Valori scazute Valori crescute

- Hipoalbuminemie.

- Intoxicatie cu etilen-glicol.

- Insuficienta renala acuta sau cronica, obstructie

uretrala (in special la pisici).

- Pancreatita acuta necrozanta.

- Hipoparatiroidism.

- Eclampsie (catele).

- Dezechilibre alimentare.

- Malabsorbtie intestinala (caini).

- Tiroidectomie.

- Sindromul lizei tumorale.

- Iatrogen: dupa administrarea de bicarbonat,

fosfat sau transfuzii cu produse citrate.

- Hipomagneziemie (rar).

- Trauma tesuturilor moi, rabdomioliza.

- Medicamente care interfera cu fiziologia

calciului.

- Hipercalcemia de malignitate (limfom, adenocarcinom

perianal, mielom multiplu, diverse carcinoame).

- - Insuficienta renala cronica, boala renala familiala (Lasha

apso), insuficienta renala acuta (rar).

- Hipoadrenocorticism.

- Hiperparatiroidism primar.

- Hipervitaminoza D.

- Osteomielita, neoplazii osoase.

- Blastomicoza.

- Schistosomiaza.

- Lipemie, postprandial.

- Osteodistrofie hipertrofica (caini).

- Iatrogen: suplimentare excesiva cu Ca, ligazi de fosfat orali.

- Hipercalcemie idiopatica (pisici).

- Caini tineri apartinand raselor de talie mare (<1an).

- Intoxicatie cu plante: iasomie (Cestrum sp.), Solarum sp.

- Hipervitaminoza A.

Examen Biochimic- Albumina; valori normale (caine: 2,6-4g/dl; pisica: 2,4-4,1g/dl)-Cresteri anormalehemoconcentratie, deshidratare -Scaderi anormale Hiperhidratare, malnutritie, boli hepatice ( hepatita, ciroza, insuficienta hepatica ), Sindrom Nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine, cancer, arsuri severe, malabsorbtie, imobilizare prelungita.

- ALT (alanin-aminotransferaza); valori normale (caine: 5-60 UI/L; pisica: 28-76UI/L)   ALT este frecvent masurata ca parte a unui test ce vizeaza functia hepatica. Nivelurile crescute ale acestei transaminaze ALT cel mai adesea sugereaza existenta unor probleme medicale serioase a caror diagnosticare se face orientativ tinand seama de cum sunt cresterile acestei transaminaze ( cresteri moderate sau cresteri severe ). Cresteri ale transaminazelor se produc si fiziologic pe parcursul zilei, ceea ce inseamna ca la o testare unde sa intalneste o crestere a ALT , aceasta nu inseamna automat o afectiune.Teste suplimentare precum si interpretarea lor de catre persoana avizata este recomandata. 

-Amilaza; valori normale (caine: 270-1460UI/L; pisica: 370-1200UI/L)-Cresteri anormale: Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta,

ulcer gastric, colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal, peritonita, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi), ciroza.Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.

-AST (aspartat-aminotransferaza); valori normale (caine: 5-55UI/L; pisica: 5-55UI/L) Despre AST se discuta impreuna cu transaminaza ALT ( alanin-aminotransferaza ) deoarece impreuna evalueaza functia parenchimului hepatic. Valorile crescute ale AST nu insemana automat o afectare hepatica. Evaluarea trebuie facuta de un doctor in contextul tuturor analizelor si manifestarilor bolii. 

-Bilirubina Totala; valori normale (caine: 0,1-0,4mg/dl; pisica: 0,1-0,4mg/dl) Bilirubina se produce normal sau anormal prin degradarea eritrocitelor in sistemul reticuloendotelial. Ddeterminarea bilirubinei se utilizeaza pentru dignosticul bolilor hepatice , anemie hemolitica.Valori anormale: Boli de ficat - cai biliare ( hepatita, obstructie biliara, calculi coledocieni, calculi veziculari, stricturi, atrezie, cancer primar sau cancer metastaze, traumatism chirurgical, pancreatita ), colestaza, ciroza, ficat de staza.

-Calciu; valori normale (caine: 8,7-12mg/dl; pisica: 7,5-11mg/dl) Calciul are rol importanat in coagulare si mineralizarea osoasa. Reglarea metabolismului Ca in organism este realizata de parathormon ( PTH ), calcitrol si calcitonina.Hipercalcemia se intalneste in: hipervitaminoza D, osteomielita, insuficienta renala avansata, hiperparatiroidism, procese osteolitice prin tumori. Hipocalcemia se intalneste in: post tiroidectomie, rahitism ereditar sau dobandit, osteomalacie, hipokaliemie,rezectia de stomac, ocluzia cailor biliare, diaree cronica, sindroame de malabsorbtie, alcaloza, voma.

-CPK (creatinfosfokinaza); valori normale (caine: 14-120UI/L pisici: 17-150UI/L) Principalele afectiuni care asociaza valori  ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: infarctul miocardic, din disfunctiile tiroidiene, boala Addison, acidoza diabetica, distrofii musculare, traumatisme musculare, iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna post-operatorie, afectiuni autoimune.

-Creatinina; valori normale (caine: 0,4-1,8mg/dl pisica: 0,8-2,3mg/dl) Creatinina creste in: insuficienta renala cronica, distrofia musculara,eclampsie, acromegalie. Hipocreatinemia se intalneste in: insuficienta renala cronica, afectiui musculare, hipertiroidism.

-Fosfataza alcalina; valori normale (caine: 10-150UI/L pisica: 0-62 UI/L) Cresteri anormale: Boli ale ficatului si cailor biliare (calculi, cancer), colestaza (medicamente, antibiotice, sepsis), colecistita acuta, metastaze hepatice,hepatita, ciroza Boli osoase: metastaze osoase, cancer primitiv osos, fracture in curs de vindecare, poliartrita reumatoida, osteomalacie Cancere: metastaze osoase, hepatice, leucemie, mielom multiplu Pancreatita acuta, Insuficienta cardiaca congestive, Medicamente: antibiotice, estrogeni. Hipertiroidism, hiperparatiroidism primar sau secundar, Infarct intestinal.Scaderi anormale: Malnutritie, Hipotiroidism, Hipofosfatemie.

-Proteine Totale; valori normale (caini: 5,4-7,4g/dl-pisici: 5,4-7,9g/dl) Cresteri anormaleHipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale: Hemoconcentratii Insuficienta de aport lichidian Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente, acidoza diabetica ) Mielomul multiplu. Scaderi anormale: Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite glomerulare cronice ) Ciroza hepatica Pierderi proteice Hemoragii Stari de soc.

-Uree; valori normale (caine: 7-28mg/dl pisica: 15-34mg/dl) Cresteri anormale: afectiuni renale acute si

cronice. Azotemie prerenala: hemoragii, varsaturi, diaree, arsuri cu aport insuficient de lichide, datorita reducerii volumului extracelular, care atrage diminuarea perfuziei renale si dezechilibre electrolitice , febra, tratamente cu doze mari de glucocorticoizi.Azotemia postrenala: obstructii ureterale, vezicale , uretrale, tumori prostatice , prostatite , litiaze. Scaderi anormale: aport proteic scazut, afectiuni hepatice grave insotite de perfuzii a la long cu lichide sarace in electroliti. 

HematologieHemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: • Numarul de globule rosii din sange - eritrocite ( RBC ) • Numarul de globule albe din sange - leucocite ( WBC ) • Cantitatea totala de hemoglobina din sange ( HGB ) • Procentul de globule rosii ( hematocrit ) ( HCT ) • Media volumului globulelor ( MCV ) - marime globulelor rosii • Media globulara a hemoglobinei ( MCH ) • Concentratia medie a hemoglobinei ( MCHC ) • Numarul de trombocite ( PLT ) Hemoleucograma completa este un test care poate furniza diagnostice pentru numeroase boli. Rezultatele pot reflecta probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange. Hemoleucograma poate sa indice disfunctionalitati in producerea, ciclul de viata si rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii. Celulele rosii( RBC ) transporta hemoglobina ( HGB ) care in schimb transporta oxigenul. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si de functionarea celulelor rosii si a hemoglobinei. Valorile MCV, MCH si MCHC sunt folosite in diagnosticarea diferitelor tipuri de anemie, si reflecta marimea si concentratia de hemoglobina a celulelor. Celulele albe ( WBC ) sunt mediatori ai inflamatiilor si ale raspunsului imun. Exista diferite tipuri de celule albe care apar in sange in mod normal: • Neutrofile • Monocite • Eusinofile • Bazofile • Limfocite 

Ionograma (analiza mineralelor)Se analizeaza concentratia principalelor elemente prezente in sangele organismului – sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, magneziu. Valorile ionogramei depind de stilul de alimentatie, de sezonul in care se face analiza, de varsta pacientului.Sodiul retine apa in organism. Creste odata cu un regim hipersodat sau afectiuni renale (sarea nu se mai elimina prin urina, ramanad stocata in organism). Scade

in consumul mare de apa,o alimentatie cu continut mic de sare, in caz de efort fizic intens.Clorul trebuie interpretat prin asociere cu sodiul (clorura de natriu este sarea de bucatarie), intrucat scade sau creste odata cu acesta.Calciul este cel mai intalnit mineral din organism, de o importanta cruciala, intrucat contribuie la formarea oaselor si a dintilor. Lipsa lui poate da osteoporoza (demineralizarea oaselor), osteomalacie (inmuierea oaselor), rahitism si contractii involuntare ale muschilor.Calciul patrunde in organism prin intermediul apei baute si ale alimentelor bogate in calciu, surplusul fiind eliminat prin urina si fecale. Valorile crescute de calciu provoaca calculii renali (pietre la rinichi); Exista cateva cazuri in care trebuie suplimentat calciu: caini tineri hraniti cu mancare din casa, cainii de talie mare, femelele care alapteaza.Fosforul contribuie la buna functionare a sistemului nervos, a inimii si a enzimelor sanguine, el fiind strans legat de calciu cu care formeaza fosfatul de calciu necesar cresterii si mentinerii integritatii oaselor si dintilor. Excesul de fosfor se elimina prin urina, formand calculi urinari. Niveluri scazute de fosfor in sange intalnim in rahitism, in boli cu diaree cronica. Potasiul ajuta la buna functionare a inimii si a muschilor scheletici.

Sumar urinaExamenul chimic al urinii: pH-ul urinei este reactia urinei si are valori normale intre 5,5 si 7,0. Urina puternic acida (pH < 4,5) se produc in procesele maligne (are loc distrugerea crescuta de proteine), febra, diaree abundenta, acidoza diabetica sau metabolica.Scaderi anormaleValori scazute ale pH-ului urinar (deci urina acida) se intalnesc in: Diabetul zaharat Insuficienta renala decompensata Cresteri anormaleValori crescute ale pH-ului urinar (urina alcalina) se intalnesc in: Alcaloza respiratorie Alcaloza metabolica Voma(etiologii diferite) Infectii ale cailor urinare (uretrite, cistite, pielite, pielonefrite) Proteina: Reprezinta prezenta in urina a cantitatilor anormale de substante proteice datorita unor afectiuni renale sau extrarenale. Proteinuriile postrenale pot fi cauzate de sangerarile la nivelul cailor urinare prin litiaza renala, papilomatoza, tumori de vezica urinara, precum si de procesele inflamatorii ale cailor urinare (pielite, uretrite, cistite). Proteinuriile renale sunt consecinta afectarii nefronului sau a unor boli extrarenale, dar cu interesarea secundara a nefronului:Glomerulo - nefrita acuta si cronica Glomerulo nefroza (lipoidica, amiloidica, lupica si diabetica) Tubulopatii produse prin intoxicatii exogene, rinichi de soc, pielonefrite Afectiuni extrarenale cu interesare renala, insuficienta cardiaca, feocromocitom, hemoragii si traumatisme cerebrale. 

Indicatori ai functiei hepatice in diagnosticul de laboratorIn cadrul examenelor de laborator, valorile modificate apar odata cu o afectare majora a parenchimului hepatic. Datele obtinute trebuie corelate cu semnele clinice ale pacientului.

Masuratorile serice efectuate pot fi impartite in doua categorii : Substantele care reflecta deteriorarea celulelor hepatice – acestea sunt enzime prezente in parenchimul hepatic

si se elibereaza in momentul afectarii celulare. Substante care indica insuficienta hepatica – se refera la substante extrase din ficat (acizi biliari, bilirubina) sau

substante a caror niveluri serice se mentin in limite normale prin buna functionare hepatica (albumina, globulina, uree)

Enzime hepaticeGGT (gama-glutamil transferaza)

Nu este o enzima specifica ficatului, intalnindu-se si in pancreas, tubii renali si intestinul subtire. Insa, valori serice crescute se intalnesc doar atunci cand este afectat ficatul (1).GPT /ALAT (alanin-amino-transferaza)

Este o enzima specifica ficatului. Se gaseste in citoplasma hepatocitelor. Concentratiile sanguine crescute releva degenerari membranare sau necroze la nivel celular.

Concentratia serologica a enzimei este direct proportionala cu numarul de celule afectate. Timpul de injumatatire este de 2-4 zile la caine si de 6 ore la pisica. La animalele mari, valorile enzimei sunt mult prea mici pentru a fi luate in calcul pentru un diagnostic (3,4) .PAL (fosfataza alcalina)Niveluri crescute indica obstructii biliare intra/extra-hepatice. Nu este o enzima specifica ficatului. Se gaseste si in tesutul osos, placenta, intestine, rinichi si leucocite. De asemenea, medicamentele precum glucocorticoizi si anticonvulsivante (fenobarbitalul), stimuleaza productia de fosfataza alcalina.

La pisici, valorile fosfatazei alcaline sunt de trei ori mai reduse decat la caine, deoarece timpul de injumatatire este de doar sase ore, iar pisica dispune de o eliminare urinara a acestei enzime (1).Modificari ale activitatii enzimelor serice in hepatopatii (1)

Transaminaze

↑GGT – leziuni hepatobiliare la pisici in combinatie cu ↑ PAL - lipidoza hepatica psitacine – carcinoame hepatice ↑GPT – hepatite, ficat de staza ↑ASAT – nu este o enzima specifica. Valorile crescute se gasesc variabil - hepatite, necroza toxica a ficatului, icter hepatocelular.

Fosfataza alcalina ↑ retentie biliara (icter mecanic, hepatocelular) colestaza (pisici)Lactatdehidrogenaza ↑ hepatite si icterLeucinaminopeptidaza ↑ in toate sindroamele colestaticeColinesteraza ↑ hepatite acute/cronice, cirozeBilirubinaEste o componenta a bilei. Bilirubina neconjugata, provenita din distrugerea globulelor rosii din sange, este transportata la nivel hepatic unde se conjuga cu acidul glucuronic in hepatocite, dupa care este excretata in bila. In general, proportiile de bilirubina conjugata/neconjugata sunt folosite pentru stabilirea categoriei de icter (1).

Icter Bilirubina conjugata Bilirubina neconjugataPrehepatic - ↑Hepatocelular ↑ ↑ / ↓Posthepatic (obstructia canalului coledoc ↑ -Acizii biliariRezulta prin degradarea colesterolului. Se formeaza si sunt conjugati in ficat, dupa care ajung la nivelul veziculei biliare

Determinarea concentratiei acizilor biliari : animalul se tine la dieta 12 ore si se recolteaza 1 ml de ser. Se administreaza o cantitate mica de hrana bogata in grasimi si se recolteaza o alta proba dupa 2 ore de la masa.

Ambele probe vor fi crescute in cazul unei colestaze. Daca este vorba de un sunt porto sistemic, cea de-a doua valoare va fi mai ridicata (2). Sunturile congenitale se intalnesc la rase precum : Yorkshire terrier, Schnauzer pitic, Golden retriever, Labrador sau Setter-ul irlandez.

Valori Afectiuni

Cabaline > 30 µmol/L Insuficienta hepatica (este un semn precoce)

Caini/Pisici > 25 µmol/LLeziuni hepatice Lipidoze, obstacole pe traiectul cailor biliare din portiunea extrahepatica (pisica) Tratament de lunga durata cu steroizi (caine)

Pasari <100 µmol/L normal90 si 120 µmol/L suspect>120 µmol/L Boala hepatica

Proteine sericeFicatul este responsabil de producerea a peste 90% din sinteza proteinelor. Astfel, hipoproteinemia poate sa apara si in cazul unor hepatopatii. Datorita timpului lung de injumatatire, hipoproteinemia apare in stadiile cronice. In cazul animalelor mari (cai,vaci), valorile proteinelor si a albuminei sunt variabile, hipoproteinemia nefiind comuna in bolile hepatice (4). Hipoalbuminemia apare atunci cand exista o afectare a parenchimului hepatic de peste 70 %. Se intalneste in ciroza, necroze difuze sau encefalopatie hepatica (porto-sistemica)ColesterolulFicatul joaca un rol important in sinteza colesterolului sanguin. La nivelul ficatului este esterificat sub influenta enzimei lecitin-colesterol-acil-transferaza.

Colesterol ↑ - COLESTAZA↓ - Insuficienta hepatocelulara (diminuarea activitatii enzimei responsabile de esterificare)

Factorii de coagulareLa nivelul ficatului sunt sintetizati o parte din factorii care intervin in coagularea sanguina :I – fibrinogenul, II – protrombina, V – proaccelerina, VII – proconvertina, IX – factorul anti-hemofilic B, X – factorul Stuart

Concentratia globala a acestor factori poate fi apreciata prin masurarea timpului Quick. In cazul insuficientei hepatocelulare, producerea acestor factori este diminuata, rezultand astfel o prelungire a timpului Quick. In cazul colestazei, tulburarile de coagulare apar datorita deficientei de absorbtie a vitaminei K, indispensabila formarii factorilor II, VII si X. Administrand vitamina K, se corecteaza prelungirea timpului Quick, in cazul unei colestaze. Insa, daca este vorba de o insuficienta hepatocelulara, acest lucru nu este posibil.

Limite normale pentru CAINI Limite normale pentru CABALINETest Unitate Limite Test Unitate LimiteGPT U/l 0 - 55 PAL U/l 5 - 131PAL U/l 10 - 150 Bilirubina µmol/l 9 – 39GGT U/l 0 - 9 Acizii biliari µmol/l 8 - 15Colesterol mg / dl 120 - 250 Albumina g/l 22 - 37

Globulina g/l 27-50

Este un tesut lichid format din plasma, in care se gasesc in suspensie elementele figurate sanguine (eritrocite,

leucocite, trombocite).

1.     Plasma (cu o proportie de 55% din componenta sangelui) este compusa din

- apa (46-47% din total volum sanguin)

- reziduu uscat (8-9% din total volum sanguin) din care :

-substante anorganice : saruri minerale ce contin ioni,  dintre care cei mai importanti sunt sodiul (Na), clorul (Cl),

potasiul (K), magneziul (Mg), fosforul (P), calciul(Ca)

-substante organice (proteine, glucide, lipide circa 8% din volumul plasmei, care separate prin electoforeza, se impart

in  sunt albumine si globuline (α1-,  α2-, β, si γ globuline)

2. Elemente figurate :

a) Eritrocitele – numite si globule rosii sau hematii – sunt celule sanguine ce au rolul de a transporta oxigenul si

bioxidul de carbon.

b) Leucocitele  –sau globule albe care se impart in:

-    granulocite – cu nucleu granular si care sunt de trei

tipuri(eozinofile, bazofile si neutrofile).

-         agranulocite – cu nucleu agranular, clasificate in monocite

si limfocite

Leucocitele au rolul de a apara organismul de infectii (numarul acestora poate  creste in infectii sau anumite afectiuni

de natura tumoarala sau pot scade in anumite boli virale sau tumorale).

c).Trombocitele  –  mai sunt numite si plachete sanguine si au rol important in procesul de coagulare a sangelui.

Orice modificare a compozitiei sanguine, semnaleaza o tulburare a starii fiziologice normale a organismului.

Din aceasta cauza, o analiza de laborator poate avea o deosebita semnificatie in procesul de diagnostic al unei boli.

Pentru analizele de laborator se poate folosi sangele total, nemodificat, plasma sau  serul sanguin, functie de  felul

analizelor solicitate de catre medic.

Pentru efectuarea unei analize medicale, este absolut necesara existenta aparaturii de laborator specializate

(analizatoare automate sau semiautomate), ustensilelor de laborator, a reactivilor standardizati specifici analizelor

medicale (substante chimice sau biologice, care ajuta la evidentierea specifica a unor anumite componente

sanguine), personal specializat si bineinteles produsul biologic de analizat.

Pentru a asigura calitatea si corectitudinea rezultatelor, este necesar ca, aparatura sa fie verificata periodic si sa se

respecte indicatiile producatorilor privind utilizarea reactivilor folositi in determinarea analizelor medicale, astfel incat

se vor aplica operatiuni de calibrare si control pentru a evita eventualele erori.

Pentru ca in acest articol vom discuta despre parametri biochimici, in cazul laboratorului nostru de analize, produsul

de analizat este serul, care spre deosebire de plasma, nu contine fibrinogen si factorii de coagulare.

Serul se obtine astfel: dupa ce sangele este recoltat in vacutainere (recipiente sterile, vidate) fara anticoagulant sau

cu gel separator, este lasat sa coaguleze la temperatura camerei dupa care este centrifugat. Lichidul care se separa

la partea superioara a eprubetei se numeste ser.

CREATININA

Reprezinta forma anhidra de excretie urinara a creatinei, component prezent aproape in totalitate in muschi, astfel

fiind cel mai constant  parametru azotat al sangelui, ce se coreleaza cu volumul masei musculare si care nu este

influentat de aportul alimentar protidic, nivelul diurezei (cresterea cantitatii de urina), efortul muscular etc.

Creatinina se sintetizeaza in tesutul muscular, prin intermediul unui proces de transformare a creatinei – cantitatea de

creatina convertita in creatinina fiind direct proportionala cu masa de tesut muscular din organism. Sinteza creatininei

are loc in ficat si rinichi, fiind eliminata in final prin urina.

Creatinina serica este un indicator mai specific si mai exact al functiei renale decat ureea, desi exista o serie de

limitari ale acestui test: Creatinina nu creste in valoari pina cind Rata de filtrare glomerulara (RFG), nu se reduce cu

mai mult de 25% decat cea normala.

De asemenea valorile crescute ale creatininei nu sunt strict specifice bolilor renale, aceste valori pot fi influentate de

boli extrarenale.

In urma analizelor de laborator, valorile obtinute pot indica daca rinichii functioneaza in parametrii optimi sau exista

posibile probleme de sanatate sau insuficienta functionalitate a acestora.

Pentru aceasta, avem nevoie sa cunoastem valorile normale ale creatininei, pentru animale de companie, respectiv :

CAINE – min. 0,6-max.2,3 mg/dL

PISICA-  min. 0,9 – max.2,2 mg/dL

 

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Prerenal In general nu sunt foarte utile pentru  un  diagnostic

precis

RFG (rata de filtrare glomerulara) scazuta; viteza de

circulatie sanguina scazuta; volum sanguin scazut;

deshidratare; insuficienta cardiaca; soc; crestere a

sintezei de creatinina (usoara); consum semnificativ

de carne rosie; (posibila) crestere a catabolismului

proteic

RFG crescuta; Gestatie; Hipertiroidism; cahexie

Renal  

Insuficienta renala acuta sau cronica; status

inflamator/infectios renal (glomerulonefrita,

pielonefrita, nefrita tubulointerstitiala, leptospiroza,

sindrom hemolitic uremic); toxine (etilen glicol,

aminoglicozide, hipercalcemie, mioglobina,

fenilbutazona, cisplatin, , diverse plante continind

alcaloizi, metale grele); amiloidoza, hidronefroza;

hipoplazie sau aplazie congenitala

 

Postrenal  

Obstructie a tractului urinar inferior; scurgere de urina

din tractul urinar; ruptura a vezicii urinara; trauma

uretrala; obstructie uretrala pelvina

 

GOT(AST)

Sau aspartat aminotransferaza sau transaminaza glutamica oxaloacetica.  Este o enzima intalnita in mod normal in

inima, ficat si in proportii mai mici in masa musculara, rinichi si creier.

Aceasta enzima are rolul de a realiza conversia aspartatului si a acidului alfa-ketoglutamic in oxaloacetat si in

glutamat.

Cand ficatul sau celulele musculare sunt afectate, GOT se elibereaza in sange, si impreuna cu GPT(ALT) poate

defini functionalitatea  parenchimului hepatic.

Valori normale :

CAINE – min.16 – max. 54 IU/L

PISICA – min. 12-  max. 42 IU/L

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Leziuni hepatocelulare; hepatite; Intoxicatii sau reactii

la medicamente; neoplazii hepatice sau biliare;

Hepatopatii corticosteroidiene; hipoxie; pancreatita;

traumatisme; ciroza; echinococoza; hipercuproza;

leziuni si necroze musculare; miozita; hemoliza

intravasculara; anemie hemolitica imun-mediata;

Atrofie hepatica; Valori scazute ale factorului Piridoxin

5 Fosfat

 

GPT (ALT)

Sau transaminaza glutamica piruvica sau aminotransferaza- alanina. Datorita faptului ca se gaseste in cea mai mare

parte in ficat, se considera a fi o enzima destul de specifica acestuia.

Rolul acestei enzime este de a cataliza transferul unei grupari amino de la alanina la α-ketoglutarat.

Cand ficatul este afectat, enzimele GPT sunt eliberate in sistemul sangvin, astfel ca o analiza a sangelui poate indica

anumite afectiuni hepatice.

Pentru a determina ce boala s-a instalat la nivelul ficatului, in mod normal nivelul GPT-ului este comparat cu valorile

altor enzime, cum ar fi : GOT(AST) si ALT(fosfataza alcalina).

Valori normale ale GPT-ului :

CAINE – min. 18 – max. 86 IU/L

PISICA – min. 29-max. 145 IU/L

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Leziuni hepatocelulare; Hepatita; Intoxicatii sau reactii

la medicamente; neoplazii hepatice sau biliare;

Hepatopatii corticosteroidiene; hipoxie; pancreatita;

traumatisme; ciroza; echinococoza; hipercuproza;

leziuni si necroze musculare; miozita; tratamente cu

fenobarbital sau glucocorticoizi

Atrofie hepatica; Valori scazute ale factorului Piridoxin

5 Fosfat

CALCIUL

Este unul dintre cele mai importante minerale din organism – fiind componentul major al oaselor ( 99% din cantitatea

de calciu din organism se gaseste in oase si dinti ceea ce constituie un rezervor imens pentru mentinerea nivelului

calciului seric), iar restul de 1%  este distribuit in lichidele biologice si tesuturile moi.

Ionii de calciu joaca un rol important in transmiterea impulsurilor nervoase,  functia cardiaca si in procesele de

coagulare, intervin in contractibilitatea miocardului, a muschilor scheletici si in mineralizarea oaselor – sunt

idispensabili in functia sistemului nervos.45% din calciu este legat de proteine.

Calciul se testeaza pentru a diagnostica si monitoriza anumite afectiuni legate de oase, inima, rinichi si dinti.

Valori  normale ale calciului total:

CAINE – min. 9,0 – max. 11,5 mg /dl

PISICA-  min. 8 -  max. 11,5 mg/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Hiper calcemii determinate de neoplasme maligne

( adenocarcinom, mileom multiplu, carcinoame

diverse, limfom), hiperalbuminemie (deshidratare),

acidoza (Ca++ crescuti), renal (insuficienta  renala 

cronica si acuta), hipoadenocarcinom,

hiperparatiroidism primar, hipervitaminoza D

(calciferol, rodenticide, excese suplimente alimentare),

leziuni osoase (osteomielita, neoplazii,- osteosarcom,

limfom, carcinom, mielom-), boala granulomatoasa

(blastomicoza), schistosomiaza, osteodistrofie

hipertrofica (la caine), excese yatrogenice (exces de

medicamente pe baza de Ca si P), hipercalcemie

idiopatica (la pisica), hipervitaminoza A

Hipoalbuminemie (hipoproteinemie, enteropatie cu

pierderi proteice, glomerulopatie cu pierderi proteice),

intoxicatie cu etilen glicol), alcaloza(Ca ++scazuti),

renal (insuficienta acuta si cronica, obstructii uretrale –

pisica), pancreatita acuta si necrotica,

hipoparatiroidism, eclampsie (caine), alimentatie

dezechilibrata (deficit de Ca, hipovitaminoza D, exces

de P), sindrom de malabsorbtie intestinala – caine,

tiroidectomie, sindrom de liza tumorala,  excese

yatrogenice (bicarbonat, transfuzii cu sange + citrat),

leziuni al tesuturilor moi, rabdomioliza.

FOSFATAZA ALCALINA (ALP)

Este o enzima prezenta in multe celule.

Functiile ei biologice nu sunt inca cunoscute, dar este o enzima intalnita in legaturile intramembranare iar producerea

si eliberarea ei in ser poate fi indusa de colestaza, tratamente medicamentoase, corticosteroizi, etc.

Pentru ca este o enzima membranara, cresteri ale activitatii ei enzimatice in ser nu ar trebui sa apara odata cu

leziunea celulara sau necroza, decat in situatiile in care apare colestaza (sau alt factor inductor).

Forme variate de ALP (izoenzime), sunt produse in diferite tesuturi si cu agenti cauzali diferiti. Cel mai des intalnite

izoenzime serice la caine si pisica sunt izoenzimele hepatice (crescute in colestaza etc.), izoenzimele din oase

(crescute in timpul remodelarii oaselor), si doar la caine o izoenzima indusa de corticosteroizi (produsa in ficat).

In general, in laboratoarele de analize se masoara Fosfataza serica totala, cresterea anumitor izoenzime putand fi

diferentiata doar prin electoforeza sau prin teste de inhibitie selective ale izoenzimelor.

Valori normale ale Fosfatazei alcaline :

CAINE : min. 12 – max. 121 IU/L

PISICA : min. 10 – max. 72  IU/L

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

ALP hepatica (din cauze hepatice):

Hiperplazie nodulara hepatica;

lipidoza hepatica; ciroza;hepatita sau colengiohepatita;

 

NESEMNIFICATIV

calculi biliari; colecistita; neoplazii biliare sau hepatice;

pancreatita; terapii anticonvulsivative; hipertiroidism.

ALP osoasa:

Tineret in perioada de crestere; calusare fracturi;

neoplazie osoasa; boala metabolica osoasa

(resorbtie); hipertiroidism; gestatie; hiperfosfatemie

congenitala (Husky siberian, Scottish terrier);

ALP corticosteroidiana (doar caini):

Hiperadrenocorticism; terapie glucorticoida; boala

severa non-suprarenala (pe fond de stres sau din

cauza cresterii secretiei cortizolului.

AMILAZA PANCREATICA

Este o enzima care hidrolizeaza amidonul si glicogenul, este produsa de pancreas si alte tesuturi, precum duodenul,

rinichii, pulmonul si splina si este eliminata din plasma de catre rinichi.

Cresterea enzimei la caine este asociata cu pancreatita. Dupa inducerea artificial a inflamatiei pancreatice, nivelul

amilazei a crescut si a atins valoarea de varf in 12-48 de ore, revine la normal in 8-14 zile. Totusi cresteri ale amilazei

serice sunt regasite si in afectiuni ale altor tesuturi producatoare de amilaza, dar si datorita scaderii ratei de filtrare

glomerulara.

Pancreatita la pisica nu este asociata cu cresterea concentratiei serice a amilazei, pisicile care sufera de pancreatite

putand sa aiba chiar un nivel scazut al acesteia.

Testele folosite in clinicile si laboratoarele de referinta  folosesc de obicei spectofotometria.

Valori normale ale amilazei pancreatice :

CAINE : min. 371 – max. 1,503 UI/L

PISICA : min. 571 – max. 1,660 UI/L

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Scaderea GFR (ratata de filtrare glomerulara)

dehidratare severa; boala renala; obstructia tractului

urinar; pancreatita; boala intestinala; boala hepatica.

 

NESEMNIFICATIV

PROTEINA SERICA

Valori normale ale Proteinei serice :

CAINE : min. 5,4 – max.7,5 g/dl

PISICA : min. 6,0 – max.7,9 g/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Hemoconcentratie (deshidratare); imflamatii; infectii;

non-infectii ( neoplazii immuno-mediate, distrugeri

tisulare); neoplazie limfoida; mielom multiplu.

Hemodilutii : supraincarcare a patului vascular;

insuficienta cardiaca congestiva; sindrom nefrotic;

ciroza; SIADH(sindromul eliberarii excesive de hormon

diuretic);

Pierderi de proteina prin spatiul vascular (exudat in

vasele de sange) : pierderi de sange; enteropatii si

nefropatii prin pierderi de proteina; boli de piele

exudative.

Cresterea consumului proteic in catabolism: malnutritie

severa sau cahexie; insuficienta hepatica; deficienta

immunoglobulinica.

 

ALBUMINA

Valori normale ale albuminei :

CAINE : min. 2,8 – max. 4,0 g/dl

PISICA : min. 2,4 – max. 3,9 g/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Deshidratare sau hemoconcentratie. Scaderea productiei de albumina prin: insuficienta

hepatica; malabsorbtie intestinala; insuficienta

pancreatica exocrina; inflamatii.

Pierderi crescute de albumina prin:

pierderi masive de sange; nefropatii prin pierderi de

proteina; glomerulonefrite ( immun-mediate sau

congenitale); amiloidoza; enteropatii prin pierderi de

proteina; boala mucoasei intestinului subtire (inflamatii,

neoplazii); hemoragie intestinala (paraziti);

dermatopatii prin pierderi de proteina (arsuri,dermatite

exudative (exeme umede)); vasculita.

Hemodilutii: administrare intravenoasa excesiva de

lichide; SIADH (sindromul eliberarii excesive de

hormon diuretic); edeme (insuficienta cardiaca

congestiva).

 

GLUCOZA

Valori normale ale Glucozei :

CAINE : min. 70 – max. 120 mg/dl

PISICA : min. 70 – max. 130 mg/dl

 

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

In diabet zaharat (DM) : deficienta de insulina;

distrugere celulara immun-mediata ; pancreatita;

rezistenta la insulina; hiperadrenocorticism;

acromegalie; feocromocitoma (tumora); gluconoma

(tumora a celulelor pancreatice); hipertiroidism; terapie

cu medicamente; sindrom hepatocutanat.

Sedimentare celulara intarziata; sepsis; sindrom

paraneoplastic; leiomiosarcoma; insuficienta hepatica;

hipoadrenocorticism; efort caini de vanatoare; caini

juvenili (in special rase mici); gestatie avansata.

 

FOSFORUL

Fosforul este foarte raspindit in organism fiind principalul component al hidroxiapatitei din oase si al mebranei

celulare, fiind detectabil atat intra cat si extracelular atat in compusi organici cat si anorganici.

Cantitati semnificative de fosfor intracelular se regasesc in acizii nucleici, fosfolipide, fosfoproteine, ATP.

Cantitatea de fosfor seric este controlata prin interactiunea cu calciul (raportul fosfo calcic), hormonul paratiroidian,

calcitonina, vitamina D.

Concentratia de fosfor este influentata de alimentatie, excretia renala si de concentratia de calciu si actiunea

hormonilor ce reglementeaza calcemia.

Determinarea fosforului se face printr-un examen colorimetric ce presupune o reactie a acestuia cu molibdatul de

amoniu, rezultind un compus colorat.

Atat fosforul organic cat si cel anorganic sunt prezente in serul sanguin dar analizele obisnuite de laborator pun in

evidenta doar fosforul anorganic.

Valori normale ale fosforului :

CAINE : min. 2,9 – max. 5,3 mg/dl

PISICA : min. 3,0 – max. 6,1 mg/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Animale in crestere; scaderea GFR (rata de filtrare

glomerulara) asociata cu azotemie renala, prerenala,

postrenala; administrare de lichide care contin fosfat;

trauma tisulara sau miopatie; hemoliza; necroza

musculara; hipertemie maligna; rabdomioliza;

sindromul lizei tumorale; hipoparatiroidism;

Diabet zaharat cu cetoza (cetoacidoza);

hiperinsulinism sau supradoza de insulina la pacientii

cu diabet; aport alimentar inadecvat de fosfor sau lipsa

calciului din alimentatie; hipercalcemie in procese

tumorale ( stadii incipiente de calcinoza renala);

hiperparatiroidism primar; administrare de antiacide

hipovitaminoza D (calciferol); excese de suplimente

alimentare (vit. D); vitamina D (medicatie topica);

hipertiroidism (pisica) fara insuficienta renala; leziuni

osoase osteolitice (liza osoasa); ingerare plante toxice;

acromegalie; cresterea artificiala a fosforului in sange.

precum fosfat, diuretice, bicarbonat, hiperalimentatie,

diureza prelungita sau perfuzii cu glucoza; eclampsie

(caini); hipovitaminoza D (deficit de vitamina D);

malabsorbtie sau infometare; alcaloza respiratorie;

hiperadrenocorticism; hipomagneziemie; sindromul

asemanator  s. Fanconi (caini)

 

COLESTEROLUL

Este o lipida derivata din trigliceride, ce se gaseste in special in tesuturile de origine animala. Este un constituent

important al membranei celulare si totodata un precursor indispensabil in formarea a numeroase molecule, precum

hormonii steroidieni, vitamina D si sarurile biliare. Ingestia dietelor bazate pe proteina animala si absorbtia lor

intestinala, reprezinta o parte a colesterolului corporal, dar majoritatea este sintetizat de catre hepatocite. In

consecinta, colesterolul este un parametru important de evaluarea a functiei de sinteza a ficatului.

Colesterolul este insolubil in apa, din aceasta cauza mare parte din colesterolul plasmatic este transportat de

lipoproteinele ce sunt sintetizate de catre hepatocite.Concentratia de colesterol din plasma sanguina reprezinta

totalitatea concentratiei de colesterol. Aceasta concentratie este determinata uzual, printr-o reactie enzimatica ce are

ca rezultat o modificare de culoare ce este masurata cu ajutorul spectrofotometrului. Perturbari ale metabolismului

lipoproteinelor au de regula cauze multifactoriale si implica de regula o sinteza hepatica in exces, lipoliza defectuoasa

sau perturbari ale eliminarii lipoproteinelor sau a asimilarii celulare a acestora. Lipoliza are loc in celulele endoteliale

capilare din lumenul mucoasei intestinale si este catalizata de catre lipaza lipoproteica sub controlul insulinei.

Resturile lipoproteice sunt indepartate cu ajutorul ficatului, iar excesul de colesterol este excretat in bila, sau scindat

in acizi biliari.

Hiperlipidemia sau hiperlipoproteinemia inseamna inregistrarea unor valori crescute ale lipidelor in plasma (colesterol

si/sau trigliceride) si poate fi primara sau secundara . Hiperlipidemia primara este o dereglare de natura ereditara a

metabolismului lipoproteic si este rar intalnita. Hiperlipidemia secundara este mult mai comuna si este asociata cu

numeroase afectiuni, in special anumite endocrinopatii sau sindroame nefrotice.

Valori normale ale colesterolului :

CAINE : min. 133 – max. 367 mg/dl

PISICA : min.  70 – max. 229 mg/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Hiperlipidemie primara: hiperlipidemie idiopatica

(Schnautzer pitic); idiopatic : hiperkilomicronemia,

deficienta de lipaza lipoproteica, hipercolesterolemia;

cresterea productiei de colesterol: hiperlipidemie

postprandiala, nefropatie prin pierdere de proteina

(sindrom nefrotic); scaderea /clearance-ul lipoproteic:

hipotiroidism, nefropatie prin pierderi de proteina;

diabet zaharat (marcat); hiperadrenocorticism (slab);

corticosteroizi exogeni; pancreatita acuta necrozanta;

colestaza obstructiva (rara).

Productie scazuta de colesterol: anomalie vasculara

portosistemica congenitala; insuficienta hepatica;

maldigestie; insuficienta pancreatica exocrina;

malabsorbtie (enteropatii cu pierderi de proteina (in

special limfangiectazie); malnutritie severa;

mecanisme multiple, alte necunoscute;

hipoadrenocorticism.

 

TRIGLICERIDELE

Trigliceridele – o parte importanta a lipidelor plasmatice- sunt sintetizate in tesutul adipos si ficat. Cele produse de

catre hepatociti circula sub forma de VLDL (lipoproteine de joasa densitate).  Aportul nutritional de trigliceride este

absorbit prin mucoasa jejunala sub forma de micele (agregate moleculare). In enterocite micelele sunt descompuse

in acizi grasi, monogliceride si colesterol.

Hiperlipidemia  sinonima cu hiperlipoproteinemia se refera fie la hipertrigliceridemie fie la hipercolesterolemie in timp

ce lipemia se refera la un  ser/ plasma sanguine opace, opalescente atunci cind este examinata cu ochiul liber.

Lipoproteinele sunt eliminate din plasma datorita actiunii lipazei; insulina, hormonii tiroidieni si heparina de asemenea

ajuta la eliminarea lipoproteinelor.

Valori normale ale trigliceridelor :

CAINE : min. 30 –max. 141 mg/dl

PISICA : min 19 – max. 146 mg/dl

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Fiziologic, postprandial; hipertrigliceridemie primara:

idiopatica primara, hiperlipidemie (la Schnautzer pitic

sau alte rase); deficit de lipaza lipoproteica ;

hipertrigliceridemie secundara: diabet zaharat,

hipotiroidism, nefropatie cu pierderi de proteina si

sindrom nefrotic, hiperadrenocorticism si exces de

glucocorticoizi, pancreatita acuta.

Maldigestie , malabsortie; insuficienta pancreatica

exocrina; inflamatia intestinului subtire; şunt

portosistemic; hipertiroidism.

UREEA

Reprezinta forma de excretie a azotului continut de proteine, iar cantitatea eliminata urinar este direct proportionala

cu intensitatea catabolismului proteinelor, cu conditia ca functia renala sa fie integra.

Ureea este sintetizata in ficat si eliminata pe cale renala, avand o mare importanta in detoxifierea organismului.

Ureea este un indicator util atat in evaluarea functiei hepatice cat si in cea renala.

Starile asociate cu cresterea componentilor serici de uree sunt cunoscute ca “azotemice”

Azotemia este de trei tipuri : postrenala, renala, prerenala . Diferenta intre azotemia prerenala si postrenala, se face

utilizand raportul UREE/CREATININA in stadiile finale ale afectiunile renale.

Valorile normale ale ureei serice:

CAINE -  min.8 –max .29 mg/dL

PISICA-  min.15-max. 33 mg/dL

Valori crescute ↑ Valori scazute ↓

Prerenal  

Deshidratare; hipovolemie; soc; singerari; arsuri;

volum sanguin pompat de inima; infectii;

Insuficienta hepatica; cauze nerenale de

poliurie/polidipsie; pierderi proteice crescute prin urina

sau pe tractul intestinal; ascita; dieta hipoproteica sau

infometare; hiperhidratare.

Renala  

Cauze de insuficienta renala cronica; necroze tubulare

(prin ischemie, nefrotoxine, hemoliza severa

intravasculara si mioglobinurie); glomerulonefrita si

pielonefrita);

 

Postrenal  

Obstructie sau ruptura a tractului urinar; Hemoragie

gastro intestinala; Dieta hiperproteica; catabolism

proteic crescut ca urmare a febrei sau a necrozei

tisulare;

 

Ce este hemoleucograma completa :

Este un test care poate furniza diagnostice pentru numeroase boli. Rezultatele pot

sa reflecte probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange.

Poate, de asemenea, sa indice disfunctionalitati in producerea, ciclul de viata si

rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii.

Exista medicamente care scad numarul de leucocite, in timp ce anumite vitamine si

minerale cauzeaza anemia (deficit de hematii).

In aceste cazuri, medicul recomanda efectuarea analizei de Hemoleucograma

completa tocmai pentru a monitoriza evolutia acestor afectiuni si a tratamentelor

medicamentoase urmate de pacient.

Exemplu de hemoleucograma

Hemoleucograma este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange

WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange

HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange

PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite

HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange

exprimata in procente

MCV sau VEM – Media volumului globulelor

MCH sau HEM- Media globulara a hemoglobinei

MPV – Volumul trombocitar mediu

MCHC sau CHEM – Concentratia medie a hemoglobinei dintr-o celula rosie

Ce sunt si ce rol au acesti parametrii :

RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand centrul de

culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Acestea contin hemoglobina,

o proteina care transporta oxigenul prin organism.

Cu toate ca globulele rosii au toate aceasi forma si marime, ele pot varia atunci

cand exista un deficit de vitamina B12 , folat si de fier, aparand si alte afectiuni.

Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea

globulelor rosii si hemoglobinei.

WBC – Leucocitele sunt mediatori ai inflamatiilor si ai raspunsului imun. Exista

diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN),

Eozinofile (EO), Bazofile (BASO), Limfocite (LYMPH), Monocite (MONO).

PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol

important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta

de trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si vanatai.

Componentele sangelui

Valori normale pentru caini intre :

RBC -  5,5-8,5 mii/μl eritrocite sau hematii

WBC -  6-17 mii/μl leucocite

HGB -  12-18 g/dl hemoglobina

PLT -   200-900 mii/μl platelete sau trombocite

HCT -  37-55 % hematocrit

MCV sau VEM -  60-77 μm³ Media volumului globulelor

MCH sau HEM -  20-25 pg Media globulara a hemoglobinei

MPV -  10-12 μm³ Volumul trombocitar mediu

MCHC sau CHEM – 32-36 % Concentratia medie a hemoglobinei dintr-o

celula rosie

Valori normale pentru pisici intre :

RBC -   5-10 mii/μl

WBC -  5-19 mii/μl

HGB -  6-15 g/dl

PLT -   300-700 mii/μl

HCT -  24-45 %

MCV sau VEM -  40-55 μm³

MCH sau HEM -  13-18 pg

MPV -  9-11 μm³

MCHC sau CHEM – 31-36 %

Ce indica valorile anormale :

Un numar scazut de celule rosii (RBC) indica:

pierderi de sange

anemie (de diferite tipuri)

hemoragie

distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori)

deficienta eritropoietinei (efect secundar al afectiunilor de rinichi)

hemoliza (distrugerea globulelor rosii)

leucemie

malnutritie (deficiente de fier, folati, vitamina B12, vitamina B6)

Un numar crescut de celule rosii (RBC) poate indica:

presiune mica de oxigen in sange

boli de inima congenitale

fibroza pulmonara

policitemia vera

dezhidratare (ca la o diaree puternica)

afectiuni renale

Numarul scazut de celule albe (WBC) indica:

distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la infectii, fibroze, tumori)

prezenta substantelor cito-toxice

colagenoze autoimune – boli vasculare (cum e lupus eritematos)

boli ale ficatului sau splinei

expunerea la radiatii

Numarul crescut de celule albe (leucocitoza) poate sa indice:

infectii

inflamatii (artrita reumatoida sau alergii)

leucemie

stres fizic sau emotional

Valoarea scazuta a hemoglobinei (HGB):

anemii de diferite tipuri

hemoragie severa sau cronica

splenomegalie

LES

limfoame

neoplasme

Valoarea crescuta a hemoglobinei (HGB):

deshidratare

policitemia vera

boala pulmonara obstructiva

arsuri severe

boli cardiace congenitale

Un numar scazut de trombocite (trombocitopenie) apare in:

anemie aplastica, feripriva si megaloblastica

afectare medulara (limfoame, mielofibroza, metastaze)

coagulare intravasculara diseminata

purpura trombocitopenica

uremie

reactii imune (purpura trombocitopenica idiopatica, infectii, arsuri)

hipersplenism

ciroza hepatica

riscul de singerare spontana foarte ridicat.

Un numar crescut de trombocite (PLT) apare in:

status postsplenectomie (primele 2 luni)

dupa interventii chirurgicale

neoplasme (ex. limfoame, leucemie, cancer de colon)

dupa traumatisme insotite in special de fracturi

policitemia vera

poliartrita reumatoida.

Valoarea scazuta a hematocritului (HCT) indica:

anemii de diferite tipuri

hemoragii

distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori

hemoliza (distrugerea globulelor rosii) ca reactie la transfuzie

leucemie

malnutritie sau deficiente nutritionale

mielom multiplu

artrite reumatoide

Valoarea crescuta a hematocritului (HCT) indica:

dezhidratare

policitemia vera

oxigenare defectuoasa (fumat, boli de inima congenitale, altitudine mare)

Valoare MCV scazuta (microcitic) :

anemia feripriva sau talasemia.

Valoare MCV crescuta (macrocitic) :

anemia cauzata de lipsa vitaminei B12 din organism

Valoare MCHC scazuta (hipocromie) :

apare în cazul anemiei feriprive sau talasemiei

Valoare MCHC crescuta (hipercromie) :

apare in conditii rare de anomalii congenitale.

Ce poate influenta rezultatul unei hemoleucograme :

Gradul de hidratare influenteaza rezultatul hemoleucogramei: deshidratarea creste

valorile, iar hidratarea in exces le scade.

In sarcina, valorile sint usor scazute, din cauza hemodilutiei.

Persoanele care traiesc la altitutini mari pot avea valori crescute ale eritrocitelor,

hemoglobinei si hematocritului.

Multe medicamente pot influenta rezultatele hemoleucogramei. Astfel, aspirina,

acidul nalidixic, amfetamina, amfotericina B, anticonvulsivantele, antipireticele,

cloramfenicolul, fenilbutazona, neomicina, nitrofurantoinul, propranololul,

rifampicina, streptomicina pot duce la scaderea valorilor HGB, HCT si a numarului

de eritrocite.

Pe de alta parte, gentamicina, metildopa, vitamina B12 pot creste hemoglobina si

numarul de eritrocite. Utilizarea pe temen lung a contraceptivelor orale poate

determina valori crescute ale HEM si CHEM. Persoanele splenectomizate (carora

le-a fost scoasa splina) prezinta nivele usor crescute ale leucocitelor” .