Amur Alb
2
Cosaşul (Ctenopharyngodon idella) este o specie de origine est- asiatică, aparţinând familiei Cyprinidae, specif ică cursurilor inferioare ale râurilor din China şi bazinului Amurului, introdusă şi aclimatizată in Romania in anii 1959-1960. Ajunge la o lungime de peste 1m şi la o greutate de circa 40kg. Cosaşul are corpul alungit, fusiform, de bun înotător cu solzi cicloizi bine înfipți in tegument . Corpul este lăţit dorso-ventral cu gura terminală. Dinţii faringieni sunt puternic dezvoltaţi cu faţa masticatoare zimţată şi dispuşi pe ulti ma pereche de arcuri branhiale pe două r ânduri. Culoarea este dependentă de parametrii fizico-chimici ai apei, dar indiferent de aceştia partea dorsală este de un verde-cenuşiu închis, mai deschis pe părţile declive şi argintiu pe abdomen. Capul este mai închis la culoare comparativ cu restul cor pului. Este o specie reofilă, de apă dulce, semi-migratoare. Primăvara, începând din luna aprilie, in ţara de origine, la temperatura de 17-18 o C urcă pe fluvii către locurile cu curent mai puternic, pentru reproducere. Depunerea pontei are loc in aprilie-august la temperaturi de 20-22 o C. Locurile de depunere a icrelor sunt situate de obicei in apropierea gurilor de vărsare a afluenţilor mai mari ai fluviilor. Prolificitatea, in funcţie de talia femelelor, oscilează intre 200000-800000 icre cu diametrul de 1,2-1,8 mm. Icrele sunt pelagice şi nelipicioase. In timp sunt purtate pasiv că tre sectoarele inferioare ale râurilor principale, unde are loc incubaţia. Incubaţia durează 1-2 zile. După depunerea pontei, exemplarele adulte intră in bălţi pentru hrănire, iar la scăderea temperaturii se retrag in fluvii pentru iernat. In sezonul de iarnă hrănirea încetează. Maturitatea sexuală se atinge la 5 ani in apele Chinei şi la 6-7 ani in bazinul Amurului. După resorbţia sacului vitelin, puietul (11-15mm) se hrăneşte cu organisme planctonice mărunte (rotifere, crustacee, alge). La lungimi de 17-18 mm începe să consume fragmente de plante macrofite, rolul planctonului reducându-se. Adulţii in mediul natural consumă aproape exclusiv vegetaţie acvatică şi întâmplător organisme animale. Cosaşul are o mare importanţă economică pentru piscicultură, atât pentru calitatea cărnii, cat mai ales pentru obţinerea unor producţii sporite, prin valorificarea vegetaţiei acvatice, insuficient utilizată de alte specii. In plus in ultima perioadă au apărut certitudini in ceea ce priveşte consumul furajelor administrate crapului de aceea se impune evitarea suprapopulării cu cosaş, care poate deveni un concurent important la hrana crapului. Deoarece in condiţii de ape stagnante nu se reproduce, deşi se dezvoltă bine, materialul necesar populării bazinelor ciprinicole se obţine prin lucrări de reproducere artificială.
-
Upload
ana-starciuc -
Category
Documents
-
view
33 -
download
0
Transcript of Amur Alb
5/16/2018 Amur Alb - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/amur-alb 1/2
Cosaşul (Ctenopharyngodon idella) este o specie de origine est-asiatică, aparţinând
familiei Cyprinidae, specif ică cursurilor inferioare ale râurilor din China şi bazinului Amurului,
introdusă şi aclimatizată in Romania in anii 1959-1960. Ajunge la o lungime de peste 1m şi la o
greutate de circa 40kg. Cosaşul are corpul alungit, fusiform, de bun înotător cu solzi cicloizi bine
înfipți in tegument. Corpul este lăţit dorso-ventral cu gura terminală. Dinţii faringieni sunt
puternic dezvoltaţi cu faţa masticatoare zimţată şi dispuşi pe ultima pereche de arcuri branhiale pe două rânduri. Culoarea este dependentă de parametrii fizico-chimici ai apei, dar indiferent de
aceştia partea dorsală este de un verde-cenuşiu închis, mai deschis pe părţile declive şi argintiu
pe abdomen. Capul este mai închis la culoare comparativ cu restul cor pului. Este o specie reofilă,
de apă dulce, semi-migratoare. Primăvara, începând din luna aprilie, in ţara de origine, la
temperatura de 17-18o C urcă pe fluvii către locurile cu curent mai puternic, pentru reproducere.
Depunerea pontei are loc in aprilie-august la temperaturi de 20-22o
C. Locurile de depunere a
icrelor sunt situate de obicei in apropierea gurilor de vărsare a afluenţilor mai mari ai fluviilor.
Prolificitatea, in funcţie de talia femelelor, oscilează intre 200000-800000 icre cu diametrul de
1,2-1,8 mm. Icrele sunt pelagice şi nelipicioase. In timp sunt purtate pasiv că tre sectoarele
inferioare ale râurilor principale, unde are loc incubaţia. Incubaţia durează 1-2 zile. După
depunerea pontei, exemplarele adulte intră in bălţi pentru hrănire, iar la scăderea temperaturii se
retrag in fluvii pentru iernat. In sezonul de iarnă hrănirea încetează. Maturitatea sexuală se atinge
la 5 ani in apele Chinei şi la 6-7 ani in bazinul Amurului. După resorbţia sacului vitelin, puietul
(11-15mm) se hrăneşte cu organisme planctonice mărunte (rotifere, crustacee, alge). La lungimi
de 17-18 mm începe să consume fragmente de plante macrofite, rolul planctonului reducându-se.
Adulţii in mediul natural consumă aproape exclusiv vegetaţie acvatică şi întâmplător organisme
animale. Cosaşul are o mare importanţă economică pentru piscicultură, atât pentru calitatea
cărnii, cat mai ales pentru obţinerea unor producţii sporite, prin valorificarea vegetaţiei acvatice,
insuficient utilizată de alte specii. In plus in ultima perioadă au apărut certitudini in ceea ce priveşte consumul furajelor administrate crapului de aceea se impune evitarea suprapopulării cu
cosaş, care poate deveni un concurent important la hrana crapului. Deoarece in condiţii de ape
stagnante nu se reproduce, deşi se dezvoltă bine, materialul necesar populării bazinelor
ciprinicole se obţine prin lucrări de reproducere artificială.
5/16/2018 Amur Alb - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/amur-alb 2/2
