iama - iltimele irl şl înamentele malionaleomenîujx1■ ...f [ http://www.dntcj.ro/adevaml ]

A N D L X I I- X 1 IIN R . I IS S N 12 2 0 -3 2 0 3

SIMBATA, 30 DECEM BRIE 2000 MIERCURI, 3 IANUARIE 2001

10 PAGINI 3.000 LEI

an de pace ialâ si politică

ER CHIOREANU

românii au avut timp, în ultimul Ş deceniu, să se obişnuiască cu ani ^pierduţi în procesul de reformă. 'SoOl unul dintre aceştia? La prima , lucrurile par să se fi aranjat,

a Năstase a reuşit să semneze, ţnă cu liderii a trei dintre partidele ntate în Parlament, un protocol -i asigure un an de pace, timp în demonstreze că guvernul condus

roate îmbunătăţi situaţia ţării şi a i cetăţean al acesteia. Votul de joi însă că premierul nu se poate bizui ntul cel puţin a unuia dintre aceşti lămîn ceilalţi doi, care i-au convins Hamentajii proprii să acorde re guvernului minoritar. Se va

la fel pe parcursul anului de erut de Adrian Năstase? E. foarte răspuns la această întrebare. Din

alte motive. Primul şi cel mai ant îl găsim în conţinutul dului semnat cu o zi înaintea de învestitură şi în expunerile PNL şi UDMR, rostite cu acest

idrian Năstase s-a angajat să dea or cereri ale celor două partide, ire, paradoxal, nu s-au îndepărtat de ceea ce îşi propuseseră acestea

96, cînd au format, împreună ci şi PD, coaliţia majoritară, d'

u li s-a găsit o rezolvare. Va v Năstase şi PDSR să facă pe • mjuncturali ceea ce aceştia ■. t timp aveau puterea în m' cerinţele PNL se inters'' — . u i cu programul de gu deJPDSR, inclusiv re'. ' pentru care s-a “bătu' eme de patru ani, o r i ' v -rrţipi Şi a legii partid' ' şi lucru se poate/ : fUDMR. Care/ . ■/■ -

rea unor rievoi sp ■ - ivînd un caractf . ... lemocratic în e / ■este cereri se L de a obf enţă con,/ n prepffo' .:

ce a frăţiei j ■■■:. îem, r - irea acestei a

. ... e• : jtă . iltă /nele

■ /hiari. ..; îzarea reluarea, riaţiei şi

-a serviciuar de către primâni, ui preluarea ibuţii specifice de la inspectoratele e de poliţie de către aceleaşi ale administraţiei locale. La fel,

rea finanţării unei lin ii de înt cu limba de predare maghiară rsitatea “Babeş-Bolyai” , ceea ce prezervarea independenţei totale rului de învăţămînt respectiv,

substanţial de probabila ;ere a limbii maghiare şi în alte 1 de învăţămînt. Fapt care va ia introducerea limbii maghiare nu sat din judeţul Călăraşi, de

ontinuare în pagina a 16-a

Fostul premier, Mugur Isăreşcu, iarnă, de pregătire a campaniei ia predarea de . către Mugur i-a prezentat, vineri dimineaţa, la . agricole de primăvară, principalii Isărescu a mandatului de şef alPalatul Victoria^ prim-ministrului indicatori economico-sociali pe anul Guvernului au fost prezenţi ministrulAdrian Năstase, cu prilejul efectuării 2000, stadiul realizărilor acordurilor Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu,procesului de predare-primire a de finanţare externă cu FMI, Banca secretarul general al Guvernului,mandatului, o informare asupra Mondială şi Uniunea Europeană, Şerban Mihăilescu, secretarul generalsituaţiei existente în acest moment în situaţia datoriei publice interne şi adjunct al Guvernului, Emanuel Albu,diferite domenii ale guverării. externe, situaţia blocajului financiar, consilier de stat Iuliu Bara, consilierul

C ele. 12' dosare prezentate precum şi date privind structura premierului Adrian Vasilescu,premierului Năstase conţin măsurile guvernamentală şi - situaţia purtătorul de cuvînt al Guvernului, luate pentru depăşirea perioadei de personalului bugetar. . • • Gabriela Vrînceanu-Firea.

clujeni.ei PDSR,

Boc critică dur programul de guvernare

Deputatul PD Emil Boc a avut numai cuvinte de laudă la adresa noilor miniştri clujeni ai PDSR, pe care îi consideră cei mai buni profesionişti. Totuşi, Boc justifică faptul că PD nu a votat guvernul şi, implicit, programul de guvernare, pentru că acesta din urmă este numai o sumă de intenţii bune. Deputatul clujean afirmă că 95 la sută din program reprezintă redistribuirea bogăţiei sociale şi numai cinci lă sută modalităţi de producere a acestor resurse care trebuie distribuite. „Programul nu are decenţa să admită faptul că va continua programele fostului guvern”, susţine Boc, care declară că guvernul este neconstituţional, pentru că nici o lege nu stipulează existenţa funcţiei de ministru delegat. A. M.

Aho, aho, copii şi fraţi senatori şi deputaţi ce-ntre voi vă cam lucraţi pe din faţă, pe din spate, să vă faceţi toţi palate cu piscine asortate, mai uitaţi-vă la noi',, plînge ţara în nevoi şi şomerii n-au de-un ţoi, copilaşi de foame mor fără pic de ajutor, cel venit de prin apus tot la bogătaşi s-a dus, iar săracul la nevoi umblă-n lada de gunoi,

pagina 6

- ’ *ir v

* ** ' &* *

Ccipoane p«ntru motorinaRecent au apărut Normele

metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă 211/2000 referitoare la acordarea de cupoane de motorină. Potrivit ordonanţei, pentru înfiinţarerr culturilor de cereale păioase se acordă între 100 şi 700 de mii de lei, iar pentru efectuarea arăturilor de toamnă între 1 0 0

şi 400 de mii de lei, în funcţie de suprafaţă. Sucursala locală a Petrom a primit şi ea normele de acordare a motorinei pentru agriajbarăr'Aplicarea

BIBLIOTECA SfîyTR/.lA UN1V V tiu;-NAPOCA

ordonanţei este' însă pusă sub. semnul întrebării de o recentă declaraţie a noii puteri politice, potrivit căreia vor fi reverificate o serie de acte normative emise în ultima perioadă.

Precizăm că în judeţul Cluj există 161,000 de hectare de teren arabil, din care 29.000 de hectare au fost deja însămînţate cu cereale. Necesarul de motorină pentru aceste suprafeţe va fi comunicat la Bucureşti în 3 ianuarie 2001. ' A.R.B.

Banca Română de Scont - $

Sucursala Clujstr. Avram lan cu nr. 48 Cluj-Napoca -

TeL/fax: 19.44.51, 19.76.60mulţumeşte tuturor clienţilor şi partenerilorde afaceri pentru colaborarea din acest an.

(4144074) *

n i-N apoca.

urisesc un botez spre iertarea,păcatelor"<• *

St-.M- An,s‘3:C-UY: T«*i°ra : Calendarul grecocafolîc Simbâta după Naşterea D « m *a . Sîmbăta dinaintea Botezului Domnului. S. Antsia. m ( t sec. IV). S. Zotic Orfanotroful pr (tsec IVI

ortodox: Cuv. Melania Romana: Cuv. ZoSc Preotul. Duminica după Naşterea Domnului- Catendarrfgre<x><atoBc: Duramca după Naşterea Domnului. a Ss şi drepţilor losif (logodnicul Preas. Fee Maria) David (PI. Şl Împăratul) şi lacob (Rudenia Dorendui). S. Melania Romana, c. ( ţ 439). încheierea Sârb. Naştere Domnului

• Luni: Calendarul ortodox: ( |) Tăierea împrejur cea după trup a Domnuiuri ~ *■%Anul Nou; t v ■Calendarulgreco-catolic. Tăierea împrejura Domnului şi Dumnezeului nostn;Mare, aep. Cezareii Capadociei ( ţ 379). •; ~• Marp: Calendarul ortodox: înainte-prăznuirea Botezului Domnului; SfrSfcrestru, eoiscfuti Rqn. Sf. Serghie; Sf. Cuv. Serafim de Sârov; Calendarul greco-catolic: S. Silvestru, pp. (+ 335 ^• Miercuri: Calendarul ortodox: Sf. Prooroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie (Harţi); Calendarul r ^S. Malahia, pf. ( t 445 îCr.); S. Gordiu, m. ( f sec. IV). ' .co-cal\

• PREFECTUR.\.CONS^rULJUDEŢEAN: J9-64-I6

• PRL\tARIA CUJJ-NAPOCA: 19-W-ÎO •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31 -31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TORZII: 35-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLTDA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POUTIADEJ:21-21-21 •POLTTLA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CLMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN:25-15-38 •POLIŢU GHERLA; 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECTLA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCLARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• RuA. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •SC. ’SALPREST* SA.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE- - INTERVENŢII GAZE928:433424

•JANDARMI: 956• GARA Chij-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - imarutional 13-404)9; -

intern -43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

• AUANŢ A ANT1SU1CID. 19-16-17

T A R O MORARUL C U RSELO R INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -9 Otopeni 15,45 şi 16,35

m ariiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuri Cluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 20,35

jo iCluj •> Băneasa 07,00 şi 2p,45Cluj -> Otopeni 15,15 '

vineriCluj -9 Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -9 Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

O RARUL C U RSELO R EXTERNEPERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -9 Frankfurt

• marţi şi joi Frankfurt -9 Cluj

marţi şi joi Cluj -9 Muncnen

9,40

11,50

9,25

11,55

luni şi vineri Munchen -9 Cluj

luni şi vineri Cluj -9 Viena luni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Vierta -9 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -9 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -9 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10Preţ bilet’Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFO N : 13-01-16.

B l G U R S E P t t J T OCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara I I : "• Cluj-Napoca- Budapesta, cu plecare din

Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri bora7,00 şi înapoierea dinBudapestaînzilcIe de marţi, miercuri, vtffcri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în

zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN FO RM A Ţ II:

Autogara I nu mal funcţionează.Autogara II: 43-52.78

FARMACIISfenhid. W nr. 3.

A*ku4?. P ţa U-wrt rv. 10. ImVi 13 03 64. orar 6-20. frr jK H ne, 1. P-ţ» Ubc iţâ nr. 31. tefcfon 19 4ţ 06. orar 6-16. Farr«ia nr. 8. 18. Nrw nr.

We<on 13-04-13. orr 0-14. Farmaca nr. 115. ttr H Pascay nr. 7. I 14-5698. orar 614. Fft-njsn rt. 116, t*. Buce? nr. 5. *e*e<on 161621. orar 6-14. Fa~naoa nr. 66. str. T. Vua nr. 26. l<He*an 41-50-71. cr-r 614. Pf -r . 3 (s*S). P-ţa Ori rt 3. tofeţ>n i6G4-?6. onr 614. Fa'maca Tkra'arm*. Ccrrcta fora. 161666. orar 614. Farmaoa

P a U-»r» nr. 27. 19-7696. orar 615.f amara X«rta*.45r,Oât>jcelnr 5 (MAnAşbrV fcWan 16-47-37. orar 614. Fjmaca Te'ra'vn*. 6di 21 OecerrMe nr. 4. orar 614. Famata "AJma*. P-ţa M. V'teazJ nr. 28. Icirtn 16C2-68. orar 614, Famaaa TVr«5uT*.6-dJ21 Oeccrrena nr; 129. ieteten<t-29-01. cr» 6-20. Famaaa *Oucr*. st? Fabnc* nr. 5.

41 -41-29. orar 620. Famaaa ”EkxrPVa*. str. Dorobanţ lor rv 21. te*cîon 19-0638, orar 620. Famaaa ‘tv ’opharm Uraon*. tfr. Bucegi nr. 1615. orar 621

Duminici. 31 dacambrte: Famaaa nr. 3. Hygeia

Aascutep. P-ţa UnH nr. 10. telefon 13.03.64. orar 620. Farmaca nr. 1. P-ţa Unri nr. 31, Wcfon 194606. orar 620. Farmacia "Remerfum*. B-dJ 21 Decembrie nr. 129. Wefon 41-2601. orar 620. Farmaca "Elbbi-, str. Fafcncâ nr. 5. teuton 41-41-29, orar 0-20, Farmec» Turopham Unon*. str. Bucegi nr. 1615, orar 614.

Garda de noapte: Famaaa 'Oematts*. P-ţa Uniri nr. 10. teieten 1643-63. orar 20-8.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia *Werph»m\ str. Prvnâveri nr. 5. teHofon 42-71-95. orar 622. Farmacia *Oemat3tarm‘, P-ţa Uniri nr. 10. Wetan 161663. orar 622.

Luni, 1 Ianuarie: Farmacia nr. 4, str. Gh. Doja nr. 32. te e'on 13 00.77. orar 620.

Marţi. 2 Ianuarie: Farmaca nr. 4, str. Gh. Doja nr. 32. telefon 13 00.77. orar 620. Farmada nr, 1, P-ţaUnrtnr. 31,teiefen1946.06,orar617. Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 8387. loiefon 13-04-13. orar 617.

Garda da noapte de tuni şl marţi, 1-2 Ianuarie: Farmaoa nr. 4, str. Gh. Dop nr. 32, telefon 13.00.77, orar 20-8.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia *Cora'arm*, str. t. Meşter nr. 4. telefon 42-65*40; Farmaoa *Cynara*, Calea Ftoreşti nr. 75. telefon 42- 62-72. orar norvstop.

FILMERepublica -IngerHIui Charlie. SUA, (10.30; 13; 15.30;

18; 20,30); vineri, simbălâ - spectacole da noapte cu tarif redus de la ora 23; 31.12 - închis; 01.01 -15,30; 18; 20.30; 02 01: 13; 15,30; 18: 20.30 * Victoria - Space Cowboys. SUA-premieră (12; 14.30; 17; 19.30); 31.12

- închis 0101:17,19.30; 02.01:14,30; 17; 19,30 * Arta-Eurimages - Dincolo de aparente,- - - - - ............... 7; 19.30 ‘

29 D EC . - 4 IA N .

SUA (12; 14.30; 17; 19.30); 31.12 - închis; 01.01 - 17; 19,30; 02.01 - 14,30; 17;Favorit - Misiune Imposibili 2. SUA (12; 14.30:17; 19.30); 31.12 - închis; 01.01 -17; 19,30; 02 01 -14,30; 17; 19.30 ' Mârâşti • Filme de vacanţă 31.12, 01.01 - închis; 02.01 -13; 15; 17; 19.

TURDA - Fox - Astcrix ţ i Obelix contra Iul Cezar, Franţa (13; 15; 17; 19); 31.12-inchls; 01.01: 17; 19; 02.01: 15; 17; 19, vineri, sîmbătă - spectacole de noapte cu tarif redus de laora 21..

DEJ • Arta - O escapadi super, SUA (13; 15; 17; 19); 31.12 - închis-, 01.01; 17; 19; 02.01: 15: 17; 19; vineri, sîmbătă - spectacole de’noapte cu tarif redus de la ora 22.

GHERLA • Pacea • Eu, cu mine si Irene, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă - spectacole e la ora 21. 31.12 - Închis; 01.01; 17; 19; 02.01; 15; 17; 19.de noapte cu tar* redus de t

Sîmbătă, 30 decembrie7,00 O vedetă...

S u rv in P °P ulară (r); 7,50 AQMAH.1A Oameni ca noi (i); 8,20 Woody, ciocănitoarea buclucaşă (s); 9,10 Zorro (s); 10,00 Totul la vedere;13,00 Casa mea;13.30 Auto-club; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,10 Arca Marinei...; 16,15 Felicity (s); 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Antologie Surprize, surprize;22.30 Sînge albastru (s); 23,30 Jurnalu l de noapte; 23,35 Pictorul Basqulat (dramă SUA 1996).

Jurăminte trădate (thriller SUA 1993); 22,00 Retrospectivă Vouă (div.); 22,30 Întîlnire de gradul trei (f.S F *77); 0,30 Şcoala de şoferiţe (co. sexi SUA 1997); 2,30 -Noroculghinionistului (co.Franţa ’81).

t v i € > , 7,00 Marele Bob (s/ r);-’ 7,45 Sally,

vrăjitoarea (s); 8,10 Club 7 la Miami (s/r); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Răscruci; 10,001 Two Bits şi Pepper (co.SUA 1995); 11,30 Aventuri în... patru labe; 12,00 • Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,30 Serial de călătorii; 15,30 Caravana Top TVR 2; 17,00 Parohia Dibiey (s); 17,30 Lumea de mîine; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40'Preţul succesului; 19,10 Televiziunea, dragostea mea; 20,15 Concert: Viena - Ora deschisă; 21,15 Fam ilia Porter (s); 21,45 Jonathan Creek (s); 22,40 NBA action; 23,05 Despre viaţă şi sex (do); 23,50 TVM Mesager.

— 7-00 Deseneâ«îÂ’J»aţ animate; 8,00 Micii războinici (s); 8,30. Gemenele (s); 9,00 Liceul Madison (s);10.00 Bătălia pentru Terra (do);10.30 Cei mai frumoşi ani (s);11.00 Familia Hughley (s); 11,30

-Gillette - lumea sportului;-11,45 .Bucătăria lui Radu; 12,20Captivi în cartier (s); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,10 Zero (r);14.00 Maggie (s); 14,30 Dharma şi Greg; 15,00 Calea gloriei (s);15.45 Jake şi Grăsanul (s);16.30 ProFashion; 17,00 întoarcerea lui Sandokan (f.Franţa/Italia ’96, p.lV); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Teoria conspiraţiei (thriller SUA 1997);23.45 Millennium (s); 0,45 Fem ei fierbinţi (s.er.); 1,15 ProFashion (r); 1,45 Calea gloriei (s/r); 2,45 Jake şi Grăsanul (s/r); 3,45 Teoria conspiraţiei (f/r); 5,30 Dharma şi Greg (s/r); 6,00 Captivi în cartier (sIr); 6,30 Bucătăria lui Radu (r).

21.00 Telejurnal; 21,30 Ţara noastră; 21,35 Documentar;22.00 Cîntecul şi casa lui; 23,00 Derrick (s); 0,00 Gala Tele 7 (r);1.00 Oria unu a venit (r); 1,05 Lumea m isterelor (r); 2,15 Telejurnal; 2,45 Derrick (s/r);4.00 Cîntecul şi casa lui (r); 5,00 Lumea în clipa 2000 (r). *

6,30 Teleshopping; 7,00 Ştirile de Acasă (r); 7,40 Acasă la vbunica (r); 7,50 Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Miracolul iubirii (s/r); 9,00 Dragoste şi putere (s/r); 9,30 Fiorella (s/r); 10,25 Luisa Fernanda (s/r); 11,15 Iubire fără limite (s/r); 12,10 Dragoste nebună (s/r); 13,00 Acasă la români; 14,00 ^ ggD estine celebre: Maria

Callas - O voce de aur (do); 15,00 Căsuţa poveştilor? 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s ); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 19,00 Perry Mason: ■Sărutul care ucide (f.SUA 1993); 20,40 Al şaptelea cer (s); 21,35 Ramona (s); 22,30 Cinemateca de Acasă: Vînzătorul de maşini (co.SUA 1990); 0,10 Dragoste şi putere (s/r).

CABINET MEDICALONCOtoGiCV C L U J- N A P O O a !s t r .P R O F C IO R T E Â

' (c a r t ie r G r ig o re s c C O N S U L T A Ţ I I :

'T .9

Prof.dr. LUC IAN LXzAR(Ginecologie, Chirurgie, O to iog is )

L, M i: 15-18; M a, J :Dr. VALENTIN POFESCVi

(C h iru rg ie , O n c o lo iţ ie )M a, J : 14” -16; V :, |5-17

’ S : 9 - 11Dr. DAN-SORIN PO PfSC U

(Urologie)L, Mi: 18 - 20; Ma, J ;

V: 16-20 PR O G R A M A R E-

tel/fax (064) 18.76.6*Tn tim pu l o re lo r de funcţiona*'®

a cab ine tu lu i

Redac(ia mt îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

6,30 Ziegfield şi femeile lui (f/r); 8,30

Seria Stan şi Bran; 9,30 Mama, detectiv particular (s); 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă; 11,00 Taiismanul maţjic (f.SUA 1994);13.00 Viitorul începe' azi-(s);14.00 Pe aripile filmului (mag.); 14,30 World Music Awards 2000; 16,00 Dragoste pe gheaţă (co.romantică SUA 1945); 18,00 Cele mai sexi reclame din lume (div.); 19,00 Observator; 20,00

- D isp en saru l......Policlinic cu Plată

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130-330 sau 432.557.'

7,00 Program pentru copii; 11,00 Tradiţii;

11.30 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Copiii miresei (dramă SUA 1990); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus - primele ştiri • ale Serii; 19,00 Real TV; 19,30 Impact - lumea aşa cum n-ai

.mai văzut-o nicăieri; 20,00 Vrei să fii m iliardar?; 2 1 ,0 0 Comisarul Rex (s); 22,00 Perechea potrivită; 22,30 21 -

-popice, cărţi şi fete frumoase; 23,00 Impact (r); 23,30 Detectivi de elită (s); 0,30 Sex cu Nadine;1.30 Sarea pămîntului (dramă SUĂ ’93); 3,00 Focus - emisiune de ştiri (r).

m m MAGHIARASîmbătă, de la ora 20,00:

DOM NIŞOARA JU L IEi

Duminică, de la ora 18,00:M ISTERELE VO A LU LU Ii

Miercuri, d e Ja ora 19,00: ^CĂSĂTORIA

POLICLINICA INTERSERVISAM

> didi

distr. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NF.UKO LOC1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRlh’O LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ F.CO G R J

. FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLC ,, GIE ♦ CHIRURGIE ♦ O RTO PED ,♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G IM COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRII

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • MAMOGRAFIE r

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIV GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie ElectromiograHe - Examinări

Doppler. - Hlsterosalpingografil pentru sterilitate feminină

Ecografic cardiacă ECO Doppler color

f Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZA: (Biochimie - Bacteriologie Imuoologit Parazitologie Determinare Rh - Teste d sarcină - Anfigen HBS - Elisa Test Examinări citologice pentru depistare cancerului de col uterul - Investigaţii penti sterilitatea feminină ;i masculină) -

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7

. Rezervare, consu ltaţii < la tel. 41.41.63. '

al

8,00 Daţi vina pe /abecorina (r); 9,00 Ţara

spiriduşilor; 10,00 Motor extrem (r); 10,30 Gura lumii (r); 11,00. Derrick (s); 12,00 Domino (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Weekend abc; 15,00 Club abfc; 15,30 . Documentar; 16,00 Lumea m isterelor;’ 17,00 Concert: Birmingham ’98; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Documentar; 20,00 As show;

fVTEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, .

str. ţ0n Meşter 2/21 CONSULTAŢII, ~

TRATAMENTE, URGENŢE:CHIRURGIE PEDIATRICA;O RTO Pr-o iE;MALFORMAŢIICO N G EN ît a L e ;UROLOC-ie PEDIATRICĂ; PEDIATRIE:;MEDICINĂ ■GENERALĂ;d e r m a t o l c -ig ie -HOMEOPATIE;, BIOENERGIE; . ECOGRAFIE.Informaţii, programări. ia telefon:

(064) 421806; 094-6056)35.

C ABIN ET IVIEDiCAlI S TO M A TO LO G IE ^

Calea Molilor nf. 106, ap. 5 ? Dr. Socolov Gelu - medic primar * ' Dr, Socolov Mihaela ■ medic primar

natamente stomatologica complexe: ,

• terapie î .• protetică (ceramică) î• chirurgie (rezecţii, implante) îProgramări zilnic la teL: 430.028

ORAR { 'Luni - Vineri: 9-19 ţ ‘

Sîmbâtâ: 10-13 ‘

Pentru studenţi» pension; şomeri;: reducerd Z0%. S

PROF. ONIV. Dr.MIHAl CALOGARUDr. ANGELA CĂLUGÂRU

S tr. Prahovei nr. 11(lingă biserica Bob)

P R O C R A M O F T A L M O L O G I F ,

L, Mi, V S

-17-20 -<8 -12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Sîmbătă, 30 decembrieiK Ţ jC f 5:00-8:00 Lupta cu S om nul 8:00-10:00 Super weekend

■ (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii);rtJuzi:, /»»:«:. .am mmaupw Tn «Graht a, > oer*i iMîfnrii i in10:00-11:00 Bătălia H itu rilo r (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un "jurnal din show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Fabrica de H itu ri - realizator Dominique lancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; 18:30- 19:00 C ontact F ilm - realizator Liana Stanciu; 19:00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă miine dim ineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 31 decembrie 5:00 - 8:00 S upe r week-end 8:00 - 10:00 Super week-end (ştiri de

weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia H itu rilo r - realizator Răzvan Popescu; 11:50 -11:55 Cheie Contact M o to r- realizator Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend în D o i cu artişti români- realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM: 19:00 - 22.00 Seară de seară.

UNIPLUS Radio Sîmbătă, 30 decembrie5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ

BBC ; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC ; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance - m achine; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party.

Duminică, 31 decembrie5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC ; 8,20 Sindrofia de Weekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă .dragoste nu e, nim ic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC.

Sîmbătă, 30 decembrie8.00-8.30 BBC, 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă: 10.00

Country Club (r); 11.00-14.00 La s fîrs it de săptămînă: 14.00ll I 1 jijff iwî Wa Ia AAAaIa «Ia 4 C AA A . .«IIa AaIaaJ. 4C Ah

su fle t (r) 14.00 BBC: 16.00 Country C lub:-17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC, 19.30 H itm ix: 21.00 Taxi Music.B . ■ - Sîmbătă, 30 decembrieB <J>- P rim ul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,13:00,15,00, 21:00;Ea V "* sa lu t 8:00; Meteo, utilita re 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce m ai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program in fo rm a tivBBC11:00-11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; A ntidot - contemporary chriştian music - Ştefan Coroian 13:20; Lan ţu l s lăb ic iun ilo r- top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis R ad io 'B litz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program inform ativ BBC 18:00-18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.

Duminică, 31 decembrie P rim ul sa lu t 8:00-11:00; Ş tiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; Salut

8:00; Meteo, utilita re 8:10; Revista prese i 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce m ai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program in fo rm ativ BBC 11:00 -11:15; Hei ru p - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio B litz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul am in tirilo r - top al celor mai frumoase cîntece din anii '40, '50, '60, '70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); Antidot - contemporary chriştian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; C/ub 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program in fo rm ativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul s lăb ic iun ilo r - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; M iracolul sunete lor - muzică electronică - Cristian. Mureşanu 21:20. ' ’

cererea ascultătorilor. Prezintă t-Ţelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 In c h id e t programului.

Duminică, L31 decembrie6,00 Program matinal m uzical pe . 95,6 MHz. Prezintă Florin Prutear

8,00 Ştiri. 8,05 La Izvor de c în t ş i dor. M uzică populară. Prezintă: C o d n Aron Vîrtic. 9,15 A părătorii g lie i transilvai.v'i. Emisiunea armatei. TO, Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constdrştin Mustaţă- 10,30 £ discoteca unu i meloman amator, 11,00 Radiodurr^pnica. Em isiune divertisment. 13,00 Radiojurnal Radio România A c tu a lită ţ i-13,15 D ilig e :de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărmâ!Revelionul în limba maghiară: 31 Decembrie 2000 ora 20,00 rW 2001, ora 8,00 - PROGRAM SPECIAL DE REVEUON. \a

Il4 ,06r26lanus

RADIO RSNAŞTERSA91,2 MHz FM

Sîmbătă, 30 decembrie6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de

o o o , ih.JO N oi t it lu r i de la casele de discuri, 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania: 17.00 Top-Ten: 18.00 BBC, 19.30 Snergia: 20.30-04.00 R adiod iscoteca - Dan Brad.

Duminică, 31 decembrie8.00-8.30 BBC ; 8.45-9.00 Evanghelia de dum inică: 9.00 Cafeaua de

dim ineaţă: 10.00 D oar o poantă să-p m a i spun (Ucu Florea şi OvidiuA A n r \ CM // AAmA /‘'IaIUha a! Alin DaGaa)- 40 IVI CAnniA/>9 rîaRaţiu); 11.00 S port FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de

informaţii şi muzică prezentat de Andi Huţanu. 8,00 - 10,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă Livia Inceu. 10,30-11 Din discoteca unu i meloman amator, 11,05-13,00 A ctua lită ţi, muzică, sport - cu loan Vasile Vanea; 13,00 R adio jurnal Bucureşti. 13,15 Din lumea muzicii, prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz: 16,00 Emisiunea în limba maghiară. .18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor Radu Săplăcan; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu flo r i multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la

Sîmbătă, 30 decembrie 'Ţ 7,00-10,00 C easurile d im in e ţii: 1 0 , q (

10,05 Buletin inform ativ: 10,10-10,40 S f,'n Părinţi, con tem poran ii noştri: 10,40-1 -j j

Muzică religioasă: 11,00-11,30 Pagini de litera tură (Fiavia Teoc-Bochi< 11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Cărări de taină (r.): 13,00-13,05 Bu/e t informativ: 13,05-18,00 Magazin (Operă - Florina Gatea, B izantion O .18.00-19,00 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala ArhiepiscO0g din Cfu/);19,00 M ersul pe va lu ri (A. Mureşan): 20,30-21,00 Pă are u t nectar (E. Magher): 21,00-23,00 Muzică populară (V. Tomoioagaj: 22 Rugăciunile serii, 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de m u * f i clasică). ,

f Duminică, 31 decembrie 7,00-10,00 Ceasurile dimineţii: 10,00-12,15 Sfînta Liturghie (transmisie,,

in d irect de la Catedrala Arhiep iscopală d in Cluj: 13,00-18,00 M a g a z ii18.00-19,30 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala A rhiep iscop din Cluj): 19,30 Cintări relig ioase: 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar, 21,0 (23,00 Colinde, pricesne, c in tă ri religioase; 22,50 Rugăciunile seni: 23,OC7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

■•s jb e

Aici9gm .

ar .putea fireclama dumneavoastră l î o z i i v l l l Cu ) ) U d

"Z ia ru l nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

RO M PRES şi MEDIAFAX..

Bătăile de mp ale unui nou preşedinteNoul preşedinte american nu

are deloc o sarcină uşoară. Bill Clinton a promis că va face totul pentru a-l ajuta pe preşedintele american ales George W. Bush să preia comanda Americii, făcînd apel ca ţara să uite de ranchiunile” bătăliei juridice nentru Casa Albă pierdute de abăra democrată. “Fiecare

; dintre noi are responsabilitatea de-al susţine pe preşedintele ales Bush şi de a ne uni pentru aăutarea valorilor comune”, a declarat Clinton. :

Preşedintele ales al Statelor Jnite, George W. Bush, nu va iveâ“ deloc timp să-şi savureze rictoria, deoarece se vede îevoit să grăbească formarea îabinetului său şi să numească ute de persoane pînă la nvestitura sa, pe 20 ianuarie, n condiţii normale, şeful Executivului american are la dispoziţie peste două luni, după scrutinul prezidenţial, pentru a se pregăti să-şi exercite prerogativele. în cazul controversatelor alegeri prezidenţiale din acest an, această perioadă s-a redus la umătate.

Sarcina nu este deloc minoră, iar calendarul e destul de aglomerat, ceea ce înseamnă că nu este sigur că pe 20 ianuarie Bush va avea echipa completă, cu atît mai mult cu cît aceasta trebuie mai întîi aceasta trebuie mai întîi supusă anchetelor FBI, ceea ce poate dura săptămîni întregi.

Lui Bush jr. i se reproşează jrideobşte lipsa lui de experienţă politică. însă tot atît de adevărat este că are meritul de a se fi înconjurat de o echipă de consilieri de toată Isprava. Eil-au învăţat, probabil, să-şi recunoască cu atîta umilinţă victoria, să aibă tactul de a-l aştepta pe Gore să facă primul pas şi să-şi recunoască înfrîngerea în seara zilei de 13 decembrie. Primul discurs al lui Bush către naţiune se remarcă prin tonul reconciliant şi apelul către unitate.

într-un gest plin de semnificaţii, republicanul a ales ca prima sa acţiune în calitate de preşedinte ales s_ă fie primirea, în fieful său texan, a unui responsabil democrat moderat, senatorul de Louisiana John Breaux, cu,care intenţiona să discute despre “un număr mare de subiecte”, potrivit unui consilier al lui Busfr. Noul preşedinte american vrea să întindă o mînă democraţilor şi să le ofere posibilitatea de a participa la noua Administraţie de la Casa Albă.

George W. Bush, devenit cel de-al 43-lea preşedinte al Statelor Unite, ar trebui să guverneze în stilul lui Ronald Reagan, care a avut succes în calitate de guvernator a î : Texasului - cel al unui politician mai puţin implicat în miezul problemelor, dar un bun comunicator, devenit maestru în arta de a face ca o înfrîngere să pară o victorie personală.

Intrat destul de tţrziu. în . politică, pe urmele tatălui său,: fostul preşedinte George Bush- (1989-1993), Bush junior este relativ neexperimentat. Singura sa. experienţă este cea de guvernator de Texas, post pe care l-a ocupat din 1995 şi pînă în acest an. Or, spre deosebire de ceea ce îi place să spună în prezent, el nu a avut un drum uşor. de parcurs, şi Congresul Texasului i-a dat de furcă, avînd de obiectat de fiecare dată la proiectele sale de reformă.

Cînd, în 1995, el s-a opus unei legi prin care se instaura o “chartă a drepturilor pacienţilor”, Bush a fost ţinta a numeroase critici. Pentru a-şi reduce la tăcere adversarii, el l-a autorizat pe ministrul Sănătăţii să adopte cea .mai mare parte a prevederilor legii prin intermediul unor dispoziţii cu valoare de reglementare. în 1997, Bush, deşi aflat în vîrful curbei popularităţii, a suferit o adevărată înfrîngere legislativă, pe două fronturi - reforma codului fiscal propusă de el a fost respinsă de parlamentari, care, în plus, au condiţionat adoptarea sa de o reformă a. organismelor de gestionare a sănătăţii (HMO). '

In particular, el este' coleric. Dar guvernatorul are ambiţii de preşedinte şi ţine la imaginea sa de “conservator cu inimă”. Decît să rişte o confruntare publică, preferă, forţat, să facă un . compromis, să-şi recunoască înfrîngerea şi să nu iasă în evidenţă. Mai tîrziu, nu va uita să-şi tragă spuza pe turta lui, trecînd în contul realizărilor lui reformele realizate, în fapt, împotriva voinţei lui. Bush se interesează prea puţin de problemele ce aşteaptă o rezolvare, pe care le cunoaşte aproximativ, lucrează relativ puţin, dar ştie să se înconjoare de o echipă de consilieri tehnici strălucită. Aceştia ştiu că nu are răbdare pentru reuniuni prea lungi sau pentru a le citî rapoartele, dacă acestea sînt prea ample.

în timpul campaniei pentru Casa Albă, el a ştiut cum să ţină la distanţă aripa ultraconservatoare a partidului său, cultivîndu-şi o imagine de moderat. “Sînt o persoană care uneşte, nu care divizează", îi

place lui să spună. Chiar dacă nu este un bun orator, el are, în schimb, simţul contactului uman şi inteligenţa sa este în general subestimată, ... subliniază politologul Richard Semiatin, de la American University. “El are încredere în talentul lui de - comunicator, îi place să fie cu ; oamenii, ştie să vorbească adversarilor şi ştie să ia decizii”, spune Semiatin.

Potrivit consilierilor săi, stilul său reaminteşte în primul rînd de cel al lui Ronald Reagan un şef de executiv care îşi asumă responsabilitatea de a . decide principiile directoare şi de a lăsa apoi pe mîna consilierilor lui rezolvarea acestor probleme. Presa critică adesea antiintelectualismul afişat de Bush. “Am încredere în intelectul meu”, este replica lui Bush. “Sarcina mea nu va fi de a mă dovedi cel mai inteligent decît altcineva din administraţia mea, Ea vâ fi de. a constitui o administraţie cu oameni străluciţi şi foarte capabili”, a explicat Bush. ~ ,

Republicanul George W . Bush are 'un proiect politic pentru concetăţenii săi care pune în valoare iniţiativa individuală, în- timp ce viziunea sa internaţională reprezintă o ruptură cum era Clinton-Gore. Bush s-a gîndit să-şi finanţeze programul din excedentele bugetare, de aproape 4.600 de miliarde de dolari pe următorii zece ani. Noul şef al statului, care “are încredere în individ", consideră că “surplusul reprezintă banii poporului" şi i se cuvin, deci, acestuia. Printre priorităţi, ei intenţionează să concentreze jumătate din excendent asigurării solvabilităţii regimului pensiilor, un sfert finanţării cheltuielilor din domeniul social, educativ sau din apărare, iar un sfert scăderii impozitelor (1.300 de miliarde pe zece ani).

Proiectul său, care prevede eliminarea taxei funciare şi o creştere a pragului pentru veniturile scutite de impozite, va permite ca circa şase milioane de familii sărace să nu mai plătească impozite, dar va reduce, totodată, şi impozitele plătite de cei mai bogaţi. în materie de' educaţie, Bush doreşte o evaluare periodică a performanţelor ' şcolilor' şi profesorilor. Doreşte să redea statelor mai multă putere în gestionarea unităţilor de învăţămînt şi este adeptul sistemului de bonuri şcolare (vouchers). Este adeptul unui sistern de pensii parţial privat, cu crearea unor fonduri de pensii private care vor putea fi cotate la bursă. în privinţa sănătăpi, Bush propune investiţii de 158

miliarde dolari anual, pe o perioadă de zece ani, dintre care 110 miliarde destinate reformei programului Medicare, şiacoperirea cheltuielilor minime în caz de boală pentru persoanele în vîrstă. în domeniul energetic, Bush doreşte creşterea extracţiei şi producţiei de petrol şi produse petroliere şi de gaze naturale a SUA ' pentru a reduce dependenţa energetică. Propune efectuarea de foraje într-o rezervaţie naturală din Alaska. în materie de comerţ internaţional, noul preşedinte american susţine comerţul liber. E l va cere Congresului să îl mandateze pentru a negocia rapid (fast track) şi fără constrîngeri - acorduri comerciale, care să nu includă norme sociale şi privind protecţia mediului. Bush se opune avorturilor, în afara cazurilor de viol, incest sau atunci cînd sănătatea mamei este în pericol. El s-a angajat însă să nu facă din această chestiune un criteriu determinant în alegerea judecătorilor pentru Curtea Supremă. Noul preşedinte' american se pronunţă în favoarea pedepselor capitale, numeroase, de altfel, în Texas, statul pe care l-a guvernat.

în materie de politică externă, noul- preşedinte, care nu are experienţă pe scena internaţională, este partizanul unei replieri calculate a forţelor americane, pentru a se concentra asupra apărării intereselor vitale ale ţării. în timpul campaniei electorale, el a vorbit despre retragerea trupelor americane din Balcani (11.400 de oameni), provocînd îngrijorarea aliaţilor europeni ai Washingtonului din cadrul NATO. El a dat asigurări, ulterior, că nimic nu se va face fără consultarea lor prealabilă. De asemenea, el s-a pronunţat în favoarea consolidării legăturilor militare cu Taiwanul, pentru a contracara orice veleitate a chinezilor de a realiza o unificare cu forţa. Cu toate acestea, China, pe care Bush a calificat-o drept “concurentul strategic” al Americii, a fost primul stat care l-a felicitat pe noul preşedinte american. Bush intenţionează, pe de altă parte, să mărească, în următorii zece ani, bugetul militar cu 45 de miliarde de dolari, pentru a păstra superioritatea tehnologică americană. El se pronunţă în favoarea creării unui vast sistem de apărare antirachete (terestru, naval şi în spaţiu), care va asigura nu numai securitatea Statelor Unite, ci şi pe cea a unor aliaţi precum Japonia, Coreea de Sud, Israel şi statele europene. în privinţa Orientului

Mijlociu, Bush s-ar putea să răstoarne puţin politica urmată pînă acum de administraţia Clinton. în timpul campaniei sale electorale, s-a pronunţat în favoarea transferării ambasadei americane de la Tel-Aviv la Ierusalim. De asemenea, s-ar putea _şă mai reducă din calitatea relaţiilor cu Rusia, împotrivindu-se acordării de noi împumuturi Moscovei de către Fondul Monetar Internaţional, de teamă ca aceste fonduri să nu fie deturnate.

în privinţa ONU, el. nu intenţionează să reglementeze mai repede chestiunea datoriilor americane, subliniind că doreşte mai întîi o reformă a organizaţiei

.şi o reducere a contribuţiei americane. America Latină, întrucîtva neglijată dă B ill Clinton, ar trebui să se bucure de o recîştigare a interesului din partea guvernatorului Texasului, stat vecin cu Mexicul, şi cu un puternic electoral latino- am erican. Africa, în mod tradiţional ruda săracă a diplomaţiei americane, nu va avea, în schimb, nimic de cîştigat de pe urma plecării lui Clinton, care a arătat uri oarecare in teres' pentru continent, fapt rar pentru un preşedinte american.

Un nou-venit pe scena diplomatică a lumii şi fără să fi făcut prea multe deplasări în străinătate, noul preşedinte american poate conta pe o echipă de consilieri experimentaţi, subliniază experţii. “Faptul că nu a călătorit în străinătate decît de trei ori în 25 de ani, în afară de Mexic, este un indiciu bun pentru interesul său faţă de chestiunile internaţionale", constată cu regret Thomas Carothers, specialist în politica externă americană la Fundaţia Camegie. ‘E l are totuşi o echipă de consilieri foarte profesionişti, printre care cei mai buni în materie de politică externă”, spune expertul.

Electoratul nu a ţinut cont în mod riguros de cunoştinţele sale aproximative în materie de politică externă, care au făcut deliciul umoriştilor, mai ales cînd s-a văzut dar, la televiziune, că nu cunoaşte numele mai multor lideri străini. Mai mulţi dintre predecesorii său - Jimmy Carter, Ronald Reagan şi chiar Bill Clinton - au fost şi ei aleşi, în pofida lipsei lor de experienţă în materie de politică internaţională, dar şi-au lăsat apoi amprenta asupra politicii externe promovate în timpul mandatelor.

Pentru a-l ajuta îri primii săi paşi de cel mai puternic lider din lume, Bush poate conta pe vicepreşedintele său, Dick

Cheney, fost secretar general la Casa Albă în timpul lui Gerafd Ford şi secretar al Apărării în perioada mandatului tatălui său, George Bush. Succesorul lui Madeleine Albright în fruntea diplomaţiei americane, fostul şef de Stat Major, Colin Powell, care a condus intervenţia împotriva Irakului din 1991, este, de asem enea, fam iliarizat cu dosarele sensibile. Numele lui a fost primul anunţat de Bush pentru noua sa echipă şi cîntăreşte mult. Consilierul său diplomatic, Condoleezza Rice, membră a echipei lui Bush-tatăl, va deveni prima femeie de culoare care conduce la Casa Albă Consiliul Naţional de Securitate.

Expertă pe probleme de dezarm are, vorbind curent ruseşte, ea ar putea fi un personaj-cheie în d ificilele negocieri care se anunţă cu Moscova în privinţa sistemului de apărare antirachetă NMD. Prin aceste numiri, Bush a făcut un prim pas în direcţia minorităţilor, însă rămîne să convingă com unitatea de culoare de bunele sale intenţii, după ce aceasta a votat, în majoritate, cu Al Gore.

După opt ani de “domnie" democrată la Casa Albă, Bush şi echipa sa intenţionează să recentreze politica americană asupra valorilor republicane de bază: liberul-schimb fărărezerve, intervenţii externe numai în cazul în care este în joc interesul naţional, supremaţie tehnologică absolută în materie de apărare.

Cu toate acestea, liderii din lumea întreagă, fie că este vorba despre Orientul Mijlociu, Europa sau Asia, au salutat victoria lui George W . Bush în alegerile prezidenţiale americane, deşi nu sînt puţini cel care vor avea de furcă cu noua administraţie de la Washington.

Lumea aşteaptă multe de la noul lider american. Primul şef de stat care l-a întîlnit, în cadrul neoficial, pe noul preşedinte, este Jacques Chirac, care a mărturisit că noul preşedinte i-a făcut "o Impresie excelentă*. Bush are şanse, prin urmare, să facă istorie.

Preşedintele ales al Statelor Unite, George W. Bush a fost desem nat, de altfel, “Personalitatea anului" de revista am ericană "Tim e". ‘A spus întotdeauna că va fi deasupa intereselor partinice; acum nu mai are alternativă. Pentru preşedinţia pe care a cîştigat-o şi pentru greaua misiune care îl aşteaptă, George W . Bush este personalitatea anului aleasă de «Time»”, precizează revista în ultima sa ediţie din acest an.

Vor construi SUfl sistemul naţional de apărare antirachetă?“The New York

Times”jinia publică avertizează că

«oua administraţie americană ace o primă greşeală dacă irăbeşte construirea unui sistem laţional defensiv antirachetă NMD). în primul rînd, ar putea ifefcta-negativ bunele intenţii cu ;are liderii'Internaţionali (în ‘Pecial,- liderul de la Moscova, 'derul chinez şi alţi lideri 5uropeni aliaţi ai Washingtonului) au primit istoria noului preşedinte perican. Ceea ce ar trebui să pa deocamdată preşedintele ph jr. este să adîncească fcetările şi experimentele lyînd acest proiect militar ţensiv, cu scopul de a stabili

care este cea mai bună soluţie ' capabilă să asigure securitatea SU A .’ Un sistem; defensiv antirachetă are în primul rînd rolul de a proteja SUA în faţa eventualităţii unor atacuri cu rachete nucleare din partea unor state teroriste, precum Coreea de Nord, Irakul, Iranul. Agenţiile americane de spionaj au furnizat date conform cărora Coreea de Nord dispune de suficiente

- resurse de armament pentru a declanşa un atac surpriză împotriva SUA (de pildă, în doar cinci ani ar putea lansa cîteva rachete nucleare cu rază lungă de acţiune, lucru valabil şi în cazul Irakului).

în prezent, SU A nu sînt protejate de nici un scut defensiv funcţional. Există doar un prototip de interceptare a rachetelor, dezvoltat în timpul Administraţiei Clinton, numai că,

în cadrul unor experimente la care a fost supus, s-a dovedit a fi complet ineficient. Preşedintele Bush jr. a ţinut să sublinieze în mai multe rînduri pe parcursul campaniei sale electorale că sistemul defensiv construit : în perioadaAdministraţiei Clinton este defectuos şi inadecvat. în schimb a promis că, odată ajuns preşedinte, va lua în considerare şi alte tehnologii avansate, inclusiv construirea unor sisteme aeriene şi subacvatice, pe lîngă modelul defensiv oferit de sistemul terestru deja existent.

Orice alternativă oferită pentru a pune bazele unui sistem defensiv viabil şi eficient va fi mai întîi supusă unor'studii şi teste riguroase înainte de a se pomi la construcţia propriu-zisă a sistemului. între timp, preşedintele Bush jr. şi echipa

sa de la Ministerul de Externe vor trebui să îi asigure pe liderii internaţionali sceptici că realizarea unui sistem defensiv limitat nu are cum să încalce în vreun fel sau altul existentele tratate internaţionale legate de controlul armamentului şi de stoparea cursei înarmării cu arme de distrugere în masă.

Problema cea mai delicată pe care o vor avea de rezolvat este determinată de refuzul Rusiei de a amenda Tratatul privind limitarea sistemelor de apărare antirachetă (ABM) semnat cu SU A în 1972. Acest tratat reprezintă documentul cel mai important în contextul eforturilor depuse în ultimele trei decenii de asigurare a controlului armelor. Dacă SU A se vor retrage brusc din acest tratat, construindu-şi un sistem naţional defensiv, acest lucru ar putea

afecta şi valid itatea altor documente similare (vezi cele două tratate privind reducerea armamentului nuclear, semnate de preşedintele George Bush, la sfîrşitul războiului rece).

Cît priveşte China, aceasta se teme că realizarea de către SUA a unui sistem naţional defensiv, fie el şi lim itat, -ar putea neutraliza modestul potenţial de rachete nucleare cu rază lungă de acţiune de care dispune. In cazul în care SUA şi-ar construi acest sistem defensiv, China, care nu se află sub incidenţa nici unui acord similar cu SUA,

-este tentată să construiască la rîndu-i cîteva sute de noi rachete intercontinentale.

Nici statele europene aliate ale SUA nu îşi doresc să vadă în viitorul apropiat o nouă cursă a înarmării.

Consilierii pe politică externă

.ai preşedintelui Bush jr. sînt, credem, destul de experimentaţi ca să ştie că iniţierea a doar

- cîteva etape legate de proiectul defensiv poate genera mai multe disensiuni în mediile politice internaţionale, decît decizia propriu-zisă de a începe construirea sistemului defensiv antirachetă. Colin Powell, foarte posibil viitorul secretar de stat am erican, împreună cu dna Condoleezza R ice, viitorul consilier pe probleme de apărare naţională, au recunoscut şi faptul că realizarea chiar şi a unui sistem defensiv limitat va fi extrem de costisitoare, ridieîndu-se la cîteva miliarde de dolari, dar au precizat că, pînă nu va fi pusă la punct tehnologia respectivului sistem, discuţiile legate de costurile, diplomatice şi financiare sînt deocamdată inoportune.

/YIC1 ar putea fireclama dumneavoastră

"iAdci/â/tul!-de Qquj 1 vă uftcaga

Qăkbăloki jm m pi

C o n c e r t u l

d e A N U L N O U

a l O p e r e i R o m â n eOpera Română din Cluj-Napoca a ţinut să încheie prima parte

a stagiunii cu un concert de Anul Nou, în care, sub bagheta maestrului Gheorghe Victor Dumănescu, au evoluat: tenorul Ion Pojar, baritoni Fulop Alartin şi Gheorghe Mogoşan, precum şi, în calitate de invitaţi: soprana Elena Andrieş Moldovan, soprana Laura Feier (Olanda), basul Peter Hercz, de la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca, basul Traian Aga (Olanda), care a şi prezentat spectacolul. Şi-au dat concursul Corul şi Orchestra Operei Române. Publicul a avut ocazia să audieze arii celebre, uverturi orchestrale sau coruri de mare popularitate din creaţii precum: Forţa destinului, Trubadurul, Traviata, Rigoletto, Aida, Nabucco şi Bal mascat - toate de Verdi, Carmen de G. Bizet, Voievodul ţiganilor de J. Strauss, Don Giovanni şi Nunta lui Figaro de W.A. Mozart sau Bărbierul din Sevilla de Rossini, Tosca şi Turandot de Puccini, subliniind prin aplauze reuşita interpreţilor şi a celorlalţi realizatori artistici, care s-au numit: Tiberiu Popa - maestrul corului; Emil Strugaru - ambianţa scenică; Adrian Kis - concertmaestru; Cristina Oros - regia de culise.

' M. BOCU, ’ Foto: I. PETCU

' • : : * \ ‘C 7

T T S J K ţ E J Ţ 7 7 * r r - r r r z

i O i

i§ tmF ii

m

l i•71

IfW .

' f »/< ' i i r

m m* ■ 1 . . .

A >■. . . . t l4

1 1 -

’ * ' S " *' ••

1 f . F;.r' . . : l - f ‘r

V ' ; y . V - - ' - %v *'.»• '.4* *

*• -i ;

* s . ^ ! - ri ~

V*&■ V '

M E D IC IN A , VM„ Cu„.w •A R T Ă r " "

C U L T U R Ăm a n i f e s t a r e

Reuniunea pe lunadecembrie, organizată de Filiala clujeană a Academici de Ştiinţe Medicale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “ luliu Haţicganu”, Muzeul Naţional de Artă şi Academia de Muzică “Gh. Dima” a impus Ia final de an, secol şi mileniu caratele calităţii, aşa cum o face, de trei ani încoace, graţie unui amfitrion de clasă, profesorul dr. Nicolae Ilâncu. O reuniune a artelor, a elitelor culturale ale Clujului şi pentru acestea, un cadru şi * un mijloc de manifestare de care este mare nevoie în acest timp, supus agresiunilor de tot felul.

Profesorul dr. R. Badea a susţinut o foarte interesantă prelegere pe tema imagisticii medicale la cumpăna dintre milenii, referindu-se în detaliu la complexitatea aspectelor pe

care Ie presupune aceasta, Ia performanţele metodelor de diagnostic prin imagine (rapide, neinvazive etc.): ecografia, computertomografia, rezonanţa magnetică nucleară, angiografia RMN, imagistica diagnostică completată de imagistica intervenţională, toate conjugînd un efort comun al metodelor de investigaţie. In prezent, imagistica a dobîndit o dimensiune virtuală care reprezintă, cu certitudine, opţiunea viitorului.

Excursul prin universul fascinant al avangardei în pictura românească a secolului XX, cu referiri la perioada anilor 20-30, a aparţinut unui fin cunoscător în materie, d-nei dr. Alexandra Rus. Am notat dorinţa de explicitare a tendinţei de mobilitate în gîndirea creatoare ca proces distinct, cu

aluzii la expresionism, cubism (analitic şi sintetic), dar şi aportul Muzeului clujean de Artă la punerea în valoare a unor creatori prin intermediul Galeriei -Naţionale: Mattis Teutsch, Maxy, Corneliu Mihăilescu, Carol Pleşa. în această aventură de la metafora plasticizantâ la metafora revelatorie, cu toţii dăruiesc “ talismane laice” fiecăruia dintre noi.

Cele mai frumoase colinde şi piese de muzică sacră de Bortneanski, Kiriac, T.. Popovici, Gh. Şoima,' E. Dragea, Lungu, Stoia, Fr. Hubic, Marius Cuteanu, vocile soliştilor Ştefania Barz şi Sandu Filip s-au insinuat printre spectatori, reverberînd într-un spaţiu al artelor cum nu se putea mai potrivit pentru astfel de manifestări, Sala

“Tonitza” a Muzeului National de Artă Cluj. Sub mîna dirijorului Alexandru Suciu, Corul MAGNIFICAT, deşi foarte tînâr,.dar deja cu un palmares notabil în ţară şi peste hotare, s-a manifestat nu în sensul sublimării sau raţionalizării simbolului religios în muzica sacră, ci ca o reordonare elevată a acestuia prin intermediul trăirii plenare a divinităţii. O mare, necurmată liturghie pentru sufletele tuturor.

Manifestarea de la finele anului 2 0 0 0 s-a bucurat de bunăvoinţa unui sponsor generos - “Menarini Group/ Berlin-Chemie” - care a înţeles că mecenatul în artă nu e doar

• un titlu simbolic, ci unul care serveşte comunităţii.

Michaela BOCUFoto: I. PETCU

UFCorul MAGNIFICAT dirijat de prof. Alexandru Suciu

‘ t ■«'

V ' . Y.1 -• i -.

Î'F . - - •

" 1

Teatru1 1 Declaraţief #

pe texte de Tudor MuşatescciDebut convingător al Elenei Ivăinnscâ

(

,

.

If

i-: ■ M U:F . F j i t j K»r ci■NM&

....M M

Uni

Absolventă a şcolii clujene de teatru, promoţia 1999, clasa Pardanski-Răileanu, Elena Ivănuşcă îşi impune numele încă de la prima apariţie, Declaraţie, one woman show pe texte .de Tudor Muşatescu, joi, 28 decembrie. Cu un singur regret, acela de a vedea sala studioului Euphorion aproape goală, puţin peste 30 de spectatori onorând cu prezenţa debutul tinerei actriţe. Care a convins şi în Gala Tînărului Actor de la Mangalia, a convins şi în concursul pentru ocuparea unor posturi la Naţionalul clujean, a convins în Cehov, sînt convins că o va face şi în Povestiri din Pădurea Vieneză de Odon von Horvath, regia Anca Bradu: ?

Cele patru declaraţii propun tot atîtea tipologii feminine - Uitm/ madam Sorcoveanu, Dezina, Tuşea-Vilmoş - construiţe-ct sriP jî meticulozitate, compoziţii bine/foarte bine elaborate. Care pun în evidentă caractere cînd frivole, cînd arţăgoase, stări dm cele mai diverse exploatate judicios. Se poate vorbi d e s p re gradarea efectelor scenice, materializarea gîndurilor şi sentimentelor pnntr-o studiata mimică şi gestică, nuanţările verbale c a re punctează şi dezvăluie caractere în devenire sau decădere, morală mamţe de toate,... Ş i poate că rîndurile de faţă vor aduce mai mult public Ia următoarele reprezentaţii ale Elenei Ivănuşcă. O merită din plin pentru talentul si harul ei actoricesc.______________________________ ____

Demostene ŞOFRONFoto: ton PETCU

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

Q ./1 £ *4 ? 4 **6 A a >

B . B . R O § C ? I ,

î n c ă u t a r e a lo c u lu i d e v e c i . . .

Academicianul D.D. Roşea s-a născut la.Sălişte, în veacul trecut, în 1895, şi a fost cel mai mare dintre cei

.24 de copii - toţi botezaţi creştineşte! - ai oierului Dumitru Roşea. De două ori s-au născut cîte trei,'de trei ori cîte doi, iar de douăsprezece ori cîte unul...

Cînd se desprimăvăra, oierul pleca departe, spre Crimeea, urmînd a se-ntoarce cu turmele în Mărginimea Sibiului abia spre vremea iernării, în vreme ce acasă marile griji rămîneau

. pe umerii mamei. Cu banii adunaţi, oierul şi-a înălţat o casă, şi-a trimis copiii la şcoli, iar peste ani, viitorul academician şi-a cumpărat o casă, frumoasă cu etaj, pe ulicioara care va deveni peste decenii... strada Brata. Astăzi, Casa-Muzeu “D.D. Roşea” . De-acolo, din Sălişte, a plecat în lume, pe la-nceputul veacului, şi tot acolo s- ,a întors definitiv, atunci cînd şi-a încheiat rosturile, pregătind 37 de generaţii de studenţi în filosofie şi lăsînd culturii române o întreagă bibliotecă! .

Acolo, la Sălişte, cînd viaţa l-a îndepărtat de catedră, după ce a condus o vreme şi Universitatea Populară, a continuat să scrie, să elaboreze ediţii definitive, dar şi să se bucure de reîntîlnirile cu meleagurile copilăriei, mai frumoase şi decît cele vieneze sau

< cele pariziene, din vremea studenţiei şi a doctoratelor. Cel mai adesea, în driimeţiile sale, îl însoţea profesorul Marin Panait, fostul său student, cel căruia i:a fost dat să se bucure de marea sa prietenie părintească... în

. drumeţiile acelea îi stăruia în suflet şi straniul sentiment al apropierii, sfârşitului, căutîndu-şi locul veşniciei, îl şi găsise: undeva, aproape de mormîntul fostului său dascăl Ion Iacob! Peste cîţiva ani, locul acela din cimitirul din sat a fost de negăsit. Aşa s-a ajuns Ia un alt cimitir din Sălişte, cel din “ Grui” ... Loc de amintiri dureroase, petrecute în vremea cînd, alungată din Cluj în vremea Diktafului de la Viena, Universitatea a trebuit să se refugieze la Sibiu. Atilnci, pe una din străduţele oraşului de Jos, viaţa fiului său Gheorghe a fost răpusă la abia 11 ani, într-un tragic accident. Durerea a răpus-o şi pe soţia sa, înmormîntată tot în Cimitirul “Grui” , alături de fiul ei şi de părinţii academicianului.

Ceva mai spre capătul aleii s-a oprit îndelung. Era o vară superbă, cu raze de soare ce pătrundeau printre frunzele copacilor de vîrsta veacului. Găsise locul... L-a privit pe profesorul Marin Panait şi, Ca pe cel mai normal fapt din lume, i-a spus cu fermitate: “Aici

. vreau să rămîn!”......Şi dorinţa sa a fost împlinită. La

85 de ani, într-o zi, la 25 august 1980, la orele unsprezece fără zece minute, sus, în Cimitirul “Grui”, se pregăteau funeraliile unuia dintre cei zece academicieni pe. care i-a dat Săliştea.

. Singurul care şi-a dorit veşnicia în pămîntul din care a venit pe lume. A vrut ca totuf să fie simplu, precum simplă şi modestă i-a fost întreaga viaţă. Mormînt simplu, cu o inscripţie simplă: “ D.D. ROŞCA 1895-1980” . Pînă şi slujba de înmormîntare şi-a dorit-o simplă, iar preotul paroh Roşea i-a împlinit dorinţa, aşa cum a facut-o şi la comemorarea unui veac de la naşterea primului dintre cei 24 de copii ai înţeleptului oier Dumitru Roşea din Săliştea Sibiului...

Constantin MUSTATĂ

"cAdcvcuiuQ de C@u$" ■ vă Meagă

Sanbătotii fcMcltel

C î t a v a c o n s i d e r a ţ i i p e t e m a a n d a i a i c B u j e n e

d e p i c t a r d şiCuprinşi de febra unei marcante

treceri ce ne propulsează trăirile într-un alt veac şi milenium asistăm - la nivelul tuturor aspectelor existenţiale - la disputa acerbă dintre obişnuinţe, mentalităţi şi prospecţiuni viitoare, dată fiind optica diferenţiată a diverselor generaţii/ în bună măsură cei ajunşi la vîrsta consacrărilor se îndîrjesc în a susţine iluzia permanenţei afirmată în spiritu l valorilor moştenite, pentru ca cei tineri să pulverizeze frontierele artei, suprimînd distincţia dintre aceasta şi realităţile vieţii cotidiene. în plan mondial, în ultimele decenii se înregistrează o exaltare a naturii efemere a creaţiilor artistice, încurajată de saltul tehnologic.

Ce se întîmplă în acest moment în România? Şi la noi are loc un pluralism al experimentelor, o depăşire a constrîngerifor tradiţionale ale artei, proliferarea de complexe viziuni, stiluri şi formulări noi. Drept urmare ne confruntăm cu aspectul eterogen al tendinţelor şi rezultatelor, devenind evidentă într-o proporţie deloc neglijabilă şi o criză a reprezentării. Cînd te presează pericolul căderii în desuetudine nu e simplu să găseşti calea şi tonusul unui crez viabil. Dar simptomatic şi definitoriu pentru spiritualitatea românească se manifestă şi astăzi ca şi-n perioada interbelică - moment referenţial pentru cultura naţională - o asimilare organică a suflului de prospeţime revendicat de necesitatea primenirii limbajului expresiv. Prin fină decantare şi • orientare naturală spre esenţe, numeroşi plasticieni reprezentativi au găsit soluţii profunde, originale, care au vizat nu atît ancorarea către un sincronism mimetic cu arta de aiurea, cît mai ales o nobilă şi generoasă situare în prelungirea firească a unei evoluţii spirituale. Celor care propovăduiesc rupturile impuse de cultura rebutului, intrarea în era evenimenţială a artei post-istorice şi-n cele din urmă căderea într-un nihilism dezannant în ordinea supravieţuirii eternului uman, artiştii din România, şi-ntre ei la loc de cinste şi clujenii, vin cu alternativa încrederii în rosturile fundamentale ale artei, încurajaţi de avertismentul lui Oscar Wilde că “ se poate trăi şi fără artă, dar e păcat!” .

Cu o constanţă; demnă de admirat, sfîdînd iresponsabila neglijenţă faţă de artă a cercurilor oficializate, prin efortul animator al unor energii active la nivelul conducerii Filialei U A P Cluj (Ioan Sbârciu, Teodor Botiş, Radu Moraru) a devenit posibilă o nouă ediţie a anualei clujene de pictură şi sculptură (care va fi urmată de. celelalte specialităţi). Cu toată absenţa unor valori notabile, ansamblul se rid ică la cota îm plin irilor sem nificative. E semnul perpetuării unei vieţi artistice solid articulate, perfectată cu ardoare şi profesionalism în acest important centru de cultură al ţârii. P ildă de dăruire şi consecvenţă o dau chiar venerabilii maeştri A l. M ohy (care se

îndreaptă spre cel de al 99-lea an al vieţii) şi imediat nonagenarul Carol Pleşa (în dublă ipostază de pictor şi sculptor). Maestrul Mohy impresionează prin limpezimea arm onizărilor şi fermitatea constructivităţii, iar Carol Pleşa prin tensiunile unor ciudate iluminări şi reconstituiri de arhaice vremi.

Numeroasă şi plină de forţă este generaţia ce gravitează între 60 şi 70 deani. Viorica Cristea prezintă o cascadă într-o agitată derulare de griuri deprimante ce se extind asupra straturilor geologice (avertisment efectelor nocive!); Lad islau Feszt operează cu structurile unui geometrism sever şi un cromatism de : sobră , austeritate (cu aluzii la rustice ritmuri şi alcătuiri), pentru ca A lexandru Cristea să aducă într-o particulară viziune suprarealistă un subtil omagiu unei civilizaţii ancestrale. Pe de altă parte, Vasilc Pop, în două ample şi viguroase com poziţii, transfigurează condiţia unei umanităţi surprinsă în vertijul unor neliniştitoare pelerinaje şi dileme; Teodor Botiş rămîne rapsodul inspirat şi autentic al unor

■ simbolice şi ritualice trăiri, animate de rafinate şi tainice iluminări; Gavril Gavrilaş păstrează patosul unui psihism traumatizat, al cărui dramatism se comunică prin grava sonoritate a împăstărilor în rece acord de gri şi albastm dominant, configurînd emblematicul zbor al păsării totemice; Nagy Endrc asociază abil virtuţile unui viguros elan constructiv (într-un Peisaj) cu ardenţa unui cromatism expresionist (în Autoportret); Dora Dumitrescu desăvîrşcşte cu recunoscuta-i vervă lirică o ipostază hibernală şi o savuroasă interferare de ocruri şi brunuri roşcate într-o natură statică; M ircea M ureşan prezintă în manieră caracteristică o ingenioasă arhitecturare de forme, angajate pe o suplă verticalitate prin tonuri catifelate, iar spiritul purificat de . nobleţea arderilor care este distinctul Lao P i ne incită imaginaţia antrenîndu-ne într-o tulburătoare evaziune către absolutul difuz, eteric, dominat de irad ierile fugoase ale unei fabuloase cosmogonii.

Din nou aportul generaţiei de m ijloc rămîne esenţial/ în diversificarea şi aprofundarea contribuţiei clujene la fondul de valori patrimoniale. M ariana Bojan probează splendoarea vervei im aginative cu ştiinţa rigorii compoziţionale şi a armonizărilor pline- de vitalitate; V asile . Gheorghiţă duce iureşul -unei umanităţi frenetic dezlănţuite către tragismul strigătului expresionist; Szabo V ilm os devine un performer al spaţializărilor cursive, cu închideri şi deschideri în care pulsează vibrante intensităţi cromatice; Margareta Catrinu, Carol Nebert, Viorel Nimigeanu şi# Marcel Munteanu, în temeiul unui rafinat simţ cromatic animă suprafeţele picturale cu caligrafii de forme simplificate şi dezinvolte,

pentru ca Komives Andor să-şi mărturisească predispoziţia către expresia metaforică., Pe măsură ce ne apropiem de exponenţii generaţiilor mai tinere, cu nume deja afirmate (Gheorghe Ilea, Em il Dobribân, M arius Ghenescu, Starm iiller-Katalin, Iu r ie C o jo ca rii) sau altele încurajînd apropiate- şi temeinice confirm ări (M ih a i Tom escu, M ihai Chiseliţă, Felicia Andra Predescu, M irela Sima, Ramona Raus Porum b, A na M aria Nebert-Mattis, Dana M argu, Aurel Nicolae Ţâr ş.a.) asistăm la o tot mai esenţializată şi aluzivă configurare a lim baju lu i, în consonanţă c u . ritm urile şi solicitările unui timp simpatizant de semne, de ingenioase stilizări şi pătrunzătoare simbolizări.

Şi-n domeniul sculpturii realizările ţin de sfera performanţei. Maestrul C aro l Pleşa expune două reliefuri în bronz, tratate în dinam ice şi elegante cu rsivităţi; Eugen Korondi rămîne un virtuoz al sinuozităţilor care circumscriu în spaţiu somptuoase voluptăţi ori solemne reculegeri; Szcdcrjcsi Andrâs confirm ă din nou remarcabilul simţ al materialului şi al reverberaţiilor lirice, etemizînd în placa lemnoasă două angelice chipuri adolescentine. Eugen Paul stigmatizează cu pronunţat nerv dramatic condiţia demagogului, iar Ioan Rus a conferit spaţiului superba euritmie a unor volumetrii activate de expresiva alternanţă a suprafeţelor aspre c.u cele netede, interferînd m agmaticul cuexuberanţa. Radu M oraru ,sculptor cu o tot mai pregnantăintegrare între valorilesem nificative ale actualităţii artistice româneşti; îşi afirmă preferinţa pentru componenta simbolică şi poetică a mesajului, animînd ambele feţe ale unei plăci de granit cu tandra modulare a unor pure desghiocări şi eflorescenţe: în Oglinda nopţii care a trecut. în evident timbru personal se comportă şi Lorincz Lehel în cele două bronzuri: Meditaţie şi Simbol, concepute cu un acuzat simţ al sintezei şi monumentalităţii.. Viziuni puternic individualizate

recomandă şi lucrările desăvîrşite de Radu Trifu (un monumental şi expresiv Sf. Gheorghe, transpus în piatră şi metal), Kolozsi Tibor (Ucdnic, Recrut, metal), Elena Ilaş (un spiritualizat Autoportret, conceput din incisive nervuri lineare şi sugestive iluminări, metal), Ionel Tănase (Tors dublat şi Tors, ambele cioplite în lemn , cu fină sensib ilitate), C iupe Bartha Erno (Compoziţie I, II, metal), O vid iu Guleş (Tors, marmoră), M ircea Orza, Cristian O rza, Constantin Boscor (Răstignire, bronz). ’

într-un timj). presărat cu multă improvizaţie şi confuzie, creaţia , pictorilor şi sculptorilor clujeni se instituie în argument al unei nobile şi elevate motivaţii spirituale!

Prof. univ. dr. Negoiţă LÂPTOIU

Anul 2000 la Universitatea

Babes-Bolyai”

Ce a însemnat anul 2000 în evoluţia Universităţii "Babeş- Bo lya i”? în anu l 2000 Universitatea “ Babeş-Bolyai” a con tin u at extinderea ş i consolidarea din anii anteriori. Cu peste 38.000 de studenţi, în variatele forme şi nivele de studii pe care le oferă, Universitatea “ Babeş-Bolyai” s-a înscris în anul 2 000 printre cele mai mari universităţi din Europa Centrală ş i R ăsă ritean ă . Cu studii în română (94 specializări), în maghiară (46 specializări), în germană (13 specializări), cu studii în ebraică, în limbile clasice, modeme şi asiatice. Universitatea “Babeş-Bolyai” este azi una din universităţile cu cea mai vastă o fertă lin g v is tic ă de pe continent. Cu colegii universitare amplasate în regiune în 16 oraşe, Universitatea “Babeş-Bolyai" are una din cele mai extinse reţele europene de co le g ii universitare.

Anul 2000 este anul adoptării N oii C a rte a U n iv e rs ită ţii “ Bab eş-B o lya i” , care a adus soluţii inovative recunoscute în contextul internaţional, înorganizarea modernă, în profil multicultural, a universităţii şl în management.

Anul 2000 este anul începerii reo rg an iză rii s tu d iilo r învederea secolu lu i XX I printr-o nouă listă a specializărilor, generalizarea creditelor transferabile, introducerea masteratului Internaţional, reformă curriculară.

Anul 2000 este anul organizării Centrului de Formare Continuă

- şi Învăţăm înt la Distanţă şi aJ inaugurării în vă ţăm în tu lu i interactiv la distanţă. Este anul organizării C en tru lu i de. Comunicaţii al Universităţii.

Anul 2000 este anul înfiinţării C en tru lu i In te rn aţio n a l al 'U n ive rs ită ţii, al înfiinţării Centrului Cultural Britanic, al înfiinţării Centrului Regional al Francofoniei de la' Arcalia.

Anul 2000 este -anul sporirii substanţia le ’ a infrastructurii Universităţii “ Babeş-Bolyai” . A debutat construcţia celor trei căm ine studenţeşti din Noul Campus, a debutat construcţia căminului din Parcul “Haţieganu". S-a achiziţionat clădirea CEROC pentru 'laboratoarele ştiinţelor experimentale, clădirea Ştiinţelor Po litice . Au fost iniţiate procedurile de investiţii în, clădiri pentru Drept, Inform atică, Educaţie F iz ică, Geografie, colegiile de la Gheorgheni şi Sfîntu Gheorghe.- Anul 2000 este anul echipării e lectro n ice a adm in istraţie i academ ice, / al debutului reorganizării moderne a secretariatelor şi aparatului tehnic al universităţii.

Anul 2000 este anul reo rg an izării rep rezentării studenţilor în formula prefectului studenţilo r şi a can ce larilo r studenţi. , -

Anul 2000 este anul trecerii salarizării în forma modernă a p la je lo r de sa la riz a re - ş i a diferenţierii salariilor în funcţie de perform anţe - a precizat domnul prof. univ. dr. Andrei M arga, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,

I Aioi| -CVI 1 , 1 ar putea fi g reclama dumneavoastră

L e eTsâ

Aho, aho, copii şi fraţi nu mai staţi că degeraţi, gazul s-a scum pit mereu,

^cu lumina-i şi mai greu, telefonul nu mai sună, nu l-am mai plătit de-o

lună,folci chirie n-am mai dat [şi recent evacuat 'am pornit la colindat. Daţi-ne un loc de muncă, un mezel, că nu vrem

|uncă,/daţi-ne un ou, o pîine câ trăim de azi pe mîine, nu mai daţi inflaţie, n-avem bani de raţie, mai scutiţi-ne de biruri

vcă plecăm prin cimitiruri {să scăpăm de griji şi rele că n-avem decît belele ~ şi ce faceţi făr’ de noi cei săraci, flămînzi şi goi,

si care vă dau de toate să trăiţi pe săturate? . ;

Ce o să furaţi, măi fraţi, f Senatori şi deputaţi, ca să fiţi voi îmbuibaţi?

lă s a ţ i măi, chiverniseala, şmecheria şi ciupeala, daţi şi ţării cît de cît câ-n curînd vă stă în gît ot ce aţi înfulecat

şi din ţară ce-aţi prădat. Mai aduceţi-vă-aminte,

tjmăcar azi, de cele sfinte, |nu fiţi hrăpăreţi, haini rcâ sînteţi şi voi creştini, potoliţi-vă, măi fraţi,

Senatori şi deputaţi, daţi şi voi brazdă cu

►v plugul- -să aduceţi iar belşugul/ puneţi mîna şi pe coasă să fie ţara manoasă, lîrhpăijiţi bucatele [ f şi spalaţi păcatele-

ua amţ' aUă

M a g iiDin R ăsărit veniră trei ca să-m plinească Zodiacul; rom ânilor li-e a ltu l datul - cîţi-cnw invocă “necuratul”?!

Tristeţe

M oş Crăciun sosit în ţară într-o vrem e m ult am ară a rămas din nou şom er! N-are bani nici de şofer...

Soţie singuraMoşul, m eu cu barba lată doar acasă-şi zice tată, iar cînd şi C răciunul vine duce daruri la v e c in e ^

loan PC

aceete $ide, cZud «te fin ecfătiu t, e ă Zutcm ptuaut,

s 4 ttu l 'H au e i ‘T ttite u iu l I I I , aveut, deoee&ita, oueane

e i p iăcene e ă v ă acOieeăm ^ u u u teaveaetn ă , cetox,

cOtaqi e i tutuncn, cititm iden, ^ianudui ^cuuH eaveaetnă

curtate, cfZudunc e i eitte& te u n ărti de e a u ă ta te e i

pneepenitate Zu a n u l 2 0 0 1 . -

La mulţi ani!Societatea Culturală PRO MARAMUREŞ "Dragoş Vodă"

L a c u m p ă n a t i m p u l u i

Este ce-a fost doar o dată clipa-n care trec deodată şi un an şi un deceniu şi un secol... şi-un m ileniu!

L»a m a s a d e R e v e l i o n

, . % 5

C ă-s iarăşi băut s-o zicem pe şleau:Eu beau ca să uit, dar nu uit să beau!

Eugen POP-MĂNĂŞTUREANU

ă e t v i^ " X * V ]

ARE MINTEA ASCUŢITĂ Şl MĂ BUCUR CĂ-I AICI DAR LA BARBA-NCĂRUNŢ1TĂ hAR CAM TREBUI ŞI-UN... BRICI

%>■ g ăd ăân

I n t r - a l t a n . . .

Printr-atîţia curtezani, ştiu stimată dom nişoară că-m plineşti treizeci de ani ( .. .p e n tr u -a nu ş t iu c îta

oară!)

Papagalulromânului

în anii ăştia grei de criză de vorbărie avem parte;De-1 pui pe un român la priză el îţi vorbeşte... ca din carte!

B i l a n ţCu lu n g i petreceri, dragi '

idile,beţii, orgii, fem ei avute, a m ai trecut un an de zile... d a r m a i a les de n o p ţi.

Pierdute!...

TranziţiaRoaba noastră face fiţe'; Ne-opintim şi-mpingem tare:E nevoie de rotiţe ; . să se-nvîrtă... roata mare!

Din nou... “un viitor luminos”

Belşug’ ca-n stele şi în lună: , Promit mereu, dar vremea trece. Ne vor ura şi “Poftă bună!”Şi... “Nu cumva să vi se-aplece!”

T

Q .< a> ^Sfirşitul anului aduce din nou la

' “ rampă” cunoscutul grup folcloric “ Colindiţa” al Liceului Teoretic “Ana Ipătescu”, o şcoală cu vechi tradiţii în învăţămîntul clujean. Condusă de soţii Marinela-Zegreanu şi Constantin Istici, formaţia elevilor gherleni aduce din nou bucurii şi... speranţe locuitorilor urbei. înzestraţi cu un repertoriu bogat şi variat (care cuprinde peste 2 0 de colinde specifice zonei), “Colindiţa” a . ieşit şi zilele trecute la colindat. A fost prezentă în centrul municipiului la inaugurarea Orăşelului copiilor, la sediul diferitelor instituţii şi şcoli, dar şi la cabinetul notarial al domnului Gheorghe Fodor, animatorul vieţii culturale din localitate. Cei 20 de membri ai grupului au cîntat pe lîngă colinde şi cîntece religioase, şi prelucrări folclorice ale

naistului Constantin Istici, nimeni altul decît soţul cunoscutei interprete de muzică populară, învăţătoarea Marinela Zegreanu-Istici, o dăscăliţă care lucrează de un an cu aceşti copii minunaţi, pentru ca în .preajma Anului Nou calităţile vocale, ale elevilor să fie cunoscute de un oraş întreg. Aşa s-a întîmplat şi zilele trecute, cînd toţi gherlenii au admirat şi aplaudat din nou valoarea artistică a micilor solişti de muzică populară. Şi încă un amănunt: la sfirşitul acestui an, grupul “Colindiţa” a fost invitat în Franţa la un tradiţional festival al obiceiurilor şi datinilor populare. Din cauze obiective (dar, după cum am aflat ulterior şi... subiective!) copiii de pe Someş nu au mai ajuns la Yzeure...

SZ. Cs.

ffîiss ş i Qîister, în noaptea de RevelionNoaptea de Revelion oferă gherlenilor şi surprize artistice.

într-unul dintre cele mai căutate localuri din urbea de pe'Someş, “Disco Ring” din parcul municipiului, la schimbareaanilor şi a mileniului organizatorii petrecerii oferă şi osurpriză plăcută oaspeţitor (majoritatea tineri). în cadrulprogramului cultural-distractiv oferit de gazde va avea locşi un inedit (în premieră la Gherla) concurs “Miss şi MisterRevelion 2001” . Concursul este dotat cu agrafa şi ac decravată de aur! Deci, o îmbinare de artă şi-perspicacitate înnoaptea de Revelion! Participanţilor la petrecere li sepregăteşte şi un repertoriu muzical adecvat, de pe scenănelipsind cunoscuţi solişti de muzică uşoară din localitate.Desigur, dansul modem şi momentele vesele vor contribui,de asemenea, la buna dispoziţie a tinerilor gherleni. Inultimele zile ale anului 2 0 0 0 s-au adunat în jurul braduluişi vizitatorii Clubului Copiilor Gherla. Peste 200 de elevidin localitate au participat la un reuşit program cultural-,artistic, în central atenţiei aflîndu-se grupul de dans moderncondus de Lucia Marian. _

SZ. Cs.

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;■ ’ tel/fax 19-73-04;SUBREDAGŢIA TURDA; luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; ŞUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8 -1 1 ; tel/fax 21-60-75.

J ' u b l i e i u n e

| S.C. LIDLORELLEI | Primăria comunei Jucu■ ■ ' „ £

, anunţa ammarea f

concursului de secretar

din data de 04.01.2001

pînă la,noi dispoziţii.

Primăria comunei Jucu

^ Â P O C Ă ^ R E S ^angajeaza

vmzători presă şi carte la tonete stradale.

| Informaţii la tel. 064-19.68.58.-r— r— — i

de Cluj

rIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIk

R O M T E L E C O M S . A .

SOCIETATEA NATIONALÂ DE TELECOMUNICAŢII DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJ

C lu j- Napoca, str. Em ile Zola nr. 3 tel: 40/64-192281 fax: 40/64-192382

Cind aprindeţi o steluta in pomul de Crăciun,

Suntem aproape !Cind puneţi cadourile pentru cei d ragi.

Suntem lingă voi /Cind uraţi, cu dragoste, LA MULŢI A N I!,

N oi va pu rtam m esa ju l!

ROMTELECOM este alaturi de voi in aceste Sărbători de iarna !

Maşina ta este asigurată pc anul 2001? ' . . .Dacă nu, poţi să închei acum asigurarea obligatorie âe răspundere civilă auto (R.C.A.) la toate sediile noastre, astfel: Prin unităţile din Cluj-Napoca: , r

Sediul Central: ‘ U : B-dul 21 Decembrie nr. 90, ’Tel.: 431.586, 195.602, 439.387, 439.376,439.376

Agenţia Autosincron: . • Calea Turzii nr. 152, Tel. 438.366Str. Emile Zola nr. 1, Tel. 199.870 .B-dul Eroilor nr. 34, ap. 7, Tel/190.455 'Str. Bilaşcu nr. 109, Tel. 193.902

Agenţia CIF: Agenţia ASICON:

Prin unităţile din judeţ: Agenţia Dej: Agenţia Turda: Agenţia Huedun:

Str. E. Tcodoroiu nr. 8, Tel. 216.929 Str. Libertăţii nr. 9,-Tel. 316.369 Str. Vlădeasa nr. 4, tel. 251.968

■ Grâbeştc-tc! Dacă plăteşti integral prima de asigurare R;C.A. pentru anul 2001 pînă la 31.12.2000, beneficiezi de o reducere de 10%.

Atenţie! Acccsînd pagina de internet www.allianztiriac.ro sau solicitînd telefonic, ai posibilitatea de a încheia asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto la domiciliu! " '

Siguranţa la este prioritatea noastră! -Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, societatea AUianz-Ţiriac Asigurări invită persoanele fizice să participe la o acţiune

promoţională cu premii constînd în:- 4 autoturisme Dacia SuperNova- 5 televizoare color LG- 5"fngidcrc LG- 5 maşini de spălat LG

Completează chestionarul pus la dispoziţie de oricare din unităţile şi reprezentanţii noştri şi vei participa automat la tragerea la sorţi care va avea loc în data de 1 martie 2001. Lista cîştigătorilor va fi publicată în ziarul "Adevărul" din data de 6 martie 2001.

ALLIANZ JIRIAC ASIGURĂRI S.A.Sucursala Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 90 Tel.: 064-195.602; 064-431.586; Fax: 064-196.342

st* ca, căn^ăto^cie d e u tn ttă c ă v ă Jce ţv u te ţ jde c a iţz lu tâ ti, cţzeruuttă c t . . . căCdună, ăC ătcvU d e rtec /

* * M u t a /? * * !St*

Calea Moţilor nr. 102, tel./fax: 064-197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro'

CASADE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEŢULUI

CLUJUREAZĂ ASIGURAŢILOR,

FURNIZORILOR DE SERVICII ,

MEDICALE, PRECUM ŞI 5COLABORATORILOR SĂI

: M U L T Ă S Ă N Ă T A T E /

Ş I U N A N N O U F E R I C I T .

L A M U L Ţ I A N I !

[REPARAŢII 1(APARATURA fotografica.

| Zeno

IREINHARDTCalea M ănăştur, inr. 8, C lu J-N .

| Te l.: 092 /460-169; 064 / 4 2 -5 0 -9 6 1

Consiliul local 1• <oMoldoveneşti §

organizează concurs pentru un post de

conducător de autobuz în data de 30 ianuarie

2001. Informaţii la sediul Primăriei din

comuna Moldoveneşti.i-

\

fi 1S R L :

i R L

P -t a U n ir ii 4 - 5 T e l . /F A x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3

RECONDIŢIONÂRI CARTUŞE IM PRIM ANTE

LAS8UETIfltlJET

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarul a d e v ă r u lva p u te ţ i adresa d ire c t la redacţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca nr.16. Cluj

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-1 4 ;‘ tel/fax 19-71.0 4 ’

SUBREDACŢ1A TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 3 1 11SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16

marţi, vineri 8-1 1 ; tel/fax 75’

CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURI P-ţa Unirii hr.

pIIIIIIIIIIIIIim

,-j C.E.C. SUCURSALA CLUJ-NAPOCA "jCiuj-Napoca, Bd. 21 Decembrie nr. 23-35, Tel. 064-192.327, 064-192:043,Fax 064-196.813, RC-J 12/1109/1998

CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI

urează clienţilor şi colaboratorilor săi multă sănătate, bucurie,

sărbători fericite şi un căldurosLA MUNŢI ANI!

1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

Consiliul de Administraţie al S.C. SEMROM ' 'a TRANSILVANIA S.A. C LU J convoacă Adunarea

Generală Extraordinară a Acţionarilor la data de 16 ianuarie 2001, orele 10, la sediul societăţii din Cluj-

Napoca, str. Horea nr. 4244, jud. Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul acţionarilor la sfirşitul zilei de 12 ianuarie 2001 cu următoarea

ORDINE DE ZI1. Aprobarea angajării unei linii de credit de la Banca Dacia Felix

pc anul 2 0 0 1 ; ’2. Aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2001;3. împuternicirea Consiliului de Administraţie de către Adunarea

Generală privind negocierea cumpărării unor terenuri -din incinta Complexului Agroscm Cluj.

Acţionarii care nu pot participa la Adunarea Generală Extraordinară pot fi reprezentaţi la adunare prin împuterniciri.

In cazul în care la prima convocare lipsesc condiţiile de cvorum, Adunarea Generală Extraordinară se convoacă pentru ziua următoare, 17 ianuarie 2001 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, observîndu-se condiţiile de cvorum şi majoritatea necesară la a doua convocare. (4U4073)

VINZĂRIc u m p ă r ă r i

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefînisată, parter, preţ 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament I cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finfkat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Ciucaş, semifmisat, preţ 185 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1, nefinisat, etaj intermediar, pret 250 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, pret 260 milioane. Tel. 430.423: (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort I, finişi, etaj intermediar, pe str. Primăverii, pret 160 milioane. Tel.430.423. (Agi)•Vînd apartament 2 camere, pe str. Tăşnad, confort 1, finisat, parter, preţ 190 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie, spaţiu pentru sediu firmă, 30 mp, pe str. Horea, pret 120 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 1 cameră, pe C. Dorobanţilor, mobilat, pret 150 DM. Tel. 430.423.(Ag.i.)

• Vînd teren pentru construcţie, 500 mp, cartier Grigorescu, str. C. A. Rosetti. Terenul este plan. Tel. 18-98- 97. (1271568)

• Vînd cabană în staţiunea Muntele Băişorii central, cu toate utilităţile, totul întăbulat Tel. 094-62-29-91, 4140-90. (1195638)• Vînd casă familială în zona

centrală. Tel. 19-65-79. (1195617) • Vînd urgent mobilă folosită. Tel.

18-29-69. (1305024) ’

ÎNCHIRIERI• Caut urgent chirie central sau

Mârăşti. Tel. 43-06 44. (1195653)• închiriez spaţiu comercial ultra

central P-ţa Mihai Viteazul. Tel. 092-21-18-95. (1305001)_______

DIVERSE .• • Angajăm barmane şi ospătare pentru bar de lux, în Cluj-Napoca. Tel. 41-30-90. (1195629)• Caut femeie cu program

permanent la domiciliu, de luni pînă vineri, pentru menaj şi îngrijire copil. Informaţii la tel. 094-51-71- 47, 05946-4487. (1195659)

TOMBOLA RCA?Aji vâzut câte premii se acorda?

V-aţi calculat şansele de a câştiga?A S T R A S .A . singura societate de asigurare din România .

cu C A P IT A L M A J O R IT A R DE S T A T acordă o reducere de 19 % pentru clienţii care încheie asigurarea de răspundere civilă auto, p e A ‘ la sediile noastre până la 3 1 .1 2 .2 0 0 0 .

Când în mizeria cotidiană nu vi se servesc decât iluzii, A S T R A vă ajută să readuceţi zâmbetul pe chipul copiilor sau nepoţilor

Dumneavoastră, iar masa de sărbători va fi un pic mai bogată.

ATUNCI CÂND VI SE VÂND VISE, NOI VĂ OFERIM CERTITUDINEA!

Sucursala Cluj - str. Horea nr. 17, ap. 5; Aa. Cluj - str. Primăverii nr. 10, sc. 2, ap. 22, parter; Ag. Dej - Piaţa 16 Februarie nr. 2, op. 19, parter; Ag. Huedin • str. vlădeaso ap. 5 9 / b / I ; Ag. Turda - str. Libertăţii, bl. L40, sc. D( ap. 32, parter

I N F O C L IE N T : ASTRA*SERyiCE*24f|frELEFON: 01/9666 w w w . a s t r a s i g . r o

în conformitate cu prevederile Planului de reorganizare judiciară, se convoacă cea de-a doua Adunare Generală Extra­ordinară a Acţionarilor de la SC "Turdalact" SA Turda, pentru data de 8 .0 1 .2 0 0 1 , ora 15, la sediul societăţii cu următoarea Ordine de zi: r-

1. Majorarea capitalului § social; c.

2. Probleme organizatorice.

• Studentă orfană de ambii părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cizme. Cont Banca T r a n s i l v a n i a 2511000013835222. Vă mul(umesc. (1195284)

• Tineri căsătoriţi căutăm o pereche de tineri intelectuali,

-serioşi (25-35 de ani), cu maşină pentru excursie 5 zile (3-7 ianuarie) la Băişoara. Asigurăm cazare. Tel. 41-13- 22. (1195662)• Şe citează numita Bogdanffy

Katinka pentru termenul din ziua 10.01.2001 la Judecătoria Cluj- Napoca în calitate de pîrîtâ în dosar nr. 2355/2000, în proces cu Băciuţ Gheorghe şi Maria. (1195635)

• în ziua de 17 ianuarie 2 0 0 1, orele 8 sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. 10090/2000 sala 124 .în calitate de pîrîţi, Lazslo- Varvara, Kilin Maria, Albert Borbala, Hathazi Iuliana, Dezso Marcela, Katona Susana născută Gombos, 4n proces cu Pop Ioan, Filip Horaţiu, Filip Aurica avînd ca obiect Legea nr. 18/1991. (1305010)

• în ziua de 17 ianuarie 2 0 0 1, orele 8 sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. 10089/2000, Ia sala 125 în calitate de pîrîţi Kilin Alexandru, Kilin Nicolae, Baga Ana născută Kilin, Albert Lina, Baga Susana, Albert Ştefan, Baga Ioan, Albert Aladar, Baga Iosif, Dambea Ludovica în proces cu Bîlc Dominic-Petrică şi Hente Florin, avînd ca obiect Legea nr. 18/1991. (1305014) . ' .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Hisum Toderiţâ şi Chiş Aurelia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă D+P+E+M situat în Cluj-Napoca aleea Detunata F. N. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. - 99. (1305037)

• în conformitate cu Legea nr, 137/1995, SC Terra Taxi SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul sediu de firmă şi servicii situat în Cluj-Napoca str. Alexandru Vaida Voivod F. N. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune' la sediul APM Cluj, Calea, Dorobanţilor nr. 99. (1305055)

. • Pierdut cîine Ciobănesc german 3-4 luni, negru-maro. Ofer recompensă 500 DM. Tel. 092-36- 52-09; 13-52-33. (1305003) ;

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Magner Bence. îl declar nul. (1305048)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Magner Eniko-Erzsebet. îl declar nul. (1305049)

DECESECOMEMORĂRI

PIERDERI• Pierdut căîine Ciobănesc

German, în vîrstă de şase ani, în zona Andrei Mureşanu. Este sub tratament. Găsitorului recompensă. Sunaţi la tel. 14- 70-83. (1195615)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a scumpului nostru soţ, tată şi socru OCHIŞ VASILE, în vîrstă de 49 de ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 30 decembrie 2000, ora 14, la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Soţia Zoiţa, fiica Valerica cu familia. (1195639)

• Cu tristeţa în suflet ne despărţim de cel ce a fost scumpul nostru tată, socru şi bunic, OCHIŞ VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Ionel, nora Adina şi nepoţul Paul. (1195640)

• Cu tristeţe în suflet ne despărţim de cel ce a fost finul nostru OCHIŞ VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Naşii Ion şi Valerica. (1195641)

• Sîntem înmărmuriţi de moartea prematură a cuscrului OCHIŞ VASILE şi exprimăm sincere’condoleanţe familiei. Familia Banyasz. (1195642)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru so(, tată, socru şi bunic TOMPOS IOSIF în vîrstă de 80 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 30 decembrie 2000, ora 13, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1195658)

1

• Cu deosebită durere anunţăm stingerea fulgerătoare din viaţă a celui mai iubit tată, socru, bunic şi străbunic EM IL MARINA (M ILI) la al 78-lea an al vieţii. Înmormîntarea sîmbătă 30. X II orele 13 în satul Pata. Nu te vom uita niciodată. Paul, Voichiţa şi copiii Simona şi Gabriela. (1305042)

_• Fundaţia memorială “Cluj- Gherla-Aiud” a foştilor deţinuţi politici care şi-au dat adeziunea, a urmaşilor lor şi a celor solidari cu ei, aduce un pios omagiu Dr. IOAN MUNTEAN decedat la M a c o v iş te - O ra v iţa . Înmormîntarea duminecă, 31 decembrie, . ora 14.Reprezentant de frunte al Centrului Studenţesc Cluj, autor al zguduitoarei cărţi “La pas prin “reeducările” de la Piteşti, Gherla şi Aiud” şi al suplimentului “Ca o lacrimă de sînge. . . “-Ca medic şi-a închinat viaţa celor neajutoraţi. N. Trifoiu, Dr. Floreă Marin. (1305044)

• Sîntem alături de familia d-lui Suciu NicWae şi Mariana, în momentele grele pricinuite de pierderea celui ce a fost tata şi socru. Fam ilia Harmath Bogdan şi Rodica. Dumnezeu să-l odihnească. Sincere condoleanţe. (1305050)______

^

•' Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din;viaţă a soţului şi tatălui drag VILA IOAN. Înmormîntarea va avea, Ioc în data de 2 ianuarie 2 00 1. Familia îndurerată. (1305051)

• Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la iubitul nostru bunic şi socru VILA IOAN. Nepoţii Angela şi Adi şi nora Letiţia. (1305052)

• Sîntem alături de colega noastră Suciu Mariana în greaua încercare, pricinuită de trecerea în veşnicie a tatălui său. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul farmaciei Spitalului Militar Cluj. (1195636)

• Cn gînd pios de rămas bun pentru unchiul drag, MOTIOC IOAN din Turda. Dorina cu familia din Cluj. (1195637)

• Sînt alături de camaradul şi prietenul, colonel Nicolae Suciu, în aceste clipe de durere pricinuite de moartea socrului său. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe întregii familii. General de brigadă Liviu Galoş. (1195643)

• Sîntem alături de colegul şi şeful nostru, colonel Nicolae Suciu, în momentele grele provocate de decesul socrului său. împărtăşim durerea întregii familii şi transmitem sincerele noastre condoleanţe. Personalul U. M. 02565 H.(1195644)

-• Transmitem sincere condoleanţe familiei colonel Suciu Nicolae la greaua pierdere provocată - de încetarea din viaţă a socrului său. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Hauca Gavril.(1195645)

• Exprimăm sinceră compasiune colonelului Suciu Nicolae, soţiei Mariana şi fiicei Oana Ia pierderea grea provocată de moartea celui ce a fost bunul lor socru, tată şi bunic. Familia Cireap Gheorghe. (1195646)

• Sîntem alături de familia colonelului Nicolae Suciu în momentele gerele provocate de decesul socrului său şi transmitem întregii famililii condoleanţele noastre. Familia colonelului Cârcu loan. (1195647)

• Sîntem alături de doamna farmacist Mariana Suciu în aceste clipe grele pricinuite de decesul tatălui drag. Din tot sufletul, sincere condoleanţe. Familia Mătieş Ştefan şi Letiţia. (1195648

• Colectivul U. M. 01663 Someşeni este alături de familia colonelului Suciu Nicolae în aceste clipe grele a decesului tatălui doamnei farmacist Mariana Suciu. Dumnezeu să- 1 odihnească în pace. Personalul U. M. 01663

• Regretăm încetarea din viaţă a cumnatului nostru MARINA EM IL din Pata. împărtăşim marea durere a copiilor săi: Laurian, Miluţu şi Voichiţa împreună cu familia lor. Le adresăm sincere condoleanţe şi întreaga compasiune. Unchiul Nic şi soţia Luci. (1195651)

• Un pios. Omagiu unchiului EM IL MARINA decedat, şi condoleanţe verişorilor mei Laurian, Miluţu şi Voichiţa. Familia Nicu Rotaru. (1195652)

• Sîntem alături de colegele noastre Mariana :şi Alina în înarma durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Odihnească-se în pace. Colegii de la U. B. B. (1195654)

• întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndoliate la decesul celui ce a fost VASILE MIJREŞAN, preşedinte a P. S. M. Turda, om de înaltă ţinută morală.

.Dumnezeu să-l odihnească în pace. Biroul. Comitetului Judeţean Cluj al P. S. M. (1195656)

/ • Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Rocaş Ia încetarea din viaţă a tatălui drag. Familiile Cenan şi Vasilescu. (1195657)

• Un ultim omagiu celui ce a fost vecinul nostru IOAN BĂLAŞ. Sincere condoleanţe familiei .îndoliate. Locatarii blocului Al, Calea Floreşti 62 Cluj. (1195661)

* Un ultim omagiu celui care a fost ing. POP CORNEL dispărut dintre \ noi într-un tragic accident. Foştii colegi de la SC Electrica SA Cluj. (1305038)

• Un gînd de neuitare şi recunoştinţă mamei noastre P A R A S C H I V A MARINCEANU la 26 ani de la trecerea în eternitate. Familia. (1305040)

• Sincere condoleanţe familiei prof. univ. dr. ing. Gheorghe Achimaş decan al Facultăţii de Construcţii de Maşini la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Catedra Turnarea Metalelor Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. (1305043)

• Colegii din colectivul de Tehnologia Presării la Rece, sîntem alături de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Achimaş în aceste clipe grele întunecate de trecerea în nefiinţă a tatălui drag şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. (1305045)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost colegul şi bunul nostru prieten MIRCEA IENAC. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune ne-o exprimăm faţă de colega noastră ing. Gina Ienac pentru pierderea soţului drag. Sîntem alături de întreaga famjlie. Colectivul de salariaţi de la DRDP Cluj. (1305046)

• Cu tristeţe reamintesc celor care au cunoscut-o şi aperciat-

. o că la 31 decembrie se împlinesc 8 ani de la trecerea în nefiinţă adragei mele surori ELISA LUCIA ILEANA VELOVAN, licenţiată în Litere, doctor în Economie, cadru didactic al Universităţii “Babeş-Bolyai” . Dragi şi neşterse aduceri aminte. Iosif. (1195576)

• Se împlinesc şase săptămîni de cînd scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică MĂRGINEAN MARIA a trecut Ia cele veşnice. Parastasul ve avea loc duminică, 31 decembrie 2000, ora 12 la Biserica ortodoxă str. Horea. Familia Mărginean Horea. (1195655)

• Lacrimi fierbinţi Ia împlinirea unui an de tristeţe- de cînd povara singurătăţii apasă greu pe sufletele noastre rămase fără dragostea şi ocrotirea celui ce a fost soţ şi tată, RUS VASILE, plecat mult prea timpuriu dintre noi lăsîndu-ne mai bogaţi prin exemplul său, dar nespus de trişti. Dumnezeu să-i dăruiască odihna bine meritată. Soţia Terezia, - fiica Camelia şi ginerele Viorel. (1195660)

• Se împlineşte un an de la trecerea în eternitate a celei care a fost MUREŞAN TEODORA ( a Naşului) din Mănăştur. Farmecul, respectul şi dragostea,cu care he-a înconjurat vor rămîne nostalgice repere de aducere aminte. Pentru tanti TUDORICA, şi la acest hotar un gînd pios şi lacrima recunoştinţei noastre care să-i păstreze mereu vie amintirea. Petrică, Rodica, Oana şi Sorin. (1304996)

• S-au scurs 16 ani de la trecerea în nefiinţă a celei care a fost ANA COJOCARU născută Badiu. Nu o vom uita niciodată. Familia Cojocaru. (1305047)

• S-a scurs un an de cînd scumpul nostru tată şi socru RUS VASILE ne-a părăsit pentru totdeauna. Durerea n-a trecut. Sub pămîntul rece într- un tăcut mormînt, doarme ce- am avut mai dulce şi mai scump pe acest pămînt. E atît de greu şi trist fără tine. Nu te- ai gîndit că ne e greu fără sfatul şi ajutorul tău. Ce mult ai fi vrut să trăieşti pe nepoţei să-i vezi cum cresc.în veci nemîngîiaţi fiica Alina, Marius, Alexandra şi Tudor, (1305053)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost soţ, tată şi ginere iubitor, VASILE MUREŞAN, care ne-a părăsit la numai 50 ani. Amintirea lui va rămîne veşnică în inimile noastre zdrobite de durere. Soţia Geta, fiica cu familia, socrul Fih'p. (7302226)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă la numai 50 ani a celui care a fost VASILE MUREŞAN. împărtăşim durerea familiei. Un grup de foşti colegi şi prieteni din Turda. (7302227) ./

Someşeni. (1195649)

• Transmitem sincere condoleanţe colonelului Suciu Nicolae, soţiei.Mariana şi fiicei Oana la pierderea grea provocată de moartea celui ce a fost bunul lor socru, tată şi bunic. Familia On Mircea şi Oheorghiţa. (1195650)

O L U M E N E B U N ACerere în căsătorie

acceptată după 24 de ani de insistenţe

O femeie britanică a. acceptat să se mărite eu pretendentul său, după ce acesta i-a cerut mîna constant în ultimii 24 de ani. Beverley Redman, 40 de ani, a fost rugată de peste 8.500 de ori de iubitul ei, Keith, să J i acorde mîna,; dar l-a refuzat de fiecare dată, temîndu-se să nu fie părăsită mai, târziu. ! “ I-am dat lui Keith multe explicaţii ale refuzului meu, dar toate erau legate de un singur cuvînt - teamă. Mi-a fost frică să mă implic într-o asemenea relaţie, pentru că mulţi oameni care trăiesc împreună niai mult timp, ajung să divorţeze, iar eu nu am vrut să se întâmple aşa ceva” a spus Beverly. Keith, 43 de ani, a'mărturisit că a încercat tot ce era omeneşte posibil pentru a o cuceri pe aleasa inimii: “ I-am trimis scrisori de dragoste, am împrăştiat bilete de amor în jurul casei ei, i-am oferit cine romantice şi sejururi în Hong Kong şi Ibiza” . în cele din urmă, Beverly a spus “Da” , iar cuplul, care are un copil de patru ani, urmează să-şi petreacă luna de miere în Hawaii. • -Cumpărături în pielea

goală• Un ^magazin de îmbrăcăminte din Viena le-a oferit şansa clienţilor să achiziţioneze gratis articole în valoare de 385 de dolari, dacă intră în butic dezbrăcaţi complet. Cei doritori au trebuit să parcurgă în această postură drumul pînă la casă, unde li s-â dat un' prosop să-şi acopere anumite părţi, precum şi un bon cu care pot achiziţiona: respectivelelucruri. Temîndu-se că mii de cumpărători fără prejudecăţi vor lua cu asalt magazinul, conducerea acestuia a decis să “premieze” numai primii cinci clienţi în fiecare zi, timp de trei săptămîni.

în primele ore de la anunţarea ofertei, la magazinul cu pricina s-au format cozi imense. Pentru'a împăca pe toată lumea, organizatorii au oferit un premiu de consolare de 35 de dolari şi un prosop.

Sexul în spaţiu nu este ca pe Pămînt

Un astronom francez, Pierre Kohler, a dezvăluit că astronauţi de la NASA au efectuat mai multe teste sexuale în condiţii de gravitaţie zero, pentru a afla care sînt cele mai avatajoase poziţii de a face dragoste în timpul unui zbor cu racheta. Citînd surse americane, respectivul om de ştiinţă vorbeşte despre un număr de maxim . 1 0 poziţii “ clasice” care pot fi încercate în spaţiu, toate fiind însă greu de realizat, din cauza condiţiilor de imponderabilitate. Kohler spune că NASA a testat aceste situaţii pe un cuplu de astronauţi într-o rachetă aflată la sol, dar creînd în interior condiţii asemănătoare de zbor. “Se pare că poziţiile clasice,

cum ar fi aşa numita poziţie a cercetaşului, sînt uşor de realizat doar pe Pământ, unde gravitaţia îţi oferă condiţii de sprijin optime. în spaţiu, apare o oboseală mai rapidă a muşchilor” notează francezul. NASA a dezminţit că a efectuat asemenea teste,

' Prezervativul standard- prea mare pentru

nemţi ?Un studiu publicat de revista

“Focus” arată că prezervativele standard produse în Uniunea 4

Europeană sînt prea mari pentru mulţi dintre germani. “Penisul unui german obişnuit are, în

> medie, o lăţime de 2,1-2,5 cm, fiind prea îngust pentru prezervativele EN 600” notează publicaţia. Aceste produse au fost scoase pe piaţă în 1996, Uniunea Europeană dorind să stabilească un standard , comun de-a lungul continentului.

Pasager devenit pilotUn pasager al unui avion care

se deplasa din centrul Insulelor Filipine spre capitala Manila a preluat controlul aparatului, după ce pilotul a decedat în urma unui atac de cord. Victor Consunji, un om de afaceri filipinez, a anunţat prin staţia radio că va pilota el avionul, cerînd instrucţiuni urgente. Mesajul său a fost recepţionat de Carlos Alvez, care zbura spre Manila pe o cursă comercială şi acesta l-a ghidat pe pilotul amator. “Am văzut scene de genul acesta doar în filme,l-am spus cum să! menţină altitudinea şi viteza la 160 km/ oră” spune Alvez. în cele din urmă, avionul, un aparat uşor de şase persoane, a căzut în apă, la 80 km sud de Manila. Temerarul pilot, împreună cu ceilalţi doi, pasageri, au fost salvaţi de pescari, alegîndu-se doar cu răni uşoare.

O şcolăriţă şi-a cîştigat dreptul să poarte

pantaloniO elevă britanică în vîrstâ de

14 ani a obţinut permisiunea de a purta pantaloni la şcoală, după ce a ameninţat că dă în judecată instituţia. Jo. Hale şi mama sa au fost pe punctul de a depune plîngere la tribunal, după ce conducerea unei şcoli din Gateshead a refuzat să facă excepţie de Ia tradiţionalul cod de îmbrăcăminte, care obligă elevele să poarte fuste, chiar şi în timpul iernii. în cele din urmă, părţile au ajuns la un acord, şcoala preferind să facă un compromis, realizînd că , poate pierde cel puţin 50.000 de lire sterline (80.000 de dolari), dacă problema ajunge în instanţă. “îmi pare bine că s-a terminat. Acum vreau să mă concentrez doar asupra învăţăturii” a spus Jo, adăugind: “ în fond, ce importanţă are cum te îmbraci, dacă îţi faci temele?”.

& scăpat de închisoare pentru că era grasă

O suedeză de 51 de ani a scăpat -de la efectuarea unei pedepse de două luni şi jumătate de închisoare, datorită faptului că era prea grasă. Respectiva a fost chemată în faţa tribunalului împreună cu soţul ei, ambii fiind acuzaţi de producerea şi

comercializarea ilegală de alcool. Femeia, care cîntăreşte 159 kg, a explicat că nu poate fi încarcerată, întrucât trebuie să fie ajutată la igiena personală. După consultări, magistraţii au decis eliberarea inculpatei, pe care au obligat-o însă să plătească o amendă de15.000 de coroane (1.737 de ' dolari).

(i încercat să fure chiloţii reginei

Un fost ofiţer al armatei britanice â dezvăluit într-un interviu pentru “ Sunday People” că a fost pe punctul . de a fura o pereche de chiloţi aparţinînd reginei Elisabeta aIl-a. Întîmplarea s-a petrecut în noiembrie 1992, în timpul incendiului care a cuprins Palatul Windsor. Ofiţerul, Nick Carrell, era pe atunci căpitan în garda de elită a reginei şi a fost printre primii care au intrat în apartamentul acesteia, pentru a muta de acolo obiectele de valoare, aflate în pericolul de a fi mistuite de flăcări. “Am vrut să scot afară din încăpere un cufăr, pe care l-am deschis fără să vreau şi am fost uluit să văd că este plin cu chiloţi. Nu am putut rezista tentaţiei şi am încercat să fur. o pereche. Dintr-o dată mi-am dat seama că regina se afla chiar în spatele meu” povesteşte Carrell. “ Eu stăteam cu chiloţii în mină, dar ea nu a scos un singur cuvînt. Nu am fost niciodată mai jenat” adaugă el. În cele din urmă Carrell a pus perechea la loc, după care a deşertat cufărul-într-un sac negru, pe care l-a transportat într-un Ioc sigur...

întors din adincuriUn francez în vîrstâ de 61

de ani a petrecut 76 de zile într-o peşteră, la adîncimea de circa 800 m, în cadrul unui experiment pus la cale de un grup de specialişti, care au dorit să testeze rezistenţa umană într-un mediu de izolare totală. Michel Sififre a trăit în această perioadă fără lumină şi fără ceas, motiv pentru care a sărbătorit intrarea în noul an cu patru zile întârziere. “ Sînt foarte fericit că mă aflu din nou printre voi. Mi-au lipsit zîmbetele voastre, lumina soarelui, dar mai ales femeile şi igiena” a declarat Michel, în aplauzele unei armate de ziarişti, oameni de ştiinţă şi curioşi adunaţi la ieşirea din grotă.

Cum v-ar plăcea să muriţi?

Aceasta a fost întrebarea de bază într-un sondaj de opinie efectuat în Statele Unite la nivel naţional. Deşi nu este uşor de răspuns, cele mai multe opţiuni le-a întrunit moartea prin împuşcare ( 2 0 la sută), în timp ce 16,5 la sută au “preferat” decesul într-un accident de avion, iar 14,2 la sută - moartea în urma unei boli. Au mai primit voturi: accidentele rutiere (10,9 % ); înecul (6,4 la sura), incendiul’*(0,9 la sută), în timp ce 30.1a sută dintre cei chestionaţi nu au ales niciuna dintre aceste variante.

1? r o ţ p m f e f f - p i t e & B M t e n i t t 20X 10» I f e u m i r i e 2001•*«”6âste â eS*!SS«l4i6

u m în ic ă ,3 1 Piaiffli'i7,00 Ceasul deşteptător; 8 ,0 0

Universul credinţei. Retrospectiva anului religios 2000 (I); 9,00 Woody,

* o m a ±u a ciOCănitoarea buclucaşă (d.a.); 9,30 Kiki Riki Miki; 10,30 Zorro (s); 11,30 Te Deum pentru noul mileniu; 12,15 Tezaur folcloric; 13,15 Autograf Christina Aguliera; 14,00 National TV Bingo Liberty; 17,00 TVR 44: Antologia revelioanelor; 19,00 Trupa de şoc... caută o

ianuarieI iâiiUa ,*2 ianuarie WM mm

iaUM

5,00 Tatăl miresei (co. SUA 1991); gaj. 6,50 Tatăl miresei II (co.SUA 1995);

*x>*uuua 8,35 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; j 9,00 Universul credinţei; 10,00 ZorroI (s); 11,00 Revelionul 2001 (r); 12,00 Tezaur I | folcloric; 13,15 Concertul de Anul Nou al |j Orchestrei Filarmonicii din Viena; 15,40 Revelion | Reveiron” '20oT(r)T'i5,30 La“ ^eput“ de mileniu"• 2001 (r); 15,50 Concert: Party in the Park; 18,00 *- ---* Ora G; 19,00 Revelion 2001 (r); 20,00 Jurnal.

7,00 Telematinal la început de mileniu. Ediţie specială; 9,00 Universul

F vtîLsk credinţei; 10,00 Baronul Munchausen R.QJ4AH1A (d.a./Franţa); -11|15 Revelion'2001 în

ţară. Ediţie specială a Jurnalului regional; 11,55 Reflecţii rutiere; 12,15 Tezaur folcloric (p.ll); 13,15 Spectacol extraordinar cu muzică de operă; 14,15

3 B D B

■ Ediţie specială a emisiunii în limba maghiară; * 16,30 O vineri nebună (co.SUA ’95); 18,00 Elton

vedetă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 | Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Coc’oşatul (Franţa I John Special. Concert; 18,45 Revelion 2001 (r);, Nou; 21,00 Reveli°nu l copiilor; I 1997 ); 22,50 Jurnalul de noapte; 22,55 Concert | 20,00mJumal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Amintiri

22,00 Revelion la porţile mileniului. ---_____________n on î de familie fdramă SUA 19991: 22.05 Jurnalul de

t V T @ , 7,00 Orice femeie are o taină (s/r); 7,45 Lumea de mîine; 8,45

Parohia Dibley (s/r); 9,10 Piatra magică (s/r); 9,35 Aventuri în... patru labe; 10,00 Arca lui Noe (r); 10,30 Cronici votive; -11,05 Aventuri în... patru

| extreordinar Boyzone; 0,30 Revelion 2001 (r).

I 7. ° ° Familia Porter (s)f 7,30 II » Piatra magică (s/r); 7,55 I| Pluguşorul; 8,05 Regele şi pasărea; 9,30 Circul | | Scot; 10,30 Mike Hammer - detectiv particular 1 ■ 1 1 , 2 5 Fascinaţie şi magie; 12,00 Concert

de familie (dramă SUA 1999); 22,05 Jurnalul de noapte; 22,10 Premiile MTV Awards 2000; 23,45 Revelion 2001 (r) -

tvr®I . L . . < o n n • x. / \ . o a r* , — 1 ( s ) i » » > « a » r a a u l i c i u e ţ i n i d y i e , i z , u u U y u r i c e r i , i u , o u i - u v c o i c a iu i i v u a n u / e a i d u i i i j i/ iy , l i . v u

T n n ’ M i n i T n n * n 1 . ^ I Classical Brit Award; 13,00 Baschet NBA; 15,00 I Concert Salute toVienna; 13,20 Feerie pe gheaţă;Top, Mini-Ţop, 13,50 Mîine anul se înnoieşte!; I Ng . actjon /ma_ soortjv\- 15 35 Paradisul în I 14,40 Mistere şi scandaluri; 15,30 Femeia 14,20 Fascinaţie şi magie; 15,20 Ziua Televiziunii . di d ,f/,. n QQ A f t d ^ ’revistă (r). 18 15 . ispititoare (s); 16,20 Teatru ţigănesc; 16,50 Muzică Române la TVR 2; 16.20 Star Trek - Voyager (s); * t , 7 ,u if o i T «populară; 17,30 Familia şi legea (s); 18,3017,15 Jocuri de artificii în Japonia; 18,00 Mistere I 18,30 J eleJ ^ al iy p 2 , ®A?5 | Telejurnal TVR 2; 18,40 Teatrul Naţional deşi scandaluri; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Mike | Ul 03 33r m (dramă SUA 19 " ) i 20,20 S . Televiziune prezintă; Visul unei nopţi de vară;Hammer - detectiv particular (s ); 19 30 1 b 3 31711 (s): 20,50 Jean Michel Jarre ! 20,20 s club 7 la Miami (s): 2 °.45 Fascinaţie şiSpectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 20 00 1 0 xVSen; 21,35 Teroare oarbă (dramă SUA 2000); | magie; 21,15 Concert Salaute la Vienna; 22,20 Avideodipuri- 20 55 Bavis & Butthead (sV 21 15 I 2 3 ,1 5 Petreceţi cu noi pe TVR 2 I; 0,45 Concert | doua cădere a Constantinopolului (co.România

’ ■ Michel Sardon. . # . - ■ 1991); 23,50 Festivalul Internaţional de Jazz; 0,35* ' * TVM Mesager.

1 7,00 Heidi, fetiţa munţilor; 8,30I t ir E f .ce fa*4 Midi războinici (s); 9,00 Chip TV

(s); 9,30 Pinocchio (f.Anglia/SUA/ I Fr./GerVCehia 1996); 11,15 Magie periculoasă (r); • 12,15 îndrăgostiţi lulea (s); 12,50 Ştirile Pro TV; I 13,00 Michael (f/r); 14,45 Muzică (r); 15,15 Jake

şi Grăsanul (s); 16,15 Hercule (s); 17,15 Meciul

7,00 Familia Porter; 7,35 Tip- Top, Mini-Top (r); 9,00 S Club 7

la Miami (s/r); 9,30 Se luminează tot pămîntul; 10,30 Povestea lui Noah Dear Born (f/r); 12,00

7,00 Telem atinal; 9,00 Ju r n a l f regional; 9,30 Matineu de v a c a n ţ i

A» Woody, ciocănitoareaa b u c l u c a ş ia o m a m ia 1Q 00 P raclic Tv- 10 30 T V R c i <4

I 11,15 TVR laşi; 12,00 TVR Timişoara; 1 Z . 4 5• Tezaur folcloric; 14,00 Jurnalul de prînz; 1 4 , 45! I CiberFan; 14,30 TVR Craiova; 15,30 între noi,| fraţii (s); 16,00 Panorama (magazin în lim ba 1 germană); 17,30 încurcături în familei (s); 18 *^* Corect!; 18,10 Impas în doi; 19,00 Info-mania | 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 2 0 .GC 1 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Justiţiarii ( si . 21,30 Recurs la morală; 22,30 Furtuna s e c o lu l I ( f.horror SUA ’95, ultima parte); 0,00 Ju rnalu l 4 | noapte; 0,15 Concert vocal simfonic

7,00 Preţul succesului 9r); 7 S Club 7 la Miami (s/r): 8 ,<Utvr@

Familia Porter (s); 21,45 Pluguşorul - Mesajul preşedintelui: 22,00 Chef pe bune la Cind pentru I naţiune. .

_ 7,00 Creioane colorate; 7,20k Călătorie în timp (d.a.); 7,40

iii „ i ’ÎKuA Căpitanul Simian (d .a.); 8,00 Diabolic; 8,30 Midi războinid (s); 9,00 Super Abracadabra; 11,00

20.000 de leghe sub mări (f.SUA 1997); 12,00 Familia Hughley (s); 12,30 Maggie (s); 12,50

I

1 Fascinaţie şi magie (r); 8,35 Toţi, împreuni J Emisiune în limba maghiară; 9,35 Concert S a lu l I to Vienna; 12,00 A doua căd e re I Constantinopolului (f/r); 13,30 Cronici votive C . 14,00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispitite»3 I (s); 15,45 Ştiri; 15,50 Puls 2000 (r); 16,40 O j goana trenului: România (do); 17,10 Mit şi is to r*■ 17,40 Familia'şi legea (s); 18,30 Telejurnal 7TV■ 2; 19,00 Cind pentru naţiune; 20,45 S C i u t »| înapoi în anii *50 (s, ep.1); 21,T5 Povestise 1 I Dumnezeu; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri b an care J bursiere; 22,50 Sudul îndepărtat (dramă F ra r i) I 1997, p.l); 0,30 TVM Mesager.

7,00 Extraordinara aventură a lui Bill şi Ted (f.SUA 1989); 8,30 Midi războinid (s); 9,00 Chip TV

(s); 9,30 Uimitoarele aventuri ale unui urs Panda (f/r); 11,00 Bodyguard (f/r); 13,15 Miss World 2000; 14,45 Asteriz cucereşte America (f. Germania 1995); '16,15 Patinaj; 17,15 Ace

Ştirile Pro TV; 13,00 Benny Hill - cele mai bune I Ventura: Detectivu' lu' Pe?te <f/r>: 19,00 ? tirile |y Jte de' , Pro TV; 19,30 Michael (co.SUA 1996); 21,30 Best j 19,30 Tăntă|ău| şi Gogomanul (co.SUA 1994),momente (co. Anglia 1974); 14,30 Maimuţe de I Oscar; 15,00 Râtâdţi printre fete (s); 15,45 !Melrose Place (s ); 16,30 Concert; 17,30 I Uimitoarele aventuri ale unui urs Panda (f.SUA I World 2000.(r); 3,00 Steaua ta norocoasă (r). 1995); 19,00 Ştirile P ro T V ; 19,30 Bodyguard (melodramă SUA *92); 21,30 Revelion 2001; 2,30

of Chestiunea zilei; 22,00 Vacanţa Mare (r); 23,30 Magie periculoasă; 0,30 Muzică (r); 1,30 Miss

IAce Ventura, detectivu’ Iu* peşte (co.SUA 1994);4.30 Concert electrizant cu Jean Michel Jarre; 6,00 20.000 de leghe sub mări (f/r).

6,30 Nicolae şi Alexandra (f. istoric SUA 1971); 9,00 Feerie

^ pe gheaţă; 10,00 Animax (s);10.30 RoboCop (s); 11,00 Bărbaţi în negru; 11,30 Tînârul Indiana Jones (s); 13,00 TeleEuroblngo

a n t e f ^ (

| 21,30 Best of Chestiunea zilei; 22,00 Extralarge I - Ucigaşul din Miami ( f.SUA/Germania/ltalia . 1991); 23,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 23,55 X I şi Zero; 0,00 Seinfeld (s); 0,30 Pensacola (s); ) 1,30 Doug şi Carne (s); 2,00 Nemuritorul (f.SUA/

6,00 Un cîntec pe Brooadway | Anglia *86).(f.m uzical SU A 1975); 9,00

Carmen (dramă muzicală pe gheaţă, coproducţie *90); 10,30 Stan şi Bran escroci (co.SUA 1931); 12,00 Păpuşile Muppets cuceresc Manhattan-ul (co.SUA 1994); 14,00 Spectacol de circ: .Circul Soarelui"; 16,00 Petrecerea (co.SUA *68); 18,00 Popeasca şi Bănică (div./r); 19,00 Observator; 19,45 007; Viitorul e în mîinile lui (f.Anglia *97);

7,00 Observator; 7.30 Seria Stan' şi Bran: „Alpiniştii” ;

! „Ţiganca”; 9,00 Elefantul alb (f.Franţa/ltalia 1998, I p.l); 10,00 A fost odată un Hollywood (do.muz., | p.l); 11,00 Gafe la palat (do); 12,00 Cei şapte 1 magnifici (w.SUA 1960); 14,00 Retrospectiva J anului Vouă (div.); 16,00- Floarea de cactus I (co.SUA 1969); 18,00 Marc Anthony - în concert

Show; 19,00 Observator; 20,00 Program special | 22 ,0 0 Ţodu şî Palade, Turturel şi Răstumica (div./ I la Madison Square Garden; 19,00 Observator; j r, ... * 1 _\. 00 nn « q iia ’-7k\- n-in r.irtnna . 20,00 Un bărbat multiplicat (co.SUA *96); 22,00de Revelion.

•ţ 7,00 Program pentru copii; 10,00 Ora de religie; 11,00 România@large; 11,30 Ştiri (rO;

12,30 Cinemagia; 13,00 Comisaml Rex (s/r);14.00 Clubul de duminică; 18,00 Focus; 18,30 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?;21.00 în pat cu Madonna (f. biogr. SUA 1991); | 22,55 III începe

r); 23,00 Evadarea (f.SUA (co.SUA 1982).

*75); 0,30 Furtuna

C’l

I Observator; 22,30 Fără apărare (f.SUA *92); 1,00| Neveste de doctori (dramă SUA 1971); 3,00

, - . 1 Suflete rătăcite (s); 4,00 Uraganul (s),‘ 6,00 Ape7,00 Program pentru copii; | |inistite-(si . -11,00 Mesajul Sanctităţii Sale |

Papa Ioan Paul al ll-lea; 13,00 Tradiţii - ediţie ■ 7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r);specială; 13,30 în pat cu Madonna (f/r); 15,30 î r ' f j *- j 8,00 Prima Mix; 13,30 Milagros Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 18,00 J (s); 14,30 Cinemagia (r); 15,00Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei '| Motor (r); 15,30 Viper (s);16,30 Salvaţi de clopoţel

Caricatura zilei (retrosp.); 23,00 Milenium I să fii miliardar?; 21,00 Salvaţi de clopoţel (co.SUA j (s); 18,00 Focus - primele ştiri ale serii; 19,00ipe la Prima. Program special de Revelion. 1992); 23,00 Focus; 0,00 Viper (s/r). R ea lTV ^g ,30 Impact - lumea aşa cum n-a, mair | I văzut-o mcăienl; 20,00 Joker; 22,00 Stil - magazin

6 ,3 0 Teleshopping; 7,00 Al I 7,30 Columbo; Proba crimei (f/şaptelea cer (s/r); 7,45 Căsuţa | £ 3 r); 9,05 Dragoste şi putere (s/r);

poveştilor (r); 8,10 Miracolul iubirii (s/r); 9,00 | 9 ,30 Fiorella (s/r); 10,30 Căsuţa poveştilor (r); | 6,30 Teleshopping; 7,00Dragoste şi putere (s/r); 9,30 Fiorella (s/r); 10,30 . 11 ,00 Tarzan, omul maimuţă (f/r); 13,00 Acasă 1 Căsuţa poveştilor (r); 8,10Ramona (s/r); 11,20 Doctorul casei (mag.); 11,55 J |a români; 14,30 Şi spectacolul continuă: Povestea î Miracolul iubim (s/r); 9,00 Dragoste şi pute're (s/La casa de vis (mag.); 12,30 Destine celebre; I | u j Sonny şi Cher (f/r); 16,00.Căsuţa poveştilor; * r); 9,25 Fiorella (o/r); 10,15 Un An Nou Fericit! (f/13,20 Concert: Pavar5otti şi cele trei soprane; | 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere I r); 11,40 Balet: Romeo şi Julieta, 13,45 Acasă la15,30 Căsuţa poveştilor; 16,00 Acasă la români; j (s); 18,00 Fiorella (s); 19,00 Iubire fără limite (s); j români; .15,15 Elvis; 16,00 Căsuţa poveştilor; n _____ ............ .............a-t n t\ r- ——11-. * ........................ ~ . *

| de modă; 23,00 'Focus Plus; 23,30 Impact (r); j

iit 7,00 ^<cuta noastră d ra g i(dramă SUA *35); 8,30 M ic războinici (s); 9,00 Chip T V (s

9,30 Retum To Treasure (f.SUA 1954); 1 1 ,0 Benny Hill; 11,30 Tom Show (s); 12,30 Ex tra la rg

| I - Ucigaşul din Miami (f/r); 14,15 Fan tastice i I aventuri ale Sonjei (f. SUA 1985); 16,00 T în ă r j j neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ş tirile I Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 Ş tirile I Pro TV; 20,00 Politist cu explozie în tîrz ia tâ• (co.SUA 1991); 21,55 Ştirile Pro TV; 2 2 ,Oţ* Extralarge I - Cannonball (f. Italia/Germania *9 1 | 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00' Pro TV te ascultă ce i vezi; 0,05 X şi Zero; 0,10 Seinfeld (s); 0 ,3 5 J Pensacola (s); 1,30 Doug şi Came (s); 2 ,0 0 I Cotton Club (dramă SUA ’84). > :

I 7,00 Observator; 8,00 Star»- sjI Bran; Gemenii (co.SUA 1936 );| 9,00.Elefantul alb (f.Franţa/ltalia 1998, p.ll); 10,0.0■ A fost odată un Hollywood (do.muz/ p.ll); 11 ,OC* Confesiunile unei văduve (dramă ŞUA ’94, p .l); I 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Dragostea învinge (s ) ; I 14,00 Un bărbat multiplicat (f/r); 16,00 Zile d in . viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Te voi iu b i I mereu (s); 19,00 Observator: 20,00 N oaptea | generalilor (f.război SUA 1967); 22,30 N ae şi■ Vasile (div./r); 23,00 Observator; 23,30 Armstrong• (f. SUA 1997); 1,30 Zile din viaţa noastră (s/r); I 2,15 Te voi iubi mereu (s/r); 4,00 Suflete rătăcite j (s); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s)

I R S î 5 ? ^ ,7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r)I f j / J i U l l 8,00 Prima Mix: 13,30 M fagror> a (s); 14,30 Sţil - magazin de m od;■ (r); 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (si | 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 21 ,0 1 Cînd Harry a întîlnit-o pe Sally (co.SUA 1989

23,00 Focus; 23,30 Impact (r); 0,00 Viper (s/r)

0,00 Viper (s/r);i a s a s a

rTl/ d i

17.00 Dragoste şi puuutere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,25 Columbo: Proba crimei (f.p.SUA ’97);20.00 Acasă la români - Top 2000; 21,00 Concert: Ricky Martin; 22,00 Cinemateca de Acasă: Tarzan, omul maimuţă (f.SUA 1981); 0,00 Transmisiune directă din Piaţa Revoluţiei; 0,15 Revelion 2001; 6,00 Acasă Ia români (r),T E L fV

/ / 8,00 Motor extrem (r); 9,00Z / a f c > c Cîntecul şi casa lui; 10,00 Ţara

s, duşilor (r); 11,00 în justiţie; 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; destinului;LOTO; 19,w WUVAiii,cina,, VCUCIO ICJ raiico, .20.00 Documentar; 21,00 Telejurnal; 21,30 Ţara I Derrick (s); 23,00 Documentar; 0,15 Concert; 1,00 noastră; 21,45 Cartea de citire; 21,55 Pariu Trio | Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 - LOTO; 22,00 Derrick (s); 23,00 Documentar; ] Telejurnal; 2,45 Dreptul la apărare (r); 4,00 Daţi 0,00 Cinetour (s); 1,00 Ora unu a venit (r); 4,00 ■ vjna pe corina (r).Telejurnal. J _ <

. . . . - 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi puterei 20,00 Concert ABBAM ANIA; 21,00 Luisa | (sj ; 18,00 Fiorella (s); 19,00 Iubire fără limite (s); . Femanda (s); 22,00 Cinemateca de Acasă: Un . 20,00 Magie în Las Vegas (div.); 21,00 Luisa I An Nou Fericit! (co.SUA 1987); 23,30 Acasă la j Femanda (s); 22,00 Cinemateca de Acasă: Filiera I români - selecţiuni din programul de Revelion. I franceză (f. SUA 1971); 23,50 Dragoste şi putere | T E L & y \ (s/r); 0,15 Acasă la români - selecţiuni din

7,00 Bună dimineaţa, România; 't a Id o 10,00 Forţa destinului (r); 11,00

Concert San Remo *97; 12,00 Derrick (s); 13,00 Ora unu a venit (r); 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Dreptul la apărare; 18,50 Pronosport; 19,00 Telejurnal;. 19,30

programul de Revelion.

| 7,00 Bună dimineaţa, România;j / A 10,00 Vedete la taifas (r); 10,30• i / G l J C Documentar; 11,00 Daţi vina pe• Corina (r); 12,00 Ofsaid (r); 13,00 Ora unu a î venit; 13,10 Ofsaid (cont.); 14,15 Cutia muzicală

ei(ropa Nd '/A 15,00 Retransmisie Tele 7 abc;117,50 Videodipuri; 18,00 Topul

meseriilor - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

15,00 Retransmisie Tele 7 abc;EUROPA NOVAcWiijĂEPC* 17,50 Videodipuri; 18,00 Labirintul tranziţiei - realizator Nicoleta Ţăranu;. 19,30

21,30 Ţara noastră; 21,45 Gura lumii; 22,00 Măştile puterii; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); .2,15 Telejurnal; 2,45 Documentar (r); 4,00 Daţi vina pe Corina (r).

eJropa nota 15,00 Retransmisie Tele 7 abc; '17,50 cWwfPCA Videodipuri; 18,00 Dnimuri ale cunoaşterii

realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi şi reportaje23,00

6,.30 Teleshopping; 7-,Of --- Căsuţa poveştilor (r); 8 ,0 :

• Miracolul iubirii (s/r); 9,00 Dragoste şi putere (5 | r); 9,30 Fiorella (s/r); 10,30 Luisa Fernanda (s/r «11,15 Iubire fără limite (s/r); -12,05 La casa de vi j (mag./r); 12,40 Magie în Las Vegas (div./r); 13,3 I Filiera franceză (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,2 1 Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,3• Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 19,0• Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,4i | Dragoste nebună (s); 21,30 Luisa Femanda (s ;1 22,30 Cinemateca de Acasă: Filiera franceză

(SUA 1975); 0,30 Dragoste şi putere (s/r). ,

T E L E / 7,00 Bună dimineaţa, Româniar u ^ 10*00 Gala Tele 7 (r); 11,00 D a O O w yjna pe cdrina (r); 11,50 Guru

I lumii (r); 12,00 Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu | a venit; 13,15 Lumea misterelor (rj; 14,15 24 dir l 24 (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 Post Meridian

17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Clubul Microbiştilor; 19,00 Telejurnal; 19,45 Derrick (s).

I 21,00 Telejurnal; 21,30 Ţara noastră; 21,45 Gura j lumii; 22,00 Reporter Tele 7; 23,15 Viaţa noastră ■ cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r):] 1,105 Post Meridian(r); 2,15 Telejurnal; 2,45• Documentar (r). ,

Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie I publidtare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc, | Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului. | închiderea programului.

15,00 Retransmisie Tele 7 ab;; EiţR°PANO\)A i 7 _50 Vdeoclipuri; 18,00 Daniela -

■ prietena ta - realizator Daniela I Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare;| 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea J | programului.

Aici„3 x ar putea fiJî reclama dumneavoastră

was am miercuri, 3 ianuarie 2001 Adevărul de C . iiiiiţffţ

. - ţ '% ~v;:’y rfp-ţm I l l i i K ' ^ j » a . ® c C i

i M t âa ® lI i l i l l l•i1

■ J i f ' 1 . i l t e / - t i f ■ ? • ' - . '■'• J r ' ■ - ' ? s» p • • e g s g •• • - . „ . j

11 r 1".

£a

.i

• Mai toate colegele de serie sau de judeţ şi-au reluat preşurile de vară, ISCT fiind cea mai lumică m acest sens, iar la Dej Unirea anunţa transformarea clubului în societate pe acţiuni. La Gluj, “U” este condusă încă de ex-preşedintele Ioan Maja si pe lingă Prefectură se pune de un Comitet de Criză condus de prefectul Bogdan Ccrglii7an. Se vehiculează, timp de cîteva z.ile numele lui Marcel Lă/aicanu. secondat de Aurel Mureşan, însă teatrul de păpuşi nu-şi începuse încă stagiunea. Ne aflam abia la începutul

. ti acei dor de sfoi 1. Rînd pe rînd, presa intră în posesia altor nume: Sorin Bagiu, Eugen Bungaideami, Dan Mica, Marius Bretan, Patutiu Abiudan, Mircea Salomir, vizate să preia funcţia de preşedinte. Reapare pe firmamentul fotbalului Ioan Rus, pie.scdmtele Consiliului Judeţean, actualmente Ministrul Ordinii Publice • în plin pioces de preluare a clubului, Comitetul de Criză se trezeşte ofertat de Ioan Ovidiu Sabau, care îşi anunţă disponibilitatea de a ajuta clubul în calitate

de jucător si, poate, antrenor. Lucrurile se precipită de această dată in mod favorabil şi la o saptămînă de la revenirea la “U” a lui Neluţu Sabău, este ales şi -noul- preşedinte executiv, în persoana lui Dan Dragoş Crăciun. Comitetul de Criză se transformă, cu mici modificări de personal, în Consiliul Director '* “U” este eliminată din Cupa României, faza judeţeană, de ASA Victoria Someşeni şi Neluţu Sabău dă primele declaraţii: ”Este foarte mult de lucru! Sînt băieţi tineri, talentaţi, dar joacă după ureche. Mă aşteaptă o perioadă foarte grea” • Antrenamentele echipeU se desfăşoară la domiciliu, baza sportivă Clujana, şi pînă la începerea campionatului Sabău reuşeşte să programeze şase partide amicale. Sînt transferaţi în mare grabă: Gheorghe Barbu, Bogdan Boierean, Gabriel Pop, Mircea Rus, Cosmin Văsîie, Ovidiu Pîglişan şi se reîntorc la Cluj Vasile Mare, Valentin Şandru, Marius Predatu, Ilie Lazăr şi în timpul campionatului Măritiş Popescu • “Doctoru” îsi anunţă staff-ul administrativ:

Adrian Bogdan şi Iosif Cavai • în prima etapă “U” pu convinge, dar cîştigă la nou- promovafa Şoimii Satu Mare, scor 4-1. După două victorii, în etapa a treia, la Negreşti-Oaş, “Şepcilor-roşii” li se trage cozorocul pe ochi de către Sebastian Moga şi Telecom Arad preia şefia clasamentului, în etapa a Vil-a Unirea Selena Hovis spulberă trupa lui Borugă cu un scor care la acea vreme a făcut senzaţie: 7-0, cinci goluri în 18 minute *'Se merge cap la cap pînă la meciul direct de pe “ Ion Moina’ . Un timid, dar suficient 1-0 este exact ceea ce ne trebuia • Presa se “războieşte” cu listele preşedintelui executiv de la intrarea în stadion. O audienţă şi un comunicat redactat pe una din terasele Clujului pun capăt disputei • Sabău dă semne că s-ar fi săturat de palavrele Consiliului Director şi dă primele declaraţii. Semnalul de alarmă â fost tras • Se vorbeşte tot mai insistent de transformarea F.C.”U” în societate pe acţiuni, iniţiatorul, Ioan Ovidiu Sabău, fiind susţinut de Florin Tăutu (Artimex) şi “Adevărul de Cluj”*

Campania de presă “NOI TOŢI PENTRU SABĂ”U” • Puţin scandal pentru o idee • Rapidul, prin Mircea Rednic şi George Copos, îl ofertează pe Neluţu Sabău • “U” termină campionatul pe primul Ioc, cu un avans de şapte puncte • încep primele întîlniri de constituire a societăţii pe acţiuni• Consiliul local aprobă 1 miliard de lei pentru achitarea de către club a ratelor contractuale către jucători. în contul studefiţilor clujeni vor ajunge doar 500 milioane lei • Raportul financiar-contabil al cenzorului Silviu Chiorean este considerat de Eugen Bungârdeanu, preşedintele C.D., superficial şi incomplet• Florin Tăutu se ia de viccprimarul Mircea Gavrilâ, Patriţiu Abrudan de Silviu Chiorean şi amîndoi de Eugen Bungărdeanu • O şedinţă a C.D. desfăşurată la noul sediu al clubului - arată ca dracu!, scuzaţi expresia - se încheie cu propunerea ca acţionarul principal al F.C.”U” să fie Ioan Ovidiu Sabău • Se reinstaurează liniştea!

i -

STATISTIC VORBIND:Jucători utilizaţi: Vasile Mare - 7 partide -

586 minute , Ovidiu Pîglişan - 7 partide - 584 minute. Radu Pop - rezervă la partida “U”-Motorul Arad (portari); Dan Matei - 3 partide -148 minute, Radu Tuţă - rezervă în primele două etape, Bogdan Boierean - 4 partide - 214 minute, Valentin Şandru - 9 partide - 633 minute, Adrian Truşcă - 12 partide - 1060 minute, Vasile Elca

•• 7 partide - 623 minute, Laur Aştilean - 14 partide - 1.230 minute, Cosmin Văsîie - 12 partide - 915 minute, Mircea Rus -10 partide -

730 minute (fundaşi); Gabriel Pop - 8 partide - 332 minute, Alexandru Păcurar - 10 partide - 582 minute, Sergiu Costea - 14 partide - 805 minute, Constantin Olariu - 10 partide - 824 partide, Gheorghe Barbu - 5 partide - 305 minute, Ioan Ovidiu Sabău - 11 partide - 763 minute, Gabriel Giurgiu - 1 partidă, 90 minute, George Florescu - 1 partidă - 34 minute (mijlocaşi); Cristian Pop - 9 partide - 728 minute, Marius Popescu - 5 partide - 246 minute, Ilie Lazăr - 8 partide - 468 minute, Dan Codreanu 9 partide

- 337 minute, Marius Predatu -10 partide - 640 minute.

Au marcat: Ilie Lazăr (5), Sabău (5), Păcurar (4), Predatu, Olariu şi Costea - 3 goluri, Şandru şi Cristi Pop - 2 goluri, Codreanu, Elca, Aştilean, Văsîie, Mircea Rus, Gabi Pop şi Barbu - 1 gol, la care se adaugă un autogol la partida “U Progresul Şomcuta Mare.

Cartonaşe galbene: Truşcă (4), Şandru (3); Predatu şi Costea (2), Pîglişan, Olariu, Mircea Rus, Aştilean, Gabi Pop, Dan Matei - cîte un avertisment.

Eliminat: Florescu (în partida “LT-Armături Zalău).

4

*t.n.3

SABĂU ŞI-A DAT ACORDUL DE PRINCIPIUDe cc nc-a fost fiica.. am scapaf! Nelutu Sabău

ramîne la Cluj ca .jucător, antrenor şi ■' a c ţ i o n a r .

' s Răspunsul a * -fost dat joi

la ultima întîlnire din acest an a potenţialilor acţionari: “Sînt plăcut surprins şi onorat de propunerea Consiliului Director.-Doresc să reclădesc clubul şi, pentru acest lucru am nevoie de sprijinul dumneavoastră. Dacă sîntem profesionişti şi serioşi accept, nici nu se pune problema. Mă voi

nsulta cu o serie de jurişti în • scopul identificării pe plan

aceea ce

înseamnă societate pe acţiuni. Centrul de Copii şi Juniori, achiziţionarea unei baze sportive şi datoriile clubului sînt cele trei aspecte pe care va trebui să le rezolvăm cît mai repede şi, bineînţeles, promovarea. în urmă cu o oră am vorbit cu Mircea Rednic şi George Copos, cărora le-am transmis dorinţa de a continua ceea ce am început în vară, a ia r**^ la Cluj. -Nu frcnT****

aşteptat sa-i refuz!” A mai ram-is ceva dc spus? Poate, doar, im “ Mulţumim frumos Nelutule!" si un sincer “La Mulţi Am!” .'CodinSAM OILÂ*

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră j I o n i t i ! 112*.

"(AdevătiuQ (fa ( % j"

l'o uftengă Qătbălo.ti tm a tp j

1894: Edouard Michelin inventează pneul demontabil pentru automobile

1895: Henri Poincare pune bazele topologiei

Wilhelm C. Rontgen descoperă razele X

Louis şi Auguste Lumiere inventează cinematograful

1896: Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală

Marchizul Guglielmo Marconi brevetează telefonia fără fir (prima transmisie în 1901)

F.Dussaud construieşte primul pick-up 1898: V. Poulsen obţine prima

înregistrare magnetică a sunetelor . (strămoşul benzii, casetei, CD-ului)

1899: M.W. Beijerinck defineşte viruşii Otto Lehmann descoperă cristalele

lichideGottlieb Daimler construieşte primul

autobuz1900: Sigmund Freud pune bazele

psihanalizei Kart Landsteiner descoperă grupele

sanguineMax Planck formulează ipoteza

cuantelor de energie Paul Villard descoperă razele gamma

m m ă1901: Takamin Jokichi izolează primul

hormon - adrenalina Hugo de Vries introduce noţiunea de

mutaţie biologică Prima legătură radio transatlantică (în

morse). :1902: Oliver Heaviside şi A .E,

Kennelu postulează existenţa ionosferei Se inventează periscopul Willis Haviland Carrier proiectează

primul aparat de aer condiţionat 1903: Primul zbor cu avionul al fraţilor

O.şi W. Wright Konstantin Eduardovici Ţiolkovski

publică legile mişcării unei rachete 1904: Sir John Ambrose Fleming

inventează dioda Louis şi Auguste Lumiere inventează

fotografia în culori 1905: Albert Einstein enunţă teoria

relativităţii restrînse I.L.Fouchă inventează sudura autogenă 1907: Trnian Vuia construieşte şi zboară

cu primul avion caro decolează prin forţa proprie

Leo Baekeland inventează bachelita, primul material plastic integral sintetic

1908: Hermann Minkowski introduceconceptul de spaţiu-timp cu 4 dimensiuni

1909: Louis Bleriot traverseazăCanalul Minecii cu aeroplanul.

1910: Henri Coandă construieşte şizboară cu primul avion cu reacţie

Henri Fabre realizează primul zbor cu un hidroavion

A.Gockel determină indirect existenţa razelor cosmice

Jacques Brandenberger inventează celofanul

1911: Ernst lord de Rutherford ofNelson propune modelul planetar pentru atom

Charles Kettering inventează starterul electric pentru automobile

1912:' Victor Kaplan construieşte turbina-elice hidraulică cu pas variabil

1913: Thomas B.Osborne şi E.V.McCollum descoperă prima vitamină (A)• Niels Bohr propune modelul cuantic al atomului; Sir Frederic Soddy stabileşte existenţa izotopilor> Charles Fabry descoperă ozonul din atmosfera înaltă

Hans Geiger inventează numărătorul de particule care îi va purta numele

Roland Garros traversează Mediterana cu avionul

La uzinele Ford se dă în funcţiune prima bandă de montaj în serie ; Primul frigider casnic :' 1914: Canalul Panama, iniţiat în 1879

. de Ferdinarid de Lesseps, se deschide pentru navigaţiej 1915: Alfred Wegener expune teoria derivei continentelor.

Paul Langevin concepe sonarul 1916: Albert Einstein enunţă teoria

relativităţii generale ‘ :Breariey pune la punct oţelul inoxidabil

[ Sînt construite primele tancuri > 1918: D.Jones obţine primii hibrizi ai porumbului

1919: Emest Rutherford realizează prima transmutaţie provocată (azot-oxigen) ; 1920:' Prima staţie de radio (Pittsburgh); AT81T dezvoltă conceptul de multiplexare în telefonie - § 1921: Albert Calmette şi Camille Guerin pun ja punct un vaccin anti-TBC

• Charles H .Best şi F.G.Banting descoperă insulina■; 1922: Hermann Staudinger introduce noţiunea de macromoleculă ’ • • :

1923: Edward Doisy şi-E. Allen descoperă foliculina ; în SUA se inventează buldozerul

H.Berger obţine prima EEG■ Louis de Broglie fondează mecanica' ondulatorie

Emest Hubble dovedeşte existenta altor galaxii ' '■ O.Bamack inventează camera de filmat portativă ■ ’ (

1925: Marchizul Guglielmo Marconi realizează prima comunicaţie radiq intercontinentală pe unde scurte (Londra- Sydney)

John Baird reuşeşte să transmită prima imagine recognoscibilâ

1926: Eugene Freyssinet inventează betonul precomprimat

1927: Georges Lemaitre susţine că universul se află în expansiune

Charles Lindbergh traversează Atlanticul cu avionul, fără escală ; ;;

“Cîntăreţul de jazz”, primul film sonor de lung-metraj

Philo T. Famsworth transmite prima imagine TV: 1928: S ir Alexander'' Flemming descoperă penicilina . Schick inventează maşina de ras electrică

Prima imagine TV color 1929: Felix Wankel pune bazele

teoretice' ale motorului cu piston .rotativ R.J.Trumpler descoperă planeta Pluto

(existenţa ei fusese postulată prin calcule) 1930: Ernest Orlando Lawrence

inventează ciclotronul ••Roberl Jension van der Graaf

inventează acceleratorul de particule ..•. H.Chaoul şi A. Vallebona pun bazele tomografiei

1931:. Auguste Piccard explorează prima dată stratosfera

Wallace Hume Carothers inventează cauciucul sintetic neopren.

1932: Harold Clayton Urey descoperă deuteriul şi apa grea

Sir Jam es Chadwick descoperă neutronul

Cari David Anderson descoperă pozitronul

1933: Paul Hermann Mullerdescoperă puterea insecticidă a DTT

E.Bruche, M.Knoll şi E.Ruska inventează microscopul electronic

Irene şi Jean Frederic Joliot-Curie descoperă radioactivitatea artificială

Enrico Fermi studiază fisiunea nucleară 1934: Henri Coandă descoperă

efectul care îi va purta numele (un jet de fluid aderă la o suprafaţă curbă)

V.Zvorîkin inventează tubul electronic TV (iconoscop)

Sînt inventate căştile audio vJacob Levy Moreno (american de origine

română) pune bazele sociometriei * 1935: Wendell Meredith Stanley

izolează prima dată un virus (al mozaicului tutunului)

G.Domagk descoperă sulfamidele ■. . A .C .Egas Moniz practică prima'

lobotomie. Sir Robert Alexander Watson-Watt

inventează radarul '■ M.Perraud inventează cartuşul cu cerneală pentru stilou ■■;

George Horace Gallup întemeiază institutul de sondare a opiniei publice - Firma HAEG face prima demonstraţie de funcţionare a unui magnetofon

1936: Grote Reber inventeazăradiotelescopul -> C.F.Carison inventează xerografia” Se inventează plexiglasul- . , ; *

1938: Se inventează nylonul . ; v' Roy Plunkett descoperă teflonul s:■■;■. ■> Se inventează fibrele de sticlă ■ .„■■■ s

1939: * Frederic Joliot-Curie descoperăreacţia nucleară în lanţ .

Igor Sikorski realizează primul elicopter cu elice anticuplu' 1941: S ir FrânkWhittle pune la puncţprimul avion turboreactor ' 1942: Selman Abraham Waksman introduce noţiunea de antibiotic■ Enrico F e r m i coordonează la Chicago construirea primului reactor nuclear; 1944: O.T.Avery, C.M.McLeod şi M.McCarty demonstrează că patrimoniul genetic este conţinut în ADN .; :.i

W.J.Kolff şi A.J.Merril pun,la:puncţ primul rinichi artificial

Primul calculator electromecanic, 'Mark I", construit de H.H.Aîken cu ajutorul IBM

1945: în deşertul Alamogordo (New Mexico) are loc (16 fulie) primul test al unei bombe atomice, urmat de bombardamentele de la Hiroshima (6 august) şi Nagasaki (9 august)

■ Alan Ţuring descrie principiile de bază ale calculatorului, iar John von Neumann dezvoltă conceptul de program înregistrat :.: 1946: “Calculatorul universal ENIAC", primul câlculator electronic, construit de

. J.P. Eckert şi J.W. Mauchly la Universitatea ’ Pensilvanya, are 20.000 de tuburi electronice şi poate efectua 50.000 de adunări pe secundă

Percy L. Spencer inventează cuptorul cu microunde

1947: Charles Yeager efectuează primul zbor cu un avion supersonic ' : "

B.F.Goodrich Co. realizează prima anvelopă.tubless

John Bardeen, Walter H. Brattairi şi William B. Shockley, de la Bell Telephone Laboratories, inventează tranzistorul • ,» r ■ Prima maşină de spălat automată ’ '

1948: Norbert Wiener bune bazele ciberneticii

George Anthony Gamow formulează teoria “Big Bang” (universul provine dintr- o explozie)

Willard Frank Libby inventează metoda . de datare cu carbon 14

Denis Gabor inventează holografia : E.H.Land pune la punct developarea instantanee a fotografiilor .: Pierre Goldmark fabrică primul disc microsion (de pick-up): Auguste Piccard construieşte primul batiscaf (submarin pentru mari adîncimi)■ Compania Chrysler introduce frîna pe disc

1950: Alan M. Turing publică prima lucrare despre inteligenţa artificială. : .

1951: Eastman Kodak lansează cinematografia în culori ,.. 1953: 20th Century Fox lansează cinemascopul (film proiectat pe ecran lat) te M.Bich realizează procedeul de fabricare' industrială a pixurilor cu pastă .

1954: Pierre Lepine şi J.E . Salk pun ja punct vaccinuri antipoliomelitice " SUA lansează Nautilus, primul submarin cu propulsie nucleară ; Primul radio cu tranzistori apare în SUA . Edward Donnal Thomas realizează primul transplant de rinichi . Arco, din Idaho, este prima localitate alimentată cu electricitate produsă de o centrală nucleară

1955: Gregory Godwin Pincus pune la punct pilula anticoncepţională orală ' C. Walton Lilehei pune la punct sistemul artifcial inimă-plămîn

Emilio Segre şi O.Chamberlain descoperă antiprotonul ;. Reynold Johnson inventează discul de calculator

Ken Krechmer, A.W. Morten şi H.E.Vaughn concep primul modem •

Primul congelator casnic “ 1956: John Backus (IBM) concepe FORTRAN, primul limbaj de programare evoluat 1 ;; Primul cablu telefonic transatlantic (SUA-Marea Britanie) ’- Henry de France brevetează sistemul Secarne de TV în culori

Norman Bier inventează lentilele de contact . . . . ', 1957: Georges Mathă efectuează prima grefă de măduvă osoasă ; URSS .lansează primul satelit artificiali Sputnik 1

Eari Bakken, Robert Jarvik şi C. Walton Lillehie realizează primul stimulator cardiac extern . .

1958: Firma, olandeză DAF, construieşte primul automobil cu schimbător automat de viteze

U RSS lansează “Lemn”, primul spărgăfor de gheaţă nuclear . Jack Kilby, de la Texas Instruments,

inventează circuitul integrat ;■' SeymourCray, de la Control Data Corp.; Concepe primul calculator transistorizat

1959: Primul hidroglisor (vas pe pernă de aer), Hovercraft SR-N1, conceput de C.Cockerell

Sonda sovietică Luna :3 obţine primele. fotografii ale feţei nevăzute a Lunii

1960: T.H. . Maiman construieşte primul laser■ Este adoptat sistemul internaţional de unităţi (SI), în care metrul e redefinit prin raportare la lungimea de undă a radiaţiei atomului de kripton 86

AT&T instalează primul sistem telefonic cu comutare electronică ; Prima implantare a unui stimulator cardiac (A. Piwnica, M. Robin, P. Laurens)

1961: Primul zbor cosmic uman (luri Gagarin - 12'aprilie). ; j Apare primul cip pe bază de silicon î

1962: Este creat cuvîntul “informatică!S Primul zbor interplanetar: Mariner 2 survolează Venus ' j, John Engelberger crefeâză primul robot industrial - -: * Primul satelit de telecomunicaţii (Telstar

1,' SUA) şi- prima transmisie TV transatlantică •

Douglas Englebart brevetează mouse- ul pentru calculator

1963: J.C.R. Licklider, de la ARPA; imaginează o reţea mondială de calculatoare , ,''1964: E.N.Leith şi S.Upatnieks, prezintă primele holograme •'

Prima maşina de scris cu memorie (IBM)' Primul automobil cu .motor cu piston

rotativ (NSU) f.S; Se’ inventează fibrele de carbon

1965: A. Leonov este primul om care iese în spaţiu ^

Prima întîlnire orbitală dintre două staţii locuite (Gemini 6 şi 7) 'te F-111, primul avion cu geometrie variabilă (SUA)

1966: Sonda sovietică Luna 9 aselenizeazâ; Intră în funcţiune prima centrală maremotrică (forţa mareelor), la Rance (Franţa):■ \ W. Watt; L.N. .Phillips şi W. Johnson obţin prima fibră carbonică ‘ i -1967: Chriştian Barnard (RSA ) efectuează prima grefă de inimă :' Primele calculatoare de buzunar (Texas Instruments)

1968: Xavier le Pichon şi W.J. Morgan formulează teoria plăcilor tectonice ;\ Prima misiune pilotată în jurul Lunii (Apoi Io 8)

Primele ceasuri de mînă cu cuarţ (Elveţia,Japonia) • .■■■■.;■.- Este fondată firma Intel

1969: Prima fecundare in vitro a unui ovul uman (R. Edwards) .

Neil Armstrong şi Edwin Aldrin păşesc pe Lună (21 iulie, ora 02.56 GMT)

1970: H.G. Khorana obţine sinteza artificială a unei gene ■ ' > , - o. Primul vehicul lunar telecomandat, Lunakhod 1. Primele automate industriale programabile •

Este creat sistemul codului de bare ; 1971: Prima supoziţie privind

existenţa găurilor negre Prima staţie orbitală permanenta (Saliut

,1)Intel vinde primul microprocesor (2.300

de tranzistori pe un pătrat de siliciu cu latura de 7 mm)

Primul videodisc şi primele videojocuri . 1972: Firma americană Corning

Glasworks produce primele fibre optice Primele videocasete Ray Tomlinson pune la punct sistemul

de poştă electronică (e-mail)■1973: S.Cohen şi H.Boyer

inaugurează era ingineriei genetice Firma franceză R2E construieşte primul

microcalculator Godfrey Newbold Hounsfield inventează

scanograful (scanner); ■ Prima tomografie computerizată

Xerox dezvoltă prima tehnologie a unei reţele de calculatoare ■; 1974: Primele calculatoare electronice programabile ■ ■

1975: Roland Moreno inventează cartela cu microcircuit (card) .-

Bill Gates şi Paul Allen fondează Microsoft

1976: Alan Shugart, de la IBM, inventează discheta (FDD) de 5,25 inci I 1977: SUA pun la punct bomba cu neutroni

1978: Se naşte, la 26 iulie, primul copil conceput în eprubetă, Louise Browrt (fecundare realizată de R.G. Edwards şi P.C. Steptoe, în Marea Britanie)

Primele investigaţii medicale prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN):

1979:’ Prima maşina copiatoare- imprimantâ cu laser (IBM) - , •.

Philips prezintă primul CD ;J • IBM comercializează’ primul: computer personal (PC) •

1980: Desenul animat “Tron”, produs ide studiourile Walt Disney, utilizează pcima dată pe scară largă sinteza de imagine . :

Primele telefoane publice cu cartelă ;! Philip Estridge, de la IBM,' concepe primul hard-disc (HDD) de PC, cu o capacitate de 10 Mb - '■ 1981: Primul zbor al unei navete spaţiale.

Intră în funcţiune trenul de mare viteză (TGV) Paris:Lyon •

Primele sisteme de concepţie şi fabricare pe calculator (SUA) ia MS-DOS,-realizat de Microsoft; .devine sistemul de operare standard pentru PC compatibile IBM: 1982: R.Brinster şi R.Palmiter (SUA) obţin şoareci uriaşi prin manipulare genetică

William C. De Vries implantează unui pacient prima inimă artificială, concepută de R.K.- Jarvik; Barney B. Clark va

supravieţui 112 zile '1983: Francezul Luc Montagniei

identifică virusul HIV Apple Computer creează calculatori;

Macintosh Microsoft lansează Microsoft Window

1.01984: Prima reparaţie în spaţiu a uni

satelit, graţie navetei . .Firma Seiko vinde ; primul, televizo

portabil în culori, cu ecran plat1985: S. Rosenberg anunţă prime!

rezultate obţinute împotriva cancerului c intcrieukina-2

1986: S; Wildeson anunţă că a reu: să efectueze donarea unui. cu de oa fecundat

Voyagcr 2 survolează planeta Uram.Se pune la punct pielea sintetică 1988: V. Titov şi M. Maranov rărr

în spaţiu 366 de zile.1989: Voyager 2 survolează plane

Neptun.Procesorul Intel ajunge la peste i

rinilion de componente'> 1990: Anderson, Culve şi Blae: realizează în SUA prima terapie genetic în cazul unei fetiţe cu deficit imunîtar

Este plasat pe orbită primul telesct spaţial, Hubble (cu ajutorul căruia va fotografiată prima dată o planetă din afa: sistemului solar şi vor fi confirmate m multe teorii astronomice) ■ • -

1992: O echipă de geneticieni france, şi una americană anunţă că au realiz: harta cromozomului 21 (Y)

Tim Bemers-Lee lansează World W i Web (Internet) ■ •,

1993: în SUA se comercializeaz; primul medicament împotriva maladie Alzheimer

- Microprocesorul Pentium are 3 milioane de componente ' . ,.! MOSAIC este primul b row se (instrument de căutare) pe Internet ■1994: Echipa de la G enethorealizează prima hartă a întregului genom l, uman :

A. Wiles şl T: White demonstrează Marea teoremă a lui Fermat -,L

Telekom şi Bertelsm anr experimentează în Germania televiziunea interactivă“ Japonezul Yoshiăki lehikawa anunţă că

a pus la punct, primul robot din lume care se poate autoreproduco

în mai multe ţări se înregistrează victime ale “bacteriei ucigaşe", cunoscută de cîtevs decenii ' ■ : ; ' ■

1995: Vladimir Pokiakov; rămîne pr staţia Mir timp de peste 437 de zile

Întîlnire între staţiile Atlantis (SUA)Mir (Rusia)

Reţeaua Internet înregistrează un no abonat la fiecare secundă

în Zair se înregistrează primele victirr ale vinisului Ebcla •

1996: Profesorul Carpentie realizează la Paris prima operaţie pr video-chirurgie

Experţii NASA descoperă forrr primitive de yiaţă într-Un rnetebrit pfover de pe Marte

1997: Oaia Dolly'"este;primul anim. adult clonat (Insiţutul Roslin, Edinburg.T {ebruarie)7riij|jS*;ţţS^

1998: O echipă de la Universitate John Hopkins din Baltimore, condusă c I medicul John Hart*. măsoară, viteza gîndu:

în SUA sînt donaţi doi viţei « ■ Cercetătorii americani descoperă creier nervul dependent de nicotină

Grupul farmaceutic american Prize lansează pastila Viagra

Staţia spaţială americană Endeavour s cuplează la cea ruseasca Mir ' I 1 Specialiştii de la NASA afirmă , cj certitudine că pe Lună există apă

Naveta Discovery se cuplează la staţii Mir ■ ■ I

Compania suedeză Electrolux pune Ir punct prototipul unui robot aspirator,cart! funcţionează fără intervenţie umană r. 1999: Primul bloc operator din lumeîn. întregime robotizat este. inaugurat Ir: Centrul de chirugie cardiacă din Leipzig ■. Cercetătorii japonezi-de la Mitsubish Electric pun la punct un prototip de robe mare cît o furnică, care se poate de deplasa în interiorul tuburilor înguste ş poate transporta mici încărcături - . '■

Cercetătorii americani realizează ur braţ-robot acţionat şi comandat de şobolani, prin intermediu! unui sistem electronic, folosind dired undele cerebrale «

’ ~ " -CLa Paris are loc Cupa Mondială de fotbal pentru roboţi

2000: Specialişti din 18 ţări alcătuiesc harta cvasi-completă a genomului uman (peste un miliard de perechi de gene)

NASA stabileşte existenţa apei pe Marte fe începe construcţia primei staţii orbitale internaţionale. v . . . .

-ţ-**

; 1 Dolar SUA = 25.926 lei 1 Marcă germană = 12.331 Iei E c W f f i Q 'F M f f i 1 EURO = 24.118 lei ;

1 gAUR = 227.264 Iei ;

’- z

i

I ( 0 ! 110 11 IC1

■

Piaţa de servicii destinate Internetului în Rom ânia se află într-o expansiune continuă, determ inată de nivelul m odest de dezvoltare care nu ar perm ite o altă direcţie decît cea ascendentă;

Datele tuturor studiilor destinate pieţei de IT&C indică doar două poziţii pentru Rom ânia: penultim a şi ultim a, în funcţie de dom eniul la care se face referire. Pentru aceste ultime două locuri se duce o bătălie acerbă între Rom ânia şi Bulgaria, chiar dacă cele două ţări nu se pot com para din n ici un alt punct de vedere - suprafaţă , num ăr de locu itori sau aşa-zisa poziţie geostrategică. Doar sărăcia e comună. C om parativ cu ţările din zonă^-România aproape că nu este luată în calcul în momentul în care datele studiilor fac referire la valoarea investiţiilor.

C hiar dacă cererea de servicii destinate IT& C este uriaşă în acest m om ent şi va creşte şi în anii următori, se pare că în Rom ânia autorităţile nu au înţeles acest lucru. Ţările vest-europene, dar m ai ales Statele Unite au realizat că industria care va defini m arile puteri ale lumii în urm ătorii zeci de ani va fi industria IT& C. Pe de altă parte, o ţară care nu reuşeşte să-şi păstreze sau să-şi crească ritm ul dezvoltării în dom eniul IT& C are bune şanse ca peste 20 de ani să părăsească plutonul econom iilor de succes.

|] ( 'I 'I lM li l1cheltuielilor din România pentru * 1999 valoarea de 747 milioane software şi servicii a crescut la dolari, din care 313 milioane 56 milioane dolari (17,8%), dar.. dolari pentru IT şi 435 milioane preponderente au rămas, dolari pentru comunicaţii, cheltuielile destinate domeniuluihardware - 167 milioane dolari (53%). O pondere importantă a cîştigat producţia internă de programare, pentru care au fost alocate 76 milioane dolari

- (24,3%), din totalul investiţiilor.Volumul total al pieţei

româneşti de IT în 1999 a fost apropiat de cel al anului 1998, deşi toate celelalte state au consemnat creşteri. Şi în cazul investiţiilor, România este

'singura ţară în care acesţea nu s-au mărit, chiar dacă pe total valoarea investiţiilor a crescut. Spre exemplu, investiţiile în Cehia au crescut la 1,6 miliarde de dolari în 1999, în timp ce

■ sumele de pe piaţa româneasca se situau la un sfert din această valoare. Aceste date scot în

. „ 2 0 0 0

Pentru anul 2000 se estimează o valoare totală a fondurilor alocate acestui domeniu de 350 milioane de dolari. Conform previziunilor IDC, valoarea cheltuielilor destinate IT în România se vor situa.în anul 2001 1a peste 350 milioane de dolari', pentru ca la sfîrşitul anului 2003 să fie de peste 400 de milioane de dolari. -La cît se vor situa oare investiţiile ţărilor vecine în acel an? '

Ritmul de creştere în România al pieţei de PC-uri, de exemplu, este mai mic decît ritmul regiunii (26% fiind rata de creştere medie a ţărilor din

cadru legal care să permită plăţile electronice securizate este doar unul dintre obstacolele care împiedică dezvoltarea acestui tip de afacere. UE a adoptat deja directiva semnăturii electronice la începutul acestui, an, document dare prevede

, termene de adoptare a unui cadru similar de către ţările membre. în schimb, în Parlamentul României trenează adoptarea unui act normativ similar.

Veniturile din'comerţul electronic au fost estimate pentru Europa de Est la 160 milioane de dolari în 1999, pentru 2000 fiind prognozatâ o creşte're la 340 milioane de dolari. Previziunile pentru următorii ani indică o rată de creştere anuală de aproximativ 50%: .670 milioane dolari în 2001, 1.34 miliarde dolari în 2002 si 2.69 miliarde dolari în

Investiţiile reduse în piaţa IT&C autohtonă au redus la minimum prezenţa României în statisticile internaţionale referitoare la acest sector. International Data Corporation (ID C), unul din cele mai prestigioase institute americane

jde-măsurare a pieţei, a-realizat totuşi în ultimii ani evaluări ale . pieţei româneşti. Şi companiile din domeniu au încercat să evalueze piaţa românească de IT, dar obţinerea datelor, uneori contradictorii, s-a dovedit anevoioasă. în 1997, odată cu conceperea Strategiei naţionale pentru societatea informaţiei, Guvernul a solicitat Comisiei Naţionale de Statistică să realizeze un proiect de măsurare a pieţei de tehnologia informaţiei. Din păcate, proiectul a avut o soartă similară cu Strategia, deşi adoptată prin Hotărîre de Guvern în februarie 1998, a rămas literă moartă, iar

j culegerea de date nu a început.

dolari, nivel semnificativ mai redus decît cel din alte state est- europene. Sigura ţară în care- fondurile alocate domeniului IT se situau sub cele din România era Bulgaria, cu 97 milioane de dolari. Aceeaşi .situaţie era consemnată şi la. volumulcheltuielilor pentru software ş i. cauza . situaţiei servicii, dar după evaluarea unui economice care nu

acută a infrastructurii pe care firmele trebuie o realizeze. în- ceea ce priveşte domeniul software, România avea şi are cele mai reduse cheltuieli pe cap de locuitor, în special din

Conform datelor IDC (obţinute prin intermediul IDG România) valoarea cheltuielilor pe piaţa TTîn România era, în 1996, de doar 144 milioane de

indicator de calitate, suma ce revine pentru un locuitor, Bulgaria lăsa pe ultimul loc România.-Situaţia nu s-a schimbat

aproape deloc în ultimii ani, statisticile IDC estimînd totuşi o creştere constantă a numărului de calculatoare personale pînă în anul 2003, cînd vînzările se. vor situa la aproximativ 120.000 de unităţi şi vor genera venituri de peste 90 milioane de dolari. Cheltuielile IT pe cap de locuitor în România au fost în creştere faţă de anii precedenţi - 33,4 dolari/cap de locuitor în 1999 faţă de 26,1 dolari în 1998 şi 19,9 dolari în 1997, dar tot scăzute în comparaţie cu restul ţărilor vecine. Aceste estimări de creştere ale investiţiilor sînt normale, avînd în vedere lipsa

permite alocarea de fonduri pentruachiziţionarea de programe cu licenţă. Situaţia conduce la o rată ridicată a pirateriei, de 80%, poate singura situaţie (nefericită) în care România se află pe primele locuri în clasamentele mondiale.

Cheltuielile de software şi servicii aferente reprezentau în 1996 doar 12,5% din totalul investiţiilor în domeniul IT&C, în timp ce în Comunitatea Europeană sumele alocate depăşeau 55%.

' 1 9 9 9 :7în anul 1999, volumul

evidenţă situaţia actuală a. economiei româneşti, ţară cu o suprafaţă şi cu un număr de locuitori mult mai mare decît al ţărilor vecine.

Piaţa românească este încă o piaţă imatură, dominată, din

punctul de vedere al volumului vînzărilor, de administraţiapublică. Administraţia publică (în special prin proiectele cu finanţare străină, fie că e vorba de Banca Mondială, C om u n i t a t e a Europeană sau altele) este principalul, client al pieţei, cu peste 50% din ' achiziţiilesoftware, dar şi aici multe dintre achiziţii au fost însoţite de scandaluri referitoare la modul -de desfăşurare al licitaţiilor.

Sumele intrate în ultimii ani pe piaţa IT&C din Romania ş-au situat pe o curbă ascendentă, conform unui studiu realizat de compania - Digital

| Planet, atingînd în anul

Europa, faţă de sub 15% în România în ultimii ani), în. condiţiile în care România are una din cele mai slabe dotări cu PC-uri din Europa. Numărul total de PC-uri vîndute în România a ajuns la puţin peste 70.000/an, iar numărul total estimat este de 7-800.000. în anul ,2000 numărul . de calculatoare personale vîndute a fost de aproximativ 80.000 de unităţi în valoare de 80 milioane de dolari.. Previziunile IDC indică totuşi o creştere a vînzărilor de PC pentru următorii ani, pînă la 120.000 de unităţi pe an in

2003, potrivit unui studiu efectuat în luna iulie 2000 de Marketer 2000, companie americană care studiază evoluţia pieţei.

în România sumele provenite din comerţul electronic sînt foarte reduse, avînd în vedere numărul mic de conexiuni la Internet, aproximativ o conexiune la suta de locuitori.

Majoritatea studiilor realizate de companiile occidentale indică de cîţiva ani faptul că unul dintre puţinele domenii în care România ar putea avea şanse reale de succes este cel al software-ului. Apare în mod

2003. Investiţiile în imprimante _ natural o creştere a importanţei în România vor fi relativ _ acordate soluţiilor, deci în constante, la circa 30 milioane primul rînd a aplicaţiilor

software şi a serviciilor aferente, în ciuda volumului uluitor de

dolari anual în perioada 1998' 2003, predominînd în continuare terminalele cu jet de cerneală, care sînt mult mai ieftine în comparaţie cu alte' modele. -

O problemă de mare actualitate o reprezintă comerţul electronic, care încă nu s-a lansat în România, chiar dacă există tot mai multe magazine virtuale şi tot mai multe voci pledează pentru importanţa acestui domeniu. Lipsa unui

scăzut al pieţei IT româneşti. Astfel ponderea software şi a serviciilor creşte în cadrul unei pieţe de IT foarte sărace.-

Chiar dacă previziunile pentru următorii ani indică pentru domeniul IT&C o creştere superioară economiei, momentul ieşirii din rîndul. pieţelor subdezvoltate rămîne incert. ‘

D.E.A.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. "(jAdevătiuQ de

vă uheaga Qăkbătoiii ^m olie i

Am£> DcKju soaM L um» mjJ m m A trecDtcărcctfc • ••

Creanga de aur de aur ar fi putut proprietăţile-i magice.

rămîne fără

Vîscul, sau creanga de aur cum este supranumit, este simbolul universal al regenerării şi nemuririi. Frunzele acestuia, de un verde palid, devin aurii la începutul fiecărei noi ierni, aşa încît culesul coincide cu sosirea Anului Nou - conform expresiei: “Cu vîscul anul se-noieşte” . Simbol al înţelepciunii şi al forţei, creanga de aur, sau vîscul de stejar este ramura cu ajutorul căreia Enea poate vizita Infernul farâ ca viaţa să-i fie în pericol.

Uratul, pluguşorul şi capra

i

în ţările celtice şi germanice mitul vîscului este de asemenea foarte important Creanga de aur trecea drept planta care deţinea puterea magică: potrivit vechilor legende, porţile lumii subterane se puteau deschide doar cu ajutorul acesteia, iar demonii nu se puteau apropia de niciunul dintre aceia care aveau asupra lor o ramură de vîsc. Totodată, crengile aurii conferă nemurirea, jar un amănunt al vechilor tradiţii latine specifică faptul că vîscul nu putea fi mistuit de foc. Se mai spune despre vîsc că ar fi simbolul luminii care permite

Colindele sînt incantaţii foarte vechi, precreştine, în textul cărora, sub aspect creştinesc, apar fonduri mitologice diverse. Umblatul cu colindul se practică din seara de Ajun de Crăciun şi pînă a doua zi de Bobotează. La urat se merge în echipă, de regulă cît

mai numeroasă, cu clopote, cu stele sau buhai, special pentru a. se face cît mai mult zgomot. Cu cîteva zile înainte de sărbători, tinerii se asociază, se îngrijesc de bice, harapnice, clopote, buhai şi de,o traistă sănătoasă în care să încapă “roadele” colindului. Tradiţia prevedea ca la finele fiecărui an, moment care mai apoi a coincis cu sărbătorile creştine, să se ureze pentru fertilitatea pămîntului, pentru sjţor la arat şi semănat în

1" • anul care vine. Pluguşorul, pe vremuri, era plasat la începutul

primăverii. Sărbătoarea Sfântului Vasile, cu care debutează anul creştin, a devansat acest obicei în preziua Anului Nou cînd se cîntă: “Aho, aho, sara Iu’ Sfintu’ Vasile / Să ne fie, boieri mari, de bine. / Sara au însărat,/ Noi cu plugu ne-am luat / Că aşa Dumnezeu a lăsat”. De Sfintul Vasile se merge şi cu “capra”.

Sfîntul Vasile cel Mare şi Anul Nou

e x p l o r a r e a întunericului, iar în apropierea acestuia sufletul nu poate fi p i e r d u t .D im p o tr iv ă , dobîndeşte forţă, înţelepciune şi c u n o a ş te r e .Culesul vîscului s-a făcut, de veacuri, după un ritual ce era cu sfinţenie respectat de toate popoarele pentru care acesta avea o semnificaţie aparte: creanga nu putea fi “recoltată” cu tăiş din fier. De altfel, folosirea fierului este interzisă în marea majoritate a ritualurilor religioase, ştiindu-se că acesta este hărăzit să alunge spiritele. Tăiată astfel, creanga

t-

c a i . * ’■(, Ă ' A î % ! r / ţ i t u r t i t

- răsăritean, al ortodoxiei. în multe sate româneşti acesta este sărbătorit ca fiind patronul casei.

în prima zi â Anului Nou se cîntă ■ colinde specifice şi se împart daruri. Copiii pornesc cu Pluguşorul; obicei precreştin prin care se urează pentru fertilizare, pentru invocarea spiritelor bune în casa şi gospodăria celor uraţi. Urările sînt recompensate cu daruri.

Potrivit credinţei populare, în ziua de Anul Nou, ziua Sfintului Vasile, cerul este deschis. Mai precis, se spune că în această zi cerurile se deschid de trei ori. Astfel, în ceruri pot fi zăriţi, într-o lumină foarte mare, alături de Dumnezeu, toţi sfinţii. Viziunea este îngăduită doar celor curaţi la suflet, cu mare credinţă în Dumnezeu şi care nu au păcătuit nici măcar o singură dată în anul care a trecut. Se spune că au mari şanse să vadă praznicul din ceruri doar copiii nevinovaţi. O veche legendă spune că pe vremuri cerul se deschidea de trei ori pe an: în ziua Sfintului Vasile, de Bobotează şi de Paşti. Dacă te numărai printre aceia care aveau parte de imaginile sfinte, puteai cere Bunului Dumnezeu trei iucruri care urmau să se îndeplinească: sănătate, noroc şi Raiul. Cei mai înţelepţi cereau un singur lucru: Raiul. Aceeaşi legendă specifică însă că din cauza lipsei de credinţă şi a răutăţii creştinilor, astăzi cerul nu se mai deschide, sfinţii sâturîndu-se să privească către nelegiuirile făptuite pe pămint. Se consideră că în ziua de Anul Nou rugăciunile sînt mai eficiente, iar magia, fie albă, fie neagră, are mai mulţi sorţi de izbîndă. în această zi, fetelor nemăritate li se prezice viitorul prin tehnici specifice

de ghicit. Se spune că busuioc sub

înainte de aduce în

visări ursitul. De asemenea, dacă în această noapte visezi , apă, atunci ai parte de viaţă lungă; fintîna în vis înseamnă noroc; apă limpede, veselie şi sănătate aduce; dacă te visezi spălînd rufe vei avea parte de lacrimi.............

ajutorul căreia poate fi evitată mahmureala de a doua zi.

Sorcpva ' masa de

Anul Nou1 ianuarie este ziua Sfintului Vasile

cel Mare, imul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, care a avut un rol esenţial în delimitarea ritului

Tradiţia prevedea ca pe masa de Anul Nou să nu lipsească pîinea coaptă în cuptor. Modul în care aceasta era ruptă avea semnificaţii deosebite: erau descifrate semnele anului; se încerca deducerea soartei membrilor întregii familii. Atingerea sorcovei, un toiag împodobit cu flori şi clopoţei care sugera caducceul lui Hermes, prezenţă obligatoriu însoţită de o urare, este considerată ca fiind aducătoare de noroc: “ Sorcova, / Vesela / Să trăiţi, / Să-nfloriţi, / Ca merii, / Ca perii / Pe la mijlocul verii. / Ca toamna cea bogată, / De toate-ndestufată” .

Meniul tradiţional de Anul Nou nu este foarte diferit de cel din seara de Ajun de Crăciun. Singura excepţie, dar importantă, o constituie reţeta miraculoasă a ciorbei de potroace inventată de români ca o necesitate absolută după numeroase mese copioase stropite cu ţuici şi vinuri, cu

Credinţe cu privire la vremea anului ce urmează

Inexplicabila eficienţă a prognozelor legate de ţimp şi a tehnicilor magice prin care se pot provoca fenomene meteorologice pe care românii le

sau raţe; cînd arde soarele ta re vi ploua; cînd zburdă miţele vine .vJ'e:IÎ| rea; cînd găseşti, pe timp de căfbuni aprinşi de la focul de cu ger va fi; cum e vremea Ia 1 sep tem ^ aşa va fi tot anul; cum e vrem ea 4 Cuvioasa Paraschi va aşa va fi p îi* â j Sfîntul Dumitru; cum e ® Blagoviştenie aşa va fi de S f ia M f Paşti; dacă de 40 de Sfinţi p l o u ă v| ploua 40 de zile fără oprire; d a c ă hrăneşti bine miţele de pe lîngă ~ îţi plouă la nuntă; să nu mănînci

-

practică din cele mai vechi timpuri sînt deja cunoscute. De veacuri se spune că dacă doreşti să afli cum va fi vremea în fiecare lună a anului care urmează se creează calendarul cepei. De Anul Nou se iau douăsprezece foi de ceapă, care primesc fiecare numele unei luni din an, în care^se pune o anume cantitate de sare. în funcţie de cîtâ apă se adună în fiecare foaie va fi ploaie, doar umezeală sau secetă; dacă se întinde fumul de la horn pe pămînt vine ploaia; cînd se umezeşte sarea, plouă; dacă rîndunica zboară la firul ierbii, plouă; cînd vrăbiile ciripesc pe timpul nopţii, strînse la un loc, vine ploaie sau chiar furtună mare; cînd raţele îşi lovesc aripile de pămînt, vine ploaie; dacă visezi oi negre, plouă; dacă visezi oi albe, ninge; va ninge, de asemenea, dacă visezi brînză, gîşte

oală că-ţi plouă la nuntă; ca să p louă,! femeia gravidă trebuia să se scalde înl rîu sau să-şi moaie picioarele;, o cru ce l aruncată în fîntînă aduce ploaie; pentru vremuri de secetă se credea că ajută să „ furi din grădinile altora nouă m ăciu lii J de mac, o oală nouă din tîrg, să p>ui‘ măciuliile în oală şi să le arunci în fîntînă. Se mai spune că dacă în noaptea de Sfîntul Vasile e lună p lin ă anuî ce începe va fi unul foarte roditor.

Se mai spune că acela care va d o rin i în noaptea de Anul Nou va dormi' tot anul. Mai erau credinţe potrivit căro ra! cine nu strănută de Anul Nou acela nul va ajunge pînă la anul viitor. Cine d il în această zi de împrumut sau cine n i l are bani, va fi lipsit tot anul. în p r im a zi a Anului Nou nu e bine să-ţi in tr i în casă mai întîi o femeie, ci un bărba Doar astfel vei avea parte de noroc.

/ t Y X i V ; - -

i

POLIŢIA C LU J: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 •

"<JÂdevă/tuQ de C@uj"' vă u/rcagă

Q ă ’ibătoki (\ettcitel

J , .

Pictogramă

&

: 7 ~ ? ,*'4

IS IW 8 P # fi I fW f t îp

& }< . " ^ . V ?.

' . Y F/ I

It *

Inscripţii pe z ă p e z i îm a iin a r%\ laca : a mai trecut un mileniu. Cum nimeni nu ne opreşte să .{scoperimţ. în:: graţia statuarăs a acestei desfăşurări memorabile

•lotuşi, raza de lumină ce ne defineşte specia, zic să nu facem bilanţurjjntrebine şi rău, hramul celor isprăvite stă cetluit deopotnvă de cele înaripate de îngeri şi trudite de draci. Un crivăţ neînduplecat a mînat omătul epocilor care în unele locuri poate reprezenta poluare fizică şi spirituală, obstacol, risc şi nocivitate pentru sodom. Muriiajs că, cei ce au iscat fiară ticăloşită, s-au cufundat în crug Balcîz, iar speranţa a îngăduit spre Curţi luminate olăcări cu jalbă de slobozenie. Iar, pînă la urmă, acolo unde împărăţea numai Ningău, Cărindarşi Gerar, hotarele se mistuiră spre adierea calmă a adamantelor de Florar. -

Mai sînt două somnuri harnice pînă la zaiafet de nou început. Zice că MileniutsVine gătit în omăt de borangic, ca (^descătuşare violetă ici-colo pe catifeiul zăpezilor de altădată. Şi pentru că sindrofie viitoare nu se află făr’ de mistuitoare hotare trecute, să şduicorăm glas de gaidă rabiată, cu zisă de Aed îndrăgostit de toate cele: "acolo subninsorile dinţii/.ţi se va umple pîntecul de stele,/ sărută-mă cît încă m airăm îi/ lucind sub fruntea nemuririi mele!”.: Şi, adaug, îngăduie gherdan tradiţional de • • >r .La mulţi, mulţi ani! . ,

Motto:De ce 2001?Eu mă gîndesc - socotitorul a judecat cartezian;

• cînd s-a născut Mîntuitorul probabil că avea un an...

ORIZONTAL: 1, Urare - Sărbătorile, de Anul Nou- A nu face nimic; 2. Aspectul gheţii - Artist recunoscut - Gol de aer - Aspect de rezolvat imediat;.; 3; împodobeşte sărbătorile de iarnă - Sare de siliciu- Pom fructifer - originală; 4. Usturoi - Emil Suciu -. Timp de 1.000 de ani - Hîtrul basmelor populare - Animal băut; 5. Analizează opere de artă - Pitici pe jumătate! - Leagă globurile pe brad - Ţinuturi de

' basm - Rîu maramureşan; 6. îngheaţă iama - Refuz- Priveşte . - Grecoaica din Troia - Loc de joacă sportivă - Cum îngheaţă gerul apele; 7. Buna din

: basme - Moş - Radu Bimbea - Adrian Maniu - Rută turistică - Udrea Oprescu; 8. Balon trimis afară - Pure-loan Oarcaşu - Serviciu neîntors - Joacă un rol spectaculos - Haloul luminos al sfinţilor; 9. Lentile la aparate optice - Vin de Revelion- Ameţit de băutură - Din nou - Simbol canadian,' 10. A întări gulerele spălate - Emil Racoviţă - Colindători - Coc prăjiturile; 11.-în pripă! - Dan Rebreahu - Grădina de... iarnă - în total! - 3,14 -'Dar întors!; 12. Haos neînceput! - 0 - Pronume posesiv - l-a stat în gît lui Adam - Fluviu african - Rocă; 13. Noroi - Arma lui Cupidon - Creşte din puf - De zăpadă iama - Aurel Sasu Vehicul; 14. Camera cu pereţii lipiţi - Ajută reacţiile chimice - Sprijin la scaun; 15. Emil Gîrleanu •- Fiica mamei - An îmbelşugat - Spus - Turbinca lui Creangă.- Ţitus Ursan; 16. Soţia celui care face praf recolta - Aţa - Frumosul din basm - Barul central!-12 indică sosirea Anului Nou - Face prezenţa; 17. Cîine sălbatic - ValeriU Anania - Zăpadă - Săgetător- Milenii - Iertat uneori de sărbători; 18. Urma anilor trecuţi - Petre Ispirescu - Vas de gătit - Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti - Utilă la război - Cel de colo- Nae lonescu; 19. Eugen Sîrbu - Taină - Punct de aprovizionare cu de-ale gurii - Probabilă; 20. Esenţă eminesciană - Camarad - Frunza bradului - Vopseşte sau văruieşte; 21. Transformarea evenimentelor în opere artistice - Bradul de sărbători - Insistent - Ce li se promite credincioşilor. ' .

VERTICAL: 1. Eroina basmelor de iarnă (3 cuv.)- Frică; 2. Frumuseţi feminine - Vorba puişorului: Eroii evenimentelor; 3. Sucă şi-a pierdut capul - Diac catolic - Sticluţă - Belşug agricol - Elena Tudor,

R evelionu l m ilen iu lu i tre i4. Primul în clasament - Sec de jos pînă sus! - Poftă nestăpînită - Bancnota iui Eminescu; 5. Nicolae Orăşanu - Hrăneşte sugarii - Curajos - Paula loan; 6. Zero bis! - Au formă de tub (fem.) - Interesată de promovări; 7. Timidă- în esenţă! - A merge cu Pluguşorul - Indicată - întreg; 8. Trimisă de Anul Nou cu urări de bir\e - Ceas - Poet român (Eugen);9. Prenumele lui Racoviţă - Plină de sînge la circulaţie- Nae Roman - Uneori; 10. Locuitor din Iran - însoţit- Andrei Zanc; 11. Primire - Neagră şi fierbinte - Radu lonescu; 12. Menţionat din operă - începe o activitate colectivă - Ion Lupu - Sică Alexandrescu;, 13. Ionel Teodoreanu - Figură centrală din carte - ’ Nânaş,- Cai din Batinl; 14. Ca zăpada - Pe marginea patinoarului natural - Ursul lui Cezar Petrescu; 15. Cadou editorial - Omenească- Poet clujean (Emil) -- Eugen lonescu; 16. Soţia Meşterului Mânole - Alexandru Toma - Culoarea optimistului - împunge vitele; 17. Mileniu - Interesat - Crai de la răsărit - Din comună; 18. Carnea lui e foarte apreciată pe 7 masa de Revelion - Prenumele prozatorului Titel,-

Urmat de un lălăifl - Sorin Aldea - Alina Mungiu; 19. Au carte - Vierme tămăduitor; 20. Vehicul cu cai - Ape curgătoare; 21. loan Pop - poetici,- Ene Tomescu- Lib.er la mijloci; 22. împodobiţi - Sandu Sticlaru -

; Conifer; 23. Cea de colo - Cîteodată - Recolta ce se coace - Cîntec de slavă; 24. Tatăl copiilor - Timp la sfîrşitul iernii; 25. Savantă - baltă secată - mers de voie; 26. Cureluşă - URARE; 27. Gazdă - Util dar netermiriat! - Ued în Algeria - Petronela lliescu - Din hou începe iama!; 28. Val - Duşmănie -100 la un leu - O grămadă de bancnote; 29. Indică ora exactă- URARE. .

Dicţionar: PIT. OTA, RIP, AOS, ĂRU, PIU, UCÂ, CES, OSS, TRA, IBE, UTI, RIR.

loan POP

E v a ş i A d a m ( s o lu ţ ie )ALEXANDRA - LENUTA - OA - ELE - ANICA - XI

- ANUTA - ATENA - ADA - NATASA - AA - D .- ETIAJ - A - RE - OE - ANA - UTIL - ANCA.

123456 ? 8910 11 121314151617181920

.21

A N U L N 0 u F E R i c i tjAI Mc* • - MC

* - A Mc* * - 4

Mc* Mc A MC

* * Mc u Mc* » O R Mc

* A Q c k - MC A* Mc Mc R

Mc I Mc* Mp A C d r MC D Mc

* A O 0 Mc E L* -• Mc 0 Mc Mc S A

A A MC M

J0 0 - N Mp U

0 O * A LA C O T T

A - 0 MC A' MC I* k T A

* L E Mc NT ■ T Mc MC I

f - n o u lu i m i l e n i u

j p a ş n . c u m i n i v ? « . ** * * # * y v f C W di

teptările. în / ' O ; ' ' 7 * ** \i z i u n e a ' 1 A\' e s t o r a , f '7 î, ^ ' >A-*meia noului.-'ş . "

w I Im

vptcU fa c m w itâ , m<%C

feut& w U că,, m & c

a-»

La cumpăna dintre milenii, marcată de sărbătoarea Revelionului im aginaţia creatorilor de modă a ,,<? depăşit cu mult aşteptările, va cfemeiam ileniu este d in a m ic ă agresivă şi sofisticată, iar -materialul care o reprezintă este ■ p compus din piele naturală sau imitaţie piele, mătăsuri şi materiale acccente puternice variate, care combină senzualitatea anilor ’60, libertatea hippy, extravaganţa punk şi eleganta simplă a anilor ’90. în consecinţă, aşa cum afirma, nu de mult, un celebru designer internaţional: mai frumoasă, mai puternică, mai elegantă...

Fie că ne convine sau nu, felul în care ne îmbrăcăm, face parte din viaţa noastră de zi cu zi, exprimîndu-ne caracterul, conturîndu-ne personalitatea şi nu numai vestimentaţia reprezentînd un mesaj pentru ceilalţi.

Ce ţinută vestimentară să purtăm de Revelion, fiind totodată în pas cu moda, 1 ce coafuri să adoptăm pentru a le f »eclipsa“ pe marile . vedete, ne va destăinui, în cele ce urmează, designer | ! f^na Andrei. .„D in cîte ştiu, toată lumea î lntră în panică atunci cînd este vorba de I

petreceri, şi mai ales într-un sezon ca acesta, cîndtoate se ţin lanţ. în mod normal, ne-ar trebui, o

L garderobă de rochii de seară mare cît a reginei,dar, pentru vremurile în care trăim nu cred

'j| că este. cazul.-xO variantă bună de garderobă pentru

^ petreceri ar fi cea care se combină uşor întreele: o bustieră, o bluză cu volane sau custrasuri, un pantalon elegant o fustă lungăşi largă, o altă fustă midi cu lurex saupaiete aplicate, o jachetă bine cambratăpe talie şi o rochie scurtă neagră, foarte

uşor de schimbat cu ajutorulaccesoriilor. Acestea ar fi noile

tendinţe ale sezonului actual.Toate ~ m odelele

:fk. simbolizează eleganţă,fineţe» stil, acoperind

.Jc cele mai pretenţiose şif e ia s - J- u '- i t -*=--*-----‘ * n ^— fi

îf l CU

oasă, d

dinsioia sau din

* mătase.' A vem . P nevoie de un

’ \s • * î decor variat,L * ’\ ' x : ^ de aceea

hainele sînt în tonuri de gri,

V roşu, bej, albn eg ru ,

■Â - kaki.‘L —' Cred că

albul este o culoare foarte

~ ' . distinsă, iarnuanţele de gri se potrivesc în orice ocazie. Fustele şi rochiile anilor ’60 au influenţat forma şi lumgimea pe care le îmbrăcăm acum. Extravaganţa accesoriilor, lameurile sînt din nou ultimul răcnet al modei. Rochia strălucitoare a devenit -vestimentaţie obligatorie.

Rochiile de seară sînt confecţionate din materiale! rafinate, cu talia îngustă şi şoldurile accentuate, după

I modelul lalea.La urma urmei, luxul nu depinde de bani ci de arta

§ combinaţiilor şi de flerul de a alege ce ţi se potriveşte.

s S g S L x

SORCOVASă trăiţi, să-ntineriţi, . oameni buni, dar sărăciţi, f puneţi mîna, răsădiţi iar belşug la noi în ţară c-am ajuns chiar de’ ocară şi rămaşi pe dinafară.

Puneţi mîna şi munciţi, nu mai mergeţi să cerşiţi pe la cei chivernisiţi,

| ci culegeţi voi la vară ‘J truda noastră milenară

care-o vor bogaţii iară. if i ' . *>3 Să trăiţi, să înfloriţi,•t între voi să vă iubiţi .să fiţi iarăşi fericiţi!

loan POP

O catastrofă aeriană a fost evitată în ultimul moment, vineri, după ce un dezechilibrat mintal a pătruns în cabina piloţilor unui avion Boeing 747 al British Airways (BA) care efectua cursa Londra-Nairobi, avînd 398 de persoane la bord, şi a încercat să preia controlul asupra aparatului, relatează AFP.

interviu publicat vineri, că pentm p r im a r ă la

destrămarea URSS, ruşii au redescoperit în 2000 an«J* cîr|d l-au ales preşedinte pe soţul ei, sentimentul de rriîndn«? fa|â

de ţara lor, informează

PDSR intenţionează să unifice Societatea Româna de Televiziune cu Societatea Română de Radiodifuziune

PDSR intenţionează să modifice, pînă la sfirşitul lunii februarie, Legea de organizare a societăţilor de radiodifuziune şi televiziune, să unifice aceste instituţii şi să numească un nou consiliu de administraţie al viitoarei societăţi publice de radio şi televiziune, afirmă surse din PDSR. Potrivit acestor surse, va fi schimbată şi procedura de alegere a Consiliului de administraţie, urmînd să se renunţe la respectarea algoritmului parlamentar, membrii consiliului urmînd să fie reprezentanţi ai societăţii civile,

cum ar fi preşedinţii unor uniuni de creaţie, rectori ai unor mari universităţi sau membri ai Guvernului, precum ministrul Culturii sau cel de Finanţe. Surse din PDSR susţin'că în prezent Alexandru Mironov are mari şanse să devină preşedintele viitoarei societăţi publice de radio şi televiziune.

Legea de organizare a acestei societăţi va permite însă ca radioul şi televiziunea să fie conduse de colegii directoare diferite, care să gestioneze bugete separate.

Romano Prodi i-a transmis un mesaj de felicitare noului premier român şi Guvernului de la Bucureşti

Un an de pace socială si politicăurmare din pagina 1

exemplu, unde anomaliile conţinute de legile actuale fac să existe un parlamentar UDMR în lipsa totală a populaţiei de această etnie, dar va oferi cale liberă presiunilor exercitate în localităţi din Transilvania unde populaţia maghiară minoritară este chiar minoritară.

Problema nu ar fi, în sine, foarte gravă pentru Guvernul Nâstase, dar aplicarea în practică a unor asemenea măsuri ar putea duce la disensiuni între români şi maghiari şi, în- premieră, în mijlocul parlamentarilor partidului de' guvemâmînt. Chiar dacă aderenţii întîiului partid al ţării nu au votat cu Vădim Tudor în turul al doilea al prezidenţialelor, cum au făcut 34 la sută dintre cei ai lui petre Roman, ca un preludiu la ceea ce avea să se întîmple în şedinţa de învestitură a Cabinetului Năstase, nu este deloc sigur că unii dintre pesederişti nu vor gîndi asemenea adepţilor lui Vădim Tudor atunci cînd li sc va cere să fie de acord cu cerinţele mai radicale ale UDMR. în acest caz, n-ar fi nevoie de împotrivirea, manifestată deja, de parlamentarii PD şi PRM, fiind suficientă reticenţa celor înscrişi sub drapelul purtat pînă acum cu mîndră satisfacţie de Adrian Năstase. Sigur, există alternativa, vehiculată pe culoarele Parlamentului înaintea şedinţei de joi ca după şase luni premierul să propună un guvern de unitate naţională, dar ideea pare îndeajuns de hazardată pentru a deveni credibilă. In aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm dacă va avea parte Cabinetul Năstase de un an de pace socială şi politică, necesară pentru a-şi pune în aplicare măcar unele dintre măsurile cuprinse în programul de guvernare. Cel mai probabil, el nu se va bucura de acest adevărat privilegiu pentru un guvern minoritar.

Preşedintele Comisiei •Europene, Romano Prodi, i-a transmis, vineri, un mesaj de felicitare lui Adrian Năsase, pentru numirea sa în funcţia de premier al României, salutînd, cu această ocazie, "angajarea” noului Guvern de la Bucureşti în continuarea procesului de aderare a ţării la Uniunea Europeană, informează AFP. "Perioada care va urma va fi

importantă şi bogată- în evenimente, o dată-cu evoluţia procesului de preaderare a României la Uniunea Europeană” , scrie Prodi în mesajul adresat premierului român. "Comisia salută cu căldură angajamentele luate, de Guvernul dumneavoastră de a continua şi dezvolta procesul de reformă, pentru a vă atinge acest obiectiv’ , adaugă preşedintele

Executivului european. AFP reaminteşte în acest context că în luna noiembrie a acestui an raportul Comisiei Europene referitor la situaţia economică a ţărilor candidate a fost extrem de sever la capitolul dedicat României. Raportul sublinia că România este incapabilă să facă faţă presiunilor concurenţei şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii Europene.

Ziariştii au colindat

P r i m ă r i iConferinţa extraordinar

de presă a primarului F u H ® (nimeni, în fond, nu-şi aminteşte cînd a ultima) s-u integrat p e r f& ct atmosferei de final de a » . Primarul a anunţat începînd cu noul m ile n ii va reveni asupra deciziei a nu mai organ i/23 conferinţe de presă; ziariştii hau colindat. Ş i -3U ciocnit un pahar sărbători. ’ _

T - C .P .S , Am r e m a r c a t - -

vocea Adinei Maier.

Guvernul susţine adoptarea in Parlament a Legii administraţiei publice locale in sesiune extraordinară, în luna ianuarie

Guvernul va susţine adopta­rea Legii administraţiei publice locale de către Parlament în sesiunea extraordinară din luna ianuarie a forului legislativ, a . declarat, vineri, prim-ministrul Adrian Năstase. El a arătat că Executivul nu poate adopta o Ordonanţă de Urgenţă pentm a grăbi aplicarea legii, deoarece

acest lucru ar însemna nerespectarea prerogativelor Parlamentului, proiectul de lege fiind deja adoptat de una din cele două camere parlamentare..

Năstase a precizat că, exceptînd zilele de vineri şi sîmbătă, Guvernul nu va mai putea adopta Ordonanţe de Urgenţă, deoarece Parlamentul

Un grup de paraşutişti români vor să realizeze un record mondial sărind

în mileniul doi ţi aterizînd în mileniul treiUn grup de patru paraşutişti români vor să realizeze în noaptea

de 31 decembrie 2000 spre 1 ianuarie 2001 un record mondial, sărind în mileniul doi, de la 1.000 de metri, şi aterizînd în mileniul trei, la Romexpo. Potrivit preşedintelui executiv al Fundaţiei Aeronautica Română, Florin-Râdu Popescu, organizatorul lansării, paraşutişti! vor sări de Revelion, la ora 23,59 de minute şl 45 de secunde, urmînd să aterizeze la ora zero şi două secunde în apropierea Pavilionului Central al Romexpo.

îşi va întrerupe sesiunea, şi nici Ordonanţe simple, în lipsa unei legi de abilitare. în acest sens.

Premierul a afirmat că Executivul îşi propune să adopte cît mai jrnţine Ordonanţe de Urgenţă. “In nici un caz nu vom ajunge la 700 de Ordonanţe de Urgenţă emise în patru ani. Ideea noastră de bază este de a colabora cu Parlamentul şi sîntem convinşi că vom reuşi să transmitem în timp util proiecte de legi şi că vom obţine de la Parlament mai rapid decît s-a întîmplat pînă acum”, a spus Năstase.

G u v e r n ^ a h o tâ r îţ

constituirea u n c ii grup de lucru c a r *

să e labo rez* răspunsurile

chestionarul O E referitor i o

problema v iz e lo rGuvernul a decis, în p rim a

sa şedinţă, constituirea i m u l grup de lucru, format d i n ministrul Afacerilor E x te rn e , Mircea Geoană, m in is t ru I Integrării E u r o p e n e , Hildegard Puwak, m in is tru l de Interne, Ioan Rus, ş i ministrul Justiţiei, R o d ic e Stănoiu, care să e la b o re z e răspunsurile n e c e s a r completării chestionarului Uniunii Europene, în v e d e re a desfiinţării vizelor p e n t r u cetăţenii români care d o r e s c să viziteze statele m e m b re ale Uniunii Europene, a declarat, vineri, p r i m - ministrul Adrian Năstase.

Cum plătim impozitele iu S il iîn conformitate cu ari. 58 din

Legea nr. 27/1994, republicată şi -modificată prin OUG 62/ 1998, impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, valorile impozabile prevăzute de Anexa 1 precum şi amenzile se indexează anual prin hotârîre a Consiliilor locale, pînă la data de 30 noiembrie a fiecărui an fiscal, pe baza indicelui de inflaţie aferent unei perioade de 12 luni.

Comisia Naţională deStatistică a stabilit indicele de inflaţie aferent ultimelor 12 luni de 42,9%, Consiliul .local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat HCL 724/29.11.2000, prin care s-au stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2001, în funcţie de acest indice.

Astfel, în anul 2001, pentru un autoturism Dacia se va plăti o taxă de 82.500 lei fată de

81.324 lei cît a fost pe anul 2000, pentru un apartament de două camere cu suprafaţă utilă de 50 mp, situat într-un bloc cu patru etaje, se va plăti un impozit de 493.860 lei, faţă de 487.944 lei în anul 2000. Pentru un mp teren situat în zona A se va plăti impozit de 2.300 lei, faţă de 2.259 lei în anul 2000.

Impozitele şi taxele locale se vor achita în patru tranşe, la următoarele termene: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie..

Pentru plata cu anticipaţie a. impozitului pe clădiri şi teren, persoanele fizice beneficiază de o bonificaţie de 5%, dacă plata 'impozitelor datorate pe întreg anul se efectuează pînă la data de 15 martie 2001.

Pentru plata cu întîrziere a impozitului pe clădire, teren şi taxa auto persoanele fizice vor

plăti o majorare de 3% pe lună sau fracţiune de lună.

Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în . care a fost realizată construcţia, după cum urmează:

- înainte de anul 1950 inclusiv - reducere 15%;

- între anii 1951-1977 inclusiv - reducere 5%.

Veteranii de război şi deţinuţii politici beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădire,- teren şi taxă auto pentru bunurile proprii şi comune soţilor; văduvele de război, văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război, urmaşii eroilor martiri, răniţi şi luptători pentru victoria Revoluţiei Române din Decembiie 1989 beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren, iar invalizii beneficiază de scutire de la plata

taxei auto pentru autoturisme hycomat şi mototriciclurile care le aparţin şi sînt adaptate, invalidităţii acestora. Aceste scutiri se vor acorda începînd cu data de întîi a lunii următoare depunerii cererii şi a actelor doveditoare. în termen de 30 de

• zile de la data dobîndirii unui bun, proprietarii sînt obligaţi să-, şi declare bunul respectiv, indiferent sub ce formă a fost dobîndit - cumpărare, moştenire, donaţie, contract de întreţinere etc. - la ghişeele de impunere ale Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale, Piaţa Unirii nr. 1.

Amenda pentru nedeclarare în termen va fi de 428.000 lei.

în situaţia în care inspectorii Direcţiei de taxe şi impozite prin controalele pe care le vor ‘efectua pe teren vor constata că - o proprietate nu a fost declarată amenda va fi de 1.072.000 lei.

Ne-au bucurat colindătoriiVineri, pentru a încheia cu bine anul, secolul şi mileniul şi

pentru a îe înţîmpina aşa cum se cuvine pe cele care le urmează, ne-au colindat şi ne-au urat, ca de fiecare dată în anotimpul sărbătorilor, membrii Corului AUGUSTIN BEN A al Sindicatului Învăţămîntului Cluj-Napoca, rdirijat de venerabilul profesor şi compozitor Marius Cuteanu. Am trăit momente de înălţare în ambianţa străvechilor noastre colinde şi cîntece de stea, a urărilor de Anul Nou, cu : sentimentul că putem fi fericiţi şi ne putem bucura împreună, atunci cînd avem alături prieteni care vibrează pe aceeaşi - lungime de undă cu noi. Mulţumită colindătorilor, la mulţi ani tuturor! -

M . B O C UFoto: I. PETCU

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R CHIO REAN U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N BARA (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E

R E D A C Ţ IA : C lu j- N a p o c a ; s tr . N a p o c a 16

I CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:: TEL.: 19.75.07-ALINTUDORBĂ!ESCU;SPORT:TEL.: 19.21.27 -CODIN SAMOILÂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

■rnaif reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate. SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -_ •• STELA PETCU: CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;

ecre tar de redacţie: T e l / f a x .- subredacţiaturda.-tel/fax:31.43.23 Ill’AlttîTEXLCillAT LA =1^1 G a ra iSecretar Horea PETRUŞ 19.74.18

SUBREDACŢIA TURDA:SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75