Amintirile unui vlah - Libris.ro unui vlah - Gheorghe... · Amintirile unui vlahdeasupra...
14
Gheorghe lane-Urucu i ClMa%t,A (De la Glureni la Bucuresti) Edigie ingrijit[ de Rodica Tirlig ScrbuN.Rpmhnesc (Fundatia -lEditura
Transcript of Amintirile unui vlah - Libris.ro unui vlah - Gheorghe... · Amintirile unui vlahdeasupra...
Gheorghe lane-Urucu
i
ClMa%t,A(De la Glureni la Bucuresti)
Edigie ingrijit[ de Rodica Tirlig
ScrbuN.Rpmhnesc(Fundatia -lEditura
CUPRINS
Noti asupra editjei ...............""'5
in loc de prefalfl """""7
cAunnxl (1e30 - 1e37)
Vipera """"' 11
Svoboda, Nadejda 9i Gheorghe Do1a.."""" 15
Plapuma de zestre ..."" 17
Circiuma lui Pascu Iancu 9i educalia mea " 19
Plecarea Domnigoarei........... """23Ghigulica. .-..26
Despre daruri ..."""""'29La Plevna "" 31
$aro 9i Brezoi .........."" 33
Cum am cumplrat-o pe Maica ..-........""""37
Mog Linc[ Urucu... ""' 40
Bufniga 9i Mama mea, Maria..........."' """" 47
Pisana, nora lui Pascu Iancu 9i vrljile """"' 43
Dumitru Foamete gi vremurile noi.....'' """' 46
393
Amintirile unui vlah
Unchiul Petko gi Mog Moni ....... 50
Manea Nealu Cuzma ale Jane ................... 56
Mama mea, Maria.............. ......... 60
Sivugca ........65
Murgea si fratele lui........... .........69
Esperanto ....73
Casa noastr[............ ....75
Tata gi amintirea rS.zboiului .........77
Moaga satului ..............78+In sira cu paie .............. 80
La bunici. ....82
Sago gi cistigul minunat.. ............84
Durerea lui Do1a... ...... 88
Lumea politicii.... ........93
Mltuga Dila gi coliva .................. 95
Plecarea Unchiului Petko....... .....97
Viena....... .. 101
Gura satului .............. 103
Bicicleta .... 106
O prietenl de nldejde ...............107
Tata;i Gheorghe Mi1a........ ...... 109
Plecarea la Muselievo............ .... 110
Dup[ un an si-o zi ... 115
Masina de cusut 9i Hitler .......... L77
394
Eu gi arheologia.Mog Lincl 9i Londra ""' L79
Despre invdgdtur5 .-...-t24
La pescuit " t28
Pelitorii --... t32
La seceris " 146
Ro2a........ .. 150
Sin Toader.............. ..752
NICOPOLE (1e37-1e38)
Drumul spre Nicopole .......... "' 1'59
Primele zrle deliceu........ """""766Gagnik Smotan Vlah........ """"' 777
Inspeclia paternI.... "' 774
Kali 9i Zorka """"""'t78Vacantagi Mo9 tifu ........""""' 184
Mituga Svoboda... ""' 189
Kolev....... "t95Hassan Talipov.... """ 796
Mihailov "' 200
soFIA (1e38 -1e43)Obstacole " 203
Spre Sofia "2t2IJn noroc neagtePtat "22t
395
Amintirile unui vlah
La Liceul Romin ......228
La polilia din Plevna .................234
Agteptind,,Internationalul"....... ................ 239
Din nou acasl, ...........243Am fost scutit de ri.zbunare ........... ...........245
La Dun[re............... ..247inapoi la liceu..... .......24g
Fotbal si politicl. .......253O int6.lnire providentjal1......... ..259Vera 9i ,Ajutorul Rosu" .............266
inceputul verii 7941. ..277Andrei-NIucu Aplunitei........ ..277Cristea Molea ........... 280
Mustrare pLrinteasc[.............. ...285Doi ani cdtzece.... .....288
Monologul ofiterului .............. ..292in ajunul emigrlrii ....293La Ruse... ..297
BUCURE$TI (augu st 1943 - iulie 1944)
Pe malul rominesc al Dunlrii ... 305
Sosirea in Bucuresti.............. ..... 309
Sergentul-major Gean5....... ....... 311
La Coana Lumdnlreasl ............................ 3 1 5
Spre ciminul,,Matei Voievod" .......... " "' "' 320
Bombardamentul """323Rlnile oragului .."""" 333
La inronfi'lui EmineSCU ;.......... -.......... " " " 337
La Perceplia FiscalI gi la Birnrl Poptil r-...342
Prima victorie.... """"357
ANEXA. ..-35s
397
urnuu
(Gf,ur*hi
Hragleanffi
FLEVEH
l0
cAuRBxr(1e30 - 7e37)
Vipera
Dunlrea se revlrsase pirnd'lamarginea satului nostru. Nu era
ceva neobignuit pentru cei din G[ureni, ve che asezarc sud-dun[-
reand.,menfionat[ in scrieri gi sub numele de Gaurene, Gavreni
sau Gawren (iar acum numitl Milkovila). Localnicii gtiau ci, o
datd,la cigiva ani, fluviul inunda o buni parte din lunca riuluiVit, sau Vghipt, cum tl numeam noi, iar apoi, cdnd se retrlgea,
ldsa in urmi. un mdl bogat, atitt pe piminturile din vale, cit 9i pe
fundul bnllii Stramba, mlagtina din vecinltatea rdului. De teama
inundatiilo r,vatrasanrlui a fost ridicat[ pe povdrnisul unui deal
afatla" est de rdu - un deal nu Prea inalt, care pornegte de la
colinele Plevnei, inainteazd' spre nord, ajunge la Glureni, trece
mai departe gi se termin[, brusc,la Dun[re, de parci un uriag
i-ar fi oprit din drum pentru ca si lase cale liberi marelui fluviu.
Inundalia din acea primivarl a fost prima pe care o linminte. Cand, de pe weun dimb, if aruncai privirea cltre apus, nu
vedeai, pdnd.la orizont,nimic altceva decdt api. Albia serpuitoare
a Vghiptului se mai ghicea doar dupi virfurile s[lciilo! care acum
ieseau deasupra apei cam de-o palm[,atdtacat ii trebuia unui blrbat
ca s[ le apuce cu mina gi sn-gi tragi luntrea pe deasupra locurilor
de pe malurile riului, pe deasupra h[1igurilor ballii Strnmba 9i pe
11
Amintirile unui vlah
deasupra pndurii. Multe dintre vietifile cimpului - iepuri silbatici,gobolani, arici, serpi - se refugiaserl prin cu4ile oamenilor.
O viper[, care se aciuase printre pietrele de pe ldng[ ganfuldin fundul curfii noastre, se fhcuse ghem 9i se dezmo 4ealasoarelecildul de primivari. Din cind in cind, isi scotea limba lungi gidespicati ln direclia unui cocos care se tot plimba prin preajmaei, privind-o cu suspiciune, cind cu un ochi, cind cu ce1llalt.
De la oarecare distan
Giureni
Profesorul de gimnasticl trecea pe la noi destul de des, pentru
cd-i frcea curte Dobrinkii, domnigoara inv[litoare care stltea la
noi in gazdd.Desi eu abia implinisem gapte ani, imi dideam seama
ci Domnigoara nu se bucura prea mult la vederea lui. Adesea ilexpedia urgent, iar el igi lua t[1pn9i1a bosumflat, fapt pe care il inre-
gistram cu satisfacfie. $i de data aceasta, mi-a fhcut mare phcere sl
v[d ci-gi ia repede r[mas-bun si pleacl, ducind cu el,,1ighioana".
Kutev, ca toli dascllii care se perindau prin Giureni in acei
ani, era bulgar. Degi satul nostru era sat de romini, sau alahi,
cum ne zicezubulgarii,la gcoal[ se preda numai in bulgar[, c[ci,
sfidind evidenla, statul bulgar nega existenla etniilor minoritare
si, in consecinfl, nu asigura,la niciun nivel, invilimdnt in limbile
acestora. Niclieri in Bulgaria nu exista atunci, in 1930, si nu existl
nici azi,in 1990, o singuri 9coa1[ primari in care romdnilor si lise predea, mlcar o or5 pe zi,limbalor materni. Aceastl politicla constituit, 9i mai constituie, un pilon important al strategiei de
asimilare {or\atd. a minoritililor de pe teritoriul Bulgariei.
Neavind unde si-nvd\dm,,catte rom6.neascil', noi, cei din
Giurenii copihriei mele, eram o comunitate lingvistic[ vrednicl
de tot interesul expe4ilor in domeniu. Limba romini o vorbeam
tot timpul intre noi, frrd, sd, gtim insi si citim gi sI scriem in ea,
iar limba bulgari, pe care o invl1am la gcoali, n-o vorbeam decdt
cu profesorii, cu autoritnlile ;i cu,,veneticii". RomAna, din care ne
lipseau neologismele 9i, mai ales, cuvintele legate de administralia
public[, o impestrilam cu cuvinte bulg[regti; iarbulgara,pe care
o simleam ca pe o limbI striini, o impestrilam cu cuvinte neaoqe
romdnesti btigarizate. De aceea, acum, cdnd vreau si-mi evoc
sanrl natal, va trebui, de multe ori, si ,,traduc" (ba din bulgari, ba
trn olalki, adic[ din graiul nostru pestri!), reformulind gdndurile
s: r-orbele noastre de atunci in limba romini de azi.
t3
Amintirile unui vlah
De altfel,,,traducitor-interpret" am fost de cdnd m[ gtiu,deoarece, cazunicin Glureni, am avut mami vitregL bulg[roaici,iar aceasta,Maica Petrana,m-ainvdgat si scriu gi s[ citesc inlimba ei incfl de la vdrsta de patru ani. A fhcut-o cu pricepere,cici fusese invlqitoare in satul nostru.
A doua zi &qd,irzita lui Kutev la noi, pogtagul satului i-a adus
domnisoarei invilLtoare o cutie eleganti, ca de ciocolat[, pe care
era scris, cu litere mari,,,Pentru Dobrinka". Eu, mort de curiozitate,urmiream cu nerlbdare despachetarea cadoului. in fine, Dobrinkadeschise cutia - dar, in aceeagi clipi, scoase un lipit de groazil:ind-untru se aflawperunoastrl, care intre timp murise. Aruncind cutialn curte, Dobrinka fugi, cu ochii-n lacrimi,la Maica, in bucitflrie.Cainii, crezdnd ci li se aruncase ceva de mi.ncare, se repezirl sprecutie.Vdzdnd insi vipera, se puser[ pe un litrat furios.
Despre aceastd intimplare Tat a n-a aflat decdt seara, cind s-aintors de la piminturile pe care le aveam pe deal, unde lucrlrileagricole erau in toi. Am aTergat s[-i deschid poafta si i-am spus,
pe nerisuflate, intreaga poveste. Ficindu-gi cruce,Tata mi-azis:
- Agu md.rsivie n-am mai pomenit! Ce ticilos! Si acum ce
face Domnisoara?
- Acum cred ci nu mai plinge. E in odaia ei, siricufa de ea!
Maitdrziu,la cin5, Dobrinka ne-a spus cI ceruse mai demultsi i se dea post in alt[ parte si ci, in curind, adic[ in timpulvacantei de Pasti, va pleca din G[ureni.
Vestea m-a indurerat, cici aveam o simpatie deosebiti falLde Domnisoara. intii, pentru cd era caldn 9i prietenoasi, apoipentru cL vorbea cu mine ca de la egalla egal ;i, in fine, pentruc[ stiuse si-mi faci un cadou minunat, adus,,tocmai de la Sofia":un trenulef care mergea singur pe sinele lui, daci ii trlgeam arcul,ca la ceas! Din picate; de trenule! nu m-am putut bucura prea
t4
Giureni
mult timp, pentru ci divergii nogtri musafiri s-au jucat cu el pdnlmi l-au stricat. M-am bucurat, in schimb, inci gi mai mult, de
compania Domnisoarei, care,lnlelegdnd cit sunt de necijit cItrenulegul nu mai merge, a devenit,,pasagera" mea convins[,luindcu regularitate loc in trenul format de mine din toate scaunele
din casi; gi niciodati nu uita si ia in braqe gi trenule1ul,,,ca si-lducem urgent la reparat" . Uneori intra atit de bine in ro1, incdt
m[ ruga s[ nu mdn asa de repede, pentru cd earcicd.rera sensibili
la curent 9i rlcea din nimica toatd..Dupl o asemenea partidi de
joacd,,am auzit-o pe Maica spunindu-i luiTata: ,,I s-a fhcut fetei
de miritig, cd. prea se coboari cu plicere la mintea copilului".
intimplarea cu vipera mi-a fh.cut-o pe Domnigoara inc[ 9i
mai drag5. MI simgeam chemat s-o apir si s[ infierez,in faga
i ntre gului sat, f apta mizer abild. a pro fe s orului d e gi m n as ti c i. i miintocmisem, in consecinf[, un fel de buletin de gtiri, pe care ilofeream tuturor celor ce voiau s[ afle ce s-a intdmplat, ampli-ficdndu-l si imbunitelindu-l mereu la capitolul comentariilor
afective, de genul: ,,Sdricula de ea, si 1i se rupl inima, nu alta!
S[ fi vlzut ce rIu i-a fhcut vederea viperei in cutia de ciocolat[!
i1i venea si plingi de mila ei!"
Sooboda, Nadejda ;i Gheorgbe Dola
Peste cdtevazilercdnd s-a intrat in vacanta de Pasti, au sosit
la noi dis-de-dimineald. cele doui surori nemiritate ale Maicii,Svoboda 9i Nadejda, care locuiau in satul Muselievo. Abia au
apucat si se ageze pe lavi1a din cerdac, ci eu le-am spus:
- Ce bine c-a1i venit pe la noi s-aflagi si voi ce grozdvie is- a- ntdmplat slrmanei noastre domnigoare invilltoare!
t5
Amintirile unui vluh
Le-am servit o edilie revilzutd.,adlugiti si plini de culoare a
buletinului meu de stiri, iar la sfd.rgit am lansat intrebarea:
- Ce-ai zicettt,lele Nadia, daci. Gheorghe Doga altdugi-arface un asemenea cadou?
Mdtuga Nadejda mi privi cam chiords:
- Cum te poli gdndi la asa ceva? Gheorghe e un om intreg la
minte. $i-apoi, nu mi-ai spus chiar tu, de- atdteaori, c[ el fne la mine?
Rdzdnd, se uitl la Svoboda. Mituga Svoboda, cilreia noi,cei ai casei, ii mai spuneam 9i Binka, era de felul ei severi gi
intransigentd.,agacl rlspunse la intrebarea din privirea Nadejdei
cu toati seriozitatea, incruntd.ndu-si sprdncenele :
- Niciodati n-ai cum si le gtii cu siguran
i
Giureni
Iar tu te bagi in vorba celor mari, de nu-gi poate termina omulgdndul ce l-a avut.
in clipa aceea a apilrutTata,care,nici el, nu aprecia faptul c[mie-mi phcea s[ mi bag in discugiile adulgilor. Firi prea multemenajamente, mi trimise la plimbare:
-lavezi tu daci Maica fi-are cumva nevoie s[-i aduci
coceni gi lemne. Ce-mi tot stai ca motanii milogi printre picioa-rele oamenilor?
Deoarece laTatanu mergea cu tocmeala, am gters-o imediat.
Plapuma de zestre
Maica giltea in bucltlria din bordei $i n-avea nevoie de
mine. imi zise:
- Du-te gi spune-le m[tusilor tale cI sunt gata cu minca-rea si ci vin si eu indatl si lucrim la plapuma de zestre a Nadiei.
Privirea plin[ de inleles cu care Maica a subliniat cuvintul,zestre" m-a fhcut si simt ci tocmai aflasem un secret impor-tant. Am iegit in fug[ gi-am transmis mesajul, dupl care,
repede-repede, am intrebat:
- Mltugicl Nadejda, cind aveli nunta?
Adev[rul e c[ eram cam contrariat ci nu sunt la curent cu
un eveniment care mi interesa in cel mai inalt grad 9i pentrucare uneltisem, cu mare plicere, in toate felurile posibile. Tatainsi nu-i lIsI timp mitugii si-mi rispundi, cici pe loc inventio alti treab[ pentru mine:
- Bliefag, fugi gi ad[ un ulcior de api rece! Sd iei apa de la
dsmeaua lu'Mo1ea, nu de lafirntirna din vale; cilalel Racu gi-au
de (regionalism), (cei) din familia; din neamul. (n.ed.)
t7
