreseaz tot unei categorii de nostalgici. V amintii cnd i ddea romnul demisia ca s aib timp s se uite la Big Brother? Ei, bine, acum fratele revine, deghizat n pretendent penibil, care cerete ridicol bunvoina unei soacre i mna unui so. Zi i noapte n faa camerei, ase ore de direct, pn la capt: nunt sau nimic. Doamne-ajut, noroc i s fie ntr-un ceas cu cuc!

    O alt invenie, din categoria reality-show, care se cheam Fata lui tata, vrea s zguduie rioara, s reeduce i s atenioneze prinii, copiii, neamurile, ba chiar i nvmntul de stat. Cte o tnr e urmrit mai multe zile cu o camer ascuns i dac, Doamne-ferete! cazul chiar face vreo prostie, iat un subiect pentru o nou emisiune. Minunat metod, n-am ce zice, de a-i face pe toi taii temtori i pe fete s fie mult mai prudente dac au ceva de ascuns. Despre vnarea i expunerea intimitii unei familii, s ne ntoarcem la punctul anterior.

    Am lsat la final filmele de vineri seara, n principal blockbusteruri, a cror audien o neleg. De ce s te duci la mall i s pierzi timp i bani ca s vezi Cold Mountain, de pild, cnd tii c peste un timp i-l d kanalul?

    Acum ar trebui, mcar din bun-cuviin, s v spun concluzia la care am ajuns. O fcea i eherezada nainte de ivirea zorilor. Eu tac fr concluzie. Singurul lucru pe care l-am priceput eu tot uitndu-m n kanal este c-i mai otoman/ -are filme multe/ Emisiuni cam brute/ Brbai scptai/ Femei mai brbai.

    P.S. N-am uitat de Vacana mare, i-am omis cu bun-tiin.

    Revista Luceafarul / Numarul 8 / 2009 / Prin noi nine, dar i prin TV - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=999&editie=50

    Prin noi nine, dar i prin TV Ana-Maria Nistor

    Pn mai deunzi, nu-mi era deloc simpatic Dana Grecu, realizatorul de la Antena 3. O urmream ra-reori, de fapt fceam eforturi s neleg, printre frazele rostite precipitat, ce vrea s spun. Strdania mea era, de cele mai multe ori, rspltit prin subiect ori prin comentariile unor invitai. ns, dup maratonul electoral de sptmna trecut, mi-am cam schimbat prerea despre doamna Grecu. OK, tim cu toii, cei care stm cu telecomanda la ndemn, c Antenele reunite sunt ntr-o campanie agresiv anti-Bsescu, fapt care a dus n ultima vreme la susinerea entuziast a PNL-ului. Cei doi candidai la postul de preedinte al partidului, Clin Popescu Triceanu i Crin Antonescu, au fost n direct la Sinteza zilei, pe rnd i, mai ales, fa-n fa, ca ntr-un autentic scrutin anticipativ al prezidenialelor de la toamn. Ne-am bucurat s-i auzim discursul lui Crin Antonescu, coerent, ngrijit, aplicnd regulile retoricii versus vorbele demult plafonate ale domnului Triceanu, limba lemnoas, prin care ne-a nvat n ultimii ani c folosirea acuzativului este opional i deloc motivat. Nu tiu ce va face actualul preedinte al PNL, Crin Antonescu, abia s-a dezmeticit dup alegeri i despre asta vom vorbi mai la vale. Altceva se cuvine subliniat acum: prezena ministudioului Antena 3 la alegeri, de la 9 dimineaa i pn la 1 noaptea, un

  • maraton care a dus, cel puin pentru moment, la o reabilitare serioas a imaginii partidului. Obrazul liberal, ptat, nroit, scuipat, plmuit, ngroat n atia ani dup 1989, a fost curat n direct prin soluia de ntinerire rapid Crin Antonescu, prin aplicaii locale i repetate de transmisii live. Responsabil Dana Grecu, impecabil, timp de 16 ore, comentnd, discutnd, invitnd liberalii la msua deja decor din holul congresului. n apropierea anunrii verdictului, alturi de Victor Ciutacu i Crin Antonescu, cu rezultatele pariale i apoi finale venite pe bileele, Dana Grecu ne-a fcut s credem c trim un moment de revoluie n direct sau, cel puin, un exerciiu de democraie clar, transparent i pozitiv. Discursurile fostului i cel al actualului preedinte au ncheiat ca cercul unei cununi seara, romnul a adormit mpcat, uor euforic, visnd la cuvintele liberale: Sunt un om simplu, ajuns, dup 20 de ani de munc, fr conspiraii, fr aranjamente, s fiu preedintele celui mai mare partid din Romnia. Prin mine nsumi i, e drept, cu ajutorul nepreuit al televiziunii.

    Valul de apariii, comentarii, discursuri a continuat n zilele urmtoare (vedei, deja scriu ca un tirist!), Crin Antonescu a fost din ce n ce mai expus, aa nct am ajuns s stau cu inima strns ca nu cumva s se strice, cu cele mai bune intenii, ceva care-i nc att de fraged i, chiar dac nu se dovedete a fi o soluie real, e pcat de scenariu s moar repede. Pe forumuri, mii de mesaje, greu de cuprins, ale unor oameni mai mult sau mai puin entuziati, care i luaser gndul de la orice vot, dar care acum l susin pe Antonescu. Ziaritii, comentatorii de profesie sau de ocazie, deontologii s-au grbit s-l catalogheze Obama de Romnia, n timp ce-i mucau minile c nu au nimic spectaculos de transformat ntr-o tire senzaional. i unii, i ceilali stau cu inima ct un purice. Nu pentru c vom afla ceva urt din trecutul fostului ministru al Tineretului (am fi tiut-o deja), ci de team c domnia-sa nu va face fa problemelor ca om politic. n acest punct, e cazul s observm c americanul e negru i romnul nu prea i s ne dm seama c situaia noastr e ca n bancul cu Radio Erevan. Da, e adevrat c pot semna izbitor, dar ar fi pcat. ncolo, sunt la fel. i-apoi, vorba unui internaut: dac liberalul nu ncepe s asculte manele, s se bat pe burt cu minitrii, s bea un pri cu Becali i s rnjeasc familiar, s-ar putea s fie considerat un fel de negru de ctre majoritatea electoral.

    M-ntorc i zic: televiziunea te ridic, ea te coboar, aa c e bine s stm cu ochii pe emisiuni, mcar de dragul ahului, c table am jucat destul. Pn atunci, puin scenarit nu stric. Cazul unu: pare c se schimb tot. Antonescu e deja sprijinit de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, salutat de Adrian Nstase i, surpriz, girat de Ion Iliescu, patriarhul oftnd uor c regret c liberalul fr pat nu face parte din PSD. Se dezgroap arhive, se gsete fraza de Casandr a lui Octavian Paler, care spunea prin 2006 c are ncredere n biatul cu nume de floare, totul merge bine i frumos pn aproape de alegeri, cnd ni se demonstreaz televizat c fostul profesor de istorie nu e pregtit s intre n cursa electoral. Rmn s se confrunte Mircea Geoan i Traian Bsescu. Sper s n-am dreptate, dar mie nu-mi miroase a bine cnd btrnii juctori la masa politicii se bucur n cor, e semn c urmeaz o rsturnare aristotelic, n dulcele stil clasic. Am un singur indiciu: feriiv de Iliescu i atunci cnd face daruri!

    Alt caz: s ctig n turul doi, dar bine. Crin Antonescu e aruncat n ap, ncurajat de pe mal, susinut de o ntreag galerie, iar cnd mai are o lungime de bra pn la finish, l trage ceva de picioare. i, uite-aa, Romnia are o dat n plus o democraie de necontestat, preedintele reales va zmbi tuturor bliurilor occidentale, iar noi ne ntoarcem cumini pe punte, angajai cinci ani n departamentul ters pe jos.

    n fine, cazul trei, zis i Marele Licurici, Crinul i Piratul. Aceast variant e o cacealma, mai ceva dect cele de la punctul unu i doi. n acest scenariu, deja nu mai conteaz cine iese preedinte, ci faptul c Romnia nu e nici a noastr, nici a urmailor, dar e sigur a lor. Nu am nc un puzzle complet, ncercai domniile-voastre s punei n relaie declaraia lui Virgil Mgureanu care anun un ir de arestri ale unor oameni politici importani, urmrirea penal a lui Puiu Popoviciu, cel mai bogat om al rii, discret nfrit cu toat lumea i drumul banilor de la FMI, care duce doar la firmele mari strine prezente n Romnia. Dac gsii 5 mici diferene, rmn aici. Dac nu, m fac chinez vorbitor de finlandez, emigrez n Africa, nv cmilele s numere nisipul i atept potopul.

  • Revista Luceafarul / Numarul 9 / 2009 / O sptmn att de banal - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1020&editie=51

    O sptmn att de banal Ana-Maria Nistor

    Nu mai am subiecte, moner, adic, tii, ceva aa, extraordinar, nu orice bagatel. Cine s-mi dea o idee? Prietenii mei, se tie, dac-i vorba de TV, se culc o dat cu ginile, aa c mi-am zis, ce-ar fi s dau o rait sanfason pe la canalele autohtone.

    Nimic notabil. ntr-una din emisiunile Happy Hour, Gigi Becali ne d, pe viu, soluia ieirii din criz, din stresul zilei de mine, din anonimat: ntoarcerea la vechile ndeletniciri dacice sau machedoneti, dup caz, gust i manier. n direct, numai la ProTV, Gigi s-a nfrit cu Mioara o oi brsan, care a stat cuminte, s fie muls cu iubire mitic, timp de 5 minute de ciobanul n costum de mii de euro. Flos nevoie mare, Gigi i-a dat prezentatorului s bea din laptele cldu i proaspt, strecurat n cnu dup legi strmoeti. Ctlin Mru a nchis ochii de plcere. Eu, n faa televizorului, am nnebunit de bucuria redescoperirii rdcinilor printre zgrie-nori. Parc se auzea deja vorba molcom a lui Bucur, fonetul frunzelor, doina din fluiera de os i parc vedeam turmele intrnd seara n ocolul de la Pipera, strjuit de pori mari aurite. Sus, la captul scrilor de marmur, micua btrn cu brul de ln din dotare i ateapt fiul. El vine agale, uor obosit, dar mndru c le-a artat oamenilor drumul drept i oilor calea spre cas. Doina curge n fundal. Intr, micu, n cas, c trage de la gura de rai, mai apuc s adauge voinicul i visarea mea se mut pe alt canal. Acolo nimeresc exact n timpul celebrrii Zilei Independenei.

    nsi Elena Bsescu, o fat care a pornit de sus i a ajuns i mai sus, i declar neatrnarea fa de PDL. Va candida la Parlamentarele Europene ca un biet independent apsat de popularitate, singur, drz i fr s se ncurce prin vocale. Lucian Mndru, emoionat, ndreapt timid microfonul spre tnrul pui de haiduc i rostete: Domnioara Bsescu, m uit n ochii dumneavoastr i simt c vrei s conducei. Sunt cutremurat. Nu de sensibilitatea, nici de vorbele gazetarului, a crui intenie mi scap, ci de biata fat pe care o ateapt grele succesuri de-acum ncolo. O od sau o doin de ctnie ar fi mers de minune, dar pentru c Antena 1 n-are simminte, m supr i butonez iari.

    Pe OTV (recunosc, am i eu slbiciuni, ca tot omul) era n plin desfurare episodul-bomb cu numrul 2.432.509 din serialul Magda Ciumac-Tolea. Nu ntrebai cine sunt personajele, m-am fcut eu deja de pomin i mi s-a rs n nas c tie toat ara. Excluilor! ncercai, ca i mine, s v integrai cu pai mici n neam. Eu sunt pe cale s reuesc uneori, dar atunci mi atrage atenia un detaliu, ca n cazul de fa. n stnga sus a ecranului, ntr-o bulin roie, scria: Exclusivitate. S se oftice adversarii. Simitoare cum sunt, inima mi-a luat-o razna iari. i i vedeam pe invidioi pmntii la fa, pndind garsoniera OTV i tabloul de curent, ca s le trag cablurile din priz i s-i lase ntr-un perpetuum direct. mi i nchipuiam cum toi prpdiii l rpesc pe domnul Dan Diaconescu, l sechestreaz pe noul su iaht de 2 milioane de euro i ceva mruni, pleac n tromb din Marsilia i naufragiaz pe insula unde-i ascuns Elodia.

  • Fraierii nu tiu c i din palmier face Diaconescu audien, vinde puncte de rating pe banane maimuelor, i cumpr nc un elicopter i vine acas. Caz rezolvat. Schimb canalul i nimeresc n plin James Bond dmboviean, la o prezentare de mod cu multe fete anorexice, maini de epoc i vedete cu animlue cree n poet. James Bond e Mazre. Radu Mazre. El apare pe scen, pete hotrt i agil prin mulime pn n fa, lumea aplaud, blitzurile nu mai contenesc, el se oprete, se ntoarce ca o felin pe piciorul stng, costumul su impecabil strlucete, scoate pistolul i... nimic. Nici mcar un poc strigat din culise. Mazre murmur ceva printre dini i, cu o piruet, dispare n necunoscut, adic n spatele podiumului. De-acolo se aude clar ceea ce ngnase pe scen. N-are rost nici s reproduc aici, nici s ne supram pe ntmplare, c doar suntem ntre noi, Acas.

    Ce s v mai spun? Lucruri absolut banale. Nimic nou, nimic demn de atenie. Totul normal. Un domn, nu mai tiu pe ce post, absolut imperturbabil, concentrat, cu o privire fix, mesteca chewing gum. Ce faci aici? Un OZN mic, nu vezi? i scoate din guri o figurin modelat cu pricepere i rbdare. Altul, narmat cu microfon, reproduce onomatopee rustice. Dar ce spun eu, interpreteaz, pur i simplu cam tot ce se poate din Enciclopedia zoologic pentru copii de toate vrstele. Are mici probleme la pu-pu-pu-pupza, dar, n rest, toate sunetele ies ca n cartea ilustrat. Naomi le cnt Crcotailor gtuit() Feelings, cu toate c, vorba ei(lui), lumea e reticient la sientimente sincere.

    Ei, ce v spuneam? Nimic deosebit, totul banal, banal, banal. Aceeai oameni normali, vedetele noastre de fiecare zi i ntmplrile lor obinuite. ncolo, toate bune. ncoace, dezastru, dar ncolo... toate bune.

    Revista Luceafarul / Numarul 10 -11 / 2009 / Da pe tefnescu cine-l garanteaz? - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1053&editie=52

    Da pe tefnescu cine-l garanteaz? Ana-Maria Nistor

    10 ani de emisiune. n Romnia noastr?! Bravos, domnule! Excepia care confirm obinuina valurilor de suprafa, glgioase i plesnitoare, ce alctuiesc moda prin televiziuni. O asemenea aniversare trebuia marcat cum se cuvine, adic printr-un eveniment i cu un grup de prieteni, prin cteva vorbe i interviuri la gazete, dar mai ales prin schimbarea formatului. Prima i cea mai important modificare este aezarea emisiunii n gril. Salut din nou TVR pentru efortul de a face attea gafe ntr-un timp att de scurt i n aceeai situaie n care a mai fost (degeaba) de cteva ori. Garantat 100% e duminic noaptea la 23.20, dup logica cine se uit, b, la tia? Intelectuali de ia noctambuli, nu oameni cu joburi serioase. Pentru aceeai categorie de public, dar i pentru copiii gripai care chiulesc de la coal, emisiunea este n reluare mari de la 10.50. n fine, lumea caut, gsete, urmrete. Formatul 10 ans aprs ar avea, dup cte vd, trei seciuni mari, dou intermezzouri i epilogul cntarea din final. Prima parte gzduiete artiti de toate soiurile, n genere, oameni valoroi n domeniile lor, cu o oarecare notorietate, s le spunem personaje din prim-plan. A doua parte ar fi ocupat de personaje pitoreti, iar n a treia, Garantat scormonete dup cte un personaj din umbr, care a fcut posibile tot felul de

  • lucruri admirabile. De pild, emisia trecut a nceput cu scriitorul tefan Agopian, al crui histrionism a fost pus n valoare cu mult subtilitate. Bine documentat, ca de obicei, din surse rare i avnd detalii fine n buzunar, Ctlin tefnescu l-a provocat pe oaspete s spun nu doar lucruri importante, ci din acelea care pot s rmn n arhiva personal a unui om. Reinem despre Agopian amnunte anecdotice de tipul nu-mi place s cltoresc, sunt un ranchiunos recunoscut, dar i un cititor dat dracului, n fine, poveti care te fac s nelegi ce se ntmpl n culisele scriitorimi i care aduc lumea aceasta special un pic n fa i o picur n urechea tuturor privitorilor. Totodat, cei de-acas i pot aminti de fraza cu parfum de ars poetica, rostit cu mult umor, despre actul de creaie i avatarurile sale: Cnd eti tnr, ai idei i nu tii s scrii, cnd eti matur, tii s scrii i consumi ideile vechi, cnd eti n pragul btrneii, nu mai ai nici idei, nici chef s scrii. n partea a doua, la capitolul Personaje pitoreti, scos de undeva, din arhiva emisiunii, Alexandru Golgota din Alimpeti demonstreaz c este integrat perfect n eterna i fascinanta Romnie. Constructor de OZN-uri (a fcut 6, dar 5 s-au stricat), nea Sandu face i pictur de biserici, clasic i stilistic, i nu e unul ca el pe toat Valea Olteului. Rmn cu gura deschis, personajele gsite de Garantat mi se par ireale, ca OZN-urile marca Golgota, vocea lui tefnescu sun 100% ca n jurnalele belice de la cinematograf, iar mie deja mi vine s cuceresc alte planete, aa cum m-a ndemnat omul cel mai priceput din Alimpeti. Cam din aceeai categorie a pitorescului face parte i rubrica Taxi Driver, cu portretele sale de taximetrist cultural sau politic, dup caz i emisiune, dar i cu subspeciile revoltat, dezamgit sau nostalgic, n funcie de experiena personal. Emisiunea echilibreaz astfel nota grav, important pe care o gsim n redifuzarea clipurilor din campania Mari Romni i vine ca un bun respiro dup interviuri. C tot veni vorba, m-am bucurat tare (plecciuni, domnule tefnescu) s-l vd dat publicului pe Doru Ionescu, un personaj preios, din umbr care a scormonit printr-o arhiv-cimitir al elefanilor i a pus cap la cap rmie n peste 200 de episoade de istorie a muzicilor rock, jazz i folk romneti. Toate bune i frumoase, dar pe Ctlin tefnescu cine-l garanteaz? Da, pe tipul sta bonom, nalt i cu faa zmbitoare, cu un venic rucsac n spate plin cu CD-uri, Mac, nimicuri, medicamente pentru prieteni. Pe domnul nscut la Vlcea, trit la Cluj i aciuat prin Bucureti, un filolog cu respiraia enervant de fin, dar care a dat cu nasul prin multe alte cele, mare pasionat de teatru, avid de film, iremediabil infestat de muzici alese. Cine e, domnule, acest Ctlin tefnescu, un tip care te lovete cu o modestie cald i neleapt, de se mprtie toi aburii ticurilor de intelectual de la mas, care strnge mini, rde, gtete, gust mncruri cu o bucurie i o voluptate de om zdravn la cap, neatins de fumuri. l tie toat lumea, parc-i poezia lui Minulescu, nici nu mai e nevoie s o citezi, a, da, la de la Garantat, ce zici c-a mai fcut? nc un documentar mito? i de ce s ia el premiu? Las, domle, c pe el l cunoatem, nu se mai lanseaz acu. S-l ncurajm pe altul. Acum vorbesc serios: cine e biatul sta care face un fel de emisiune ca Eugenia Vod, tie muzici ca Berti Barbera, se d prieten cu feele subiri de actori i cntcioi, face nopi albe de jazz pe la Grna i se bucur s mearg la festivaluri de teatru pentru putani? i, mai ales, cine garanteaz pentru el? nscrieri pe www.tvr.ro/garantat sau n reluare marea dimineaa i pe la terase, la uete de prieteni.

    Revista Luceafarul / Numarul 12 / 2009 / De Pate, ne-am luat raia de bucurie - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1085&editie=53

    De Pate, ne-am luat raia de bucurie

  • Ana-Maria Nistor

    Metrou Victoriei, vinerea, trafic. Un tnr mbrcat curel se oprete lng un zid, n picioarele trectorilor, scoate o vioar i ncepe s cnte. Dup o jumtate de ceas are deja strni vreo 330 de lei n cutie. Oamenii nu stau s observe asta, sunt grbii, n-au timp s asculte, trec i cte unul mai arunc un bnu, c doar suntem n Postul Mare. Vioara din penumbra staiei cenuii este un Stradivarius, iar tnrul e violonistul Alexandru Tomescu. Experimentul Stradivarius face parte dintr-un soi de turneu naional, iar banii strni vor merge la o asociaie a nevztorilor. Cut. TVR Cultural. Intervievat n metrou mai apoi, Alexandru Tomescu rde; a nvat multe din experiena asta; desigur, ideea nu e nou, dar cte nu poi face atunci cnd invoci buntatea oamenilor. Cut. Cuvnt magic buntatea , mai exact mila, adic acea stare (nu mai e un sentiment de mult, e un proces) de care mediile, televiziunea n spe, se folosesc pentru a stoarce audiene. Mai mult, ea devine o reet de entertainment respectat srguincios i cu efect garantat de Pate i de Crciun. Mare diferen ntre cele dou srbtori n-ar fi, dac e s m iau dup tiristele noastre care anunau deunzi, ptrunse de evlavie, cum cretinii au srbtorit naterea Domnului. Surse: Realitatea i Prima TV. Bun, exist deci cel puin dou momente n an cnd iubirea de semeni e bine s ne umple sufletul, dac se poate n forma ei cea mai linititoare: pomana. Suntem nvai, ndemnai, rugai s oferim. Dm din puinul nostru i ne dau, la rndu-ne, lacrimile. Cine tie, poate, ntr-o zi, binele ni se va ntoarce. Desigur, nu acesta e motivul pentru care trimitem SMS-uri de 2 sau 10 euro sau donm n diverse conturi, ci mna ntins care spune o poveste. Din or-n or, pe toate posturile importante. Pe cele de ni, sunt documentare despre cstoria lui Iisus cu Maria Magdalena. Nu ne intereseaz astea acum, ne ntoarcem la Antena 1, ProTV, la TVR... Boli rare, greu de pronunat, cancere de tot felul, copii cu zmbet trist, palizi, scoi de dou ori pe an la mezat i vedete radiind, cu suflet nobil, care cer ajutor n numele inocenilor fr speran. Adic mil cretineasc i nu una de orice fel. Mila de srbtori e poleit, e nsemnat, noi nine suntem poleial acoperind cu greu drame personale, liste de pia, uri, dorine nemplinte. E momentul magic al anului, cnd ne chinuim s uitm de noi pentru a ne ntoarce la sine, mai plini de iubire fa de propria persoan. Doamne, ct sunt de bun! Mila de srbtori nu doare ca un chin, nu ustur, pentru c nu angajeaz dect puin i de cele mai multe ori material. E ca o trecere rapid prin faa unui Stradivarius i o aruncare de bani peste umr ntr-o cutie de vioar. Odat lsat s acioneze, mila va provoca o descrcare nervoas care seamn cu pacea. Mila de ocazie e cldu, apoas, ca orice lucru mediocru, e, bineneles, frumoas i d un frison plcut. Odat intrat n obinuin, adic dup vreo dou, trei ntrebuinri, ea va deveni, precum nceputul colii sau vacana, un punct important, dar i duios, din calendarul personal. Dup acest pas, nu ne rmne de fcut dect s aderm la grupul miloilor profesioniti care se ocup cu gsirea cazurilor demne de mil i cu ajutorarea oamenilor care vor s-i potoleasc bianual nevoia de iubire de semeni. Ei sunt un fel de profesori n cretinism aplicat ediia de buzunar , apar la TV i fac rating mare, pentru c vorbele lor simple ne merg la inim, iar euro se vars direct n conturi. Orice aciune de-a lor se cheam campanie, cci nu poi s-i dai unui lucru mre un nume mrunt. i campaniile ne umplu casele, dou sptmni sau chiar trei pe an, ne impresioneaz sincer i ne fac s nu uitm c suntem la fel n faa lui Dumnezeu. Odat ncheiat procesul, cu tot cu nivelul de endorfin ridicat (oare, copiii se mbolnvesc aa de grav doar de dou ori pe an? - gnd retoric, inutil), ne putem muta linitii la adevrata srbtorire cretineasc. Am nceput deja, uor, n Sptmna Mare, cu vreo dou, trei filme care s ostoiasc nelinitea de peste zi. Frida, Rob Roy, Legturi bolnvicioase, BD la munte i la mare contrabalanseaz gravitatea emisiunilor tematice. Adic cele despre Patimi, Moarte i nviere, pe care, dac nu ne vine s le simim, e bine s le mimm sau mcar s le amintim, ca directorii de programe tv, c aa se face de Pate. i tot cretinete este s te bucuri, iar romnul tie asta, dovad grtarele de pe marginea drumului, pomenile bianuale, electrocasnicele la ofert i invazia dup hinue, din mall-uri. Obosii de attea pregtiri, fcute aa cum am vzut la tv, ne odihnim la un concert Pavarotti n Smbta Mare. nvierea o prindem n direct, duplex de la Vorone i de pe plaja din Mamaia. Adormim cu grij pentru masa din ziua de Pate, cnd vin invitaii. n sunetul de fond al oulor ciocnite, ochii stau pironii n ecran, peste paharul cu pri. Ce ne mai distrm, domnule! Uite ce filme se dau pe toate posturile, ce concerte, nu tii la care s te uii mai nti. Parc pe unele le-am vzut i de Crciun. Nu conteaz, e srbtoare, deci petrecere, deci bucurie. i, dac m gndesc bine, sunt totui altele, cele de anul trecut de la Pate. Documentarele i filmele de ast-iarn cu moi burtoi, crciunie i reni au fost

  • nlocuite cu cele despre Mntuitor. n rest, grila merge mai departe. Ca trectorii de la metrou. Oamenii se bucur, dau bnuul cuvenit, iar, dac e nevoie, i lcrimeaz puin. i-au pltit dijma de mil i i continu drumul. Oprii ntmpltor de vreun reporter teverist plictisit, vor spune adevrul, exact ca doamna aceea rocat: Sracu... Cred c e student la Conservator, ceva, i cnt Bach. De ce face asta?! Cred c vrea s-i cunoasc publicul. i-apoi, mai e i criz. Acum, gata. S ne ntoarcem la ale noastre, c prea mult iubire duneaz grav obinuinelor noastre.

    Revista Luceafarul / Numarul 13 / 2009 / Drag masochistule - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1115&editie=54

    Revista Luceafarul

    Drag masochistule

    Ana-Maria Nistor

    Vreau s tii despre mine c am petrecut grozav sptmna trecut. Attea ntmplri, attea nenorociri drgue vzute la televizor! i acum mi se taie respiraia cnd m gndesc la ele. Apropo, tu cum ai petrecut de cutremur? Aici a fost foarte incitant, toate televiziunile au fost de o promptitudine exemplar, de la lansarea de zvonuri la panicarea n mas. Am vzut tot soiul de cazuri, care mai de care mai delicioase i, dac ar fi fost i adevrate, m-a fi bucurat enorm. Dar tii i tu cum sunt reporterii din ziua de azi, exagereaz aa, de dragul audienei, uitnd c pe lumea asta mai exist i oameni sensibili care se uit la ei, sper i cred. Ce mai, dac e s adun toate buletinele de tiri, emisiunile cu seismologi i academicieni, interviurile cu oameni nfricoai, amrtul sta de cutremur l-a ntrecut n imagine pe cel din 77. Pcat c n-a fost nici pe departe la fel de puternic! Asta e. M consolez acum cu tirile despre seismele de pe glob. Da, exist aa ceva, suntem anunai unde, la ce or i cu ce magnitudine a avut loc o zguduire, ct de mic, n orice loc de pe Pmnt. Antena 3 e foarte bun! Din nefericire, pe lng obinuitele cltinri japoneze, n-a prea fost nimic spectaculos n afar de cutremurul mexican. E foarte drgu ce li se ntmpl lor acolo, poate ai aflat, s-au procopsit i cu o frumusee de grip porcin care ine-te bine vine spre noi. De data asta, americanii sunt ngrozitor de panicai, nu ca la gripa aviar cnd n-au participat absolut deloc la suferina noastr. Acum e mai aproape de ei pericolul i, din cte am aflat, iminena unui atac biologic i sperie mai mult dect un bombardament. i dai seama, atentatele din 11 septembrie au inut nchis n sfat de tain Consiliul american doar dou zile, pe cnd antraxul o sptmn. i aminteti, desigur, de plicul bucluca cu praf letal. Ei bine, acum, gripa porcin e cotat cu gradul 5 din 6 de pericol. i vorbim despre o potenial pandemie, nu e o biat alert de epidemie. Abia atept s nceap carnavalul i la noi! Oricum, presa nu st degeaba, pe toate posturile se dezbate serios problema, i vd deja cum induc o stare de nesiguran populaiei, fr a-i da soluii spre ncntarea mea general. Se zice c virusul se ia i prin simpla apropiere de respiraia celuilalt, aa c m-am gndit ca de mine s ncep s strnut n public tare i zgomotos i s tremur uor. N-ar fi distractiv?! Poate ajung i eu la tiri. mi pare teribil de ru c nu suntem mpreun s-i urmrim pe toi jurnalitii de doi bani cum i dau cu prerea despre un subiect care e nc necunoscut i pentru specialiti, doar aa, ca s fac emisiuni. Evident, lumea se uit,

  • ca i mine, suntem avizi dup orice nenorocire. Interesant e c, dup ce i bag spaima n oase, i spun c, atunci cnd observi primele simptome, la tine sau la cineva de pe strad, s suni la 112 serviciu care, cel puin de cutremur, a fost de neapelat. Asta-i o alt dandana care umple grilele de program; nnebunii, oamenii sunau care de pe unde i-a prins zguduiala i toate serviciile de telefonie mobil au mers impecabil de prost, adic pur i simplu s-au blocat. i dai seama dac vor mai fi nite aventuri seismice prin luna mai, aa cum se anun! Am auzit la televizor c unii i-au pus n cas detector de cutremur sau aa ceva. i tot acolo (pe Realitatea TV), imediat, ni s-a explicat c e degeaba, aparatul cu pricina te anun doar cu 30 de secunde nainte. Oricum, efectul a fost uimitor: au curs zile ntregi telefoanele i mesajele de la tot felul de disperai. Adevrul e c i postul sta are clas, tie s in oamenii n priz!n afara acestor dou subiecte care, e drept, au semnat ceva spaim prin casele romnilor, nu prea mai am mare lucru de povestit. Nite biete furturi de maini, un atac ntre bandele interlope i o reluare despre btaia de la mall. Asta a fost de nota 10: filmare adevrat, cu detalii, snge, capete sparte, n fine, tot tacmul i, pe deasupra, transmis, comentat, disecat la toate orele din zi. n sfrit, i-au dat seama i ziaritii notri c nu poi lsa copiii s triasc n lumea basmelor, ci trebuie nvai de mici cu pericolul strzii. Aici Mircea Badea e un adevrat militant, iar eu sunt perfect de acord cu el. Ce tot atta educaie despre bine, politicos, frumos!? Putimea s priceap c asta-i lumea n care trim i s-i dezvolte din timp instinctele de fiar, pe care nici cultura, nici manierele nu le pot nfrna i foarte bine c se ntmpl astfel. S dea cu pumnul, cu piciorul, s fug la nevoie, c doar n-o s se lase cuprini de spirit civic, iar dac e de privit, s admire i s bage la cap. Mare om Mircea Badea, o s-i mai povestesc eu despre el. Cam att, dragul meu, a fi vrut s fie mai multe cazuri, dar nici presa, biata, nu mai are de unde s le dezgroape. n sperana c vom apuca i zile mai trepidante, te salut i te pocnesc. i nu uita: televiziunile exist i ne putem baza pe ele. Bang, bang!

    Revista Luceafarul / Numarul 14 / 2009 / 1989. No comment. O campanie TVR - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1143&editie=55

    1989. No comment. O campanie TVR Ana-Maria Nistor

    E de-a dreptul amuzant cum televiziunile, urmnd o ancestral pornire a paternitii, vor s-i aroge drepturi i legturi puternice de snge cu un eveniment sau cu o ntmplare esenial. Dincolo de un biet sentiment de proprietate, e o mndrie care te face s te simi mai important i, deci, mai om. Televiziunile comerciale, instalate comod la masa lucrurilor notabile, ronie de mult bucatele fiilor adoptivi. Dac vara e pe Prima, toamna ori Crciunul se petrec pe Anten sau invers, pentru Pate se liciteaz, iar 1 decembrie e mai puin srbtoare naional i infinit mai mult ziua PRO TV.

    Televiziunea naional cum o tim , cam pe la coad, vine ultima la mpreal i prinde greu cte un oscior. Mai puin nzestrat cu spirit practic, TVR ori are cte o idee bun i marketing zero, ori are o idee banal i o promovare aijderea. n cazul de fa, al emisiunii Campanie 1989, bifm punctul unu, adic postul public vrea s ia cea mai mare felie Revoluia decembrist i s o adopte pe post de fiic numai bun de mritat, cu tot cu zestre. Din nefericire, nu prea tie s-o scoat pe la baluri i serate, aa

  • c fata noastr, cel puin pn la sfritul anului, cnd i serbeaz aniversarea, e vzut n fiece zi de toat lumea i necurtat de nimeni. Cci ideea de a difuza zilnic aproape, la diferite ore, cte un sfert de ceas de nregistrri unicat din timpul Revoluiei, este admirabil, dar lamentabil promovat. Adic face parte din categoria pentru toat lumea, deci pentru nimeni. Tinerii, care se mir c nainte de 1989 nu erau sticle de plastic i care tiu doar cte ceva din auzite despre Ceauescu, nu vor nelege nimic i nu-i va atrage o filmare neregizat cu un grup de oameni nfiorai de momentul trit, care fac apeluri ctre ar n faa camerei din Studioul 4. Ceilali (teoretic) au participat la evenimente i a le invoca memoria afectiv aa, de dragul vremurilor de altdat, mi se pare o ntreprindere netrebuincioas. i totui... Dac facei un mic experiment i aezai n faa ecranului, la aceast emisiune, de pild, persoane care la Revoluie aveau 6, 18, 24, 35 sau 43 de ani, o s observai urmtoarele: fiecare dintre subieci, fr excepie, are revoluia sa care este, n mod obligatoriu, spectaculoas; toi au un scenariu propriu despre ceea ce a fost i, mai ales, de ce; orice om, odat ce a participat, devine martor, adic nzestrat cu una dintre caracteristicile: important, esenial, de nenlocuit sau, mcar, unic prin prezen. Fr el ar fi fost Revoluie, desigur, dar parc mai srac, mai altfel. La acestea se adaug empatia care, odat invocat, readuce n contiin i, analog, n poveste, unicitatea unei triri: i-aduci aminte, spune cte unul, cum eram toi fericii, frai, cum lcrimam i ne mbriam pe strad? Aa ceva simi o dat-n via. n fine, dac ar fi s ducem la bun sfrit experimentul i s adunm mrturiile unor privitori ai Campaniei 1989, ar suna cam aa: rpieli de arme, n pauze de tragere Lambada pe repeat n unitile militare, azi n Timioara, mine-n toat ara, vuietul att de lung al mulimii, armata e cu noi, se-mpart portocale i ulei, Brate, Nicolaescu, Brucan, bieii de la CS, Ole, ole, o btrnic d flori unui soldat, copiii nscui acum s se cheme Victor sau Victoria, Milea a fost ucis?, scutieri, TAB-uri, teroriti peste tot, aprai graniele, nu tragei, sunt copii n autobuz!, pentru morii de la Timioara cinci minute n genunchi! Vom afla adevrul peste 20 de ani, zpad lin de Crciun, globuri tricolore n brad, o s avem paaport i o s plecm n Germania, Ceauescu nu mai e, suntem liberi, se dau banane, sunt 2 milioane de romni n Bucureti, 1 milion s fie acum la televiziune, 60.000 de mori, bem Brifcor, trasoare, tiruri aiuristice de trasoare, Proclamaia Frontului Democrat, punctul 11 citit n balcon, ascultai un comunicat important ctre ar, de Crciun ne-am luat raia de libertate.

    Dar asta e doar emoie, frnturi de memorie afectiv, transformat rareori n experien. Restul e teorie, adic mrturii convertite n analiz seac, aa cum gsim prin crile despre Revoluia vzut din strad, dinuntru, n direct i i reluare. Conform rapoartelor oficiale, Revoluia a nvins. Poporul romn a trecut la democraie. n urma evenimentelor din decembrie 1989 au fost nregistrai 1.142 de mori, 3.138 de rnii i 760 de reinui. A fost sau n-a fost revoluie? La aceast ntrebare oamenii de tiin, martorii, analitii, politologii nc se strduiesc s rspund. Absolut toi sunt de acord c ar fi trebuit bifat, dup 20 de ani, unul dintre urmtoarele 4 puncte: a. revolt spontan; b. revoluie ulterior confiscat; c. o lovitur de stat pus la cale de o structur anticeauist; d. o lovitur de stat pus la cale de o structur anticeauist sprijinit de una din strintate. Pn atunci, s urmrim n reluare imagini pe care scrie mare, cu rou, No comment.

    Revista Luceafarul / Numarul 15 / 2009 / Farmecul desuet al Eurovisionului - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1168&editie=56

  • Farmecul desuet al Eurovisionului Ana-Maria Nistor

    Ca un fel de roman pe versuri de Toprceanu, lagrul face parte din vocabularul nostalgicilor. ntr-o lume de hituri i remixuri, vorbe precum melodie, cntec, pies au devenit arhaisme cu parfum de dantel veche. Concursul care le promoveaz, aijderea. Oricine se uit la Eurovision tie dinainte c, orict de trendy ar dori s fie o trup sau un solist, exist o manier anume care face o bucat muzical s intre sub umbrela acestei competiii. Compozitorii, indiferent de ar sau gen, atunci cnd scriu pentru Eurovision, se ntrec parc s intre ntr-o schem care fcea succes sigur n secolul trecut. Piesele seamn ntre ele, lente ori ritmate, cntate solo sau de un band. i nu tiu cum, fiecare melodie n parte, scoas din acel context, are personalitate, aezat ns n rnd cu celelalte, devine sor geamn cu cea precedent i cu cea urmtoare. Excepie nu mi se pare c face nici Romnia cu a sa Balkan girls, aa c, dac e s vrea cineva n final s ne dea celebrele 12 puncte, va trebui s nu ncurce numrul piesei cu ara i trupa. n ceea ce privete ctigtorii attor zeci de ani, istoria cu a sa micare ironic ne-a demonstrat c acetia au fost detronai cu brio de melodii care n concurs ocupaser un loc de la coada clasamentului. Totui, pe Planeta Eurovision regulile sunt btute n cuie, de neclintit, mai ceva ca legile constituiei engleze. Juriile, alese dup netiute criterii, alturi de publicul subiectiv sau de conjunctur voteaz la fel, concurenii se bucur sau sunt dezamgii, dup caz i rezultate, anual are loc un mic scandal privind preseleciile, sistemul de notare i, uite-aa, Eurovisionul merge mai departe. Cei mai muli dintre privitori l consider expirat i, cu toate acestea, se uit la spectacol, ridicnd ratingurile televiziunilor publice. TVR, de pild, s-a ludat dou zile, pe toate canalele sale, c a fost lider de pia pe segmentul orar respectiv, lucru care m-a nduioat, cci tiu la fel de bine ca i productorii de la postul naional c, pn la urmtorul meci de fotbal, nu mai vedem aa ceva.

    Relativ la noul sistem de vot, nu ntrebai, nu v mirai ct e de sucit i consolai-v: personal, n-am neles mare lucru, nici mcar dup o ascultare atent a discursului prezentatorilor, plus o documentare de pe site-ul oficial al Eurovisionului. Sunt tentat s v zic: bucurai-v de spectacolul din final, pentru c ruii vor ncerca s demonstreze i de data asta c tiu s fac show-uri grandioase, imperiale. i inei-i pumnii Elenei Gheorghe i Romniei, c aa se face, fr s v gndii prea mult la ce avantaje ne-ar aduce un loc pe podium. (Asta dac ajungem acolo, cci gurile rele uotesc i n 2009, la fel ca n anii 70, 80, 90, c totul ine de loteria politic. Totui, hai Romnia!) Dar cum la ora cnd citii aceste rnduri finala de pe 16 mai tocmai s-a consumat, luai cele de mai sus drept o manifestare ante-post-factum de patriotism naional.

    Acu, la final, m tot ntreb ce ine n via de atta amar de vreme concursul? Muzicile, n marea lor majoritate, par texte de azi scrise n latin, competiia seamn cu o expediie arheologic prin ritmurile diferitelor ri, spectacolul orict de cool va avea mereu ceva din maniera prfuit a divertismentului de la televiziunile de origine. n plus, lumea strmb din nas, judec, zmbete ironic i consider Eurovisionul o distracie pentru mtui uor trecute, pudrate discret, cu vorba domoal, care au multe amintiri din vilegiaturi i le povestesc joia, cnd au zi de bridge. Fie i aa, publicul are ntotdeauna dreptate (aici includ i specialitii care critic vehement): s renunm la Eurovision. Sunt prima care sprijin noul, schimbarea, negarea; cu o condiie ns: s pui ceva n loc. Din nefericire, din 1957 nu exist nicio alternativ, serioas sau nu, coerent sau ntmpltoare. Ba, mai mult, din 2003 exist Eurovision junior, iar de la anul se vrea o variant creat special pentru Asia. Aa c Eurovisionul i urmeaz drumul mai departe, prin dup-amiezi ploioase/ i de nostalgice obsesii/ Cnd stai cu storurile trase/ i-atepi s vie ora mesii.

  • Revista Luceafarul / Numarul 16 / 2009 / S ne rdem, s ne simtem bine - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1191&editie=57

    S ne rdem, s ne simtem bine Ana-Maria Nistor

    Azi n-am umor. Da, tii, absolut deloc. M-am uitat la o emisiune de divertisment pe Antena 1 i mi-au czut colurile gurii. Ei, i? Nu-i nimic. Asta spun i eu, doar c soiul acesta de buruian a comicului se prinde bine n solul neafnat al televiziunilor i se nmulete ameitor de repede. Din pcate, cei care citesc revista aceasta tiu despre ce vorbesc eu aici, ceea ce este i mai frustrant, c bai la pori deschise i, parc, iari ne vitm noi nou i n afar nu se ntmpl nimic. n fine, dac tot am pornit acum, s bat apa-n piu pn la capt. Apru de curnd o emisiune, zice-se de umor, pe numele ei Rsmeria, care se difuzeaz miercurea, n prime-time i care are drept gazde, prezentatori, creiere, vedete, spunei-le cum vrei, doi biei simpatici care fac de ceva vreme i televiziune, i radio. Buzdugan i Morar au deja publicul lor la Radio Zu, i-am ascultat de cteva ori i i-am admirat pentru energia i inspiraia de care dau dovad zilnic, la un matinal bine trezitor i haios, care ine cteva ceasuri. Ca orice vedet din presa autohton, cei doi au respectat ntocmai reeta noastr de carier, adic uti pe sticl, dac n audio ai artat c eti bun. Ei bine, n acest punct s-ar putea s avem de-a face cu un drum care se bifurc n trei, vorba plutonierului. O parte din cei mpini n faa camerelor plesc n lumin i se ntorc n studio cu ctile pe urechi, realiznd c vocea uneori ine loc pentru 1.000 de imagini. Cu alii, precum Mircea Badea, s-a ntmplat exact pe dos i-atunci bucurie este de toate prile. Pe Buzdugan i Morar ns nu tiu n ce categorie s-i pun, nu-s nici aici, nici aici, precum detergentul de vase. Primul numit a intrat de multior n gaca Divertiilor i face treab bun acolo, cellalt ine o emisiune pe Antena 2, care e nicicum. Aa c bieii s-or fi gndit s strng rndurile, s-i defineasc mai bine imaginea i sound-ul duetului lor i i-au convins pe capii Antenei s le dea spaiu n gril pentru ceva ce pare a fi o reet sigur de succes: farsele de la radio, n alt format, aduse n video. Oameni buni, rar m-am ntristat mai tare! mi veneau n minte o mulime de teorii despre tragic, mi-era dor de Caragiale, de Bieu, de bancurile cu Bul, de Urzica, de Ionescu, ba chiar i de sketch-urile teveriste. Civa oameni, n cazul de fa Aurelian Temian, Ctlin Crian, Marilena Chelaru vedete, care va s zic -, sunt pui fiecare n cte o situaie numit generic fars, dar care depete graniele grotescului ngduite de Estetic. Unuia i se nsceneaz, de ziua sa, un furt cu atac armat, cu mini legate, o femeie ostatic i un bun prieten (Adrian Daminescu) complice. Pe Ctlin Crian l-au atacat ntr-un restaurant, la ora prnzului, nite maneliti brunei, deghizai n fani i, mai cu admiraie, mai cu fora, l-au suit pe o mas, l-au pus s cnt Gara noastr mic i apoi, pour la bon bouche, o strof dintr-o manea. Iar actriei comice Marilena Chelaru putea foarte uor s-i stea inima-n loc. Locul se cheam Dmroaia, lng un cimitir unde femeia cumpr o main cu banii jos. Ce s-a ntmplat n ora n care a fost lsat s atepte fr chei n contact m-a scandalizat. Blocat de un autobuz plin, o ambulan cu un bolnav n ghips care se strduia s treac dincolo de mica, dar puternica ambuscad, omul e scpt de vreo dou ori de pe targ, nu-i nimic, Marilena e tare, urmeaz o nmormntare, cu tot cu alai de bocitoare, preot i un sicriu traversat peste capot, vine i un camion care trebuie s treac, iar punctul culminant e maina ntoars cu roile n sus de un buldozer. De restul, isterie mult, moner. Final apoteotic: toat echipa sare pe victima agresat, rznd i urlnd a fost o fars! cci, nu-i aa, comicul

  • nu e comic dac nu ajungi la catharsis. Sau la spital, dup caz i puterea cordului. Eu, una, i-a fi dat n judecat, sub nicio form n-a fi venit n platou amuzat s comentez imaginile i spaimele prin care am trecut. Dar eu n-am umor azi, v-am spus-o deja. Eu am o lehamite i-un gust slciu, c nu ne mai potolim odat. Confundm comedia cu bclia, ironia cu btaia de joc i poanta cu agresivitatea. Apoi rdem ca protii, creznd c victimei i-am provocat o uoar cretere de adrenalin, i nu un stop cardiac. i dac omul nu pricepe, e vina lui; doar am glumit, ce Dumnezeu! A fost o fars inocent. Chiar nu mai are nimeni n ara asta simul umorului?! Hai, b, s ne rdem noi sptmnal, tritii atia nu pricepe adevrata rsmeri. Pcat, ne distram att de bine!

    Revista Luceafarul / Numarul 17 / 2009 / Se poart cretinismul - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1214&editie=58

    Se poart cretinismul

    Se poart cretinismul

    Ana-Maria Nistor

    mi pare din ce n ce mai limpede faptul c astzi se cultiv temeinic gustul pentru un anume soi de spectaculozitate motenit din Evul Mediu. Mai puin credina. Televiziunile au autentice strategii de fascinaie a privirii i, precum omul medieval se nghesuia n Hipodrom s vad dansatori i scamatori, cntrei i animale monstruoase, arlatani i iluzioniti, aa i spectatorul de azi i excit ochiul cu lumea agitat din studiourile TV. Urtul i diformul incit cel mai tare, showul de snge e vzut cu o uurare purificatoare i mesajul subliminal se poate orice i-a bgat demult i adnc coada. Pe acest teren, era firesc s prind toate viziunile new age despre Biblie, ortodoxie, catolicism, Sfini Apostoli. Pentru c nu tiu dac ai observat, de o vreme ncoace se poart cretinismul, dar nu oricum, ci interpretat, raionalizat, analizat n eprubet i mpachetat n noi descoperiri fabuloase demne s rstoarne lumea. De la Codul lui Da Vinci, o mod a cuprins posturile de documentare i nu trece o lun fr s se mai dezvluie ceva care s zguduie omenirea. Un Codex, o Biblie revzut i adugit, o nou analiz chimic a giulgiului lui Iisus, nu tiu ce semne ascunse n vreo biseric. Toate n numele adevrului i al raiunii, de dragul spectaculosului i lsnd o dr de mister necurat ndoiala, semnul lui se poate orice. Sptmna trecut a fcut vlv o emisiune pe Naional Geographic despre Codex Gigas: Biblia diavolului un manuscris imens, de prin secolul 13, scris pare-se de un clugr din Bohemia ntr-o singur noapte. Povestea spune c era, practic, imposibil, chiar i pentru un benedictin de vaz, s redacteze cele 624 de pagini ntr-un timp att de scurt i, astfel, acesta, pentru a-i duce treaba la bun sfrit, ar fi fcut un pact cu diavolul. De-aici tot felul de comentarii, numrtori i grafice ale specialitilor. Dar nu asta frapeaz, ci informaia strecurat consecvent n discurs cum c, alturi de Vechiul i Noul Testament, troneaz pe dou pagini imaginea Satanei, alturi de capitolul despre leacuri, c e clar c asta are o importan mare i tot aa. Afirmaii aparent inocente, rostite n numele cunoaterii, vin s mixeze orice cu orice, cltinnd axiologia. Iar spectatorii nghit pe nersuflate aceste demonstraii, experimente, speculaii, avizi de show.

    i printre toate cele amintite, cte o emisiune cinstit clipete timid, nghesuit n gril la i altele. Cine,

  • Doamne, iart-m! -, st smbta la orele 15.00 s se uite pe TVR 2? Cteva mtui pensionare, nite profesoare cu dulceaa de smochine n fa, mama regizorului, iubitele actorilor i cu mine, care trebuie s-mi fac temele pentru gazet, stul de pattern-ul violen care se deruleaz la nesfrit. Oricum, pentru spectatorul obinuit, nimerit din ntmplare la ntre cer i pmnt, nu-i mare diferen ntre Sfinii Prini i Evul Mediu, ntre cretinismul timpuriu, Da Vinci i vremea vrjitoarelor i a alchimitilor. E perioada aceea de demult (ntunecat, am citit n liceu), n care toate se amestecau i oamenii credeau deopotriv n demoni, ngeri, Rai, Iad, n care cei mai muli erau sclavi i Biserica fcea regula. i, n aceast mare de ignoran postcomunist, new age, profund materialist i superstiioas, cum s tulbure o pictur de ap limpede? n vieile noastre agitate i confuze se amestec numerologia cu Acatistul Sf. Anton, astrologia cu destinul, Shiva cu Iisus Hristos, rugciunea cu meditaia i dieta cu postul. i i dispreuiam pe protestanii care-i cumprau indulgene... Suntem luminoi, curai, chiar dac ncercai de via, pcate nu prea facem, noi avem experiene i fapte care se pot justifica imediat printr-o aliniere proast a planetelor sau prin presiunea unei energii negative venit de la ceilali. Iar dac, revin, nimerete cineva la o emisiune bine fcut despre vieile unor Sfini Prini, precum Satyrul i ngerul. Despre revelaia Sfntului Augustin, vizionarea acesteia ne d un sentiment confortabil: deci, se poate, am i eu toate ansele s devin un cretin de soi, dar nu acum, mai am de trit, poate ceva mai trziu. Adic, ce, Sf. Augustin n-a trebuit s se cufunde mai nti n cele lumeti pentru ca apoi s aib revelaia? i-apoi, el a fost actor, s-a dedat la tot felul de comdii ca s plac lumii, noi doar le urmrim. El mergea la Colosseum, fascinat de luptele cu lei, noi abia dac ne uitm la Capatos. El a fost nsurat i a cochetat n acelai timp cu un tnr, noi stm deoparte de toate cazurile pe care le vedem zilnic la TV. Deci, se poate.

    Odat, un printe clugr mi-a spus c pcatul intelectualilor este c intr cultural n biseric. i avea dreptate. M-am perpelit ani de zile spernd s nu ajung o cultural i n-am reuit. Cu toate acestea, prefer comentariul n locul ignoranei i al amestecului de orice cu orice. Prefer s plec i s m fac c uit, ca s am de unde s m ntorc, poate, 10 ani mai trziu, dect s m amgesc zi de zi c sunt acolo, numrndu-mi credina dup cantitatea de lumnri, acatiste i documentare vzute. Sau, i mai i, s ajung s spun, ca un coleg de breasl: Dragilor, e trendy s fii cretin. Uite: faci o fapt bun, i bifezi un x n cer. Aa c m-am hotrt ca anul acesta s botez vreo trei, patru copii. Ce zicei?.

    Revelaia Sfntului Augustin s-a terminat ntr-o jumtate de or, att ct dureaz emisiunea. A trecut ca o boare bine primit, care ne-a fcut s ne simim n siguran. Regizorul Radu Gin, inspirat, a fcut un fel de docudram n care mai muli actori, pe rnd, jucau rolul Sfntului i al cte unui interlocutor. Am aflat, astfel, o mulime de lucruri. Inclusiv acela despre mama sa, Sancta Monica, pentru care Augustinus a rmas drept fiul attor lacrimi. Se spunea c s-a rugat 16 ani fr ncetare ca fiul i soul ei s se converteasc. Ea, o cretin fervent, era apropiat Sfntului Ambrozie care, pe vremea aceea, era nici mai mult, nici mai puin dect episcop de Milano. Cu alte cuvinte, tot printele cu relaiile sale rezolv tot. Deci, se poate.

    P.S. Nu tiu ce urmeaz la ntre cer i pmnt. Eu o s m uit ca s-mi iau doza sptmnal de cretinism aplicat.

    Revista Luceafarul / Numarul 18 / 2009 / Cumprai, cumprai, cumprai! - Ana-Maria Nistor SourceURL: http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1248&editie=59

  • Cumprai, cumprai, cumprai! Ana-Maria Nistor

    Ca ntr-o tarantel peste ara vlguit de lipsuri, reclamele danseaz ignornd orice realitate imediat sau, din contr, accentundu-i indecent problemele. Pe bolta capelei banului, o main care cost doar 56.000 de euro i d mna cu o pilul pentru digestie. Parc trim ntr-o glum sinistr a vechilor greci, n care forme ale mimesisului de gradul doi sau trei (n-are importan) se lichefiaz. Publicitatea nu s-a inventat n ultimii 20 de ani i nici metodele sale nu sunt noi. Cine rsfoiete presa de acum un veac va fi uimit de coerena i percutana unor reclame, de soluiile ingenioase pe care negustorii le gseau pentru a-i vinde marfa. Orice obiect ns, de la crema de ghete la plcile de patefon, era oferit spre cumprare n limitele unei decene. Desigur, absolut toate ne vor fi fcut viaa mai uoar sau mai frumoas, iar productorului buzunarul plin. Dar este o diferen ntre a te insinua i a trage violent de client pe strad, precum comercianii orientali. Astzi, o bun parte din reclamele TV te oblig s cumperi un produs oarecare i te fac s te ruinezi c nu-l ai deja n cas. Detergenii, de pild, sunt mult mai inteligeni dect noi, granulele mici i albe au o via a lor, de roboi cu identitate i mecanism proprii. Te simi ca un ardelean n laboratoarele de la NASA i pleci capul uor jenat c n-ai tiut nimic de entitile de lng tine care i-ar fi putut schimba existena. Te-ai fi gndit tu vreodat, cnd i venea copilul de la fotbal, c detergentul magic alege petele i, n funcie de fiecare, acioneaz asupra lor cu precizie de laser, pn la albul pur? i faci rapid mea culpa i cumperi un sac de 9 kg, cu dozaj Eco (ce-o mai fi i asta?), plus balsam, plus anticalcar, ca s fii i tu o dat n rndul lumii. Dac nu, reclamele i vor picura n suflet starea aceea de inconfort cum c tu mpreun cu toat ara suntei o aduntur de nesplai.

    Spoturile mele preferate rmn acelea care acioneaz subtil, ca nite autentice mesaje subliminale, asupra cumprtorului. n aceast categorie intr mainile, buturile rcoritoare i abonamentele la telefonie mobil. Dac v uitai cu atenie, dincolo de diferitele imagini mictoare care trebuie s se limiteze la 30 de secunde sau, maxim, un minut, toate spun aceleai lucru. Fericirea sunt eu i viitorul ncepe acum. Dou enormiti care prind extraordinar la omul nesigur de azi, cu team pentru ziua de mine. Cu o condiie: ca ele s fie suficient de mult repetate, astfel nct individul s cedeze i s devin cumprtor. Lucru care se i ntmpl, pn la refuz, cci orice difuzare a unei reclame este gndit n funcie de numrul de apariii. Nu intereseaz pe nimeni, televiziune sau contractant, calitatea unui spot ori grupul de creaie, ci spaiul de emisie se negociaz n funcie de ritmicitatea zilnic i de orele de apariie. Firma de publicitate trebuie s-i fi fcut treaba, asta nici nu se discut, iar jobul lor se va cuantifica n creterea ulterioar a vnzrilor. Aa c aceia care concep o reclam i vor picura de 10-12 ori pe zi nevoia de bine, de bucurie, de paradisiac, ntocmai ca bibliile colorate pe care adventitii le mpart pe la uile oamenilor. n maina x, conceput pentru ntreaga familie, te vei simi ca n Eden, cu telefonia y viitorul sun bine i vorbeti cu toi prietenii, nelimitat, aa nct n-o s mai fii singur, ci o s faci parte dintr-un cerc larg de fiine pe deplin fericite. Coca-Cola i circul prin vene, chiar la o uoar atingere de sticl, iar Pepsi te face s urci peste toate convenienele sociale, s fii liber i s devii eroul care te-ai visat din copilrie. Peste acestea, dar urmnd acelai fir rou, reclamele la anumite firme de mezeluri profeseaz dependena fi. Nu trebuie s-i fie ruine c mnnci porcriile lor, dimpotriv, faci parte dintr-un grup care nu poate tri fr salam i kaizer, oameni care sunt simpatici n viciul lor: eu asta pictez, eu asta visez. Nu-i aa c vrei i tu s fii printre ei?

    O alt categorie este cea a lumilor posibile, a reclamelor n care visul, fantasticul interfereaz cu realitatea crud, urban. ntocmai ca un elixir, dac bei o gur de ap mineral sau de bere, te proiectezi ntr-o alt via, autentic, n care te dezinhibi total i instantaneu, i dai fru liber dorinelor, iar energiile pozitive te mpresoar. Natura nvinge oraul ntr-o biat sticl de plastic de 2 lei, iar alpinitii ghemuii n frig, ntr-o d


Nistor Paul Articol

Nistor Paul Articol

cristina nistor acoperirea mediatică a situaţiilor de criză

cristina nistor acoperirea mediatică a situaţiilor de criză

JURNALISM INVESTIGAȚIE Lect. univ. d r. Viorel Nistor

JURNALISM INVESTIGAȚIE Lect. univ. d r. Viorel Nistor

Sergiu Nistor Gestiunea Patrimoniului Construit UBB.pdf

Sergiu Nistor Gestiunea Patrimoniului Construit UBB.pdf

SC - Finantele Intreprinderii - Nistor Ioan

SC - Finantele Intreprinderii - Nistor Ioan

Contabilitate Publica - Monografie Contabila - Grup Scoala Ion Nistor

Contabilitate Publica - Monografie Contabila - Grup Scoala Ion Nistor

Comunicare Si Negociere in Afaceri - Ionel Nistor

Comunicare Si Negociere in Afaceri - Ionel Nistor

Agresivitatea Dna Nistor

Agresivitatea Dna Nistor

Ion I. Nistor - Ungurii în Dacia Carpatină - 1942

Ion I. Nistor - Ungurii în Dacia Carpatină - 1942

122746223 Istoria Romanilor Vol 1 Ion Nistor

122746223 Istoria Romanilor Vol 1 Ion Nistor

CF_QM_233_10 oct

CF_QM_233_10 oct

Facutatea de Geografie - ID/IFR - old.unibuc.roold.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_10_26_1919_GIS.pdf · de la specialistii care proiecteaza si mentin sistemul pana la cei care

Facutatea de Geografie - ID/IFR - old.unibuc.roold.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_10_26_1919_GIS.pdf · de la specialistii care proiecteaza si mentin sistemul pana la cei care

KM C224e-20170228164658 · 1. Negociere comercialä (Nistor Costel - Comunicare negociere în afaceri, Editura Didacticä si Pedagogicä, Bucuresti, 2006; Nistor Costel - Cornunicare

KM C224e-20170228164658 · 1. Negociere comercialä (Nistor Costel - Comunicare negociere în afaceri, Editura Didacticä si Pedagogicä, Bucuresti, 2006; Nistor Costel - Cornunicare

Prezentare MELTG Nistor Livia

Prezentare MELTG Nistor Livia

Licenta Nistor Alexandru

Licenta Nistor Alexandru

Tehnium oct 99

Tehnium oct 99

 · NISTOR, loan Silviu Istoria învätämântului tehnic din Cluj-Napoca / loan Silviu Nistor. - Editia a 2-a reväzutä completatä. - Cluj-Napoca : U.

 · NISTOR, loan Silviu Istoria învätämântului tehnic din Cluj-Napoca / loan Silviu Nistor. - Editia a 2-a reväzutä completatä. - Cluj-Napoca : U.

Investitii Nistor Ioan

Investitii Nistor Ioan

Problema Ucraineană în lumina istoriei - Ion Nistor

Problema Ucraineană în lumina istoriei - Ion Nistor

News Oct 2010

News Oct 2010