. A m i l u XVI. ARADU, 28. Inniu (10 luliu) 1892. Ni*, s e .

BISERICA si SCOI/A. F o i a bisericesca, scolast ica, l i terara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PEETTULU ABONAMENTULUI. P e n t r u A n s t r o - U n g a r i ' a :

Pe nnn ani 5fl.—cr., pe V2 a i m % n - 50 cr. P e n t r u Romani 'a s i « t r a i n e t a t e :

P e a n a a m 14fr., pe jnmetate anu 7 frânei.

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L O R U ' : Pentru publicatiunile de trei ori ce coritienu s

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvh}t^4 fl'.; si mai sus 5 fl v. a. - V. '

Corespondentiele se se adreseze Redactiune v „ B I S E R I C A si S C O L ' A . " Y^r b a n i i de prenum e r a t i u n e la

TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D .

INVITARE DE PRENUMERATIUNE

LA

„ B I S E R I C A si SCOL'A/ 6

Fâia bisericesca scolastica, literara si economica.

Cu 1. luliu stilulu vechiu deschidemu abona-mentu nou pe semestnilu alu II-lea la „Biseric'a si Scol'a.«

Rugâmu pre toti domnii ahonenti de pana a-cuma, cari dorescu a ave fdi'a ndstra si pe viitoriu, se hinevoiesca a tramite la „Tipografi'a d iecesana" pretiuln de prenum eratiune care e :

• C E N T R U y & u s T R o - J J N G A R I ' A :

P E U N U A N U 3 fl. — cr. 7 . „ 2/1.50 cr.

JP E N T R U j ^ O M A N I A SI S T R A I N E T A T E . '

P E U N U A N U 14 franci. « V» » • • 7 fr.

Sprijinulu moralu si materialii, de care pana acuma s'a bucur atu fdi'a năstra, ne indreptatiesce a speră, că si in viitoriu vom fi imbratisiati de aseminea simpathii caldurose precum si de buna-vointi'a nestrămutata a On. Publicu cetitoriu.

1 > n | > ; i e s a m e n e . Raportele, cari ne vinu din diferite pârti ale

eparchiei despre resultatulu esameneloru, tienute la finea anului curentu in sc6lele n6stre elementarie, — constata in genere progresu.

Ne bucuram de acesta constatare ; dar detori suntem tot de odată a reaminti si de asta data fap-tulu, ca: intrebârile in afaceri de educatiune si in­strucţiune sunt totdeun'a deschise. Si astfeliu fiind, si progresuiu vediuta de astadata la esamene numai atunci si-va ave fructele sale bune, daca va fi aju­tat in anii următori tot de progrese mai insemnate.

Voim cu toţii cei ce suntem in servitiulu scolei, câ se reahsâm aceste progrese ; er timpulu celu mai acomodatu de a gândi la mijlocele, prin cari se po-tem realisâ faptice acestu progresu, este chiar tim­pulu ferielor. Este pentru invetiatori unu timpu de recreatiune si odichna acestu timpu de ferii. Si de­parte este de noi intentiunea de a conturba pre fraţii noştri invetiatori in odichn'a binemeritata.

Constatam inse unu lucru, si anume: nici odată nu vede invetiatoriulu atât de bine, câ chiar la sfersitulu anului, daca si intru cât i-a succes a face spormlu doritu cu elevii, precum si smintele, pentru cari ns-i-ar fi succes a produce mai multu. Nu este bine,/»fâ se intrelasâm nefolositu acestu momentu, pent™ ca grea este missiunea, ce o-a luat invetia-torulu asupra s'a. Chiar pentru acest'a detorintia avem cu toţii, câ se-ne usiurâm acesta missiune, in-cât ne este cu potintia; er acesta usiurintia ni-o potem face noi insine, — cugetând si meditând la finea fiecărui anu asupra activitâtii prestate si asupra r6delor produse prin educatiune si instrucţiune in anulu espiratu.

202 B I S E R I C ' A si S C O L ' A Anulu X v l .

Astfeliu positiunea invetiatoriului in timpulu fe-tielor semăna cu situatiunea, in carea se gasesce plugariulu tdînn'a, dupa ce si-a adunat rodurile dupa catnpu. Privesce la rodurile manilor sale, si se în­treba, daca si intru cât a satisfăcut densulu deto-rintiei de a înmulţi productivitatea pamentului, — câ astfeliu pre bas'a esperientielor trecutului se pdta Întreprinde imbunatatirile viitdrie, câ din anu in anu se pdta produce totu mai multu.

Asemenea plugariului cugetam, si meditam si noi invetiatorii asupra rodurilor produse, pre terenulu «ducatiunei si instructiunei in decursulu anului tre-•cutu, cu scopulu, câ pre bas'a esperientielor câşti­gate se potem afla mijldcele, prin cari se potem în­mulţi in anii viitori productivitatea lucrării ndstre.

Acesta cugetare si meditare este pre de o parte de o nepretiuita valdre, er pre de alt'a ne recreeza, si intaresce spiritualminte si moralminte.

Asemănând progresulu cu activitatea desvoltata de noi in decursulu anului trecutu vom vede ceea ce am potut, si ceea ce nu am potut face. Vom vede mai departe si pedecile si greutăţile, pentru cari nu am potut face mai multu pre terenulu edu-catiunii si instrucţiunii, si cugetând la pedeci si .greutăţi vom pdte se aflăm si mijldcele, prin cari se-le potem delaturâ pre viitoriu.

La acesta cugetare si meditare ne îndemna atât missiunea, pre carea o-am luat asupra-ne, cât si vo-catiunea ndstra, si respective plăcerea si ambiţiunea ndstra de a trai si a lucra pentru ridicarea si înain­tarea poporului prin o mai buna si mai nimerita -crescere a generatiunilor viitdrie.

Cugetând si meditând astfeliu anulu scolasticu viitoriu ne va afla bine pregătiţi, si vom pote aretâ -din anu in anu progrese tot mai însemnate.

C e v a d e s p r e a v c i ' c . „ L a o m n l u i n t i e l e p t u t o t u p a m a n t u l a e p a r a d i s u , " dice Grigorie de N a s i a n s .

Un'a, dintre sentintiele cele multe, cari : con-tiene unu adeveru, ce nu se pdte nici de cum trage la indoiala, este si aces t 'a : A v e r e a e un.u i s -v o r u de f e r i c i r e n u m a i p e n t r u c e l u b u n u , •er p e n t r u c e l r e u es*te u n u i s v o r u d e n e ­f e r i c i r e .

Analisand si desfasiuraud acesta sentintia ne vom convinge, ca valdrea tuturor averilor depinde dela feliulu si chipulu intrebuintiârii lor. Voiu cerca -deci — dupa cât imi va fi cu putintia, — a aretâ .adeverulu acestei sentintie, incepend cu averea spiri­tuala omenesca. !

Cea dintâi avere spirituala, care inzestréza pe omu este m i n t e a . „ D e o p r o x i m u s e s t i i l e , q u e m r a t i o m o v e t " dice proverbulu latinu, adecă: Acel'a e mai aprópe de Ddieu, carele se conduce de minte. „ M i n t e a ! " dice valorosulu nostru fabulistu C i c h i n d e a l u . Apoi adauge: „Tie virtutea i-ti este naturala; onestitatea, glori'a, marinimi'a, barbati'a sunt virtuţile tale cele stramosiesci ; acestea sunt diaman-tii cei de mare pretiu ce trebue se-i faca lucii man'a intielepciunei." Inse si ea numai posedata de unu individu bunu, va fi de folosu atât lui cât si socie­tăţii omenesei. Caci acest'a va sci se îndemne pe toti prin intielepciunea s'a la lucruri oneste, si nici odată nu se va lasa sedus de ori ce suflare de ventu, ci totdeuna cu sânge rece va fi la înălţimea cliemarei sale, avend înaintea ochilor cuvintele: „ î n ­c e p u t u I u i n t i e l e p c i u n i i e f r i c ' a D o m n u ­l u i . " (Prov. 1, 7.)

Mintea din contra in capulu unui omu reu e o nenorocire atât pentru elu, cât si .pentru cei ce vin in atingere cu densulu. Se va sili in tota vieţi' combate principíele cele adeverate, si a seduce pe cei neesperti. Is toria este plina de exemple atât cu privire la casulu prim cât si la alu doilea.

Unu altu bunu internu este s e n t i m e n t u l u . Elu e acea putere interna, care da unui poetu sau unui pictoru mijloculu de a produce, tot ce este bunu, frumosu si folositoru. Prin acesta adecă se desvólta simtiulu estetieu in omu, si elu tinde cu simtiemintele sale tot spre lueruri bune si frumdse. Poetulu prin farmeculu lirei sale ne desfateaza in ori-ce împrejurări, sau ne indémna la fapte mari, la fapte eroice. Era pictorulu prin tablourile sale fru­mdse si artistice deştepta fdrte tare in omu sem-tiemintele cele mai nobile, cari altfeliu ar remâne pdte pentru totdeauna nedesteptate intr'ensulu. Câei ce are biseric'a orientala de scopu prin sântele ima­gini, decât se deştepte prin acestea o mai mare ve-neratiune fatia de persdnele respective?!

Sentimentulu in inim'a unui omu reu din contra va tinde prin productele sale, atât prin poesía, cât si prin pictura, a respandi imoralitatea si vitiulu, a corupe mai cu sama tinerimea. De multe ori si reu-siesc a face acest'a, caci seim, ca omulu din fire e înclinat mai multu spre reu, decât spre bine. Aici voesc a atrage cu deosebire atenţiunea tinerimei, mai cu sama asupra cărţilor si scrierilor rele, scrise de nisce omeni, cari se nisuesc, câ prin astfeliu de mijldce, sa-si ajungă felurite scopuri. Caci prin ce­tirea astorfel de producte, unu tineru nunumai ca­si perde inzadar timpulu celu scumpu. dar elu pe nesimţite este sedus si-si încarcă sufletulu cu idei cât se pdte de stricacidse si de absurde.

O alta avere interidra este t a r i ' a d e v o i n -t i a . Acest'a da omului bunu putere si resistintia, spre a-si ajunge scopurile sale cele măreţie, si elu cauta atât intr'o direcţiune cât si in alt'a, a eom-

! bate părerile greşite ale celorlalţi omeni, cu care

rine in contacta, si nu se odihnesce pana atunci, pana nu isbutesce si nu-si realiseza ideile cele bune si folositdre. Ne aducem bine aminte de A r i s t o -t e 1, care, dupa cum ne spune istori'a, numai prin tari'a s'a de vointia a fost in stare se ajungă la a-ceea perfecţiune oratorica, încât pana astadi in sec. X I X . in sec. supranumit al luminilor sa fie neintre-cutu. Prin tari 'a lui de vointia seim f6rte bine, ce a fost in stare sa faca din poporulu seu.

Din contra fiind inzestratu cu acesta însuşire frumdsa unu omu reu, el va cautâ necontenit se strice intregei societăţi. Bucuri'a lui cea mai mare va fi atunci, când va vede, ca a fost in stare se strice, fie pe terenu socialn sau pe or si care alt terenu.

Asia a fost d. e. unu Catilina la Romani, care prin tari 'a sa de vointia cautâ se prapadesca pe Cicero, si alti bărbaţi vrednici, dela cari putem dice, ca depindea sortea republicei.

Mult sunt in stare 6menii buni înzestraţi cu avere spirituala se ajute lor si omenimii, si din contra 6menii rei inzestrati cu aceleaşi calităţi fru­moase, se-i strice.

Am amintit pâna aci mai multu in liniamente generale despre averea spirituala, o avere, care în­magazinată odată in capulu omului totdauna si pentru t6te timpurile este assigurata in contra tuturor cala­mităţilor, o avere nedespărţita de celu ce o posede.

Multu inse, fdrte multu se intregesce averea acest'a prin asia numit'a avere materiala, care ade-verulu vorbind, desi de mai putiena val6re, ea a fost totdauna si este cu deosebire astăzi mai căutata si eu multu mai lacom6sa decât cea dintâiu ; dar care, pusa în mân'a omului de bine, lucra mâna in mâna cu cea spirituala spre binele, folosulu si spre feri­cirea omenirei.

Acest'a ofere celui bunu unu mijlocu de a face fericirea s'a si a altora. El va sci intrebuintiâ t6te lucrurile sale in modulu celu mai bunu. Se va in-griji de educatiunea familiei si nu va scapâ din ve­dere proverbulu romanu : „ C i n e a r e c a r t e , a r e p a r t e . "

Apoi va sprijini biseric'a si sc6l'a, ba daca e in stare buna pune temelia la vr'o fundatiune. Nu trebue se mergem mai departe, decât se ne cu­getam la binefacet6ri'a E l e n ' a G r h i b a B i r t a, care la mdrtea s'a a destinat tdta averea s'a pe sam'a unei fundatiuni, din care se ajute copiii seraci si silitori. Ce voiţi fapta mai nobila decât acest'a ? î Dar ce se dicu despre fericitulu E m a n u i l u G l o z s d u , din fundatiunea carui'a se ajuta astadi tenerî~"din tiar'a intrega. Câta întristare si nenorocire nu a delaturat. fericitulu Gozsdu prin fundatiunea s 'a? Câţi studenţi sermani sunt in stare acuma se-si continue studiile, in urm'a marinimiei acestui mare binefacetoru, care va remanea pentru vecia neuitat.

Din contra averea in posesiunea unui omu reu, va fi nunumai spre nefericirea sa, ci si a altora cu

care vine in contacta. Acesta nu afla alta desfătare,, decât se pradeze si se mănânce averea câştigată de alţii cu mari greutăţi. — Togmai acést'a a fost si este o causa principala, care a contribuit la că­derea si ruin'a celor mai multe familii, ba chiar si a statelor intregi.

Mai departe trebue sa amintim i n f l u i n t i ' a s i a u t o r i t a t e a . Acestea vor fi intrebuintiate de unu omu bunu spre realisarea unoru dorintie bune. El se va sili prin ifluinti'a si auctoritatea s'a, ca tot­deauna lucrurile cele bune, folositóre si frumóse, se predomine'ze asupra celor rele. Prin auctoritatea si influinti'a s'a va stărui in continuu la buna starea in­tregei societăţi.

Cei rei din contra, prin auctoritatea si influinti'a de care se bucura, totdeauna se vor folosi se stîr-pésca tot ce e bun. adeverat si .frumos, vor cautâ in tot chipul, se sugrume or ce întreprindere frumósa si salutara din partea celorlalţi omeni.

In fine trebue se amintesc s ă n ă t a t e a . Acést'a face pe celu bunu se-si potentieze puterile, in calea, missiuuei sale. El va avea in vedere sentinti'a: „ S ă ­n ă t a t e a e s t e m a i p r e ţ i o s a, d e c â t a u r u l s i a r g i n t u l . " Va cauta se-si otielésca puterile fi-sice, păzind diferitele regule higienice, pentru-ca a fost s i e s t e totdeuna unu adeveru incontestaveru: „ m e n s s a n a in c o r p o r e s a n o . "

Cel reu din contra nu va bagă in sama nici o regula sanitara, ci se va da la desfranare, prin care in timpulu celu mai scurtu, i-si ruinéza totalu viéti'a. Ba de multe ori se intempla, ca omeni d'acestia pe ­riculoşi imping si pe alţii in prăpastia.

Din cele zise mai sus urméza, ca fie-care se caute a intrebuintiâ bunurile ce i-se ofere in via-tia in modulu celu mai bunu, caci numai astfeliu este pentru noi ceea ce avem o conditiune de viétia si desvoltare in spiritu crestinescu

G. P.

Importanti'a istoriei pedagogiei. (Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u P e t r o v i c i . )

(Continuare.)

„Scopulu invetiamentului — dice Pestalozzi — este cultur'a, ér mijlócele sunt trei : numerulu, form'a si cu-ventulu."

însuşirile interne se desvólta in ordine naturala, de aceea trebue se dicem părinţilor :

„Nu incarcati, nu incordati peste măsura poterile spirituale ale copiilor inainte de a-se fi intarit deajuns prin deprindere corespnudietóre."

Spiritulu debilu al elevilor se timpesce prin con-glomerarea de vorbe si idei neintielese in locu de a purcede dela obiecte reale si de a face câ pruncii se privésca cu sensurile obiectele.

Lui Pestalozzi i-a succes de a reforma metodulu in-vetiamentului, luând de basa intuitiunea sensuala.

„Eu am statorit — dice Pestalozzi in opulu seu —

204 B I S E B I C ' A si S C w L ' A Amiki XVI.

cum Gertruda si-invetia copiii", principulu suprem al in-structiunei in cundscerea intuitiunei câ fundamentu abso-lutu a tdta cunosainti'a.

Totu invetiamentulu trebue se fie predomnit de prin-cipiulu intuitiunei. Cu intuitiunea incepe natur'a ori si ce invetiamentu.

„Tdta cunoscinti'a se isvoreasca din intuitiune si se se reducă la intuitiune," caci numai „Intuitiunea intru-nesce esplicarile cele lungi." „Deca me intreb: — dice Pestalozzi — ce am făcut eu pentru fiinti'a instructiunei omenesci resultatulu este, ca am găsit in principiulu in­tuitiunei, principiulu cel mai cardinalii si mai'suprem al instructiunei."

Dinsulu prin aceste principii a produs o sensatia generala in lumea pedagogica, dand ocasia bărbaţilor de scdla a-se ocupa serios cu aceasta cestiune, asia incât si astadi vedem invetiamentulu intuitiv pus in fruntea pla­nurilor de invetiament; prin ce s'a realis >t si nobil'a s'a dorintia: ca „acestu invetiamentu si nu altulu se ocupe loculu primu in ori ce scdla, pana si in scdl'a din comun'a cea mai insemnata."

Eta cum critica Pestalozzi directi'a greşita a invo-tiamentulni de pe timpulu seu:

„Metodulu de astadi nu considera intuitiunea carea in adever e principiulu celu mai inaltu al invetiamentului. Prin acesta procedere se perde de sine statornici'a mintii elevului, care dinsulu numai pe calea intuitiunei ar po-tea-o ajunge."

„Eu am aflat, dice Pestalozzi si-mi este clar, câ lumin'a dilei, ca un astfeliu de invetiament nu este in stare de a reduce mijldcele si regulele sale particularie la nisce formule simple si esenţiale, ci prin negligarea instructiunei, câ basa absoluta a tdta cunoscinti'a, se face impossibilu."

La instrucţiune obiectele au de a-se aretâ mai de aprdpe si • singuratic, câ asia elevii se privesca mai deaprdpe tdte părţile : caci numai astmod vor fi capaci a-si forma un conceptu clarii despre acelu obieetu.

El s'a nisuit a-si realisâ principiile prin metodulu practicatu in Stanz: el voibiâ elevilor, cari diceau dupa •el in tactu, ori ca făcea elevilor ceva inainte, cari lu-ur-mau cu atenţiune.

La inceput instructi'a s'a redus la unele obiecte sin­guratice, dupa aceea tractau mai multe obiecte in necs ; prin ce comparând obiectele se acuirau cunoscintie varii si solide.

Aceste deprinderi se continuau pana ce elevii si-cas-tigau atâta desteritate in vorbire si cugetare, câ se pdta cuprinde instrucţiunile ulteridre.

Invetiatorulu se nisuesca a desvoltâ in elevi activi­tate propria, spre care scopu ne recomanda form'a euristica

A cresce junimea in activitate de sine, prin invetia­mentu intuitiv, eta principiulu fundamentalu al educatiu-nei intelectuale.

Simvolulu principielor lui este : „Desvoltarea naturei omenesci dupa legile organice

•chiar a acestei naturi, privind cuprinsulu intregu alu fiin-tiei sale, a reporturilor si lucrărilor ei diverse."

„Cultur'a nu se pete dobândi, decât numai intor-cendu-ne spiritulu la adever si intielepciune, prin cunds­cerea obiectelor reali. Adeverul si intielepciunea, nu d e ­părta ci apropia de Ddieu, cine se iotorce la natura si caută adeverulu in cele reale, afla pre Dumnedieu."

In fine éta ce dice Pestalozzi in „Aplicarea la vié-ti'a practica a principiilor cuprinse in idei'a culturei ele­mentarie."

„Reeunosc ea idei'a ce am emis-o eu asupra cultu­rei elementarie nu este realisabila pentru tete clasele so-cietafiei, mai ales in modul cum am espus-o ; cred cu tdte acestea ca va gasi o intinsa aplicare in societate, pentru-ca mijldcele ce am recomandat sunt in general simple si legate de instinctele si viéti'a ndstra. Eu nu cer

! decât se invetie copilulu a-se rogâ, a cugetă si a muncf. Nu este ore tdta lumea capabila de acestu lucru?

Fara indoiala ca da: idei'a culturei elementarie pdte străbate intr'un milion de familii, cari pot pune in acti­vitate un milion de fortie, sub influinti'a naturei. Prin urmare, sunt autorisât a crede, ca binele ce se aduce umanitatei cu respandirea ideilor mele, este incalculabil.

Doresc amicii mei, se cultivaţi aceea ce am ince­put eu, fiindcă timpulu este abundant si pe mine me-opresce firulu vieţii sub torente de lacremi de a merge mai departe !

(Va nrmâ.1

luliu VuVa, invetiatoriu.

I> I "V 1£A IT£ S E. * Pentru orientare. Fiind provocaţi din mai

multe pârti a comunică si in acestu organu cele intem-plate aici, in Arad, din incidentulu demonstratiunilor din dilele trecute, cu privire la seminariu: venim si din parte-ne a constată, ca dupa demonstratiunea din ser'a de 30 Iunie a. c. la cafan'a Zemplenyi contra unor inte­ligenţi romani si a profesorului Mangra, unde din întâm­plare se aflau si 3 seminarişti, concediaţi din seminariu pentru convenire cu rudeniele lor, venite îa tergulu de tiera, — nu se scie din ce incidentu, pdte ca chiar si pentru amesteculu acelor 3 seminarişti in incurcatur'a, în­tâmplata cu ocasiunea acelei demonstratiuni, a ddu'a di politi'a locala a făcut cercetare la seminariu si la alum-

- neu, câ se veda, nu cumv'a si tenerimea ndstra se pregatesce de vre-o contra demonstratiune.

Spre mangaiarea ndstra potem constată despre ceea ce am fost si siguri, ca la tenerii noştri nu s'a aflat nici unu feliu de instrumentu suspitiosu, ceea ce dovedesce, ca acelei tenerimi nici prin gandu nu i-a trecut, câ se demonstreze.

Cu tdte acestea in aceeaşi di, 1 Iulie nou a. c , ser'a, si seminariulu nostru a fost espusu demonstratiu­nilor, si anume ser'a pre la 10 dre unu numeru de vr'o miia, doue de omeni, venind de catra piatia s'a postat inaintea seminariului strigând si facend larma, dar tot de odată unii dintre ei aruncând si cu petri in ferestrile se­minariului, dintre cari s'au si spart noue.

C o n c u r s e . Conform decisului din 5/17 Iuniu a. c. comitetulu pa-

rochialu publica concursu pentru staţiunea invetiatoresca din Zimbru, in protopresb. Halmagiu inspectoratulu Iosa*

Pre totu timpulu acest'a tenerimea seminariala re-tienuta de directorii si prefectu s'a sciut modera, asia, ca din parte-i nu s'a respuns cu contra demonstratiune.

Desi se sustiene, ca acea tenerime inca ar fi im-prosicat cu petri asupra demonstranţilor, — acest'a nu pdte fi nici de crediutu, nici adeveratu, pentru ca precum s'a constatat prin cercetarea, făcuta de politia la semi-nariu, — nici in seminariu, nici in alumneu nu s'a anat nici o singura petra; si apoi preste acest'a nici in curtea si gradin'a seminariului nu se potu afla asemenea petri. Si asia, daca in adeveru s'ar fi aruncat si din seminariu cu petri asupra tumultuantilor, acele petri n'au potut fi altele, decât ori acelea, pre cari le-au aruncat tumultuan-tii prin ferestri in seminariu, ori au fost aruncate din partea altor omeni de aici din orasiu si din alta direcţiune.

De altfeliu tdta demonstratiunea n'a durat timpii mai multu de 2—3 minute ; si tumultulu la provocarea politiei s'a retras, si s'a irnprasciat.

Observând superioritatea şcolara pre tenerimea se­minariala iritata pentru acea demonstratiune condem-nabila, er de alta parte latindu-se vestea, ca a dou'a di, Sambeta in 2 Iulie ser'a are se-se intemple o noua demonstratiune la resiedinti'a episcopesca, — in considera­rea, ca si altcum in acea di era se-se mai tiena numai esamenu din cantu si gimnastica, — a dimis tenerimea acasă, pentru câ din partea ei si din partea ndstra se nu se pdta dâ nici o ansa la asemenea demonstratiune.

In diu'a de 2 Iulie totu publicuîu din orasiu era iu ferbere despre cele ce se vorbea, ca vor urmă la re­siedinti'a episcopesca mai ales, ca .se latise vorb'a, ca poporulu romanu din suburbii ar fi resolutu. cu micu, cu mare, a face frontu demonstranţilor, daca acesti'a aru indresni, câ se insulte si resiedinti'a episcopesca. De a-ceea si politi'a locala a luat cele mai severe mesuri, oprind ori ce intrunire pre strada, dupa 8 ore ser'a si înmulţind numerulu poliţiştilor atât in jurulu resiedintiei episcopesci, cât si in jurulu seminariului. Si astfeliu, mul-tiemita lui Ddieu spiritele s'au mulcomit, si pacea si linisci'a multu dorita s'a rehabilitat.

* Himenu. D-nulu K o m u l u V a t i a n u teol. abs. isi va serba cununi'a, Dumineca in 5 Iuliu v. a. c. la 4 dre in biseric'a catedrala din Arad cu d-sidr'a S i -d o n i ' a M o i s e , fic'a d-lui Ilie Moise proprie*ariu in Arad. — Felicitările ndstre !

* Himenu. D-nulu T r a i a n u C a t o n e teol. abs. si-a incredintiat de fiitdri'a socia pe d-r'a L u e r e t i ' a P l o p i i fic'a d-lui Plopu inv. em. in Curticiu. — Feli­citările nostre!

* Contribuiri pentru alumneulu romanu din Timisior'a. Pentru alumneulu romanu a incursu pana astadi la subscrisulu cassariu urmatdrele contri­buiri: — Continuare. — Ilie Iucutiu Budintiu 10 cr, Klepetok Jânos Vukova 30 cr, Nicolae Calicean B e -regseu 20 cr, Lazar Babi Oiroda ¿0 cr. Dimitrie Lapa-dat Chiseteu 10 cr, Nicoîae Darabantiu Gruin 20 cr, Iosif Iorga Banlac 20 cr, Nicolae Chiu Banlae 50 cr, Avram Tamas Banlac 30 cr, Mcolae Mcise Banlac 30 cr,

Nicolae Iebedia Banlac 80 er, Martin Giura Recasi 80 cr, Iulia Lazar Rekasi 80 cr, Florea Chida Ianova 10 cr, Iosif Purcelus Berini 30 cr, Ilie Cuvesdean Hisiasi 30 cr, Partenie Trica Hisiasi 30 cr, Nicolae Minescu Ohabafor-gaciu 20 cr, Nicolae Balaci Ohabaforgaciu 20 cr, D i ­mitrie Danii Topolovetiulu-mare 30 cr, Iosif Tripa Oha­baforgaciu 10 cr, Dimitrie Minescu Ohabaforgaciu 10 cr, Ana Zavalidrugo Theés 30 cr, Vasile Iosef Theés 20 cr, Andrei Pascu Liget 10 cr, Tanasie uros Ianova 20 cr, Ştefan Moise Tergovesti 30 cr, Ion Pepa Barateaz, 20 cr, Rusalin Stoico Hernyakova 30 cr, Vasilie Marian Blaj ova 10 cr, Petru Jebelean Blaj ova 30 cr, Petru Bon-cea Topolovetiulu-mare 30 cr, Nicolae Barbosu Chéveres 50 cr, Petru Cerban Giroc 10 cr, Dimitrie Milincu To­polovetiulu-mare 20 cr, Iefta Ianos Ianova 30 cr, D i ­mitrie Ardelean Ianova 10 er, Pavel Iacob Chéveres 50 cr, Ana Subariu Lugos 80 cr, Tima Bocean Tierentiaz 20 cr, loan Bojin Var 50 cr, Nicolae Bocicai Var 50 cr, Mihai Buldujeri Dalei 10 cr, Costa Bona Dalei 50 er, Zevedei Giula Dalei 30 cr. Andrei Berlovan Dalei 30 cr, Adam Rusu Buchin 10 cr, loan Balint Var 30 cr, Ion Ambrns Turnul 30 cr, Trandafir Horvath Caransebesiu 30 cr, Ge-orge Rosiu Serveşti 10 cr, Néstor Crăciun Ciuta 10 cr, Pau Adam Banlac 50 cr, Alesandru Chercu Banlac 3 0 cr, Alexa Adam Banlac 30 cr, Traila Simleni Banlac 3 0 cr, Partenie Miutat Cuvesdi 50 cr, Rumulus Gombos T i -roisidr'a 2 fl, Mitru Odiatia Mehala 50 cr, Pavel Stancia Hodosiu 30 cr, Tanasie Cociuba Costeiulu-mare 50 cr, Moise Vinga Cebza 30 cr, Constantin Tibulea Belintiu 2 0 cr, Petru Marca Medvesiu 10 cr, Iovan Aicu R. Kécsa 3 0 cr, George Petrica Cebza 50 cr, Dimitrie Hoban Cos­teiulu-mare 50 cr, Dimitrie Voichescu Costeiulu-mare 8 0 cr, Lazar Ianiu Diuias 30 cr, Vichentie Caruntu Utvin 3 0 cr, Todor Boldurian Petrovoszelo 30 cr, Ion Ognian Uzup 30 cr, Ilie Milie Tees 30 cr, Iuon Sciopu Feni 50 cr, Moise Smileni Banlac 20 cr, Giva Vuica Banlac 20 cr, Jiva Vinchi Banlac 10 cr, Alexa Cherciu Banlac 30 cr, Pavel Lupulescu Ozora 80 cr, Petru Brufach Medvesiu 10 cr, Andrei Lazar Giroc 10 cr, loan Ranisav Hisias 30 cr, Nasta Rit K. Sredistie 50 cr, Nicolae Mihaescu Picatar 10 cr, loan Barburescu Ficatar 10 cr, Tanasie Baescu Ficatar 10 cr, Constantin Iuchescu Racovitia 30 cr, Şte­fan Rusu Banlac 30 cr, Ştefan Tibulea Belintiu 50 cr, Boga Ioanovici Dinias 10 cr, Stancu Buchici Barateaz 20 cr, Constantin Sima Topolovetiulu-mare 30 cr, Ştefan Colicoe Chiseteu 20 cr, Iovan Chiu Banlac 30 cr, Uros Putici Dinias 50 cr, Ilie Putici Dinias 50 cr, Zaca P u -ticiu Dinias 50 cr, Marcu Loichitia Iebeli 2 fl, Iohann Zerbes Freidorf 50 cr, Traila Cralovicean Sustra 30 cr, Jiva Miskovits St. Marton 10 cr, Ilie Radu Babsia 30 cr, Mitru Spotca Caransebesiu 1 fl 50 cr, Nicolae Borlovan

Dales 20 Cl'. (Va urma.)

sielu, eu diu'a de alegere pe 6/18 August a. c. pre lângă urrhatórele beneficii : a) In bani gata 300 fl. v. a. (trei sute fior. v. a.) b) 12 stângeni de lemne pentru scóla si invetiatoriu. c) Pentru scripturistica 10 fl. v. a. d) Pentru curatoratu 10 fl. 50 cr v. a. e) Pentru conferinti'a inve-tiatorésca 10 fl. v. a. f) Dela inmormentari si liturgii dela 2 0 — 5 0 cr.

Dela recurenţi se recere se fie cualificati conform legii. Invetiatorii si preparandii absoluţi cari se simtiescu apti, ca vor depune examenulu de cualificatiune dupa un anu de funcţiune, inca sunt admiti a recurge, adnexandu la recurse : 1) Estrasu de botezu. 2) Testimoniu preparan-dialu séu de cualificatiune. 3) Atestaţii de moralitate si despre servitinlu de pana aci. Cei cari posed limb'a ma­giara sunt preferiti.

Recursele adjustate astfeliu, se se tramita M. On. D. inspectoru scol. pana la terminul de alegere, in Dieciu per Al-Csil.

Zimbru la 5!7 Iuniu. 1892. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : GEORGIU LUPSIA m. p. in­spector cerc. scol.

— • — Pentru deplinirea postului de capelanu temporalu

de clasa II. langa neputinciosulu parochu gr. or. Iosif Cadariu din Sîusianovetiu, decretata prin decisulu Vener. Consistoriu din 29 Mai 1892 Nr. 1987. prin acóst'a se escine concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 26 Iulie a. c. st- vechiu.

Emolumentele sunt: 15 jugere de pamentu din se-ssi'a propria parochiala, 1 jugeru intravilanu si stol'a aici usuata pe jumătate dela 200 numere de case, cari bene­ficii la olalta se urca cam la sum'a de 330 fl.

Recursele cuviincios adjustate se se trimită părin­telui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in Belincz p. u. Kiszetó ; avénd recurenţii in vre-o Dumineca, ori serbatóre a se presenta in s. biserica locala spre a-si aretâ desteritatea in cântări, ori cuventari bisericesci.

Siusianovetiu, in 21 . Iuniu (3. Iuliu) 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : GEORGIU CRECIUNESCU, m. p.

protopresbiteru. —•—

Se escrie concurs pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a III. din Cavasdu, protopresv. Tincei cu terminu de alegere 4'16 August a. o.

Emolumintele sunt : a) venitulu anualu dela 20 holde pamentu, 220 fl.. b) Venitulu stolariu anualu 70 fl., c) bîrulu preotiescu dela 130 nri câte un'a vica cucuruzu in bómbe 130 fl., d) folosulu gradinei parochiale 15 fl., era despre cortelu se va îngriji comun'a parochiala.

Recursele adjustate conform §-lui 13 din „Statutulu organicu" se se tramita inclusive pana in 2/14 Aug. a c. subscrisului protopresviteru in Cséffa (cott. Bihar), a-vend recurenţii a se presenta pana inclusiv 8 dile inainte de sinodulu electoralu in biseric'a locala, spre a-si aretâ desteritatea in cantu si cele rituale.

Cavasdu, 30 Iuniu v. 1891.

Comitetulu parochialu. Contielesu cu : IOSIF VESS'A, m. p. protopresv. Tincei.

—•— Cu ordinatiunea consistoriala de dto 1/13 Mai Nr.

734. stabilindu-se unu posta de capelan langa veteranulu parochu din Eepsig, Simeon Cornea, pentru deplinirea acelui'a se escrie concursu cu terminu de alegere de 30 dile dela prim'a publicare.

Emolumintele parochiali sunt: 1. Un'a sessiune pa­rochiala estimata anualminte la 384 fl. 2. Intravilanulu parochialu 20 fl 3. Venitele stolari 216 fl. 4. Birulu preotiescu 140 fl. 5. Alte venite sigure 30 fl. 6. Des-daunarea de pascu 32 fl. Sum'a 822 fl.

Din acesta suma detragendu-se contributiunea re-mâne venitu curata 702 fl.

Din acesta suma alegendului capelan ii compete jumetate.

Competenţii la acesta postu capelanialu au a-si tri­mite recursele lor adresate comitetului parochialu din Repsig, si adjustate comform legii pentru parochiile de clas'a a II. — subscrisului protopresbiteru pana inclusiv in 18/30 Iuliu a. c. avend in timpul legal a-se presentâ in biseric'a din locu, pentru a-si aretâ desteritatea in cele rituali.

Repsig, 21. Maiu (2. Iuniu) 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: IOANU CORNEA, m. p.

protopresbiteru. — •—

Se escrie concursu pentru indeplinirea postului inve-tiatorescu dela scol'a gr. or. romana din Husaseu, pro-topresbiteratulu Tincei, cu terminu de alegere pe 5 17 Au-gustu a 0. pe langa urmatdrele emoluminte :

1. bani in numerariu 250 fl. 2. folosirea alor 8 jug. pamentu, seu 50 fl. 3. doi metri lemne crepate de foc,, din care se va incalzi si scol'a, seu pretiulu corespundie-toriu, 4) dela ingropatium unde va fi poftit 60 cr.

Observandu-se, ca dreptulu veduvei si orfaniloru re-posatului invetiatoriu Nicolau Danu la jumetate din ve­nitele inv. se sustiene incependu dela 9 Febr. a. c. con­form §-lui 74 din regulamentulu pentru organisarea inve-tiamentului.

Recurenţii sunt poftiţi a-si trimite recursele sub­scrisului protopresbiteru in Cseffa (cott. Bihar), inclusive pana in 3/15 Aug. a. c. cu documentele prescrise, ala-turandu-si dimisionalulu si atestat de conduita dela fostul inspectoru, si presentandu-se inainte de alegere la s. bise­rica din locu, spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Husaseu, 6 Iunie, v. 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu : IOSIF VESSA, m. p. protopresviteru.

— • — Pentru staţiunea invetiatoresca dela scol'a gr. or. din

comun'a Siumugiu, protopresbiteratulu Oradii-mari se e-scrie concursu cu terminu de alegere pe 29. Iuliu st. V. 1892.

Emolumintele sunt: 1. Cortelu liberu cu gradina de legume. 2. In bani gafa 173 fl. 80 cr. 3. 8 jugere pamentu 40 fl. 4. dela 126 de case câte o l / 2 măsura de bucate 75 fl. 80 cr. 5. 4 orgii de lemne pentru invetia­toriu 24 fl. 6 Venite cantorale si din comuna 22 fl. Su­m'a: 335 fl. 60 cr.

Doritorii de 'a ocupa acesta staţiune suntu avisati a-si trimite recursele lor adjustate conform stat. org. si a-dresate comitetului parochialu din Siumugiu subsemna­tului protopopu si inspectoru scolariu in Oradea-mare pana in 24 Iuliu st. v. 1892 ; era pana la alegere se se presentedie in biseric'a din Siumugiu spre a-si aretâ de­steritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: TOM'A PACALA, m. p. proto­presbiteru si insp. scol.

—•—

Se escrio concursu pentru ocuparea statiunei inve-tiatoresci dela scóTa gr. or. din Siusturogiu, inspeetora-tulu Oradii-mari. Alegerea se-va tienea in 6/18 Augustu a 0.

Emolumintele sunt: 1. Dela 75 case, câte o vica de bucate 93 fl. 75 cr. 2. Dela tòta cas'a câte 1 fl. 75 fl. 3. Pentru fie-care scolariu 50 cr, 16 fl. 50 cr. 4. 3 orgii de lemne aduse acasă 24 fl. 5. 6 cara de crengi de lemne aduse acasă 6 fl. 6. Pamântu aratoriu de 7 cubule si pasiune 30 fl. 7. Venitulu cantoralu 10 fl. 8. 23 pluguri câte 1f2 di per 1 fl, 23 fl. 9. 42 dile de lu­cru cu manile per 60 cr. 25 fl. 20 cr. Sum'a totala : 303 fl. 45 cr.

Recursele adjustate conform stat. org. si adresate co­mitetului parochialu din Siusturogiu se se trimită subsem­natului protopopu si inspectorii scolariu in Oradea-mare, pana in 2|14. Augustu 1892. èra pana la alegere se se presenteze in biseric'a din Siusturogiu spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A 'PACALA, m. p. protopopu si insp. scol.

Se escrie concursu pentru staţiunea invetiatorésca va­canta din Toboliu, inspectoratulu Oradii-mari cu terminu de alegere pe 9)21 Augustu, 1892.

Emolumintele suntu : 1) Cortelu cu gradina de le­gume pretiuite in 30 fl. 2) \ sessie pamentu aratoriu (13 j ug-catastrale) in pretiu de 260 fl. 3) Dreptulu de pasiu-natu pentru 9 vite 18 fl. 4) Plata in bani si pentru lemne 51 fl. 50 cr. 5) Pentru adusulu lemneloru din pădure 2 orgii (4 metri), comun'a va dâ trasurile de lipsa pretiuite in

•20 fl. 6) 15 cubule bucate, grau, orzu, si cucuruzu 70 fl. 7) Venitele canterale 20 fl , de totu 469 fl. 50 cr.

Se observa : ca contributiunea erariala dupa pamen-tulu invetiatorescu, precumu si apărarea de apa are se-o solvésca invetiatoriulu alegendu.

Recursele instruite conform prescriseloru Stat. org. si adresate comitetului parochialu din Toboliu, se-se tri­mită subsemnatului in Oradea-mare pana in 4|16. Augustu a. c. avendu recurenţii pana la alegere a-se presenta in vre-o Dumineca ori serbatóre in St. biserica din Toboliu spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si inspectoru scolariu.

— D — Se escrie concursu pentru staţiunea invetiatorésca din

Earvasiu, inspectoratulu Oradii-mari, cu terminu de ale­gere pe 214 Augustu 1892

Emolumintele sunt: 1. coiteli! cu gradina de le­gumi 30 fi. 2. pamentu aratoriu si fenatiu 23 j ugere, era pasiunatu 4 jugere, pretiuite in 195 fl. 3. dela pruncii deobligati la scóla dela fiecare câte un'a mesura grâu : 40 cr. si câte unu puiu ori 25 cr. care tòte la olalta fac cam 87 fl., 4. in rescumperarea trestiei de incalditu 10 fl., 5 Pentru cantorati! '5 cubule grau si 5 cubule orzu 50 fl. 6. Venitele cantorale din stole 20 fl. de totu 392 fl.

Se observa : ca contributiunea dupa pamentulu in­vetiatorescu are se o solvésca alegendulu invetiatoriu.

Recursele instruite conform prescriseloru statutului organicii si adresate comitetului parochialu din Darvasiu, se se tramita subsemnatului in Oradea-mare pana in 28 Iuliu v. a. c , avendu recurenţii in vre-o Dumineca ori

I serbatôre a se présenta in biseric'a din Darvasiu, spr« a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

J Comitetulu parochialu. In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu,

• si inspect. scol. — • —

Pentru ocuparea postului invetiatorescu dela scoTa gr. or. din comun'a Pausîa, — inspectoratulu Oradii-mari — se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30. Iuliu vechiu 1892.

Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de l e ­gumi pretiuitu in 15 fl. 2) In bani numerari 120 fl. 3) Pamentu aratoriu si livada 10 jug. catast. 110 fl. 3) Bu­cate I I 1 ! , cubule à 5 fl. cubului 56 fl. 50 cr. 5) Veni­tele stolare 20 fl. 6) Pentru scripturistica si conferintia 7 fl. de tot : 328 fl. 50 cr.

Recursele adjustate conform prescriseloru statutului organicu si adresate comitetului parochialu din Pausia, se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 25 Iuliu vechiu a. c avendu recurenţii, in vre-o Dumineca ori serbetére a-se présenta in biseric'a din Pausia, spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A PACALA m. p. protopopu si inspect. scol.

— o — Pentru deplinirea postului invetiatorescu din co­

mun'a Margine, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie con­cursu cu terminu de alegere pre 28. Iuliu vechiu 1892,

Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de l e ­gumi pretiuitu in 10 fl. 2) Pamentu aratoriu si livada 16 jugere, pretiuitu in 80 fl. 3) Dela 80 Nr. câte 1 fl. si câte 1 mesura grâu, 160 fl. 4) Dile de lucru : cu plu-gulu 20, per 1 fl. 50 cr. cu manile 60, per 50 cr., com-putate in bani 60 fl. 5) Lemne de incalditu pentru

j invetiatoriu, si scoTa 3 orgii 15 fl. Venitulu cantoralu 25 fl., de totu 350 fl.

Recursele adjnstate conform prescriseloru Stat. org. si adresate comitetului parochialu dîn Margine, se se tra­mita subscrisului in Oradea-mare pana in 20 Iuliu v. a. c. avendu recurintii in vre-o Dumineca ori serbetére a-se présenta in biseric'a din Margine, spre a-si aretâ deste­ritatea in cantu si tipiculu bisericescu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si inspect. scol.

— • — Spre conferirea stipendiilor devenite in vacantia din

'• „fundati'unea lui Gozsdu" pe anulu scolasticu 1892 /3 pentru studiile dela facultăţile mai înalte se escrie

I concursu sub urmatôrele conditiuni : 1) concurenţii se documenteze cu documente origi­

nali séu autenticate, câ sunt fii de cetatieni ungari si se tien de biseric'a ortodoxa orientala romana, si studiază la vre-unu institutu publicu din patria cu succesu bunu, si ca nu sunt in stare a se sustienea la studii din avere propria séu a părinţilor lor.

2) cei-ce vor se studieze la vre-unu institut afara din patria, au se-si motiveze pe deplin acesta necessitate câ se li se esopereze concessiunea ministeriala.

3) Petitiunile instruate cu tete documentele nece­sari sunt a se adresa la representanti'a fundatiunei lui Gozsdu (Budapest, Kirâly u. 13 sz.) pana la 1 August a. c. cal. n.

Cu acesta ocasiuune se provoca foştii stipendisti, câ pana la 1. August a c. n. se arete resultatulu studiilor

«li» anulu scolasticu 1891/2 , ca altcum li se va sista stipendiulu.

Din siedinti'a representantiei fundatinnei lui Gozsdu tienuta la 15/23 Martie 1892.

Estradat prin

George Szerb, m. i>. notarin.

• — • — Pe staţiunea iuvetiatorésca din comunitatea Pobda,

se deschide concursu cu terminu pana la 19/31 Iuliu a. c. s. V. câDd se va tienea si alegerea.

Aspiranţii la acest post au a-si trimite recursurile M. On. Domnu Ioan Damsia inspectoru cercualu in Se-ceani per Vinga in comit. Timiş, instruite cu documin-tele despre absolvarea preparandiei, esamenului de cua-ìificatiune, si a limbei magiare, in fine un testimoniu de­spre moralitatea sa uepetata, si in un'a din Dumineci ori serbatori au a-se presenta in faei'a locului pentru a-si aretâ desteritatea in cântări si tipicii.

Emolumintele sunt : 1) in bani gata 165 fi. 10 fl. pentru conterintie si 5 fl. pentru scripturistica. 2) grâu 60 chible 3) Trei orgi lemne pentru invetiatoriu, era in-ealdiament pentru scóla cât va cere trebuinti'a, 4) pa-ment patru jugere, inse invetiatoriulu are a suporta sar­cinile, 5) cortelu liberii cu doue incaperi comode si gra­dina de legumi, 6) Dela inmonnentari 50 cr. v. a.

Pobda. in 3. Iuniu 1892. Comitetulu parochialu.

Cu scirea si învoirea mea : IOANU DAMSIA, m. p. inspectoru de scóle cercuale.

—•— Pentru deplinera postului invetiatorescu dela scól'a

greco-orientala romana din Siag, comitatulu Timisiu, in-spectoratulu Timisiórei, se escrie concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 2/14 August an. c.

Emolumintele împreunate cu acest post sunt : 130 fl. v. a. bani numerari, 10 S. pentru conferintie, 10 fl. pentru scripturistica, 5 fl. pentru adunarea generala ; 20 de meti de grâu si 20 de meti de cucuruz ; 16 metri de lemne pentru invetiatoriu, ér 12 metri de lemne pen­tru incaldirea scólei, 5 3 / 4 jugere de pamentu aratoriu, euartiru liber cu 2 chilii, cuina, cămara, grajd de vite si de porci, cu intravilanu de lOOOn stângi ni pătraţi, si unu altu estravilanu afara de 600a stângeni pătraţi, si dela inmormentari dela biserica 50 cr. de acasă 30 cr.

Doritorii de a ocupa acest post au a produce : 1) Testimoniu de cualificatiuue cu calculu bunu, 2) Testi­moniu din limb'a magiara, 3) Atestat despre portarea de pana acum morala s. c. 1.

Recursele astfeliu instruate la adres'a comitetului parochialu din Siag, au a-se trimite părintelui inspector scolariu Ioanu Damsia in Szecsâny, post'a ultima Vinga comitatulu Timisiu.

Competenţii au a-se presenta nesmintitu in vre-o Dumineca séu serbatóre, in St-a biserica din locu, spre a-si aretâ desteritatea in cantari si tipic ; cei capaci a dirige coni vocalii si instrumentam, vor fi preferiţi.

Alegendulu, va fi deobligat moralminte a participa la servitiulu divinii de tote dilele.

Siag, in 8. Iuniu v. 1892. Comitetulu parochialu.

Iu contiegere cu mine : IOANU DAMSIA, m. p. inspectoru de scóle.

— • —

Se escrie concursu pe staţiunea invetiatorésca clas'a de prunci din Fibisiu.

Emolumintele anuali sunt : in bani gafa 175 fl. pausial pentru conferintie si scripturistica 10 fl., 28 hetltre grau, 24 metrii de lemne din care se va incaldi si scól'a, 2Va jugere de pamentu si euartiru liberu cu gradina.

Recursele adjustate dupa tote rocerintiele cu testi­moníele de cualificatiune invetiatorésca si de limb'a ma­giara se se substérna părintelui inspectoru de scóle Io-sifu Gradinariu in Szecsâny per Vinga, pana in U/23 Iuliu a. c.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : IOSIF GRADINARIU, m. p. inspect. scol.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Chesi'a, protopresbiteratulu Beliului, se escrie concursu cu ter­minu de alegere 19/31. Iuliu a. c.

S a l a r i u l u : a) bani numerari 290 fl., b) siése stingeni de lemne din care are a-se incaldi si scól'a de invetiamentu, c) venitele cantorale, si d) locuintia libera cu intravilanu.

Doritorii de a recurge la acestu post se-si adjus-teze recursulu, cu documintele necesarie, si anume :

Testimoniu de cualificatiune si din limb'a magiara atestatu despre absolvarea celu pucin alor trei clase gim-nasiale seu reale.

Atestatu despre activitatea de pana aci : cei desteri pentru infiintiarea corului vocalu vor fi preferiti.

Recursurile estmod instruite adresate comitetului parochialu se se substérna protopresbiterului tractualu Petru Suciu in Ucurisiu, (Okrcs,) pana la terminulu indicat, ér pana atunci se se presbite in biseric'a locala, spre a-si aretâ desteritatea in cele rituale.

Chesi'a, 14/26 Main, 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu PETRU SUCIU, m. p. protopresbiteru si inspectoru scolara.

LICIT ATIUNE MINUENDA.

Pe bas'a concessiunei Ven. Consistoriu de dato 1 i Maiu 1892. Nr. 2239, prin acést'a se escrie licitatiune

minuenda pentru: a) Acoperirea de nou a s-tei nòstre biserici gr. or.

rom. din Cenadulu-serbescu, comitatulu Torontal. Pre-tiulu esclamarii e 756 fl. v. a.

b) Depingarea si aurirea Iconostasului precum si a intregei biserici. Pretiulu esclamarii 2648 fl. v. a.

Licitatiunea se va tienea la 5/17 Iulie a. c in sal'a scólei nòstre de aici.

Licitanţii au a depune înaintea licitatiunei vadiu de 1 0 % din aceste sume.

Specificările, precum si celelalte conditiuni se pot vedea in cancelari'a oficiului paroch. gr. or. rom. din locu.

Cenadulu-serbescu la 7/19 Iuniu 1892.

Giorgiu C. Telescu, m. p. preot. preş. corn. paroch.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro­topresbiteru.

— • —