An 3_Proiectarea Sistemelor Informatice_Rus Ioan

NOTE de CURS disciplina PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE de GESTIUNE, ediţia 6 - 2012

Autor: conf.univ. dr. Rus Ioan,

Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureş

Rus_Proiectarea_Sistemelor_Informatice_CIG_III_FB_III_2012.doc Pagina 1 din 36

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

de GESTIUNE

(Note de Curs)

Autor: conf.univ. dr. Rus Ioan

Universitatea “Petru Maior” Tg.Mureş

Ediţia 6 – 2012

De la: Către: titular curs Conf.univ. dr. Rus Ioan Studenţii CIG, FB promoţia 2012-2013





Curs I

ORGANIZAREA DATELOR (recapitulare)

1. Informatia, datele, bitul, octetul

2. Program, compilator, interpretor

Organizarea datelor în fişiere Structura de articol şi fişier, acces, organizare şi operaţii cu fişiere

Organizarea datelor este un proces complex de care depinde calitatea produsului

informatic şi performanţa programului. Prin organizarea datelor înţelegem identificarea,

caracterizarea, clasificarea, gruparea şi întregistrarea datelor pe suporţi magnetici.Din punct

de vedere al organizării datelor avem:

1. Organizare la nivel logic- se referă la modul cum informaţia este văzută de către

informaticieni.

2. Organizare la nivel fizic- prin care înţelegem modul cum informaţiile sunt înregistrate

pe suporţi tehnici (benzi magnetice, harddisk, CD).

Informaţiile în calculator sunt organizate în fişiere sau tabele.

Fişierul este o colecţie organizată de date omogene din punct de vedere a

semnificaţiei şi a cerinţelor de prelucrare.Fişierul are următoarele elemente:

- articolul sau înregistrarea- conţine toate informaţiile referitoare la un element al fişierului

(elementul fişierului poate fi obiect, subiect sau fenomen).Reprezintă o grupare la cel mai

înalt nivel al tuturor informaţiilor referitoare la un element al fişierului.Articolul este o

înregistrare de tip arbore.Articolele sunt formate din câmpuri.Prin câmp înţelegem

informaţiile dintr-un articol care defineşte o caracteristică a articolului. Fiecare câmp se

caracterizează prin următoarele elemente:

- nume câmp- se alege de programatori şi identifică caracteristica respectivă. Să fie scurt, clar

şi să aibă o semnificaţie;

- timp câmp- arată natura datelor din câmp. Pot fi de tip numeric, caracter, logic, memo;

- lungimea câmpului- arată numărul maxim de octeţi rezervat pentru câmpul respectiv;

- numărul de zecimale- este opţional şi arată precizia câmpului respectiv. Totdeauna numărul

de zecimale trebuie considerat din lungimea câmpului. Lungimea tuturor câmpurilor unui

articol dă lungimea articolului respectiv.

Articolul este văzut ca o înregistrare logică a fişierului. Înregistrarea fizică este o

grupare de mai multe articole care se constituie într-o operaţie de intrare- ieşire, în şi din

memoria centrală.O înregistrare fizică se mai numeşte bloc fizicşi reprezintă cantitatea de

informaţie care se transferă în şi din calculator printr-o operaţie fizică de intrare- ieşire.

Articolele unui fişier pot fi de lungime fixă sau variabilă.Câmpurile unui fişier se mai numesc

descendenţii unui articol.

Accesul în fişiere se referă la modalitatea de regăsire a articolului în fişier.Există două

modalităţi de acces: secvenţial şi direct.

Accesul direct se face pe bază de cheie sau pe bază de adresă relativă de articol.

Accesul secvenţial se referă la faptul că regăsirea articolului se face în ordinea în care

au fost înscrise şi numai după parcurgerea tuturor articolelor dinaintea celui căutat.

Căutarea directă oferă posibilitatea regăsirii unui articol fără parcurgerea tuturor celor

dinaintea ei.





Accesul direct pe bază de cheie

Regăsirea directă pe bază de cheie este acea formă de acces în care identificarea unei

înregistrări se face folosind un câmp al fişierului, câmp numit “câmp cheie” şi un fişier

ajutător numit “index” care ajută la localizarea fizică a înregistrări dorite. Fişierul index are

două elemente:

- referitor la cheile articolelor (interval, poate să nu fie interval)

- referitoare la indicaţia de adresă

Căutarea cu ajutorul fişierului index se realizeză astfel:

- se citeşte fişierul de index pentru identificarea locului unde se află cheia dorită;

- se ia din fişier informaţia de adresă şi pe baza acesteia se caută în fişierul principal;

Accesul direct pe bază de adresă relativă de articol

Adresa relativă a unui articol se calculează cu ajutorul unei funcţii:

y = f(x) numită funcţie de randomizare, unde x este elementul care identifică articolul

şi y este adresa relativă a articolului respectiv faţă de începutul fişierului.

Organizarea fişierelor

- organizarea secvenţială- permite înscrierea şi regăsirea articolului în ordinea în care ele

au fost introduse la crearea fişierului;

- organizarea secvenţială indexată- permite gestionarea înregistrării cu ajutorul unei tabele

sau fişier suplimentar numit index. Regăsirea informaţiei se face parcurgând prima dată

tabela de indecşi şi apoi căutând în fişierul de date.

- Organizarea directă (relativă)- permite gestionarea înregistrării folosind un algoritm de

randomizare pentru calculul adresei relative a înregistrării. Este important ca algoritmul de

randomizare să fie acelaşi de la începutul creeri fişierului până la terminarea exploatării

lui.

Operaţii cu fişiere

Operaţiile cu fişiere se referă la două aspecte: la nivel de fişier şi la nivel de articol.

Operaţiile la nivel de fişier sunt:

- crearea fişierului – este operaţia de populare cu date a fişierului

- consultarea fişierului

- ştergerea fişierului

- copierea fişierului

- redenumirea fişierului

- protecţia fişierului- se declară cu acces numai pentru citire sau se declară o listă de

utilizatori.

Operaţii la nivel de articol sunt:

- adăugarea de noi articole

- modificarea de articole existente- înseamnă modificarea unor câmpuri sau informaţii care

presupun citirea articolului, modificarea şi rescrierea.

- ştergere articol- poate fi fizică, adică ştergere efectiv sau logică, care se face cu ajutorul

unui câmp pentru ştergere care se marchează pentru cele şterse într-un anumit fel





Sistem

întrprindere

Despre SISTEME

Definirea şi clasificarea sistemelor informatice.

Un sistem este un ansamblu de mai multe elemente care sunt corelate între ele pentru a

realiza un anumit scop.

Ludwig von Bartulanffy - părintele definiţiei sistemului: “sistemul este un ansamblu

de elemente aflate în interacţiune.”

Sistemul este un ansamblu de elemente legate organic între ele prin relaţii logice care

urmăresc îndeplinirea unui scop bine definit.

Despre organizarea sistemelor:

Organizarea sau dezorganizarea sistemelor este în strânsă legătură cu gradul de

cunoaştere sau necunoaştere a sistemelor.

Regulă generală de organizare:

Cu cât un sistem este mai puţin organizat cu atât părţile componente influenţează mai

puţin întregul. Cu cât un sistem este mai organizat cu atât sistemul influenţează şi controlează

părţile mai mult.

De regulă orice sistem se compune din subsisteme: diviziunea în subsisteme se face pe

baza unei caracteristici comune subsistemului. Orice subsistem funcţionează după reguli

proprii şi la rândul lui se poate diviza în alte subsisteme. Din această divizare ierarhică se

obţin nivelurile:

Subsistem

financiar Subsistem

resusrse

umane

Subsistem

producţie

Subsistem

aprovizio-

nare şi

desfacere

Subsistem

desfacere

Subsistem

aprovizio-

nare

Subsistem

desfacere

Subsistem

furnizor Subsistem

personal Subsistem

clienţi

Subsistem

personal





Sistem. Sistem cibernetic. Sistem economic. Sistem informaţional.

Sistem informatic. Sistem informatic integrat.

Un sistem se compune din:

1) Elementele sistemului sunt obiecte sau fenomene care au o caracteristică comună şi

interacţionează între ele în vederea realizării scopului sistemului.

2) Starea sistemului este mulţimea caracteristicilor sistemului la un moment dat.

Avem:

starea iniţială – mulţimea caracteristicilor sistemului la momentul t0.

starea finală – mulţimea caracteristicilor sistemului la momentul tn.

3) Traiectoria sistemului reprezintă stările prin care trece sistemul de la starea iniţială

la starea finală.

4) Factorii sistemului pot fi interni şi externi.

Factorii interni – asupra cărora se poate acţiona din interiorul sistemului.

Factorii exteni – în afara sistemului şi sunt independenţi de acesta.

Exemplul sistemului firmă:

- Elemente: utilaje, maşini, materiale, clădiri, oameni, echipamente

- Conexiuni: fluxuri interne de materiale, finanţe, de oameni

- Starea sistemului: situaţia sistemului la un moment dat

iniţială t0 – începutul anului

finală tn – sfârşitul anului

- Factorii - interni: managementul, fiabilitatea firmei

- externi: cererea de piaţă, comcurenţă, furnizori, clienţi

Conceptul de cutie neagră (Black box):

Funcţia de transformare a sistemului:

y = S(x)

Noţiunea de buclă de reglare:

Δx – o abatere pe care o introduce bucla de reglare

asupra intrărilor pentru a reduce diferenţa dintre

rezultat şi scop.

Bucla de reglare se mai numeşte conexiune inversă. Un sistem cu buclă de reglare se

numeşte sistem cibernetic.

Stefana Odobleja (1938) a adus contribuţii importante în ceea ce priveşte sistemul

cibernetic.

Orice sistem cibernetic are următoarele elemente:

- sistem de conducere

- sistem condus

- legătură directă

- legătură inversă

S x y

S

R

x y

Δx

Sistem condus intrări ieşiri

Orice sistem reprezintă o

transformare a intrărilor

în ieşiri.





Cibernetica economică analizează economia, structura şi părţile ei componente

Entropia H(x) = - Σ (i=1,n) pi log 2 pi

Energia informaţională E = Σ (i=1,n) pi2 (A)

Organizarea unei companii creşte şi energia informaţională creşte atunci H(x) scade.

Organizarea unei companii scade şi energia informaţională scade atunci H(x) creşte.

Cu cât avem mai multe informaţii despre companie cu atât este mai organizată.

Legi ale sistemelor cibernetice:

Legi generale:

Sistemul cibernetic este un sistem dinamic, deschis, de dimensiuni mari şi complex.

Legi specifice:

1) Legea varietăţii generale: varietatea ieşirilor sau diferenţa între rezultat şi scop

poate fi influenţată de varietatea intrărilor.

2) Legea conexiunii inverse: orice sistem cibernetic conţine cel puţin o buclă de

autoreglare.

3) Legea sinergiei: efectul componentelor la nivel de sistem este diferit de suma

efectelor componentelor subsistemelor.

4) Principiul complementarităţii: orice sistem cibernetic constituie cel puţin o buclă

de reglaj pentru un sistem de nivel superior.

5) Legea entropiei negative: dacă entropia creşte şi gradul de organizare scade atunci

cantitatea de informaţii este mai mică.

Exemple de sisteme cibernetice în economie:

- sistemul cibernetic al producătorului are ca buclă de reglaj cererea consumatorului

- sistemul cibernetic al relaţiilor externe: economia naţională se reglează în funcţie de

relaţiile externe.

- sistemul guvernamental se autoreglează după dimensiunea bugetului

Sistemul economic este un sistem cibernetic format din totalitatea resurselor unei

economii naţionale, a subsistemelor din economie şi a relaţiilor dintre ele.

Sistemul informaţional este un subsistem al sistemului economic format din toate

fluxurile informaţionale care circulă între sistemele de conducere şi sistemul condus,

Sistemul informatic este acea parte a sistemului informaţional care asigură culegerea,

prelucrarea, transmiterea şi stocarea informaţiilor cu ajutorul calculatoarelor electronice

pentru a fi utilizate în conducere.

Sistemul informatic este un ansamblu coerent de echipamente, procese, programe şi

oameni care împreună utilizează calculatoarele electronice pentru prelucrarea datelor.

Sistemul informatic nu e un scop în sine, ci are rolul de a prelucra datele.

Elementele unui sistem informatic:

1. resursa fizică (hardware)

2. resursa logică (software)

3. informaţiile sau datele

4. resursa umană formată din utilizatori şi informaticieni.

O caracteristică a sistemului informatic este de a furniza informaţii prelucrate pentru

conducere.

Particularităţi ale sistemelor informatice:

Sistem conducere

legătură

inversă legătură

directă





1) ciclu de viaţă lung

2) gestionează cantităţi foarte mari de informaţii

3) utilizează intens sistemul matematic

4) au un număr mare de utilizatori

5) dispun de proceduri clare, automate şi manuale

6) sunt costisitoare dar eficiente

Clasificarea sistemelor informatice:

Parţiale – se ocupă cu informatizarea unui sector sau al unui subsistem într-o

companie.

Totale – se ocupă de informatizarea tuturor sectoarelor subsistemelor companiei.

Integrate – abordează prelucrarea automată a datelor în mod global şi asigură

prelucrarea informaţiilor în toate modurile necesare.

Sistemele informatice asigură informaţia necesară procesului de decizie.

Importanţa deciziilor într-o companie:

Structura sitemului informatic:

În funcţie de natura activităţilor susţinute, sistemele informatice se compun din:

- sisteme destinate conducerii (Manager Suport System (MSS))

- sisteme operaţionale.

Sistemele destinate conducerii - MSS se compun din subsistemele

- suport al executivului (Executive Suport System (ESS))

- suport pentru decizie (Decision Suport System (DSS))

- destinate conducerii curente (Management Information System (MIS))

Sistemele operaţionale sunt:

- sistem pentru procesarea tranzacţiilor (TPS)

- sistem pentru activitate şi birotică (Office Automatization Sistem

(OAS))

- sistem pentru controlul proceselor (PCS)

Un sistem informatic integrat se compune din mai multe subsisteme informatice care

au, aşa cum am văzut, diferite intrări, ieşiri, scopuri şi utilizatori. Prezentăm mai jos aceste

elemente pentru cele mai reprezentative componente ale unui sistem informatic integrat.

Elementele componente ale unui sistem informatic

Sistem

informatic

Intrări Prelucrări Ieşiri Utilizatori

TPS date primare, de actualizări, situaţii sintetice şef departament

Strategice – decizii pe termen lung luate de managerul

companiei pentru o persoană de mai mulţi ani

Tactice – asigură adaptarea sistemului la mediu

Operaţionale – se iau de persoana operativă şi sunt zilnice





tip tranzacţii sortări, rapoarte şi analitice

OAS date primare,

documente,

secvenţe audio şi

video

procesare

documente,

comunicări,

prezentări

documente

corespondenţă,

prezentări

funcţionar,

manager

MIS volum de date

de intrare din

zona TPS

pe bază de

modele şi

analiză

situaţii sintetice

şi rapoarte

şef departament

DSS volum mic de

date din MIS,

TPS

complexe cu

modele analitice

situaţii şi analize

decizionale

destinate

managerului şi

consiliului

administrativ

manager,

consilier

administrativ

ESS date de intrare,

agregate interne

şi externe

companiei

simulări grafice

şi simulări cu

date concrete

analize şi

prognoze

manager,

consilier

administrativ

Sistemele integrate

Principiul integrării derivă din principiul ordinii şi organizării. Sistemele în evoluţia

lor dezvoltă tot mai multă cunoaştere şi tind să se organizeze în sistem complex.

Sistemele integrate măresc performanţa sistemelor şi elimină redundanţele (lucruri

care se respectă)

Tipuri de integrarări:

- integrare genetică

- integrare prin constrângere (necesară, determinată, legală)

- integrare prin dependenţă

- integrare la alegere

- integrare întâmplătoare

Sistemul informaţional al firmei

Principalele subsisteme, legături interne şi externe

ale subsistemului financiar contabil

Întreprinderea este un sistem cibernetic care se compune din 5 subsisteme.

1) Subsistemul logistică şi de producţie

2) Subsistemul financiar contabil

3) Subsistemul de marketing

4) Subsistemul de resurse umane

5) Subsistemul de control şi gestiune strategică

Sistemul oricărei organizaţii include sistemul decizional, operaţional şi informaţional.

Sistem

informaţional

Sistem

operaţional Sistem

decizional





Sistemul decizional primeşte prin intermediul sistemului informaţional de la sistemul

operaţional date privind rezultatele proceselor operaţionale. Sistemul decizional analizează

aceste date şi transmite decizii şi dispoziţii către sistemul operaţional tot prin intermediul

sistemului informaţional.

Legăturile organizaţiei cu exteriorul: ca orice sistem şi sistemul „FIRMĂ” are

conexiuni cu exteriorul , de unde preia cerinţe (comenzi) şi livrează satisfaceri (produse şi

servicii). În schema de mai jos sunt redate aceste conexiuni.

Sistemele firmei

Sistemul funcţional al unei organizaţii.

Orice organizaţie sau firmă văzută ca un sistem are un anumit scop, se compune din

mai multe subsisteme şi are unul sau mai multe sisteme de autoreglare. Scopul sistemului este

obiectivul sau rezultatul prestabilit pe care o firmă urmăreşte să-l obţină. Realizarea acestui

obiectiv se obţine prin contribuţia mai multor subsisteme la asigurarea funcţionării sistemului

„FIRMĂ”. Nici o firmă nu poate funcţiona de exemplu fără subsistem financiar-contabil

deoarece acesta asigură şi gestionează resursele băneşti necesare funcţionării firmei.

Tot la fel o firmă nu poate funcţiona fără a-şi analiza periodic (zilnic, săptămânal,

lunar, anual, etc) nivelul realizărilor faţă de obiectivul stabilit şi de a lua măsuri în consecinţă.

Acest aspect face parte din bucla de reglare a sistemului firmă.

Sistem

decizional

dec

Sistem

Informaţional Mediul

înconjurător

Fluxuri de bunuri şi servicii

Sistem

operaţional Produse şi servicii





Nici un subsistem şi nici firma în ansamblul ei nu poate funcţiona independent de alte

firme numite clienţi, furnizori, bănci, etc. Toate acestea arată complexitatea sistemelor de

natură economică şi legăturile necesare care se stabilesc între diferite sisteme sau intre

subsistemele aceluiaşi sistem. În schema următoarele sunt evidenţiate principalele cmponente

şi conxiuni ale sistemului unei firme şi a subsistemelor sale.

Sistemul oricărei firme este un SISTEM CIBERNETIC.

Sistemul funcţional al unei organizaţii.

Proprietăţile sistemului cibernetic

A) generale

B) specifice

Proprietăţi generale:

a) deschis

b) dinamic

c) de dimensiuni mari

d) complex

Proprietăţi specifice:

a) Legea varietăţii necesare: Varietatea la ieşirea unui sistem poate fi modificată doar

printr-o varietate suficientă la intrarea acestuia.

b) Legea conexunii inverse: orice sistem cibernetic conţine cel puţin o buclă de reglaj.

c) Principiul sinergiei: efectul total al interacţiunilor şi interdependenţelor dintr-un

sistem de este diferit de suma efectelor locale.

d) Principiul complementarităţii externe: orice sistem cibernetic conţine un element a

cel puţin a unei bucle de reglaj dintr-un sistem cibernetic de ordin superior.

e) Legea entropiei negative: în sistemele cibernetice există tendinţa ca sintropia

informaţională să crească şi entropia informaţională să scadă.

Piaţa financiară

Subsistem financiar contabil

Subsistem

logistică

Subsistem control

interior şi gestiune

strategică

Producţie

Subsistem

resurse

umane

Subsistem

marketing

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

plăţi

facturi

livrări

C

L

I

E

N

Ţ

I

facturi

încasări

comenzi

livrări

studi

i

Piaţa forţei de muncă

plecări angajări





Sintropia informaţională reprezintă cantitatea de informaţii pe care o poate dezvolta

un sistem până când ajunge în starea de total cunoaştere. Altfel spus sintropia este cantitatea

de informaţie pe care o înmagazinează un sistem la un moment dat şi care se poate obţine

numai prin transformarea sistemului din starea actuală în starea de totală cunoaştere.

Conceptul de cutie neagră

Orice sistem este o transformare care se aplică intrărilor pentru a produce ieşiri.

Sistem cibernetic: orice sistem care are buclă de reglaj se numeşte sistem cibernetic.

Sistem cibernetic cu legătură inversă

Sistem cibernetic al producătorului

ieşiri

S

J=S (x)

x y

S

R

x y

Δx J = S (x+Δx)

Sistem de

conducere Sistem condus ieşiri intrări

legătură inversă

legătură directă

program de

conducere

Piaţa bunurilor şi

serviciilor

Sistemul cibernetic al

producătorului

Piaţa factorilor de

producţie

Oferta produse Venituri

Servicii de

producţie

Cerere de factor

de producţie





Sistem cibernetic guvernamental

Sistem informatic integrat (caracterizare, funcţii, avantaje)

Informaţia este o noţiune abstractă care aduce cunoaştere. Manifestarea concretă a

informaţiei o reprezintă datele.

Datele prelucrate generează la rândul lor informaţii de alt nivel, calitate şi agregare.

Sistemul informatic reprezintă un ansamblu de echipamente, programe şi oameni

care împreună rezolvă prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului electronic.

Elementele unui sistem informatic

1) resursa fizică HARDWARE

2) resursa logică SOFTWARE

3) baza de date

4) resursele umane

Principalele module ale unui sitem informatic integrat

1) Planificarea şi controlul producţiei

2) Managementul, aprovizionarea, vânzarea şi producţia

3) Contabilitate financiară şi de gestiune

4) Managementul resurselor umane

5) Managementul calităţii

6) Managementul proiectelor

7) Managementul echipamentelor

8) Managementul serviciilor

9) Controlul companiei

Caracteristicile sistemelor informatice integrate

1) Ciclu de viaţă lung

2) Cost ridicat .

Indici de calitate ai informaţiei

a) oportunitatea (actualitatea)

Piaţa bunurilor şi

serviciilor

Sistem cibernetic

guvernant

Piaţa financiară

Plăţi tranferabile

Cerere bunuri

şi servicii

Cerere de bani pentru

acoperirea deficitului

Impozite şi taxe

Împrumuturi

guvern

Achiziţii bunuri şi

servicii





b) precizie şi acurateţe

c) completitudinea

d) relevanţa – este calitatea informaţiei de a produce stimuli în sistem

e) conciziunea – este calitatea informaţiei de a fi scurtă şi clară

Societatea secolului trecut a fost societatea industrială ce avea ca scop producţia

industrială şi având ca resurse capitalul. Societatea secolului nostru este societatea

informaţională.

Societatea informaţională:

scop: producţia intelectuală

resursele: informaţia

Datele în urma prelucrării şi transformării informaţiei:

- de utilizare

- de tip raţionamente şi experimente

Relaţia tezaur ↔ informaţie

a) informaţia este lângă tezaur

b) informaţiile curente sunt în interiorul tezaurului dar sunt evidenţiate

c) se întrepătrund

T i

T i

T i





PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Analiza sistemelor informaţionale

SPAD – sistem de prelucrare automată a datelor

Orice SPAD e compus din:

a) culegerea datelor

b) pregătirea datelor

c) prelucrarea datelor

d) întreţinerea datelor

e) extragerea rapoartelor

a) Procesul prin care datele informatice sunt înregistrate pe suporţi informatici.

b) Reprezintă operaţia de clasificare, grupare şi stocare a datelor.

c) Reprezintă operaţia de calculare, sinteză, comparare şi filtrare.

d) Reprezintă operaţia prin care valorile anumitor date se aduc la valori curente.

e) Operaţii de editare documente şi rapoarte într-un format solicitat de conducere.

Proiectarea sistemelor informatice

Proiectarea sistemelor informatice este un proces complex care trebuie să identifice

toate aspectele relevante ale sistemului actual, posibilităţi de îmbunătăţire a acestuia şi

modalităţile de informatizare a componentelor sistemului analizat. Pentru realizarea

sistemelor informatice se parcurg mai multe etape cu obiective şi activităţi specifice.

Culegerea

datelor

Pregătirea

datelor

Prelucrarea

datelor

Întreţinerea

datelor

Extragerea

datelor

Operaţii prin care rezultatele sunt aranjate într-o

formă convenabilă conducerii.

Proces prin care valorile datelor sunt înlocuite cu

alte valori.

Formată din operaţiile de calculare, filtrare,

comparare, sinteză.

Proces de înregistrare a datelor pe diverşi suporţi

informatici.

Proces format din operaţiile de clasificare,

grupare, sortare.





Etapele de realizare a unui sistem informatic sunt:

1) Strategia

2) Analiza sistemului informatic

3) Concepţia (proiectarea) sistemului informatic (se elaborează documentaţia

proiectului)

4) Realizarea sistemului sau programarea

5) Tranziţia

6) Exploatarea

ANALIZA ANALIZA

CONCEPTIE

PROIECTARE CONCEPTIE

PROIECTARE

REALIZAREA REALIZAREA DOCUMENTATIA UTILIZATOR

DOCUMENTATIA UTILIZATOR

TRANZITIA TRANZITIA

EXPLOATAREA EXPLOATAREA

STRATEGIA STRATEGIA

Etapele realizării unui sistem informatic

Analiza sistemelor informatice

Determinarea cerinţelor sistemelor informatice se realizează cu ajutorul metodelor

de analiză tradiţionale sau moderne.

Metode - tradiţionale: interviu, chestionare, analiza documentelor, observare directă

- moderne - rapide: JAD (Join Apllications Design), prototip, RAD

- pe procese

JAD este o metodă de analiză proiectată de IBM. Ea constă în identificarea cerinţei

proiectului prin realizarea unor sesiuni de lucru JAD. La aceste sesiuni participă utilizatorii şi

proiectanţi. Se organizează una sau mai multe sesiuni JAD care durează de la 4ore până la o

săptămână.

Participă la şedinţă:

- conducătorul sesiunii care trebuie să fie specialist în management.

- utilizatorii (specialişti din domeniul respectiv care lucrează ca executanţi)

- manageri de nivelul mediu pentru care se proiectează sistemul

- sponsorul sau susţinătorul proiectului care este o persoană din conducerea companiei

care este în măsură să ia decizii şi să finanţeze proiectul.

- analiştii de sistem care sunt informaticieni specialişti pe analiză (pot fi de la

compartimentul IT sau de la companii specializate)

- scribul (secretar)

- informaticienii (proiectanţi, programatori)





Şedinţa JAD are următoarele obiective: prezentarea de către analişti a sistemului

existent (discutarea cu utilizatorii a acestei prezentări) şi prezentarea concepţiei noului sistem

informatic. De obicei se prezintă scheme de context, scheme bloc. Informaticienii explică

noului sistem şi se comentează de către utilizatori pe marginea acestui subiect.

Obligatoriu această şedinţă se desfăşoară în afara localităţii sediului beneficiarului

pentru ca toţi participanţii să fie deconectaţi de la activitatea curentă de la serviciu.

Prototipizarea constă în faptul că se identifică un produs informatic existent dintre

sistemele informatice existente din domeniu în care facem analiza. Acel sistem se pune în

funcţiune. Se mai numeşte punerea în funcţiune a unui sistem rudimentar. După punerea în

funcţiune a sistemelor informatice toţi utilizatorii, pentru o perioadă definită de timp au

dreptul de a-şi exprima nemulţumirile. După această perioadă se analizează oportunitatea

efectuării unor modificări asupra sistemului. Dacă ele există, se efectuează şi apoi avem un

nou sistem funcţional.

RAD (Rapid Applications Development): se formează un colectiv din cei mai buni

utilizatori şi informaticieni care studiază produse existente şi presupun implementarea unui

produs existent sau a unui produs cu modificări. Se execută modificarea şi se pune în

funcţiune produsul astfel obţinut în forma finală.

Metode moderne de proiectare orientate pe procese

Aceste modalităţi de proiectare sunt efectuate cu unelte automate din categoria CASE

(Computer Aided Systems Engineering).

Cele mai dezvoltate produse din această clasă sunt ale firmei ORACLE.

Metodele moderne se caracterizează prin reducerea perioadei de analiză şi proiectare,

reducerea costului şi probabilistic obţinem aceleaşi performanţe ca şi prin metodele

tradiţionale.

Metodele tradiţionale sunt mai costisitoare, mai consumatoare de timp şi resurse

umane, duc la rezultat sigur şi conform cerinţelor beneficiarului. Se utilizează atunci când se

doresc proiecte pe măsură sau la cerere.

Analiza documentelor este metoda prin care se identifică informaţiile relevante din

document.

Observarea directă constă în participarea informaticienilor la derularea proiectului

analizat sau studiat.





MODELAREA

Modelarea parcurge trei etape:

1. Modelarea proceselor

2. Modelarea datelor

3. Modelarea prelucrărilor.

1. Modelarea PROCESELOR

Modelarea proceselor – procesele reprezintă subsisteme formate din resusrse

materiale şi umane împreună cu regulile de prelucrare şi stocare a datelor. Prin modelarea

proceselor înţelegem descrierea prelucrării de date. Prelucrarea de date şi descrierea

proceselor se realizează cu ajutorul diagramelor.

Diagramele folosite în modelarea proceselor sunt de 3 feluri:

1) diagrama de context (scheme bloc). Cu ajutorul lor se descriu procesele în

ansamblu şi se clarifică aria şi întinderea sistemului proiectat.

2) diagrama fluxurilor de date fizice – specifică persoanele şi tehnologiile folosite în

prelucrarea datelor.

3) diagrama fluxurilor de date logice – descrie prelucrările care se efectuează

indiferent de tehnologia folosită.

Diagrama de context – pentru procesul de vânzare / cumpărare marfă

Descompunerea diagramei de context se face pe nivele astfel:

1) diagrama de nivel 0 cuprinde subsistemele sistemului.

2) diagrama de nivel 1 – diagrama funcţiilor unde fiecare fiecare subsistem se poate

descompune în maxim 7 funcţii.

3) diagrama de nivel 2 este diagrama prelucrărilor pentru fiecare aplicaţie din nivelul

1; se pot detalia maxim 49 de prelucrări.

Detalierea prelucrării se face pe două criterii:

- prelucrările definite să fie relativ independente şi clare

- prelucrările să definească un algoritm de prelucrare.

Client

Prelucrare

stocuri

vânzare

cumpărare

marfă

Bancă Furnizori

Conducere

informaţii

Date şi rapoarte

despre vânzări





Detalierea prelucrărilor se face atât de mult încât o prelucrare să se scrie pe maxim o

pagină. Dacă este necesar o prelucrare din diagrama de nivel 2 se poate detalia în nivelul 3 tot

în aceeaşi diagramă.

Fluxuri de date

Fluxurile de date se reprezintă pe schemele sistemelor informatice cu ajutorul

săgeţilor.

Reguli pentru verificarea unui model:

1. nici un proces nu poate avea numai ieşiri

2. nici un proces nu poate avea numai intrări

3. datele nu pot fi transferate dintr-un loc în altul numai prin intermediul unui proces

4. simbolizarea unui flux de date spre un loc de stocare înseamnă actualizare (datele din

depozit se modifică)

Modelarea datelor

Datele sunt elementele principale asupra cărora acţionează programele. Fizic datele se

găsesc în fişiere sau baze de date → structură fizică (tabelă = fişier)

În fişiere şi tabele se găsesc înregistrări, articole sau entităţi.

Entitatea este un ansamblu de informaţii şi legături referitoare la obiecte şi evenimente

care au o caracteristică comună.

Modelarea datelor se face cu ajutorul modelului entitate, asociere sau legătură, numit

modelul E-A.

Prin modelul entitate-asociere înţelegem toate entităţile şi relaţiile între ele pentru a

reda realitatea datelor în procesul studiat. Fie de exemplu entitatea COMANDĂ şi entitatea

CONT. Acestea au mai multe atribute fiecare, astfel:

Cont

Simbol

Denumire

RD

RC

Sold

Atributul reprezintă o caracteristică a entităţii care prezintă interes din punct de vedere

al proiectului. Reprezintă un anumit fel de informaţie despre entitate.

Clasificarea atributelor

după complexitate: - simple – nu se pot descompune în alte atribute (nr. matricol, preţ)

- complexe – se pot descompune la rândul lor în alte atribute.

ex: DATA 25 / 10 / 2004 – ziua, luna, anul.

PERIOADA: – luni, trimestre, ani

după felul realizărilor:

obligatorii - trebuie să aibă cel puţin o realizare (simbol cont, denumire cont). Sunt

echivalente cu expresia NOT NULL.

opţionale – pot să nu prezinte nici o valoare (număr telefon, e-mail, RD, RC).

Comanda

Număr comandă

Dată

Denumirea

Unitatea de măsură

Cantitate





monovaloare – sunt atribute care au o singură valoare (exemplu, simbol cont, număr

matricol).

Iată de exemplu o înregistrare concretă pentru entitatea COMANDĂ:

1110 25 / 10 / 2004 costum bărbaţi buc 200 → aceasta este o realizare

Obiectele modelului entitate atribut pot fi de două feluri:

- simple: cărora le corespunde o entitate (cantitate → obiect simplu)

- compuse: descompune în obiecte simple

Identificatorul este un atribut sau grup de atribute care identifică în mod unic o

înregistrare (realizare) a entităţii → cheia înregistrării.

Relaţiile sau asocierea – reprezintă legăturile care se stabilesc între entităţi.

-avionul x face în data y cursa z.

-cursa z este făcută în data y de avionul x.

Cardinalitatea este un cuplu de două numere (x,y), arată câte entităţi (x,y) participă la

realizarea unei legături. Cardinalitatea minimă arată numărul minim de entităţi care participă

la realizarea unei legături. Cardinalitatea maximă arată numărul maxim de entităţi care

participă la realizarea unei legături.

Carte

Cotă

Titlu

Editură

An apariţie

Autor (mai mulţi)

Naţionalitate autor

Carte

Cotă

Titlu

Editură

An

Autor

Nume

Naţionalitate

Avion

Cod identificare

Data ultimei reparaţii

Kilometri parcurşi

ID, PERS, REPAR

Cursă de avion

Număr cursă

Ora plecării

Ora sosirii

Destinaţie

Realizează

data cursei

face este

făcută





Tipuri de entităţi după participarea la realizarea legăturilor

1. unare (unu la unu) (soţ, soţie) (şef birou, birou)

2. binare (unu la mai multe)

Familie Copii

Cod familie Cod familie

Nume Nume

Adresă Vârstă

3. ternale (mai multe la mai multe) (furnizori, marfă, magazine), mai muţi furnizori

livrează mărfuri la mai multe magazine.

Atributele după valorile pe care le conţin pot fi de mai multe feluri:

numerice

caracter

data

logic

etc.

Entităţile au o importanţă deosebită în realizarea proiectelor informatice. Entităţile se

descriu cu următoarele elemente: nume entitate, nume atribut, tip atribut, lungume, domeniu

de valori şi opţional număr de zecimale. Iată un exemplu pentru o astfel de descriere:

NUME ENTITATE: MATERIALE

Nr crt Nume atribut Tip Lungime Domeniu de valori

1 Cod material Numeric 14 NOT NULL

2 Denumire material Caracter 20 NOT NULL

3 Unitate de măsură Caracter 3 BUC / T, KG

4 Cantitate Numeric 10

5 Gestiune Numeric 4 110

Client

Cod curent

Nume

Adresă

Depozit

Număr cont

Data depozit

Suma

0,n 1,n

Există clienţi pentru

care nu există

legătură

Nu există

depozit fără

clienţi

Deschide





Restricţii impuse atributelor:

Pentru a asigura o acurateţe ridicată a datelor, asupra valorilor pe care le iau atributele

se pun anumite restricţii. Operaţia prin care se verifică această restricţie se numeşte validarea

datelor.

Restricţii - 1) de integritate

- 2) domeniu

1) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească datele pentru a fi corecte şi coerente

faţă de realitate.

- verificări logice -

Ex: data curentă a unei înregistrări trebuie să fie mai mare sau egală cu data zilei .

DATA ÎNREG >= DATA ZILEI

- cota de TVA {0, 9, 19}

- statice – se referă la valori care nu se modifică

ex: kilograme.

- dinamice – valorile se pot modifica în timp

ex: procentul de TVA

2) Ne asigură că atributele aparţin unui domeniu permis. Se pot prezenta în mai multe

feluri.

a) lista de valori (*) mulţime → cota de TVA {0, 9, 19} * {bucăţi, tone, kilograme}

b) valorile să respecte anumite corelaţii

GESTIUNE = 1 atunci COD MATERIAL > 1000 şi COD MATERIAL < 5000

c) sub formă de corelaţii

ex: cantitate comandată <= stoc

data fabricaţiei > data omologării

d) valori care rezultă din calcule:

valoarea medie a preţului <= 100.000

Dependenţa funcţională

Dacă există două atribute, unul determinant şi unul determinat, dacă cunosc valoarea

determinantului sigur îl cunoaştem pe determinat.

ex.: cod poştal (localitate) → denumire (localitate)

CNP → nume persoană

DETERMINANT DETERMINAT





Matricea dependenţelor funcţionale

Folosind noţiunea dependenţelor funcţionale, se poate întocmi o matrice care

arată care sunt atributele între care există legături ale valorilor de date. Această matrice

conţine pe coloană atributele determinante iar pe linie mulţimea tuturor atributelor din

proiect sau din modelare.

Atribute determinante

Nr.

crt.

Atribute 1 2 6 9

1. Cod postal 1

2. Denumire localitate 1 1

3. Număr locuitori

4. Denumire stradă

5. Judeţul 1

1 – înseamnă relaţia de determinare şi dacă el pe el se determină, se subliniază

6. Cod material 1

7. Unitate de măsură 1

8. Denumire material 1

9. Cod produs 1

10. Cod reper 1

11. Denumire produs 1

12. Denumire reper 1

Rolul matricei dependenţelor funcţionale este de a pune în evidenţă legături

determinante între atributele modelului pe care îl proiectăm. Acest lucru ne ajută la definirea

legăturilor dintre date şi la simplificarea lor. Reprezintă un document de sinteză al proiectului

informatic.

Reguli de verificare a Modelului Conceptual al Datelor (MCD)

1. unicitatea numelui = un nume (de entitate, tabel, fişier, atribut) trebuie să fie peste tot

acelaşi şi să se refere la acelaşi lucru. Trebuie eliminate omonimele sau sinonimele.

2. unicitatea atributelor = numele de atribute trebuie să fie unice şi dacă se poate

neconfundabile cu altele apropiate

3. atributele care sunt identificatori nu pot lua valoarea NULL, adică necompletată

Reguli pentru normalizarea MCD

Normalizarea MCD- relizarea unui model fiabil, corect. Fiecare entitate trebuie să

prezinte un identificator cu valori unice (cheia primară). Când vorbim de asocieri sau legături,

atributele unei legături trebuie să depindă de identificatorul legăturii respective.

Exemplu:

CURS

SĂLI

Denumire curs

Dată început

Dată sfârşit

Număr cursanţi

Număr săli

Număr locuri OCUPĂ

Dată, nr.

zile





Atributele DATA şi NR. ZILE din relaţia OCUPĂ trebuie să fie unice pentru cursul X

şi sala Y.

Tipuri de legături între entităţi

După numărul de entităţi la care se referă o legătură, acestea pot fi de trei feluri:

- unare- legătură de tip unu_la_unu

Exemplu: soţ soţie

şef birou birou

- binare- legătură de tip unu_la_mai_multe

Exemplu: familie copii

companie angajaţi

- ternare- legătură de tip multe_la_mai_multe

Exemplu: furnizori mărfuri

În proiecte se întocmeşte o fişă a entităţii, care cuprinde următoarele elemente:

NUME ENTITATE(care fizic înseamnă TABELĂ, FIŞIER)= NOMENCLATOR

Nume atribut Tip atribut Lungime Domeniu Index

Cod material Numeric 14 Not null Da, unic

Denumire material Caracter 30 Not null

Unitate de măsură Caracter 3 Kg, tona, buc

Cantitate Numeric 10

Data creerii data 10 >= 24 / 10

/2004

Coloana INDEX se referă la atributele de tip identificator şi se specifică dacă are chei

unice sau multiple.

Crearea acestei tabele în Sistemul de Gestiune a Bazei de Date:

CREATE TABLE NOMENCLATOR

(COD_MAT NUMBER (14) NOT NULL,

DEN_MAT CHAR (30) NOT NULL,

UM CHAR (3), CANTITATE NUMBER (10),

DATA_CREERII DATE (10), PRIMARY KEY (COD_MAT));

Modelarea prelucrărilor

Prelucrările descriu acţiuni şi operaţii exercitate asupra datelor. Ele reprezintă

formalizarea sub formă de acţiuni a regulilor şi legăturilor după care se gestionează un proces,

un sistem, o firmă.

Exemplu: Fie următoarea regulă: salar brut cuvenit pentru timpul lucrat= tarif orar, număr

efectiv prestate.

În calculator această regulă duce la următoarele prelucrări şi acţiuni:

1. Citeşte SALARUL DE ÎNCADRARE (din nomenclatorul de personal).

2. SALAR_ORAR= SALAR_ÎNCADRARE/ORE_MEDII (160 de ore pe lună)

3. Citeşte NR_ORE_EFECTIV

4. SALAR_BRUT= SALAR_ORAR x NR_ORE_EFECTIV

Pentru a defini prelucrările trebuie răspuns la următoarele cinci întrebări:

1. Ce reguli sunt? } Model conceptual al prelucrării

2. Cine face prelucrările?

3. Unde se efectuează prelucrările?

4. Când se efectuează prelucrările? (zilnic, săptămânal, lunar)

5. Cum se efectuează prelucrările? } Modelul fizic al prelucrării

Model logic al prelucrării





Modelul conceptual şi logic al prelucrărilor

Procesul- reprezintă ansamblul de activităţi în care punctele de intrare şi ieşire

sunt stabile.

Exemplu: la gestiunea comenzilor- gestiunea facturilor

Operaţia=prelucrarea un bloc de prelucrare care cuprinde prelucrări elementare, generatoare

de evenimente. Toate operaţiile aritmetice, operaţiile de atribuire, operaţiile de comparare,

operaţiile de calcul de orice fel sunt admise sub noţiunea de operaţie.

Regula de emisie este o propoziţie logică, care dacă este adevărată va determina

producerea unui eveniment.

Evenimentul este un semnal sau un stimul adus la cunoştinţa sistemului informaţional la care

acesta trebuie să reacţioneze. Pentru a fi considerat un evenimet semnalul trebuie să

îndeplinească trei condiţii:

1. Să producă o informaţie sau un stimul asupra sistemului.

2. Sistemul să perceapă acest stimul.

3. Sistemul să reacţioneze la semnal prin desfăşurarea unor operaţii.

Operaţiile şi evenimentele trebuie văzute în succesiunea lor în sensul că operaţiile pot

determina evenimente şi invers.Aceasta se numeşte caracterul ciclic OPERAŢII –

EVENIMENTE.

GESTIUNEA

COMANDĂ

ÎNTOCMIRE

FACTURI

PRIMIRE

comandă

DISPOZIŢII DE LIVRARE

sau comandă ACCEPTATĂ

Comandă ACCEPTATĂ

REFUZATĂ FACTURI

Analiza comenzii

Compararea cantităţii comandate cu stocul

Stoc ≤ Cantitatea

comandată

Stoc ≥ Cantitatea

comandată

Dispoziţie

de fabricaţie

Dispoziţie

de livrare

Regulă

de livrare

Regulă

de livrare

Eveniment

provocat





Clasificarea evenimentelor:

- evenimete externe procesului- generează operaţii în afara procesului;

- evenimente interne procesului- cele care generează operaţii în cadrul sistemului;

- evenimente de rezultat- ieşiri din prelucrare sub formă de documente;

Reprezentarea grafică a modelării prelucrărilor MP

Pentru modelarea prelucrărilor se parcurg următorii paşi:

- delimitarea domeniului de modelat;

- definirea fluxurilor informaţionale şi reprezentarea lor;

- identificarea evenimentelor;

- identificarea acţiunilor care rezultă din evenimete;

- definirea prelucrărilor;

- înlănţuirea prelucrărilor;

- validarea modelului conceptual al prelucrărilor;

Modelarea prelucrărilor pentru procesul de VÂNZARE- FACTURARE

- delimitarea prelucrării

Definirea fluxurilor:

Identificarea evenimentelor

Elaborarea dispoziţiilor de fabricaţie

COMANDĂ

Proces

vânzare

facturare

Dispoziţie

fabricaţie

Dispoziţie

livrare

Elaborare

factură

Factură de încasat

NC + Factură →

Contabilitate

Iese din ciclu

F1 F2 F4

F3 F5

E1 E2 E3

E4

E5 Ulterior poate

duce la dispoziţie

de livrare

Dispoziţie

livrare

Elaborare

factură

Notă

contabi

lă

Urmărire încasări





Identificarea acţiunilor: întocmirea tabloului evenimente-acţiuni:

Nr.

crt.

Eveniment Acţiune Rezultat

E1 Dispoziţie de

fabricaţie

Se fabică produsul Se livrează produsul

E2 Dispoziţie livrare Livrare marfă Se întocmeşte DL

E3 Întocmire factură Calculare, întocmire factură Factura expediată cu

marfa

E4 Întocmire notă

contabilă

Factura trimisă la

contabilitate şi NC

Înregistrare în

contabilitate

E5 Urmărire încasare

factură

Factura trimisă la financiar,

verificare disp, încasare, OP

Factură încasată

Definirea şi înlănţuirea prelucrărilor:

Validarea modelului – reguli de realizare:

- orice operaţie de prelucrare trebuie să fie declanşată de cel puţin un eveniment.

- orice prelucrare trebuie să genereze cel puţin un eveniment.

- orice operaţie generează un eveniment.

- prelucrările sunt înlănţuite logic

START

Analiza comenzii

Cerinţă

îndeplinită

Se mai

poate

fabrica

Întocmire disp.

fabricaţiei

Refuz

comanda

Întocmire

dispoziţie plată

Întocmire factură

STOP

1

DA NU

NU DA 2

3

4





Studiu de caz: Se cere să se modeleze procesele, datele, prelucrările pentru următoarea

situaţie:

O societate de turism doreşte să realizeze un produs informatic pentru gestiunea

hotelieră. Să se elaboreze:

- schema de context şi descompunerea ei

- structura datelor

- schema bloc a prelucrărilor, ştiind că:

- se doreşte evidenţa spaţiului de cazare (camere de trei tipuri: simplă, dublă, apartament).

- tariful diferă de la o cameră la alta chiar dacă sunt de aceleaşi tip.

- se vrea evidenţa serviciilor suplimentare din unele camere (TV, fax, frigider), acestea se vor

factura în poziţii separate sau la cerere în facturi separate.

- nota de plată se întocmeşte în funcţie de cameră, număr de zile, servicii suplimentare.

- rezervările se fac pe cameră şi nu pe locuri.





Diagrama de context

Descompunerea diagramei de context

CLIENŢI

Evidenţă

hotelieră

(Recepţia)

FINANCIAR -

CONTABIL

Încasări, facturi CAMERE solicitare camere

alocare camere

CONDUCERE

rapoarte, statistici

1

2

3

4

Diagrama de nivelul „0” unde

se evidenţiază subsistemele:

1. Recepţia

2. Camere

3. Financiar contabil

4. Conducerea

11

12 13

3

14 Diagrama de nivel „1” a funcţiilor:

11 Preluare comandă

12 Verificare, alocare cameră

13 Elaborare factură

14 Rapoarte către conducere şi financiar

contabil

5

CLIENT RECEPŢIONER

CAMERE

CAMERE CU

FACILITĂŢI

111

112 Diagrama de nivel 2 a

activităţilor :

111 Preluare solicitare

112 Tratare solicitare





Modelarea datelor

Descrierea entităţilor – model fizic

Enitate: CLIENT

Nr. crt. Atribut Tip Lungime octet Domeniu Index

1 CNP N 13 NOT NULL DA, UNIC

2 NUME_PRENUME A 50 NOT NULL

3 ADRESĂ AN 50 NOT NULL

4 ACT IDENTITATE AN 14 DA, UNIC

5 NR. CAMERE CERUTE AN 12 nnnS,nnnD, nnnA

6 DATA ÎNCEPUT D 8 zz / ll / aa

Evidenţa

hotelieră

CLIENT

RECEPŢIONERUL

RECLAMAŢII

PREŢ FACILITĂŢI

FACILITĂŢI

CAMERE

CLIENT

CNP

NUME

PRENUME

ADRESĂ

ZIUA DE ÎNCEPUT

ZIUA DE SFÂRŞIT

FACILITĂŢI:

- TELEVIZOR

- INTERNET

- FRIGIDER

- FAX

-AER CONDIŢIONAT

RECLAMAŢII

Se poate face o codificare

separată pentru facilităţi:

T – televizor

I – internet

F – frigider

X – fax

A – aer condiţioant

CNP CLIENT

DATA

RECLAMAŢIE.......

FACILITĂŢI

RECEPŢIONER

CURĂŢENIE

COMPORTAMENT

PERSONAL

RECEPŢIONER CAMERE FACILITĂŢI PREŢ FACILITĂŢI

COD_RECEP

DATA

SCHIMBUL

NUME, PRENUME

NUMĂR CAMERĂ

TIP CAMERĂ

TARIF / ZI

DISPONIBILITATE

DE LA DATA:

PÂNĂ LA DATA

NUMĂR CAMERĂ

TELEVIZOR

INERNET

FAX

FRIGIDER

AER CONDIŢIONAT

TELEVIZOR

INTERNET

AER CONDIŢIONAT

FRIGIDER

FAX





7 DATA SFÂRŞIT D 8 zz / ll / aa

8 NUMĂR PERSOANE N 4

9 FACILITĂŢI entitate facilităţi

S – single, D – double, A – apartament

Enitate facilităţi

Nr. crt. Atribut Tip Lungime Domeniu Index

1 Număr cameră N 3 001 – 800 Da, Unic

2 TV AN 1 *

3 Internet AN 1

4 Aer condiţionat AN 1

5 Frigider AN 1

6 fax AN 1

* are semnificaţia că facilitatea este disponibilă.

5) Modelarea prelucrărilor:

evenimente:

E1 – primire comandă

E2 – comandă acceptată

E3 – comandă refuzată

E4 – sfârşit perioadă sejur

E5 – reclamaţii (pot apărea în timpul sau la sfârşitul sejurului)

E6 – întocmire rapoarte financiar şi contabil

Diagrama acţiunilor:

E1 = primire comandă

E2 E4 E6

E3 E5

Analiza comandă

Marcare camere

Verificare facilităţi

Elaborare factură

Tratare reclamaţii

Elaborare rapoarte





Tabela evenimente – acţiuni:

Nr. crt. Eveniment Acţiune Rezultat

1 E1 – primire comandă Analiza comandă:

-se verifică dacă

există camere

-se verifică dacă

există facilităţi

Comandă analizată

cu cele două variante

de rezultat (acceptat /

neacceptat)

2 E2 – comandă acceptată Reţinere cameră

-marcare facilităţi

acordate

Servirea clientului

3 E3 – comandă refuzată Client refuzat

4 E4 – sfârşit perioadă

sejur

-verificare facilităţi

- elaborare factură

- încasare numerar /

eliberare chitanţă

-încasare virament

-verificare încasare

virament

-eliberare camere

-eliberare facilităţi

Realizat venit

5 E5 – reclamaţii Clientul reclamă:

-facilităţi

-servicii

-curăţenie

Date pentru

conducere

6 E6 – elaborare rapoarte 1)Elaborare raport

financiar-contabil

-întocmit registru

casă

2) Elaborare rapoarte

statistice

-încasări pe zile

-reclamaţii

-gradul de ocupare a

camerelor

-statistică de clienţi

Rapoarte financiar-

contabile





Schema bloc a

prelucrărilor:

ENTITĂŢI

ENTITĂŢI

ENTITĂŢI

CLIENT

RECEPŢIONER

CAMERE

FACILITĂŢI

CLIENT

RECEPŢIONER

1.2 verificare,

alocare, camera

PROGRAM 1

ANALIZĂ

COMANDĂ

1.1 preluare

comandă

PROGRAM 2

CLIENT

RECEPŢIONER

CAMERE

FACILITĂŢI

RECLAMAŢII

PREŢ FACILITĂŢI

PROGRAM 3

1.3 elaborare

factură

ENTITĂŢI

CLIENT

RECLAMAŢII

CAMERE

FACILITĂŢI

PROGRAM 4

1.4 rapoarte

contabile





BIBLIOGRAFIE 1. Lixăndroiu D., Bazele informaticii economice, Ed.Infomarket, Braşov, 2000 2. Niţchi Ş., ş.a., Bazele prelucrării informaţiilor şi tehnologie informaţională, Ed. Intelcredo,

Deva, 1996 3. Dumitru Oprea – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed. POLIROM,

IAŞI, 1999 4. Popovici Dorin Mircea, ş.a. – Proiectare şi implementare software, ed. Teora, Bucureşti, 1999 5. Rus Ioan – Informatică de Gestiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007 6. Stanciu Victoria – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Ed. CISON, Bucureşti, 2000 7. Văduva I.,ş.a., - Programare structurată, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978,





CUPRINS

ORGANIZAREA DATELOR (recapitulare) ......................................................................... 2

Organizarea datelor în fişiere ..................................................................................................... 2

Structura de articol şi fişier, acces, organizare şi operaţii cu fişiere ...................................... 2

Organizarea datelor ............................................................................................................ 2

1. Organizare la nivel logic ............................................................................................ 2

2. Organizare la nivel fizic ............................................................................................. 2

Fişierul ................................................................................................................................ 2

Accesul în fişiere ................................................................................................................ 2

Accesul direct ..................................................................................................................... 2

Accesul secvenţial .............................................................................................................. 2

Accesul direct pe bază de cheie .............................................................................................. 3

Accesul direct pe bază de adresă relativă de articol ............................................................... 3

Organizarea fişierelor ............................................................................................................. 3

Operaţii cu fişiere ................................................................................................................... 3

Despre SISTEME ................................................................................................................... 4

Definirea şi clasificarea sistemelor informatice. .................................................................... 4

Despre organizarea sistemelor: .............................................................................................. 4

Regulă generală de organizare: .............................................................................................. 4

Sistem. Sistem cibernetic. Sistem economic. Sistem informaţional. ......................................... 5

Sistem informatic. Sistem informatic integrat. ........................................................................... 5

Cibernetica economică ....................................................................................................... 6

Legi ale sistemelor cibernetice: .............................................................................................. 6

Legi generale: ......................................................................................................................... 6

Legi specifice: ........................................................................................................................ 6

Sistemul economic ............................................................................................................. 6

Sistemul informaţional ....................................................................................................... 6

Sistemul informatic ............................................................................................................ 6

Elementele unui sistem informatic ..................................................................................... 6

Clasificarea sistemelor informatice ........................................................................................ 7

Parţiale ................................................................................................................................ 7

Totale .................................................................................................................................. 7

Integrate .............................................................................................................................. 7

Structura sitemului informatic ................................................................................................ 7

Sistemele destinate conducerii ........................................................................................... 7

Sistemele operaţionale ........................................................................................................ 7

Elementele componente ale unui sistem informatic ............................................................... 7

Sistemele integrate ................................................................................................................. 8

Sistemul informaţional al firmei ................................................................................................ 8

Principalele subsisteme, legături interne şi externe.................................................................... 8

ale subsistemului financiar contabil ........................................................................................... 8

Sistemele firmei ...................................................................................................................... 9

Sistemul funcţional al unei organizaţii ................................................................................... 9

Sistemul funcţional al unei organizaţii ................................................................................. 10

Proprietăţile sistemului cibernetic ........................................................................................ 10

Proprietăţi generale .............................................................................................................. 10

Proprietăţi specifice .............................................................................................................. 10

Conceptul de cutie neagră .................................................................................................... 11





Sistem cibernetic guvernamental ......................................................................................... 12

Sistem informatic integrat (caracterizare, funcţii, avantaje) ................................................ 12

Informaţia ......................................................................................................................... 12

Sistemul informatic .......................................................................................................... 12

Elementele unui sistem informatic ................................................................................... 12

Principalele module ale unui sitem informatic integrat........................................................ 12

Caracteristicile sistemelor informatice integrate .................................................................. 12

Indici de calitate ai informaţiei ............................................................................................. 12

Societatea informaţională ..................................................................................................... 13

Datele în urma prelucrării şi transformării informaţiei ........................................................ 13

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE ................................................................ 14

Analiza sistemelor informaţionale........................................................................................ 14

SPAD ................................................................................................................................ 14

Proiectarea sistemelor informatice ....................................................................................... 14

Etapele de realizare a unui sistem informatic sunt ........................................................... 15

Analiza sistemelor informatice ................................................................................................. 15

Determinarea cerinţelor sistemelor informatice ............................................................... 15

JAD ................................................................................................................................... 15

Prototipizarea ................................................................................................................... 16

RAD ................................................................................................................................. 16

Metode moderne de proiectare orientate pe procese ............................................................ 16

Analiza documentelor ...................................................................................................... 16

Observarea directă ............................................................................................................ 16

MODELAREA ................................................................................................................. 17

Modelarea parcurge trei etape: ......................................................................................... 17

1. Modelarea proceselor ............................................................................................... 17

2. Modelarea datelor ..................................................................................................... 17

3. Modelarea prelucrărilor. ........................................................................................... 17

1. Modelarea PROCESELOR .......................................................................................... 17

Modelarea proceselor ....................................................................................................... 17

Fluxuri de date ...................................................................................................................... 18

Reguli pentru verificarea unui model: .................................................................................. 18

Modelarea datelor ................................................................................................................. 18

Clasificarea atributelor ......................................................................................................... 18

Identificatorul ................................................................................................................... 19

Cardinalitatea ................................................................................................................... 19

Tipuri de entităţi după participarea la realizarea legăturilor ................................................ 20

Restricţii impuse atributelor ................................................................................................. 21

Dependenţa funcţională ........................................................................................................ 21

Matricea dependenţelor funcţionale ..................................................................................... 22

Reguli de verificare a Modelului Conceptual al Datelor (MCD) ......................................... 22

Reguli pentru normalizarea MCD ........................................................................................ 22

Tipuri de legături între entităţi.............................................................................................. 23

Modelarea prelucrărilor ........................................................................................................ 23

Modelul conceptual şi logic al prelucrărilor ........................................................................ 24

Reprezentarea grafică a modelării prelucrărilor MP ............................................................ 25

Modelarea prelucrărilor pentru procesul de VÂNZARE- FACTURARE ........................... 25

Diagrama de context ............................................................................................................. 28

Descompunerea diagramei de context .................................................................................. 28

Modelarea datelor ................................................................................................................. 29





Descrierea entităţilor – model fizic ...................................................................................... 29

Diagrama acţiunilor .............................................................................................................. 30

Tabela evenimente – acţiuni ................................................................................................. 31

Schema bloc a prelucrărilor: ................................................................................................ 32

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 33

CUPRINS ............................................................................................................................. 34

An 3_Proiectarea Sistemelor Informatice_Rus Ioan

Documents

Transcript of An 3_Proiectarea Sistemelor Informatice_Rus Ioan