1  

FTABEL AMENDAMENTE PENTRU Bp. 649/2017 – Proiectul de lege privind Codul administrativ Nr. crt.

Proiectul Codului administrativ Bp. 649/2017

Propuneri de amendamente Justificare

1. L E G E privind Codul administrativ al României

2. PARTEA I DISPOZIȚII GENERALE

3. Titlul I Dispoziţii generale

4. Obiectul de reglementare Art. 1(a1) Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specsifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. CD

Art. 1(a1) Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. (Guvern)

Din considerente de redactare, este necesară delimitarea expresiilor „serviciile publice” şi „răspunderea administrativă’ printr-o virgulă, pentru claritatea normei.

Înaintea articolului 1 se adaugă un nou articol, articolul 10, care va avea următorul conținut: ”Art. 10 Izvoarele dreptului administrativ (1) Sunt izvoare ale dreptului administrativ legea şi principiile generale ale dreptului. (2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului”.

Motivare: Aderăm la ideea că dreptul administrativ reprezintă dreptul comun pentru relațiile social construite în jurul procesului de aplicare a legii și a celorlalte acte normative cu putere de lege. Dreptul administrativ este, pe de o parte, o ramură de drept de sine stătătoare și, pe de altă parte, o ramură a științei dreptului. Deoarece el privește relațiile de putere publică între autoritățile administrației

2  

Grup parlamentar PSD Initiator deputat Ioan Dirzu

publice, aflate în regim de putere publică, precum și între autorități și persoane ca subiecte de drept administrativ, el se distinge de dreptul civil și implicit de izvoarele de drept civil. Dacă pentru dreptul civil cutuma și uzanțele profesionale pot și trebuie să reprezinte izvoare de drept, pentru dreptul administrativ însă acestea ar aduce o insecuritate juridică, aspect sesizabil și până la intrarea în vigoare a prezentului Cod. Raporturile juridice de drept administrativ trebuie să se bucure de principiul predictibilității, al continuității și al caracterului unitar al administrației publice. Izvoarele de drept administrativ sunt independente și diferite și trebuie evidențiate în mod distinct.

5. Autorităţile administraţiei publice centrale Art. 2(a3) (1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.

Autorităţile administraţiei publice centrale Art. 2 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.

(2) Organizarea și funcționarea structurilor de specialitate înființate pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României sunt reglementate prin lege specială. CD

(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor de specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României sunt reglementate prin lege specială.

(3) Prefectii, instituţiile prefectului şi serviciile deconcentrate sunt autorităţi ale administraţiei publice subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel local.

Motivație: Constituţia României stabileşte două forme ale administraţiei publice şi anume: administraţia publică centrală de specialitate şi respectiv, administraţia publică locală, iar Instituţia

3  

Grup parlamentar PSD Initiator deputat Ioan Dirzu

Prefectului nu se regăseşte, conform prezentului proiect de Cod Administrativ, ca autoritate a administraţiei publice în nici una dintre cele două forme.

6. Autorităţile administraţiei publice locale Art. 3(a4) Autorităţile administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene. CD

Se modifică: Art.3 Autoritățileadministrațieipublice locale sunt: consiliile locale, primarii, consiliilejudețene. Inițiatori: Senator: Dinică Silvia, Senator Presadă Florina, Senator Grupparlamentar USR

„CONSTITUȚIA ROMÂNIEI: ARTICOLUL 122 (1) Consiliuljudeţeanesteautoritateaadministraţieipublicepentrucoordonareaactivităţiiconsiliilorcomunaleşiorăşeneşti, învederearealizăriiserviciilorpublice de interesjudeţean. (2) Consiliuljudeţeaneste ales şifuncţioneazăîncondiţiilelegii.” Președințiiconsiliilorjudețene nu constituie o autoritateaadministrațieipublice locale recunoscutăînConstituție.

7. Domeniul de aplicare Art. 4(a5) Prezentul Cod se aplică în activitatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi în raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat. CD

8. Titlul II Definiţii generale aplicabile administraţiei publice 

9. Definiţii generale Art. 5 În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

Definiţii generale Art. 5 În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

La art.5, pentru o redactare unitară a termenilor definiţi, este necesar ca toate substantivele să fie redactate cu articol hotărât. Totodată, se impune completarea literei yy), având

4  

a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o autoritate sau instituție publică, în regim de putere publică, în baza sau în vederea executării legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; b) actul administrativ normativ -actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un număr nedeterminat de subiecți; c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor persoane determinate; d) administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public; e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public național/general; f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local; g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din

a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o autoritate sau instituție publică, în regim de putere publică, în baza sau în vederea executării legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; b) actul administrativ normativ - actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un număr nedeterminat de subiecți; c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor persoane determinate; d) administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public; e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public național/general; f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local; g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din

în vedere faptul că nu toate serviciile sociale sunt de utilitate publică. În acest sens, completarea este esenţială în vederea clarificării şi stabilirii în mod concret a sferei serviciilor sociale.

5  

cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate; h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice; i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii; j) autoritate publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public; k) autoritate a administraţiei publice - autoritate publică care acţionează pentru organizarea executării sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice; l) activităţile de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute

cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate; h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice; i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii; j) autoritatea publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public; k) autoritatea administraţiei publice - autoritate publică care acţionează pentru organizarea executării sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice; l) activităţile de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute

6  

la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă, pe de altă parte; n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu public descentralizat într-o perioadă de timp dată; o) aleși locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică; p) autorităţi deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și consiliile județene; q) autorităţile executive la nivelul unităților administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean; r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin lege; s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a defăşura, în regim de putere publică şi sub propria

la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă, pe de altă parte; n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu public descentralizat într-o perioadă de timp dată; o) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică; p) autorităţile deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și consiliile județene; q) autorităţile executive la nivelul unităților administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean; r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin lege; s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a defăşura, în regim de putere publică şi sub propria

7  

responsabilitate, o activitate de natură administrativă; t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă; u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare; v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte; x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial; y) compartimentul funcţional - structură organizatorică constituită în cadrul autorităților administrației publice centrale, instituțiilor publice de interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional; z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei

responsabilitate, o activitate de natură administrativă; t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă; u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare; v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte; x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial; y) compartimentul funcţional - structură organizatorică constituită în cadrul autorităților administrației publice centrale, instituțiilor publice de interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional; z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei

8  

publice centrale către structuri proprii de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale; aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative; bb) descentralizarea - transferul de atribuţii administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare; cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii publice; dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale; ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de beneficiari; ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul legii sau al actului administrativși care se constată prin operaţiuni administrative; gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice; hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire;

publice centrale către structuri proprii de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale; aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative; bb) descentralizarea - transferul de atribuţii administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare; cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii publice; dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale; ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de beneficiari; ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul legii sau al actului administrativși care se constată prin operaţiuni administrative; gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice; hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire;

9  

ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează servicii publice și care este finanțată din venituri bugetare, în condițiile legii finanțelor publice; jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de utilitate publică; kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii; ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial; mm) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin lege, la totalul membrilor în funcție ai organului colegial sau la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii, după caz; nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorum-ului; oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/supraordonare, precum și raporturile de colaborare; pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate

ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează servicii publice și care este finanțată din venituri bugetare, în condițiile legii finanțelor publice; jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de utilitate publică; kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii; ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial; mm) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin lege, la totalul membrilor în funcție ai organului colegial sau la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii, după caz; nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorum-ului; oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/supraordonare, precum și raporturile de colaborare; pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate

10  

sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în procesul de emitere și executarea actelor administrative; qq) personalul din administrația publică - demnitarii, funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la nivelul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale; rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului; ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale dreptului administrativ; tt) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de

sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în procesul de emitere și executarea actelor administrative; qq) personalul din administrația publică - demnitarii, funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la nivelul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale; rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului; ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale dreptului administrativ; tt) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de

11  

activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat şi continuu; vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor sectoriale ale Guvernului; xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege; yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de utilitate publică, stabilite prin acte normative; zz) standardele de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative; aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii şi judeţe. bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă. CD

activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat şi continuu; vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor sectoriale ale Guvernului; xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege; yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi/sau de utilitate publică, stabilite prin acte normative; zz) standardele de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative; aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii şi judeţe. bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă. (Guvern)

Art. 5 lit. rr) se modifică și va avea următorul Propunem modificarea definiției primăriei [art. 5 lit.

12  

cuprins

„rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului; (...)” Grup parlamentar PSD Deputat Calin Ion

rr)], prin eliminarea sintagmei „secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale” din enumerare, pentru corelarea cu definiția aparatului de specialitate [art. 5 lit. g)] din care face parte și secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

Definiţii generale Art. 5 g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate; Grup parlamentar PNL Initiator senator Cătălin Dumitru Toma la recomandarea ACOR Vrancea

Motivare Funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale, trebuie să rămână ca și până în prezent în afara aparatului de specialitate al primarului, din următoarele considerente: • Natura atribuțiilor unui secretar al UAT trebuie să îl situeze în afara aparatului de specialitate al primarului, acesta trebuie să aibă o poziție neutră față de toți factorii politici, pentru a putea îndeplini cu obiectivitate atribuțiile de garant al legalităţii actelor emise de autorităţi precum și celelalte responsabilități stabilite, în cele mai multe cazuri, prin legi speciale. • Însuşi titulatura funcției de secretar al unității administrativ-teritoriale și nu de secretar al primarului sau al primăriei îl plasează în afara aparatului de specialitate al primarului. Poate, dată fiind importanța funcţiei de secretar al

13  

UAT un cuvânt important în numirea, revocarea acestuia, ar trebui să aibă ANFP și ar fi necesar regândirea acestei titulaturi în sensul denumirii acestuia ca ”Secretar General”, pornind de la funcția de Secretar general al Instituției Prefectului.

După litera dd) a articolului 5 se va adăuga o nouă literă, dd)1 , și va avea următorul conținut: ” dd)1 drept administrativ - ramura dreptului public care reglementează concret sau cu valoare de principiu relațiile sociale din sfera administrației publice, precum și pe cele de natură conflictuală dintre autoritățile publice sau structuri private, învestite cu autoritate publică, pe de o parte, și cei vătămați în drepturile sau interesele lor legitime prin acte administrative ale acestor autorități, pe de altă parte;” După litera ff) a articolului 5 se va adăuga o nouă literă, ff)1, care va avea următorul conținut: ”ff)1 forță majoră - orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil. Sunt considerate asemenea: fenomene sociale sau naturale, inundațiile, cutremurele, catastrofele naturale, trăznetele, revoluțiile, războaiele. În sensul art. 172, alin. (4) și art. art. 216, alin. (3), forța majoră trebuie dovedită și menționată în preambulul actuluiadministrativ, sub sancțiunea nulității totale.” După litera nn) a articolului 5 se vor adăuga două noui litere, nn)1 și nn)2 , care vor avea următorul conținut: ”nn)1 maximă urgență - eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale

Motivare Raționae materie trebuie să fie definit în orice lege administrativă, împreună cu tipurile sale: competență materială generală (Guvernul, consiliile locale, prefectul, primarul, consiliul județean etc.) și competența materială exclusivă (ministerele serviciile publice deconcentrate). Rationae prsoanae este o altă competență fundamentală și consecventă ce face obiectul aplicării și interpretării corecte a normelor juridice de drept administrativ. În privința rationae loci, prevederea acestui tip de competență înlătură orice fel de neclarități ulterioare privind întinderea exercitării atribuțiilor unor autorități publice. În materia rationae temporis subliniem faptul că regula în ceea ce privește această competență o reprezintă competența temporală nelimitată în timp, existând și anumite organe administrative care, prin actul lor de înființare, au o competență temporală limitată. Existența definirii conceptului se impune pentru asigurarea acurateței legii administrative. Pentru a da Codului administrativ valențele unei adevărate codificări, deci implicit necesitatea de a crea o parte generală a codului, definirea dreptului administrativ se impune ca piatră de temelie atât pentru dezvoltarea dreptului substanțial cât și a celui procedural. În acest sens, definiția dată de

14  

importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate. În sensul art. 172, alin. (4) și al art. 216, alin. (3), maxima urgență trebuie dovedită și menționată în preambulul actului administrativ, sub sancțiunea nulității totale; nn)2 organ al administrației publice - acea categorie de organ public sau de agent privat autorizat de un organ public, prin care se realizează activități din sfera administrației publice, prin executarea legii și prestarea de servicii publice în limitele legii;” După litera ss) a articolului 5 se va adăuga o nouă literă, ss)1, care va avea următorul conținut: ”ss)1 regim politic - ansamblul unitar și coerent structurat al normelor juridice și al mecanismelor constituționale, politice, social-economice, ideologice, prin intermediul cărora se înfăptuiește actul de guvernare și se realizează puterea politică;” După litera u) a articolului 5 se va adăuga o nouă literă, u)1, care va avea următorul conținut: ”u)1 competență materială - desemnează ansamblul prerogativelor unei autorități publice, din punctul de vedere al cuprinsului și al specificului lor. Există două tipuri de competență materială: i) competența materială generală - semnifică faptul că prerogativele unei autorități sunt nemărginite din punctul de vedere al întinderii și al specificului lor; ii) competența materială specială - vizează anumite segmente ale activității administrative ale ministerelor, autorităților administrative autonome, serviciilor publice deconcentrate, și altor organe ale administrației publice prevăzute de lege; După litera v) a articolului 5 se vor adăuga trei noi

profesorul Antonie Iorgovan se potrivește perfect naturii, scopului și obiectivelor prezentului cod iar această preluare face legământ între opera legislativă a maestrului Antonie Iorgovan, dreptul pozitiv și dreptul viitor. Este o onoare pentru noi, chiar dacă, nemaifiind contemporan cu regretatul profesor, să definim dreptul administrativ cu știința de carte și precizia cu care a făcut-o Antonie Iorgovan. În literatura de specialitate se apreciază, cu temei, că noțiunea de organ administrativ are patu elemente constitutive, respectiv unul personal, mijloace financiare și materiale, care constituie patrimoniul său, o anumită competență și personalitate juridică, aceasta permițându-i să acționeze în scopul pentru care a fost creat (E. Bălan, Instituții administrative, 2008). La nivelul autorităților administrației publice locale s-a instituit de ceva ani o practică defectuasă de organizare a ședințelor extraordinare de consiliu local cu conovcare "de îndată" în temeiul art. 39, alin. 4 din Legea nr. 215/2001. Motivul este de a nu le da suficient timp consilierilor, societății civile și presei să citeasca proiectele de hotarare și de a nu supune proiectele in consultare publica conform Legii nr. 53/2002. Prin definirea termenilor de la art. 172, alin. (4) din prezentul Cod, respectiv ”maxima urgență” și ”forța majoră” asigurăm o claritate, pentur viitor, privind situațiile în care se pot face convocările de îndată. . Sigur, pentru nerespectarea conditiilor de fond privind convocarea si a operatiunilor administrative precedente adoptării actului administrativ care nu face obiectul reglementarii unei de maxima urgenta

15  

litere, v)1 , v)2 și v)3, care vor avea următorul conținut: ”v)1 competența personală - este determinată de calitatea persoanei sau a subiectului de drept în funcție de care se stabilește incidența acțiunii normei și a autorității; v)2 competența temporală - este acel tip de competență care evocă întinderea în timp a prerogativelor unui organ administrativ; v)3) competență teritorială - semnifică întinderea în spațiu a prerogativelor unui organ administrativ, exercitată la nivel național sau local, indiferent de natura competenței sale materiale;” Grup parlamentar PSD Inițiator deputat Ioan Dîrzu Art. 5 „g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;” Grup parlamentar PNL – Inițiator senator Cătălin Dumitru Toma, la recomandarea ACOR Vrancea

sau forta majora, acel act este lovit de nulitate totala si trebuie atacat de prefect. Chiar si in cazul indeplinirii conditiilor de convocare a sedintei de indata, mai exista o conditie cumulativa, aceea ca autoritatatea administratiei publice locale in cauza sa aiba atributii expres prevazute de lege pentru reglementarea/contracararea/ prevenirea situatiei de maximă urgenta/ forta majora.

Propuneri formulate de ACoR (adresa nr. 301/09.05.2018) Motivație:

16  

Dată fiind importanța și complexitatea Codului administrativ care, complinit cu Codul finanțelor publice locale, constituie construcția juridică pentru organizarea și funcționarea administrației publice locale din România, față de prevederile proiectului Codului administrativ elaborat împreună cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, venim cu rugămintea ca să fie cuprinse următoarele prevederi referitoare la: Punctul 2 – Secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale NU TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al primarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau a aparatului de specialitate al consiliului județean, după caz, din multiple perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de secretar să constituie fundamentul pentru ceea ce aceeași persoană avizează ori contrasemnează, după caz;

Lit.u) și lit.v.) al art.5 se modifică în felul următor: "Art.5b15) u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare; v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, stabilite în mod expres și limitativ, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte; Grup parlamentar UDMR Iniţiator senator Cseke Attila

Prin prezenta modificare se va pune în aplicare art.4 al Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199 din 1997, respectiv se va realiza armonizarea cu prevederile art.122 al.5 din proiectul de lege:" Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice."

Art. 5 lit. g se modifică după cum urmeză:

a.) Atribuţiile funcţiei de secretar al unităţii administrativ-teritoriale sunt prevazute în mod

17  

g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale Initiator: Deputat PNL Roman Florin Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Catalin

expres în Codula dministrativ; b.) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale avizează pentru legalitate actele administrative; c.) În conţinutul Codului administrativ instituţia juridică denumită secretar al unităţii administrativ-teritoriale este reglementată individual (a se vedea textul art. 5 lit. rr, unde se face referire la secretarul unităţii administrativ-teritoriale separat de aparatul de specialitate).

Art. 5 lit. mm se modifică după cum urmeză: mm) majoritatea calificată – primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracţiei/procentului stabilit prin lege, la totalul membrilor în funcţie ai organului colegial Initiator: Deputat PNL Roman Florin Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Catalin

a.) Utilizarea sintagmei „sau” creează ambiguitate, în lipsa unei prevederi exprese şi lasă loc de interpretare; b.) Membrii în funcţie fac parte întotdeauna din totalul membrilor organului colegial stabilit în condiţiile legii; c.) Raportarea la „totalul membrilor organului colegial stabilit în condiţiile legii” ar putea avea efect negativ în situaţia în care, din diferite motive, sunt vacante temporar locurile unor membri ai organului colegial.

Art. 5 - Necorelarea în cadrul definiției actului administrativ a termenilor „emite” și „adoptă” cu legi aplicabile - legea 554, legea achizitiilor, cod fiscal - va duce la interpretari divergente in practica Inițiator - Primăria Municipiului București

Din ce rezulta din sectiunea de dispozitii finale si tranzitorii, Legea nr. 554/2004 nu se abroga, nici macar in parte. Ce se intampla cu prevederile contrare, precum, spre exemplu, noile definitii? Se aplica art. 5 din Codul administrativ sau art. 2 din Legea nr. 554/2004?

La art. 5, dupa litera h) se introduc doua noi litere h1) si h2) cu urmatorul cuprins: h1) evaluator profesional al funcționarului public – este persoana cu experienta in ocupatiile din domeniul functiilor publice, ce detine competente specifice activitatii de evaluare, descrise in standardul ocupational al evaluatorului si sunt certificati pentru acest tip de activitati in evaluarea performanțelor

Aceste reglementări sunt necesare pentru a asigura mai multă claritate în reglementările ce vizează competențele specifice activității de evaluare profesională a funcționarilor publici.

18  

profesionale, al competențelor profesionale, respectiv al evaluării necesarului de instruire profesională h2) auto-evaluarea activității funcționarului public - este un act profesional de analiză proprie a capacității profesionale in raport cu cerintele standardului ocupației, urmarind obiectivele competentei: "stiu", "pot sa fac", "am dovezi de competenta valide"; susținând efortul funcționarului de exprimare a nevoilor de dezvoltare profesionala individuală, ajutând funcționarul si pe evaluatorul sa reduca rata de esec in atingerea performanțelor profesionale și a necesarului de instruire profesionala, cu scop de incurajare a funcționarului de a fi in cunostinta de cauza in cadrul procesului de evaluare. Initiator: Deputat PNL Roman Florin Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Cătălin

- eliminarea sintagmei „fără personalitate juridică”, precum și secretarul unității administrativ teritoriale.

Forma propusă: „aparatul de specialitate al primarului, respectiv al

consiliului judeţean – totalitatea compartimentelor funcţionale, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale: primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public și secretarul unității administrativ teritoriale nu fac parte din aparatul de specialitate” AMR

- prin menținerea prevederilor actuale din art.77 al Legii nr.215/2001, se asigură coroborarea acestei prevederi cu alte articole. din cod privind calitatea de secretar al unităţii administrativ teritoriale, de natură a dovedi neapartenenţa acestuia la aparatul de specialitate al primarului - în acest sens, amintim calitatea de funcţie de conducere specifică, conform prevederilor art. 185(1) din proiectul Codului „până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unităţii administrativ-teritoriale rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii”. Astfel, secretarul unității

19  

administrativ teritoriale este singurul funcţionar public căruia i se definesc, prin lege, atribuţiile generale - prevederile art. 280 din proiectul de cod potrivit căruia secretarul unității administrativ teritoriale „asigură stabilitatea funcţionării aparatului de specialitate al primarului/consiliului judeţean, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între componentele din cadrul acestora”. - art. 507 – potrivit căruia prefectul poate sesiza comisia de disciplină pentru secretarul unităţii administrativ-teritoriale/ (dacă face parte din aparat este subordonat primarului şi ca atare nu poate fi sesizată decât comisia de disciplină din primăria din care face parte). - atribuțiile din legi speciale, precum Legea nr.10/2001, Legea nr.18/1991, Legea nr.50/1990, Legea nr.60/1991, Legea 544/2002, etc - interdicţia din lege de a nu face parte dintr-un partid politic, specifică doar secretarului unităţii administrativ teritoriale nu şi altor funcţionari publici din aparatul de specialitate al primarului/consiliului judeţean - capacitatea și competența secretarului unității administrativ teritoriale de a viza și contrasemna actele administrative de autoritate ale autorităților administrației publice locale și alte acte juridice, emise/adoptate în regim de putere publică. Toate aceste argumente de text dovedesc calitatea şi poziţia secretarului unităţii administrativ teritoriale faţă de ceilalţi funcţionari publici şi personal contractual din

20  

aparatul de specialitate, cât şi în raport cu cele două autorităţi – primar/consiliul local, judeţean

- eliminarea tezei a doua „în exercitarea mandatului lor aleşii locali

îndeplinesc o funcţie de autoritate publică;” Text propus:

„aleşi locali–primarul, viceprimarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean şi consilierii judeţeni” AMR

- această menţiune, (precizare), o regăsim la lit. „aa” , la definirea demnitarilor - „persoane care exercită funcţii de demnitate publică, în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative”

- de completat Text propus:

„domeniul public al statului şi al unităţii administrativ teritoriale este alcătuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietăţii publice” AMR

- prin aceasta se asigură reglementarea coerentă cu privire la titularul proprietăţii publice şi coroborarea cu normele constituţionale şi legale în vigoare (vezi Codul civil)

-eliminarea „ca urmare a rezultatului procesului electoral şi înlocuirea cu „în temeiul unui mandat direct sau indirect, ori prin numire”

Text propus: „funcţia de demnitate publică – ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire„ AMR

- prin această formă se asigură şi coroborarea cu prevederile de la lit „aa”–mandatul fiind consecinţa, rezultatul unui proces-electoral

-înlocuirea sintagmei „structură funcţională” Text propus:

„instituţia publică – persoană juridică sau entitatea care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare, în condiţiile legii finanţelor publice” AMR

- de regulă, prin „structura funcţională” se desemnează componentele unui aparat administrativ, element al unei organigrame, precum: direcţii, servicii, birouri, etc, în acest fel, putându-se crea numeroase confuzii pentru calificarea corectă a naturii juridice a acesteia. În prezent, în legislaţie, noţiunea comportă mai multe definiţii din punct de vedere economic, juridic, etc

-înlocuirea noţiunilor ”resurselor umane” și „detalii cu privire la”

- „stricto sensu” prin noţiunea de „resurse umane”, în domeniul managementului,

21  

Text propus: „organigrama – structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează şi se concentrează modul de organizare a personalului de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, după caz, redând schematic raporturile ierarhice de subordonare /supraordonare, precum și raporturile de colaborare” AMR

definim nu numai personalul ci şi abilităţile şi competenţele acestora

- „detaliile” în fapt reprezintă diagramele care redau schematic raporturile dintre structurile funcţionale, respectiv raporturile ierarhice de subordonare şi supraordonare, colaborare

- eliminarea termenului „acea” şi „de regulă” Text propus:

„răspunderea administrativă –formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă, care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, norme ale dreptului administrativ” AMR

- întrucât este o formă/ una din formele răspunderii juridice, iar în contextul formulării „ansamblu de drepturi, obligaţii conexe, de natură administrativă”, fapta ilicită este o încălcare a normelor dreptului administrativ ( a nu se confunda cu răspunderea patrimonială, materială care poate fi specifică dreptului muncii)

Art. 5 În înţelesul prezentului Cod, termenii şi

expresiile de mai jos au următoarele semnificații: ................................................... g) aparatul de specialitate al primarului,

respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, secretarul general al consiliului judetean și administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate; UNCJR

Propunem (re)introducerea denumirii funcției de secretar general în locul aceleia de secretar (la nivelul județelor aceasta a mai existat) pentru a realiza distincția necesară și firească între o astfel de funcție publică de conducere cu o importanță incontestabilă în arhitectura administrației publice locale și alte funcții cu denumiri asemănătoare dar care se află la un alt nivel administrativ [secretar(ă) dactilograf(ă), secretar al unei comisii, al școlii, etc]. În practica administrativă, denumirea funcției derutează atât cetățenii cât și unele autorități/instituții publice, nefiind percepute corect nivelul administrativ și atribuțiile corespunzătoare acestei funcții. De altfel, o soluție similară a fost îmbrățișată de prezentul Cod în ce privește reînființarea funcției de secretar general al Instituției prefectului.

22  

Apoi considerăm că este vădit necesar, eficient și principial ca secretarul general al judetului să rămână ca și până acum în afara aparatului de specialitate al autorităților publice locale tocmai pentru a-și putea exercita cu imparțialitate și obiectivitate atribuțiile specifice conferite de Cod și alte legi speciale În mod tradițional, prin prisma rolului conferit și a atribuțiilor stabilite de lege, secretarul uat a avut și are ca principală misiune ”cenzurarea” cu rol consultativ, din punct de vedere legal a actelor administrative emise/adoptate de autoritățile administrației publice locale (cu componență politică) – președinte al consiliului județean. Secretarul uat este singurul funcționar public (de conducere) de la nivelul administrației publice judetene, cu un statut profesional distinct, ale cărui atribuții sunt reglementate expres prin lege organică (Cod) și multe alte legi speciale și nu în ultimă instanță, așa cum rezultă inclusiv din Proiectul Codului, trebuie să asigure continuitatea actului conducerii în situațiile de criză în funcționarea autorităților publice locale până la soluționarea democratică a acestora, în condițiile legii. A trece în mod inexplicabil secretarul în aparatul de specialitate al consiliului judetean, ar presupune vulnerabilizarea acestei funcții, ar fi de natură să știrbească în mod artificial și de neînțeles autoritatea secretarului uat și ar presupune golirea de conținut a unor atribuții conferite de însăși Proiectul Codului dar și de alte acte normative speciale. Astfel, pornind de la natura atribuțiilor funcției de secretar al consiliului județean, prevăzute de legislația în vigoare și menținute prin prezentul proiect, respectiv:

23  

- verificare a legalității nu numai a actelor emise de autoritatea executivă (primar, președinte al consiliului județean), ci și a celor adoptate de autoritatea deliberativă (consiliu județean) a administrației publice locale – art. 281, alin. (1), lit. a) din prezentul proiect;

- asigurare a gestionării procedurilor administrative privind relația dintre cele două autorități (deliberativă și executivă) ale administrației publice locale, precum și între acestea și prefect – art. 281, alin. (1), lit. c) din prezentul proiect;

- atestare a actului constitutiv și statutului asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte UAT în cadrul căreia funcționează – art. 281, alin. (1), lit. h) din prezentul proiect;

- alte însărcinări date atât de autoritatea executivă, cât și de autoritatea deliberativă – art. 281, alin. (1), lit. o) din prezentul proiect;

- îndeplinirea funcției de ordonator principal de credite pentru activitățile curente, în cazurile prevăzute de lege – art. 281, alin. (2) din prezentul proiect;

- îndeplinirea unor acte notariale în UAT unde nu funcționează birouri ale notarilor publici, în condițiile legii – art. 281, alin. (8) din prezentul proiect,

Considerăm că se impune ca funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale să rămână în afara aparatului de specialitate al primarului sau al consiliului județean. Secretarul UAT nu va putea fi verificat prin Comisia de Disciplina a aparatului de specialitate pentru ca un subaltern nu poate analiza

24  

activitatea unui functionar public de conducere. Din comisie nu pot face parte de asemenea, consilieri locali care sa aprecieze asupra activitatii unui functionar public. Nu în ultimul rând, rugăm a se ține seama de faptul că, neutralitatea secretarului uat inclusiv prin plasarea sa în afara aparatului de specialitate dar în proximitatea celor două autorități ale administrației publice locale a fost soluția îmbrățișată tradițional de legiuitorul român, începând cu Legea comunală din aprilie 1864 și până în contemporaneitate (excepție făcând perioada comunistă) dar și de legiuitorii din alte state (Belgia, Ungaria, Olanda, Franța, Luxemburg, Republica Moldova).

Art. 5 ...

lit. g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale precum și secretarul unității administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;

ACOR

Dat fiind statutul secretarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, ca factor de continuitate și stabilitate la nivelul colectivităților locale, având în vedere importanța acestei funcții deoarece avizează proiectele de acte administrative și contrasemnează actele administrative, secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale NU TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al primarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau a aparatului de specialitate al consiliului județean, după caz, din multiple perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de secretar să constituie fundamentul pentru ceea ce aceeași persoană avizează ori contrasemnează, după caz; A se vedea faptul că la lit. rr) secretarul nu face parte din aparatul de specialitate fiind serat

25  

menționat!

10. Titlul III Principiile generale aplicabile administraţiei publice

11. Legalitatea Art. 6(a7) Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare. CD

Legalitatea Art. 6 (1)Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Prezumția de legalitate a actului administrativ nu poate înfrânge obligația respectării principiului legalității. Grup parlamentar PSD Initiator deputat Ioan Dirzu

Motivare: Alineatul 2 oferă o garanție principiului legalității prevăzut chiar de art. 1, alin. (5) și art. 16 din Constituție. Instituirea unei astfel de norme evită situațiile în care autoritățile administrației publice adoptă acte administrative cu caracter normativ ce derogă sau contravin legii sau unui alt act administrativ cu caracter normativ cu o forță juridică inferioară. În cazul unor suspiciuni temeinice cu privire la nelegalitatea actului administrativ, până la atacarea actului la instanța de contencios administrativ, cel ținut să îl aplice ar trebui să aibă dreptul de a respecta numai prevederile legii în sens material.

12. Egalitatea Art. 7(a8) Beneficiarii activităţii autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia autorităţilor și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal, pe toţi beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege. CD

13. Transparenţa Art. 8(a9) (1) În procesul de elaborare a actelor normative, --autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a informa și de a supune dezbaterii

Transparenţa Art. 8 (1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a informa și de a supune consultării și

Motivare: Pentru a garanta aplicarea în concret a principiului transparenței în administrația publică, este nevoie să sancționăm dur nerespectarea condițiilor de consultare, respectiv dezbatere publică precedente

26  

publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii. (2) Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii. CD

dezbaterii publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii”. (2) Nerespectarea procedurii de consultare și dezbatere publică, precum și a oricăror alte condiții de publicitate și transparență decizională, atrage nulitatea totală a actului administrativ. Grup parlamentar PSD Initiator deputat Ioan Dirzu

adoptării sau emiterii actului administrativ. Actul administrativ adoptat sau emis fără respectarea acestor operațiuni administrative fundamentale trebuie să fie nul de drept. Astfel evităm adoptarea unui buget local/ județean fără a fi respectată procedura consultării, publicității sau termenului de contestație. De asemenea, evităm producerea de efecte juridice a unei hotărâri de consiliu local/ județean pentru care s-a solicitat expres dezbatere publică, dar nu s-a organizat. Administrația publică trebuie să servească cetățeanul și interesul public. De aceea, este extrem de important ca actele administrative, care sunt doar instrumente prin care se organizează executarea legii sau se execută în concret legea, trebuie să treacă prin filtrul controlului cetățenesc. Administrația publică din România va evolua doar atunci când va înțelege să pună cetățeanul în centrul activității sale.

Art. 8 – Transparența (1) În procesul de elaborare a actelor normative,

autoritățile și instituțiile publice au obligația de a informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii. Beneficiarii activităților administrației publice au

dreptul de a obține informații de la autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii UNCJR

Potrivit legislației în vigoare, consultarea, alături de dezbaterea publică a proiectelor, constituie instrument de asigurare a transparenței procesului decizional în administrația publică.Atâta timp cât autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația corelativă precizată, este evident că obligația respectivă este a lor.

14. Proporţionalitatea Art. 9(a10)

27  

Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse. CD

15. Prioritatea interesului public Art. 10) Autorităţile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local. CD

Satisfacerea interesului public Art. 10) Autorităţile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local. (Guvern)

Este necesar ca denumirea marginală a articolului să fie corelată cu conținutul acestuia. Astfel, propunem ca denumirea să vizeze satisfacerea interesului public.

Art. 10 se elimină. Grup parlamentar UDMR Iniţiator senator Cseke Atillo

Motivare Acest articol consacră statul centralizat, etatist. În democraţiile consolidate drepturile şi interesele individului sau a unui grup de persoane este deasupra drepturilor şi intereselor statului (statul este compus din indivizi, drepturile şi interesele acestora concordă la existenţa şi funcționarea statului)

Autorităţile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local. UNCJR

Este necesar ca denumirea marginală a articolului să fie corelată cu conținutul acestuia. Astfel, propunem ca denumirea să vizeze satisfacerea interesului public

16. Imparţialitatea Art. 11(a12)

28  

Personalul din administraţia publică are obligația de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese. CD

17. Continuitatea Art. 12 (a13) Activitatea administrației publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale. CD

18. Adaptabilitatea Art. 13 (a14) Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a răspunde nevoilor societăţii. CD

19. PARTEA A II-A ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ

20. Titlul I Guvernul

21. Capitolul I Rolul şi funcţiile Guvernului

22. Rolul Guvernului Art. 14(b7) (1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generalã a administraţiei publice. (2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social.

29  

S 23. Funcţiile Guvernului

Art. 15(b8) Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcţii: a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare; b) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice; c) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; d) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate; e) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului. S

Art. 15 se modifică în felul următor: "Art.15 Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcţii: a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare; b) funcţia de implementare, prin care se urmăreşte punerea în aplicare a Programului de guvernare. c) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice; d) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; e) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate; f.) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului." Grup parlamentar UDMR

Motivație Programul de Guvernare trebuie pus în aplicare. În acest sens, este nevoie de o nouă funcţie, funcţia de implementare a Guvernului.

30  

Iniţiator senator Cseke Attila După litera a) a articolului 15 se adaugă o nouă literă,

litera a)1, și va avea următorul conținut: ”a)1 funcția de coordonare interinstituțională, prin care se asigură creșterea capacității autorităților centrale de elaborare, implementare și monitorizare a politicilor și actelor normative;” Grup parlamentar PSD Inițiator deputat Ioan Dirzu

Motivație Funcția de coordonare a Guvernului face parte din tabloul fundamental al atribuțiilor autorității executive. Funcția de coordonare are o veche tradiție în actele administrative cu caracter normativ ce reglementează activitatea Guvernului, regăsindu-se în HG nr. 157/2005, HG nr. 402/2007, HG nr. 775/2005, HG nr. 1807/2006, HG nr. 561/2009 și HG nr. 464/2016.

24. Capitolul II Organizarea Guvernului

25. Secţiunea 1 Dispoziţii generale

26. Învestirea Guvernului Art. 16(b9) (1) Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile constituţionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament. (2) Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în fața Președintelui. S

27. Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului Art. 17(b10) Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.

c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea. Grup parlamentar PNL Iniţiator senator Cătălin Dumitru Toma

Motivație Nu se poate confunda reabilitarea profesională cu reabilitarea politică.

31  

S Litera c) a art. 17 se modifică și va avea următorul

cuprins: Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale Inițiator deputat PNL Leoreanu Laurențiu-Dan

Interzicerea ocupării unei funcții de ministru de către o persoană care a suferit o condamnare penală.

Încadrularticolului 17 se introduce punctul d) cu următorulconținut: d) nu se află sub interdicția de 3 ani de a ocupa o funcțiepublicăsau o demnitatepublicăînurmastabiliriiuneistări de incompatibilitatesau de conflict de interese, interdicțiestabilităîncondițiilelegiiprivindintegritateaînexercitareafuncțiilorșidemnitățilorpublice, faptdoveditprindeclarațiepeproprierăspundere. Inițiator: Florina-Raluca Presadă - Senator USR

Armonizarealegislațieipentrufuncțiilepublice, condiția se regăseșteînprezentul cod șipentruconsilieriilocali

28. Componenţa Guvernului Art. 18(b11) Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte: viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiți de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament. S

Art. 18 se modifică în felul următor: Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte: viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, secretarul general al Guvernului, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiți de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament." Grup parlamentar UDMR Iniţiator senator Cseke Attila

Motivație Această funcţie trebuie să fie o funcţie de demnitate publică.

29. Secţiunea a 2-a Aparatul de lucru al Guvernului

32  

30. Structura aparatului de lucru al Guvernului Art. 19b12) Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente și alte structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului. S

Structura aparatului de lucru al Guvernului Art. 19 Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente și alte structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului. (Guvern)

Este necesară includerea aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului în cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

31. Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului Art. 20b13) (1) Aparatul propriu de lucru al prim-ministrului este structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a Prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2) Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului este alcătuit din: a) cabinetul Prim-ministrului; b) corpul secretarilor de stat și al consilierilor de stat al Prim-ministrului. (3) Normele privind funcționarea aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului, inclusiv atribuțiile acestuia, se stabilesc prin decizie a Prim-ministrului. (4) Personalului prevăzut la alin. (2) lit. b) nu i se aplică prevederile Părții a VI-a, Titlul III, Capitolul II Personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarilor şi aleşilor locali şi la cancelaria prefectului. S

Art. 20 (1) Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului este structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a Prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2) Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului este alcătuit din: a) cabinetul Prim-ministrului; b) corpul secretarilor de stat și al consilierilor de stat al Prim-ministrului. (3) Normele privind funcționarea aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului, inclusiv atribuțiile acestuia, se stabilesc prin decizie a Prim-ministrului. (4) Personalului prevăzut la alin. (2) lit. b) nu i se aplică prevederile Părții a VI-a, Titlul III, Capitolul II Personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarilor şi aleşilor locali şi la cancelaria prefectului. (Guvern)

Termenul „prim” din cadrul sintagmei „prim-ministrului” trebuie redat cu ințială mare.

Art. 20 Cancelaria Prim-ministrului ”(1) Cancelaria Prim-Ministrului, structură fără personalitate juridică din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, se află în

Motivație Cancelaria Prim-ministrului nu este o instituție nouă pentru administrația publică centrală românească, avându-și rădăcinile în anul 2003 când, în procesul de preaderare al României la Uniunea Europeană, s-

33  

subordinea directă a prim-ministrului. (2) Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, membru al Guvernului. (3) În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului își desfășoară activitatea 6 secretari de stat și maximum 12 consilieri de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim- ministrului. (4) Șeful Cancelariei Prim-Ministrului emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii. (5) Prim-ministrul, prin Cancelaria Prim-Ministrului, coordonează activitatea entităților prevăzute în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative. (6) Personalului prevăzut la alin. (3) nu i se aplică prevederile Părții a VI-a, Titlul III, Capitolul II Personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarilor şi aleşilor locali şi la cancelaria prefectului. (7) Cancelaria Prim-Ministrului îndeplinește următoarele funcții: a) de strategie, prin care contribuie la formularea de opțiuni prealabile de politici publice și la fundamentarea strategiilor și a direcțiilor de acțiune la nivel guvernamental; b) de coordonare interinstituțională, pentru creșterea capacității autorităților centrale de elaborare, implementare și monitorizare a politicilor și actelor normative; c) de reprezentare, prin care se asigură în numele

a împrumutat conceptul britanic de ”Delivery Unit” și ”Strategy Unit”. Rolul esenţial al Cancelariei, care justifică modificările propuse în funcţionarea şi organizarea actualului aparat de lucru al Prim-ministrului, este cel de coordonare a ministerelor în procesul de elaborare şi monitorizare a planurilor strategice instituţionale, de avizare a strategiilor guvernamentale tocmai pentru asigurarea corelării acestor strategii, precum şi corelarea elaborării, implementării şi monitorizării politicilor publice, existând astfel o mai bună concordanţă cu priorităţile guvernamentale şi o mai bună evidenţă a stadiului de implementare. Cancelaria va îndeplini funcţiile de strategie, contribuind la definirea priorităţilor guvernamentale, de autoritate de stat, asigurând buna funcţionare a autorităţilor publice aflate în coordonarea Prim-ministrului şi funcţia de reprezentare, la nivel intern şi extern. În cadrul primei funcţii, Cancelaria asigură sprijin în domeniul transparenţei şi al accesului la informaţii, asigură comunicarea publică guvernamentală şi realizează sondaj, studii, analize cu privire la starea populaţiei şi impactul strategiilor guvernamentale. De asemenea, asigură administrarea şi dezvoltarea sistemului informatic pentru şedinţele guvernului, conduce eforturile privind datele deschise şi are iniţiativă în ceea ce priveşte serviciile online, concentrate mai mult pe partea de comunicare. Cancelaria trebuie să preia atribuţii mai clare în coordonarea procesului de planificare, formulare, monitorizare şi evaluare de politici publice, de gestionare a relaţiei cu ministerele şi cu alte autorităţi publice, de gestionare de informaţii

34  

statului sau al Guvernului României reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul său de activitate; d) de reglementare, în domeniul propriu de activitate. (8) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-ministrului se stabilesc prin Hotărâre de Guvern.” Grup parlamentar PSD Initiator deputat Ioan Dirzu

clasificate şi realizare a de activităţi în sfera relaţiilor internaţionale. Aceasta are ca scop instituirea unui mecanism îmbunătățit de coordonare a luării deciziei, predictibil și coerent, capabil să sprijine implementarea priorităților guvernamentale printr-o abordare planificată și disciplinată.

32. Aparatul de lucru al viceprim-ministrului Art. 21(b14) Viceprim-ministrul este ajutat în activitatea sa de unul sau mai mulţi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului. S

Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului Art. 21(b14) Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului. (Guvern)

Motivație: Este necesară includerea aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului în cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

33.