Mircea Dutu

ACADEMIA ROI\{ANA(1866-2016)

Temeiuri, tradilii gi valori juridice

Editura Acm

ademiei RomfineBucureqti

20t6

Universul Juridic

Cuprins

Prefafi _..................7

Enciclopedia Juridici Romflnl - un proiect gtiinfificnafional fundamental ............... ................17

1. Nevoia Enciclopediei juridice postrnodeme ................ ..............172. Pentru o Enciclopedie Juridici RomAnd (EJR).......... ...............213. De ce o enciclopedie-dicfionar? ................ ............22

Temeiuri juridice ale fondlrii Academiei Romf, ne .....................291 O institulie nafionall, generati de nevoi interne, asumatd

ca imperativ alrealizdni statalitefli moderne ........292. Nevoia istoric6 qi misiunea fundamentall a crelrii

vocabularului juridic romAnesc ..........313. O institulie nalionalS, independentd qi liberl in acliunile

sa1e............. ......................354. ,,Actul stafutului civil" al ,,institutului eminamente

nalional" Academia Romdn[..... .........385. Continuitate gi discontinuitate juridici............ ......426. Un,,local" pe mdsura importanlei qi menirii Academiei

RomAne...... ......................437. Cultura juridicd in preocupirile Academiei Romdne .._............468. Proiechrl ,,Monumentele sau izvoarele vechiului drept

rom6nesc". ..........,....,......,489. Dreptul qi jurigtii in institulia academicl nalionali ..................5310. Ce rol gi loc pentru Drept in Academia RomAn6?..................5511. Temeiurile trecutului pentru construirea viitoru1ui.................58

Addenda - f . inceputurile Academiei Romdne gi BisericaOrtodox6.... ................... ......................62

2. Societatea Ateneul Rom6n, precursoare qi sprijinitoare aAcademiei Romdne .........66

284 Mircea Dulu

Andrei Ridulescu - Preqedinte al Academiei RomAne Ei

fondator al cercetirii gtiin{ifice institufionalizate indomeniul dreptului """"""""73

1. Membru corespondent al Academiei RomAne """""'142. Membru activ al Academiei Romdne """"""""""753. Discursul de receplie in Academia RomAnI - ,,Cuhura

. juridica rom6neascd in ultimul secol" (1inut in an:J 7922,

in continuare Discursul) """""""""""774. Cel de-al 3O-lea Preqedinte al Academiei Rom6ne

(1s46-1s48) .............'...."' e 1

5. Activitatea Colectir,ului pentru vechiul drept romAnesc """""966. Contribulii la cunoaqterea Dreptului romdnesc din Basarabia.... 100

7. Academicianul Andrei Rddulescu qi Institutul de

Cercetdri Juridice al Academiei Romdne """"""I028. Promotorul Enciclopediei Romdne$ti ............ " " " " " " " " " " " "' 1 05

9. Istoria invi{atului juridic - parte a culturii nafionale""""""" 106

10. Promovarea cooperdrii academice """.'""""""' 108

11. Promotor a1 Dreptului qi juriqtilor in Academia Rom6n6..... 109

12. Alte aspecte """"""""' 1 1 5

13. Testamintul ,juridic" al academicianului Andrei R[dulescu... 116

14. Conc1u2ii................. ""'ll7

Vespasian V. Pella - fondator al dreptului interna{ionalp.rul, promotor al unificlrii dreptului penal, artizan aljustiliei penale interna{ionale....'......... """"""""""' 119-

t.-Blemente pentru o biografie """"""' 120

2. Profesorul................. ""'124

2.1. fa criminalit6 collective des Etats et le droit p6na1 de

1'avenir (Criminalitatea colectivd a statelor 9i dreptul

penal al viitorului) - 1925 """"'1283.2. Altelucr[ri........ """1343.3.Laguerre-crime et 1es criminels de guerre (1946)"""""' 135

4. Activitatea diplomatic6'.'...."..'..... ""'1375. Propunere de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace *

1926........... """""""""" 141

Academia Romdn6 ( I 866-20 I 6) temeiuri, traditii $i valori juridice 285

6. Codificarea dreptului penaI......... .....1447. Promotor al unificdrii dreptului penal ......... ........1498. Artizan al justiliei penale internalionale...................._............1529. Promotor al cooperlrii profesional-juridice internalionale..... I 5410. Vespasian V. Pella qi Comisia Internalionali qi

Europeand a Dundrii .... 15511. Vespasian V. Pella, membru corespondent al Academiei

Rom6ne...... .................. 15812. Moqtenirea.............. ..... 16l

Vintiti Dongoroz - personalitate complexl a qtiin{eijuridice romf,neqti.. ..............163

1. Constantele dreptului penal.......... ....1652. Proiectul fonddrii gi dezvolt[rii doctrinei penale

romineqti... ..................... 1683. Participarea la opera de codificare a dreptului penal........ ......|i24. Avocatul .....1755. Membru in Comisia de revizuire a proceselor politice din

perioada 1932-1940 .......1806. Publicistica............... .....1807. Membru corespondent al Academiei Romdne. ....1818. in loc de concluzii .........182

Constantin Bosianu - personalitate fondatoare a qtiinfei,invlflmffntului gi culturii juridice rom0neqti ......... 185

1. Promotor al infiin!5rii instanlei supreme modeme a ldrii.......1862. Decan-fondator al Facultdlii de Drept din Bucureqti .............. I 893. P6rintele,,Codului civil" de la 1864...._.. ............. i904. Fduritor de legi, inainte de toate ....... 1915. Promotor al gtiin{ei qi culturii juridice rom6neqti............. ......1926. Opera juridic[........... .....1977. Avocatul .....1978. Adept al progresului social prin invildmdnt gi culturd........... 1989. Moqtenirea fiuridicl) a lui Constantin Bosianu...................... 198

286 Mircea Duyu

O contribufie romf,neasc[ majori la promovarea plciiprin drept: ini{iativa creirii Academiei de DreptInternafional de la Haga......... ...............200

1. Academia de Drept Internalional de la Haga -,,verigaqtiin{ific[" a jurisdicliilor pdcii .........201

2. Preliminarii teoretice qi propuneri generale..... ....2023. Demersul efectiv a lui D.A. Sturdza....... .............2034. Realizarea proiectu1ui.................. .....2065. Forul qtiinlific suprem al qtiinlei dreptului internalional.

Prezen\a rom6neasci ......207

6.Prezenlaromdneasci ....'2097. Concluzii .....213

Institutul de Cercetari Juridice ,,Acad. Andrei Ridulescu"al Academiei Romffne (1954-2014). $ase decenii de

cercetare qtiin{ificl in domeniul dreptului .............2151. Premise factori......... ......2162. ,,Constantele dreptului" - program (oficial) de cercetare

qtiin!ific5.... ....................218

3. O revizuire global6, o abordare integratoare a dreptului 9igtiinlei sa1e............. .........221

4. Dincolo de dogmatism qi relativism: spiritul qtiinlifrc al

evoluliei legislaliei penale ................2245. Funclia de consiliu legislativ.... ........229

6. Mogtenirea,,constantelor dreptului"; reconsider[rileactuale........ ....................231

7. in loc de concluzii qi cdteva elemente de perspectivd............235

Fondarea Societdlii jaridice pi a Revistei Dreptal, momentimportant in dezvoltarea culturii juridice romflneqti.. .............. 240

1. Premise socioculturale qi juridice .....2402. Actul fondator gi programul aferent .-..................2413. Stindard al identitdtii juridice nalionale.... ...........2474. Necesarul echilibru dintre jurisprudenld gi doctrin6.. ............. 248

5. Concluzii gi inv[![minte ................. .....................250

Academia Romdnd (1866-2016) temeiuri, tradi,tii ti valori juridice 287

Direcfii gi perspective noi in cultura juridicl rom6ni ..............252l. Transcendenfa qi inovarea inv6![rii dreptului gi formirii

profesionistului jurist...... ..................255l.l Ciza studiului dreptului gi nevoia invifdmdntului

transsistemic................. ..............2551.2. Pentru o noui pedagogie de invSlare a Dreptului ............260

2. Lungul drum de la exegezd,la doctrin6.. ..............2633. $tiinta dreptului qi dilemele sale post-1989............... .............2694. O noud deontologie pentru toli jurigtii? ...............274

4.1. Juristul profesionist, un pleonasm?..................................2744.2. Ce este un jurist profesionist?................ .......2764.3. Doui falete inseparabile ale juristului profesionist .......... 27 64.4. Spre o altS deontologie a juriqtilor? ..............277

5. Existi o ,,filozofie a dreptului" romdneasc[? ................. ........277in loc de concluzii .............281

Prefaf5

Abordarea din perspectiva Dreptului a aniversirii a 150 de ani dela formarea, la 1 aprilie 1866, a Societdlii Literare Romdne, devenit[in 1867 Societatea Academicd Romdnd gi proclamatl prin legea din1879 ,,institut nalional" sub denumirea de Academia Romdnd, implicdfalete multiple qi elemente fundamentale, definitorii.

Este vorba, mai intdi, de temeiurile juridice ale fondlrii gi dez-voltdrii sale institulionale, av6nd ca repere esenliale Regulamentul deformare a Societilii Literare din 1 aprilie 1866, inaltului DecretDomnesc din 1867 de transformare in Societate Academicl gi, maiales, Legea pentru Academia Rom6nd din 1879 prin care s-a conferitpersonalitate juridic[ (statutul de ,,persoan[ morali") institufiei acade-mice na,tionale qi recunoaqtere oficial-statal5 pe misura rolului siu insocietatea romdneasci. Toate celelalte reglementiri legale care auurmat nu au frcut decAt sd particularizeze qi sd adauge la cerinleletimpului aspecte de circumstanliere a acestui statut juridic fundamentalal forului academic. Nu au fost simple acte juridice de precisd regle-mentare, ci au marcat momente definitorii in dezvoltarea institulieiacademice nalionale, in consonanld gi interdependenfd cu evoluliilepreocupirilo r Si realizdilor sale.

Cultivarea limbii poporului rom6n, ,,eterl;ra dovad6 a latinitdlii![rii noastre", care exprima nevoia infiinfnrii gi menirea instituliei aca-demice nalionale, se arita in Raportul ministrului Cultelor qi Instruc-

flunii Publice C.A. Rosetti, inaintat la 31 martiell2 aprilie 1866Consiliului de Minigtri, referitor la infiinlarea Societifii LiterareRomdne era reclamatd gi de ,,inhoducerea in limbi a nenumdrafl termenide jurisprudenlE, cu noile institufluni qi legi, care a ocazionat.. . o aqa demare perturbare in mersul gi dezvoltarea normali a limbei...", ceea cepresupulea gi crearea limbajului gi vocabularului juridic romdnesc, caparte inseparabil6 a limbii, diclionarului gi culturii nalionale moderne.

Treisprezece ani mai t|rziu, la 23 martie 1879, ca raportor inSenat asupra Legii pentru Academia Rom6n[, Mihail Kogilniceanuconstata cu satisfaclie: ,,Academia Rom6nd de la infiinlarea ei a mersdezvolt6ndu-se qi progresdnd, astfel incdt astdzi Romdnia inffeagd

Mircea Dutu

vede cu mdndrie cA marea idee de care au fost inspirali ai ei fondatorr a

pdtruns addnc in viala de cu1tur6 a naliunei, qi prin acest proiect de

lege se face un fapt cu adevdrat nalional, cSci ea qi-a legitimat pe

deplin dreptul de existen![ qi la protecliune din partea statului".in discursul siu de receplie in Academia Romdni linut la 10 iunie

7923, cu titlul semnificativ Fiinla Si menirea academiilor" denunldndmarginalizarea gtiinlelor sociale in preocupdrile Academiei Romdne qi

a reprezentanlilor s[i in rAndurile membrilor acesteia, profesorul

Dimitrie Gusti remarca imperativ: ,,$tiinlele juridice... cer dreptul la oexistenld autonom[ qi nu numai la una toleratd qi miluiti", expri-mdndu-gi mirarea fa!5 de o atare situalie, tocmai in lara in care un

academician romdn chiar fost pregedinte al supremului for academic,

iniliase infiinlarea Academiei de Drept Internalional de la Haga!Abia in 1935, prin modificarea Statutului gi inscrierea expresd

printre componentele qtiinlelor istorice qi a gtiinlelor juridice, precumqi prin alegerea, in acelaqi an, ca membru titular a lui Nicolae Titulescu,

Dreptul qi slujitorii sdi pSgeau cu adevirat in Academia Rom6n[. Iar ca

o recunoaqtere absolutd a prestigiului marelui jurist qi diplomat, inacelagi an elita universitard rom6neasc[ il desemna drept reprezentant

al s5u Ia serbdrile tricentenarului Academiei Franceze.

Dincolo de prezenla ei academicd, dar nu fdr[ o legdturd directItcu aceasta, qtiinla rom6neasci a dreptului se confruntd cu propriile-iprobleme de afirmare a obiectului propriu de preocupdri, a identitiliispecifice qi, nu in ultimul rdnd, a calit5lilor cerute unui jurist spre a

accede in r0ndurile,,nemuritorilor".Cu titlu prealabil se ridicd spre a fi lSmuritd problema raportdrii

stdrii qtiinlei dreptului la evolulia societdlii (politice), cu at0t mai multcu cdt suntem inprezenlaunei perspective istorice.

,,Reflecfia politicb este rodul decadenlei politice, in vreme ce

qtiin{a dreptului este intotdeauna un produs al apogeurilor politice".Aceastd constatare a lui Carl Schmiu poate fi verificatd cu uqurinldde-a lungul istoriei, de la suprapunerea aqa-numitei epoci clasice adreptului roman gi a perioadei de maximd expansiune a Imperiului,trec6nd prin hegemonia continentalS a Franiei qi apoi a Germaniei inpeisajul juridic european al secolelor XVIII-XIX, pdnd la domina]iacontemporan[ globald a dreptului anglo-saxon de facturi preponderent

nord-americand. $i la scara mai redusd a istoriei Romdniei putem de

Academia Rom6nI (1866-2016) temeiuri, tradilii $i valori juridice 9

asemenea constata acelaqi raport, urmlrind nu numai tendinla decreqtere inaugurati prin codurile din 1864 gi ajunsi la apogeu inperioada interbelic[, ci gi avdntul luat de Etiinfajuridicd romdneasci inperioada anilor 1964-1970, o perioadd cancteizatd nu numai de orelativi liberalizare sociald, ci mai ales de reafirmarea wlui rol politicspecific, prin aqa-numita,declarafie de independen!6" fald de UniuneaSovietic[ gi asumarea complicatelor iniliative de mediere qi pozilio-nare in context interna{ional. La fel, prdbugirea politic6 a Romdniei inprimul gi in ultimul deceniu de ,,democrafie populard", respectiv de,,societate socialistd multilateral dezvoltatd", este corelati la r6ndul eicu ur1 recul sever qi nu mai pujin manifest al (qtiinlei) dreptului.Astdzi, in anul 2016, Romdnia numdri 27 de ani de la pribuqirearegimului politic comunist, 25 de ani de la adoptarea Constituliei careo proclami,,stat de drept, democratic gi social", 12 ani de la integrareain NATO qi 9 ani de la dobindirea calitdlii de stat membru al UniuniiEuropene. Cu toate acestea, dinamica pozitivi a qtiinfei juridiceromdneqti ni se pare c[ se lasd incd agteptat[. Pe ansamblu, in pofidal;i;aor acumuldri cantitative preatm numirul de cursuri, manuale,tratate qi comentarii (pentru a nu mai vorbi despre cel al publicafiilorjuridice), saltul calitativ constdnd in gcoli qi direclii de cercetare origi-nale, in sinteze teoretice deopotrivd recapitulative qi prospective ori -last but not least - in dezbateri contradictorii care sI facl posibil unprogres real se lasd inc[ agteptat.

Acumuliri cantitative gi salt calitativ, contradiclii (neantagoniste!)ca motor al progresului: asemenea formuldri pot retrezi celor mai inv6rsti amintirea marxism-leninismului odinioar6 atdt de omniprezent,gi ele au fost anume in acest scop alese! Dupi o jumitate de secol incare qtiinfa dreptului a fost agezat[ pe anumite baze ideologice, acesteaau dispdrut pur qi simplu din cadrul preocup[rilor juriqtilor, ftrd a frsupuse unei analize riguroase care si separe gi s5 justifice ceea cer6m6ne viabil (dacd mai persisti ceva!) de ceea ce trebuie incredinlatexclusiv studiului istoricilor qi tratat ca atare. O asemenea analizd, ar frtrebuit sd,frateze Operele complete ale lui Marx, Engels qi chiar Leningi sechelele lor cu aceeaqi seriozitate cu care sunt studiate in Germaniascrierile lui Kant qi Hegel nu numai de c[tre neo-kantieni sauneo-hegelieni, ci gi de toli savanfli conqtienli de influenla obiectivdexercitati de aceste scrieri asupra qtiintei juridice geflnane, chiar dac[

10 Mircea Dulu

ei inqiqi preferd sd se raporteze mai degrabi la Aristotel sau Dworkin.

Mai mult, nici m[car ,,scrierile" unui Stalin ori VAqinski nu ar putea fiomise dinh-o asemenea analizd, fbrd indoiald, cu mdsura 9i dinperspectiva cuvenite, aga cum o aratd tot in Germania avalanqa de

monografii qi articole care urmlresc identificarea urmelor lisate de

ideologii nalional-socialismului in gAndirea juridicd germanl (qi ca

spre a nu uita trecutul, din grija de a nul repeta!). Lista ar putea con-

tinua, iar comparalia dintre Romdnia qi Germania sub acest aspect ar

putea fi dezvoltatd pdnl la indicarea faptului, deloc nesemnificativ, cIpublicaliile respective au inceput qi ele sd apard abia dup[ mai bine de

doud decenii postbelice. Dincolo de locurile qi raliunile acestei int6r-

zieri, efectul devastator pe care ea il are asupra unei qtiin{e juridice

impiedicate sd se confrunte cu propria sa istorie recenti consti ineliminarea posibilitilii ca qtiinla juridici sd dobdndeascl acea conqti-

in!6 de sine care s6-i permit6, la rdndul ei, conqtientizatea sarcinilorcare ii stau ?nainte.

Refuz6nd confruntarea cu istoria recentS, qtiinla juridic[ rom6-

neasci din ultimul sfert de secol a recurs, a$a cum se qtie prea bine, pe

de o parte, la recuperarea marilor clasici interbelici, pe de altd parte,laacumularea de idei qi conceplii teoretice din spaliul juridic occidental,

multe dintre ele de mult depiqite, iar altele diametral opuse celor

tocmai recuperate din tradifla precomunistS. Faptul cE fundamentele

ideologice ale construcliilor juridice receptate au fost de reguli fieneglijate, fie tratate cu aceeaqi superficialitate rezervatd in trecut

materialismului dialectic qi istoric nu trebuie sd stArneascd prea mult[mirare, dac6 linem seama de faptul cd in ambele cantri, datoritd depdr-

tdrii temporale, respectiv spafiale, receptarea aYea ca obiect construcliidevenite (deja), respectiv rSmase (inci) strdine timpului qi loculuinostru. Lipsa legSturii imediate a acestor construclii cu identitatea

reald a societdlii rom6neqti contemporane, identrtate a cdrei expresiejuridicd trebuia gdsitd tocmai de qtiin{a romAneascd a dreptului, ar fiputut fi totuqi acoperitd prin realizarea unei corelalii intre aceasti

identitate sociald qi o misiune politicd a naliunii romAne, misiune a

cdrei conqtientizare poate abia ea, pe de o parte, si lege trecutul rom6-

nesc de viitor prin prezent, iar, pe de a1t5 parte, sd particlularizeze

spaliul rom6nesc in raport cu ,,mentalitatea juridic[" (Mircea Djuvara)a celorlalte spafii: inleleasi ca nomos, ordinea de drept este

Academia Romdnd (1866-2016) temeiuri, tradifii $i valori juridice 11

inseparabilS de localizarea in spafiu in aceeaqi mdsurd in care trebuieinleleasd ca produs al evoluliei istorice neintrerupte. Lipsa congtien-tizdii :unei asemenea misiuni politice de citre majoritatea romdnilor,preocupali mai degrabd de aspectele economice ale socialului, explicinu doar decadenla politici a Romdniei de astdzi, ci qi dezagregareaidentitilii sociale insegi; altfel decAt marxist-leninigtii de altedati, qideopotrivd cei din zilele noastre, nu credem c5 economicul poateexplica in mod integral o societate qi cu at6t mai pulin o nafune. Nu levom face, prin urmare, jurigtilor un repro; mai aspru decdt ar merita,mai mult, vom obserya qi cI aceast[ decaden![ politicl nu este cdtugide pulin specificd Romdniei. Reintorcdndu-ne la aprecierile de lainceput, vom inlelege insl nu doar starea prezentl a qtiin]ei juridiceromdnegti, ci qi sarcina vitald pe care aceasti qtiin!6 o are nu doar faf[de societatea romdneasci, ci gi fa![ de naliunea romdnd. Altfel dec6tpopoarele decadente politic, cele aflate la apogeu din acest punct devedere ,,determin[ modul de a vorbi qi chiar de a gdndi al altorpopoare, aqadar, vocabularul, terminologia qi conceptele", insd nu maipulin: ,,un popor este invins abia atunci c6nd ajunge sd se supunl uneireprezentdri strline despre drept". Ut hoc non sit dixi et solvavianimctm meam!

Apare^ apoi dilema delimitdrii cdmpului de acfiune al ,,gtiinlelorjuridice". Intr-adevir, pe cdt de veche, ideea existenfei unei ,,gtiinte adreptului" rdmdne tot atdt de ambigu[ in privinfa semnificafilor sale.Dreptul formeazd obiectul unei Stiinle sau este el insuSi o Stiinld?,aceasta-i intrebarea fundamental[. intr-o opliune elitisti, qtiinladreptului are ca obiect dreptul qi fenomenul juridic, potrivit uneiepistemologii proprii, qi rimdne astfel apanajul unui areopag teoretic.DimpotrivS, fbrl o asemenea distinclie, ,,gtiinfele juridice", dreptulsemnifici practica - qtiinlificd - a juriqtilor qi este sinonimi cudogmatica juridici; gtiinlele dreptului opercazd dupi acelaqi procedeuca dreptul insuqi, iar diferenJa dintre qtiinfi qi obiectul siu seestompeazd, aqadar, pdn[ aproape de disparilie.

Inff-o viziune larg impdrtdqitl existd trei mari tipuri de cunoagterejuridicI. Prima ar fi cunoagterea juridicd" aplicatd,, care ar consta, inprincipal, in cunoagterea deciziilor gi, plec0nd de la ele, intr-ocapacitate predictivi qi intr-o opinie comunl are o mare importan!5social6, chiar daci in privinla sa demersul cognitiv este aproape

t2 Mircea Dulu

neglijabil. Este vorba de aqa-numitul ,pozitivism tehnicist" care

exprimi cdt mai fidel posibil dreptul existent, construind cadrele

conceptuale menite a-i asigura coerenla 9i edificiul normativ,dominantd in cadrul facultililor de drept. A doua formd de cunoaqterejuridicd este cea fundamentald, care prezintd' un grad de abstractizate

suplimentar, integrdnd un efort accenfuat, de coordonare qi

sislematizare a cunoqtin{elor. in fine, cea de-a treia formd a cunoaqteriijuridice ar reprezenta-o filosofia dreptului, situat[ 1a marginea

profesiilorjuridice, aparent indiferentS,,tehniciijuridice" qi asociatd de

multe ori cu un demers intelectual abstract care at amputa gAndirea

juridicd de realismul obiqnuit. in fine, care ar fi criteriul de designare a

candidaturii de accedere a unui jurist la institulia academicd naflonal[?Este unanim admis faptul c5, sub cupola academicd, trebuie si-qi

gdseasci locul personalitEli reprezentative qi recunoscute ca atate

pentru qtirnla juridic[ romAn[ actua16. Dar ce este un ,,mare jurist"(care sI merite consacrarea academici)? O intrebare clreia nici mdcar

reflecliile specialiqtilor nu au reuqit sd-i aduci un r[spuns complet 9i

definitiv. Ca oarecare ,,producitori de bunuri ale pdcii sociale" (Max

Weber), ei pot apdrea adesea ca simpli ,,tehnicieni", care refuzd spaliulconsideraliilor teoretice fundamentale. Pentru a depdqi acest statut de

simplu ,,profesionist" al dreptului, el are nevoie si-qi afrrme vocaliaintelectuald specificS, sd dezvolte atitudinea critici 9i sI afirmecapacitatea creatoare. Ideile ,,marelui jurist", demn de consacrare

academicS, trebuie si producl efecte nu numai asupra normelor insegi,

ci mai ales asupra felului in care dreptul insugi este g6ndit. ,,GAndireainfluentd are vocalia de a se difuza gi a imprima un anumit curs

lucrurilor, chiar imperceptibil. Este voca{ia unui mare jurist",conchidea un specialist francez in materie.

Spre a accede in spaliul academic, un absolvent de drept trebuie

sI parcurgi mai multe etape ,,iniliatice", si treacd prin filtrele unei

deveniri complicate. Aceasta presupune trecerea de la statutul primar,de simplu tehnician, cu rolul exclusiv de interpretare gi aplicare a

textelor legale, la cel urmltor, intr-o anumiti misurd complementar 9isuperior, de intelectual ,,special". Unul care, pe de o parte, este linuts6-qi manifeste independen{a de preocupare gi de spirit, prin a inceta sd

se comporte ca un simplu complice al puterii politice, intrucAt obiectulactivitSlii sale este puterea politic[, o parte a sa, exercitati prin

Academia Romdnd (1866-2016) temeiuri, tradilii $i valori juridice 13

intermediul normelor juridice, iar, pe de aka, prin a-qi manifestaintelectualitatea, prin capacitatea de a evalua, critica, constata,teoretiza gi valoiLza. Iar din rdndurile acestor jurigti-veritabili si seselecteze cei mai buni spre a accede la recunoagterea gi consacrareaacademicS.

Rdspunsul la infrebarea ce este un ,,mare jurist", unul care sIdobdndeascd o asemenea calificare institulional-academicd", nu esteuqor de formulat. in Franla, o lucrare cu titlul Qu' est-ce qu' un,,gryand" juriste? Essai sur les juristes et la pensde juridique moderne,de L. Fontaine (l'Extenso dditions, Pais, 2012) a fost aproape unbestseller, pundnd in circula{ie un concept care ne aminteqte de ceea ceromanii numeau Fondatorii Dreptului, 7z rius conditores: specialiqtii deprim rol, reprezentilnd incarnarea ideii de jurist care fagociteazd,universul academic al g6ndirii juridice. Desigur, referinla la gdndirealor nu este datoratd numai unei credinle in virtutea acesteia, cireprezrntd, mai ales o constrdngere academici, intrucdt ,,marii juriqti"sunt desemnfii caatare de comunitate. in orice caz,rtrtasemenea statutpresupune ,,aface gcoald" gi a acredita discipoli reprezentativi, adici ocristalizare durabill a unui curent de gdndire prin adeziunea unui grupla conceplii ori cunogtin{e asemindtoare, existenla de mecanismepentru transmiterea savoire-ufui,bazatl pe figura unui ,,maestru" gi, insfhrqit, o cunoaqtere de tip doctrinar. Cu alte cuvinte, fondarea uneiqcoli semnificI, intr-un anumit fel, ci un mod de a gdndi qi lucrurileasupra cilrorareflectim sunt reproduse de al1ii. Nu intotdeauna creareaunei gcoli este suficient[ sd acrediteze un ,,matejurist", in sensul ci ecerutd gi conjugarea exigenlei fonddrii urt.ui savoire nou, cu un cadrupropice transmiterii sale, respectiv un sistem universitar suficient destructurat gi ierarhizat, care sI permiti confruntarea gi stimulareaideilor creatoare. in fine, spre a se implini misiunea de repre-zentativitate, ideile trebuie sd aib6 efecte nu numai asupra normelorjuridice insele, ci pi a manierei de a le elabora. Iar gdndirea influent6are vocalia de a difuza qi de a imprima un anumit curs lucrurilor, fie elgi imperceptibil. Aceasta este vocalia marelui jurist.

Ca orice institulie socialS, qi Universitatea apar{ine timpului ei, iarspiritul care o animi nu poate fi nici el altul decflt spiritul acestui timp.De aceea, Universitatea medievali in care s-a ndscut qtiinla juridicleuropeani ca qtiinfd a dreptului roman nu poate fi in niciun caz