ANUL IN. Nr. 2.512.Am.4,-zaanchwzr,-nvaptineamssommumaimaseniegmemssamaarzrz

10 BANI EXEMPLARULCIRACMIIIIMMIZE AM,?111,s,

MERCURI, 11 (23) DECEMBRE 1885.

A_IPAELE IN rilreo.A.rIM

13 Eli AABONAMENTELE

In Capitalit : Pentru 1 an 30 ier ; 6 lunT 15 ier ; 3 lunT 8 let.In Districts : 1 an 36 lel ; 6 lunT 18 le! ; 3 WO 10 Id.In StrAinitate : 1 an 48 leT ; 6 lunT 24 leT ; 3 lunI 12 la.

Director : D. AUG. LAURIAN' 919r2Ina.r2=IIIMIIIMIIELEWZO' INSIPM:0

Pentru Abonamente, AnunciurI si Reclame a se adresa:In Rominia : La administratiune, Passagiul Rornin, No. 3 bie, Bucure01; la corespondentiT aiaruluT din judete.In Paris : La Société Hams, place du Bourse, 8.In Viena t La Heinrich Schnlek, I 'Wollzeile, 14, Biuroul central de anunturi pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gänsemarkt, 58, Biuroul central de anunturi pentru Germania.

In tipografia timbrelor Statulul s'a desco-STIRI TELEGRAFICE ,perit o sustragere de mal multe milioane.

din aiarele arsin S'a arestat un cdpitan de politip . gd-I sit la el hirtil timbrate i blanchete de le-

Paris, 20 Decembre. gitima.tiune, ce at fost confiscate., Belgrad, 19 Decembre.

Populatiunea din districtul Valiero a tri-In cercurile guvernamentale se crede cd

luarea in posesiune a orasuluï Massanahde cdtre ItalienT nu e de cdt preludiul unelactiunl mat' vaste, ce nu va intdrzia sd se mes o adresd regeluT, cei ênd ca sd se con-

tinue rêsboiul, spre a se reabilita onoareaexercite sd se desvolte pe malurile MdriT sRosie. Oficeril italienï de genit termind armelor i a respinge pe dustman de pe te-

studiele necesaee pentru constructiunea unuTritorul serb. Se asteaptd adrese analoge

tedrum de fer de la Tadjura la Harrar, unul al districte.

din cele mal salubre .tinuturi din acea red Cattaro, 19 Decembre.

giune si care poartd cu drept cuvênt nu-1 De oare-ce Turcia a concentrat trupe inmele de Elvetia africand.4In acelas timp Craina turceascit, in Muntenegrul a impinsse studiazd organizarea diverselor serviciladministrative si judiciare. Mai mult driedactiunea paraleld ell Anglia, ce a fost punc-tul de plecare al expeditiunil italiene la Ma-rea Rosie, se aduce iardsI pe tapet ; se zicecd s'at "ineeput noi liegocierT cu MareaBritanie, spre a se face ca EnglejiT si Ita-lienil sd meargà de acord in Sudan.

Este adevêrat cd fatd cu insurectiuneace tot creste, o asemenea intelegere se im-pune i unora i altora ; pentru Engleji numaT e vorba de a face o noult campanie inSudan, ci de a apdra Egiptul de o inva-siune De aceea regimentele engleze din Cairpleacä spre a intdri pe acelea cart' se git-sesc pe Nil si se vor trimete ajutoare dupd.trebuintd, din Malta si de la Gibraltar.

De o parte se vorbeste cd EnglejiT vormerge poate contra DongoleT ; de alta partese anuntd evacuarea orasulul Wady-Haifa,sitnat la al doilea cataract al Nilulul. Poatese va fi i fäcut aceastd evacuare, cdci nutrebue sd uitdm cd nu primim din Cair decat tirile pe cart le convine Englejilor stle lase a trece.

Iatd pentru ce intelegerea cu Italia parea fi urgentd in Africa. Aceasta actiune co-mund va fl ea oare eficace ? E gret decrezut. Rescoala e prettnindeni, in nordulca si in sudul SudanuluI, flard a Mal vbrbide Abissini, earl nu vCd cu ochi bunI sta-bilirea Italienilor in vecindtatea lor si chiarla Massauah, pe care o revendich deaseme-nOTI

Viena, 20 Decembre.Neue Freie Presse constatd c. Radicalil

franceji in genere, i eel din comisiuneaTonkinului in special, tind la arimarea Re-publicet, fdrd voia lor poate. Raportul hitCamille Pelletan conchide sd se voteze nu-mul un credit de aproape 20 milioane francicu titlu de provisiune pentru trei luni, des-tinat la intretinerea trupelor franceze pandla lichidarea afaceri TonkinuluT. Redicalilvor ca Franta asi aibd toate fortele mi-litare strinse in Europa pentru orl-ce even-tualitate. Sus numita foae scrie insd:

»Radicalli nu's1 scot din cap ideia de re-vanse i in numele »sfinteT misiunf« a Fran-tel., ce consista in recucerirea Alsacieisi Lo-renel, el protesteazd contra risipiri fortelormilitare franceze. ET dad necontenit a se in-telege cd aceste forte trebuesc pdstrate pen-tru marele resboit national...

Este evident, cà prin aceasta Radicaliinu pot cdstiga simpatii in strêindtate. Dar elnu sunt asa periculosi pdciT europene, catRepublicei, al axe vrAjmasl mal marl sunttocmaT

Belgrad, 19 Decembre.Un comunicat de azï din organul guver-

nului 'Videlo zice : Situatia e neschimbatd.Guvernul nostru persistd ferm in pdrerilemanifestate mai nainte, dupd carl pacea sepoate face numatcu conditia stricteireintoar-cerl la Statu quo ante.

Nif, 19 Decembre.Comisinnea milliard internationald s'a dus

la Pirot spre a discuta cu printnl Alexandruasupra situatiunil. In Ak-Palanka eomisiuneaa tinut o conferentd, la care a asistat sefulStatului major Topalovici.

Madrid, 19 Decembre.Ducele de Sevila, un flt al infantelui Don

Eurique de Bourbon care a cdzut In duel cuducele de Montpensier, i vêr al rëposatuluirege Alfonso, a cerut o audientd la reginaa stäruit sä i se acorde in calitatea sa de lo-cot. colonel al garde palatulul. Find-cddin ordinul reginel camerierul Curtii comiteleGuaqui n'a permis ducelui sä intre, acesta aproferat cuvinte violente, anumit pe regina'la Austriacac si a zis tot o datii cd. IsabellaII ai fi mai bunä ca regentd. El s'a exprimat

mal aspru inaintea tuturor oficerilor gardepalatului afirmandu'sl atasamentul cdtre Isa-bella II si lAudandu-se cu pretioasa sa in-fluintd in cercurile militare.

Aceasta s'a Intamplat Mercurl noapteas'a %cut cunoscut numai azi dimineatd sitot-d'odatd s'a auzit cd ducele de Sevilla epus in afard de servicit in disponibilitate.

imediat inainte trei batalioane la granita ex-tremd a tinutului de la Antivari.

-16024-

Serviciul telegrafic al Romaniel Libere"

Viena, 21 Decembre.Inteun articol oficial, Revista de Luni,

credo ch.' este natural ca marile Puterl sä as-tepte inain te de a se pronunta asupra desle-gári rumeliote, ca Poarta sd 's) facäcunoscutä atitudinea sa. Inteadevêr e posi-bil ca propunerile Portil sd poatá servi delies& unel intelegerl ¡titre PuterI.

Londra, 21 Decembre.Lord Hartington i d. Goschen desapro-

bd proiectul lui Gladstone privitor la haft-intarea unul Parlament irlandez.

Asemenea si Times socoteste acest proiectca pd I'd sit

Parlamentul find convocat pentru luna1111 Ianuarie, se crede cd va putea sä seprouunte indatd asupra soartel CabinetuluI.

Constantinopol, 19 Decembre.Cale indireca. Nic o Putere n'a rês-

puns intr'un mod definitiv la circulara pecare a adresat-o Porta la 13 Decembre,pentru cà trebue si se Inteleagä Intre ele,inainte de a da pdrerile bor.

F.:IrA a pdrea ed rêspunde la circularad-lui Tzauov de la 14 Decembre, relativ lamisiunea cornisiunit mititare, o depese aPortit recomandd. Printului sd evacuiezeSerbia, adaogAnd c'd i se va tine fn seeingsituatiunea fäcutä de resbel, la care Prin-

-tul a rêspuns prin telegraf ieri, cerénd Por-tit sä i se precizeze aceastä situatiune pre-cairn i garantiile ce i se vor da.

In cercurile diplomatice se crede cá plo-carca lui Muctar Pasa In Egipt a fost in-tdrziatd din cauza ocupatiuniI Masuahulul decatre Italieni, pen tru ed. Poarta bAnuestepe Italia cd lucreazà in intelegere cu En-glitera.

(Havas)

A se vedea ultimo pe pagIna Ill-a.

EPOCA" I JUNTMI§Til "

prea putin hi positie de a apretia o di-rectie politica deosebita de a lor.

In aceasta privinta ar fi unele rec-tificari si mg ales complectari de fa--cut chiar la articolul d-lui Peucescu;

precum d-sa gases0 in programulnostru, pe care de altminteri II trite-lege ca o icoordonare» a ideilor con-servatoare, niste amanunte discutabile,tot asa si noi gäsim in expuneread-sale niste lacune de implinit si nisteaccente de indreptat.

De indreptat ne pare d. e. accentulce'l pune d. Peucescu asupra persoa-nei d-lui Joan Bratianu. Despre rela-tia noastra cu d. Bratiarm a dat D.Carp, sub forma de chestie personala,Intr o sedinta a Camerei din sépt5.-mâna trecuta (2 Decernbre) toate de-sIuirile cerute *).

Pentru noi realizarea ideilor de re-forma a fost si este lucrul de capete-nie. Un grup de oameni relativprecum suntem poi, n'ar putea de catsä se bucure, daca s'ar asocia la pu-nerea in lucrare a programului söü e-lemente politice si din generatie ve-che. Dar de altminteri persoanelene sunt indiferente. Singura rezervace o facem este onestitatea lor. Deaid In colo numeasca-seBrafianu, numeasca-se X.Y. aceasta nu importa inprincipig. Accentul nostru römâne a-supra ideilor, nu asupra persoanelor.

in privinta acestor aide» am a-vea ceva de discutat cu d. Peucescu.Este evident cà noi nu am inventatnici o idee noué. Id;;.ile de reforma,ce ni le-am insusit si despre care vor-bim, sunt asa de vechi i asa de cu-noscute, in cat este cu neputinta de ani se presupune copiläreasca Inchi-puire, ca noi am fi descoperitorii vreund forme originale in Stat. Neatar-narea magistraturei de arbitriul guver-nului, admisibilitatea legall in func-tiile administrative , decentralizareacomunala i districtuall, asigurareapamöntului töranilor, si toate cele-l-alte ceriate ale programuluï nostrusunt tot atätea idei practice de Stat,a caror cunostintä si experimentaredateaza de sute de ani In cultura oc-cidentalä.

Va s zica nu este intrebarea aid,daca asemenea idel sunt numai o «co-ordonare» in teorie a principiilör con-servatoare sag a principiilor liberalesag a unor principli in afara de obici-nuita controversa a partidelor.

Intrebarea este : care din nenurnë-ratele idei de reforma posibilá trebu-ese sustinute i puse In lucrare in a-cest limp 0 in oteest toe ? In giurulcaror' anurne principii trebue sa sepetreaca miscarea politica a uneI Terielate inteo epoca data?

Prin rëspunsul la o asemenea In-trebare ideile, [Ana atund teoretice

oare-curn numai de parada, devinun program practic de actiune poli-tica, care trebue sà fie intreprinsasustinuta spre o aplicare imediata in-teo anume fasa a desvoltarii uneiTM. Sub aceasta forma concreta, eleapartin atunci acelora earl se luptaefectiv pentru realizarea lor in mo-mentul dat. Ele p5.rasesc prin aceastaterenul vag al teoriei i vor sa scoatädiscuOile politice din conflictul sterilintre o partida guvernamentala i o o-positie quand-même, i sa le aducape linia lor de demarcatiune practicà

roditoare.tocmai aceasta ne pare un pas

insemnat in viata noastra politica.Cad acum, dupa realizarea dorinte-lor Divanului ad-hoc, a römas un gol

Se cuvine sa relevam clod. articolede fond ce ne consacra noua fdaie con-servatoare in numerele de la 30 No-embre si 4 Decembre si earl' poartasemnaturile d-lor Al. A. Bals si Gr.G. Peucescu.

Se cuvine fiind-ca poate pentruprima oard, de când atitudinea poli-tica a unora din noi S'a emancipat desub directiunea Comitetuluy partidu-lui conservator, desi a römas conse-cuentd In sine, am vözut o apreliarenepartinitoare a tendintelor noastre.

Niel' nu ne asteptam la alt-ceva dinpartea unuT organ, a carui infiintaredeja ne-a parut un sirnpton3 semnifi-cativ si care este condus de un grupde oameni independenti, a cgror ones-titate politica i aspirare spre bine estemaï presus de indoiald.

LuAnd act de apretierile coprinsein acele articole, dorim ca exempluldat de tönöra foaie sa nu römhe izolatin publicistica romana. Cad, fie c5, aisa aprobi pe un amic politic, fie ca aisä combati pe un adversar, un lucrutrebue sa se ceará in Ori-ce discutiepublica, daca este sa fie folositoare :intelegerea i expunerea dreaptä a o-biectului in chestie.

Aceasta nu este totdeuna usor.deseori ideile de discutat nu ail avuttimpul sa se desfasure sag represen-tantii lor nu aa avut talentul sa le a-rate destul de clar ; adese-ori judeca-torii lor aü fost prea inchii in exclu-sivismul moduluf lor de a vedea si

ANUNCIUR1LN:Linia mid pe pagina IV BO banl

Reclame pe patina II-a 6 1e1 Reclame pis pagina III-a 2 Id.

Scrisorile nefraucate se refuel. Articolit nepnblicatt nu se inapoiad.

Pentru insertil i reclame, redactinnea nu este responsabill.

in aspirarile generatid noastre, caretrebue implinit, i starea actuala atöriI reclamg afirmarea precisa a unuiprogram, care sa he aplicat de acuminainte la organizarea interna a Sta-tului. condicele.

Pe aceast5. cale trisà suntem con-vinsi cà ne vom intilni mai curändsag mai tärzig cu elementele curate

6in m scarea pu bli c 5, a t r iI

cart comentarit, a inlesni pe avocatiafle mat usor rindul proceselor

ce le ad, precum i dosarul afacerel ; :lu-crari cu care mai inainte sit perdea multitvreme, fiind nevoe a se resfoi registrele

noas resi ea nu va trece mult timp pànä child

se vor .clarifica situatiile diferitelorgrupuri politice.

In intelesul celor zise mg sus ne-aparut bine de atitudinea Epócei sine-am crezut datori a röspunde prinaceste rinduri la aprecierile facute a-supra noastra de organul junilor con-servatori.

Un Craiman archi "junitniat».

war- ,

CRONICA ZILEIIn urma unei ordonate a guvernuluT elen,

s'a oprit exportatiunea de pe teritoriul Gre-ciel a vitelor, a cerealelor, a fdinel i aorl-cdrui fel de arme i obiecte de echi-

pament.

In serile zilelor 11 Ianuarie si 22 Febr.se .vor da In Iasi done baluri in folosul

scoaleT profesionak de fete de acolo, caree sustinutä de reuniunea femeilor romdne.

*) Acest discurs al d-lul Carp a fost reprodus Innumeral de ierl al Rom. Lib. Nota Red.

In Bêrlad s'a infiintat zilele acestea o fi-liald de Atenet.

S'at inscris deja ca membri 150 per-soane i s'a ales acest bir : prezident

onorific d. C. Esarcu, vice prezidentI dd.dr. Codrescu i I. C. Epureanu ; secretarl,dd. profesorl Constantinescu, Onisor, Neagoe

Drouhet ; easier, d. Beloescu.

Din causa sloilor de ghiatit, deocamdatävapoarele nu maT circuld pe Dundre intre

Tulcea si Ismail.

In comuna Panciu, din jud. Putna, afost la 3 Decembre un incendit care adistrus mat multe construetit ale d-lui IonVlidoianu, a risipit 13,000 de vedre de vinsi o mare cantitate de rachit.

Casierul de la uzina de gaz (Filaret) O-ar fi tras, se zice, done gloante de revol-ver in piept. Causa acestei tentatii de si-nucidere nu e cunoscutd.

Un cad-teen din strada Muzelor si-a cur-mat zilele en un revolver. .

Intr'o curte din calea Mosilor s'a gasit a-laltaieri un om inghetat, mort.

In s6ptamana 24 Novembre-1 Decembrein Iasi s'ad naseut 8 crestini si 29 evrei,ad murit 18 crestini si 16 evrel.

Casatoril sz'ad facut 6.

-414.111..

DECRETES'a sancOonat legea prin cart consiliul judetultd

Romanatl este autorisat aLcontracta de la Casa de

depunerl i consemnatiunl un Imprumut de lei450.000, pltibil prin anuitItl In termen de 25 anl

cu procente de 5°/0 pe an, destinat pentru con-structiunea localurilor de poll In comunele rurale,

spitaluluI judetian, pavilioanelor necesare armatel

teritoriale i consolidarea palatulul administrativ.

In Bèrlad, de la 26 Novembre pana la 4Decembre s'ad nascut 7 crestini si 6 israeliti,ad murit 10 crestini si 1 israelit.

Casatorii s'ati facut 2, amandouà ovreesti.

Archiva suprefecturil de la plasa Siret, ja-detul Covurlui, s'a prefacut in cenuse.

Consiliul judetulul RAInnicu-Sirat.e autorisat acontracta cu Casa de depunerl i consemnatiuniun Imprumut de le 200.000, pentru el/Wire& 10-

calurilor autoriatilor puse In sarcina jUdetultd.

D. I. 'Dimitrescu, directorul prefecturel judetu-lul Rimnicu-Sirat, este autorizat sA ia parte la lu-

crarile consiliulul de revisie al recrutatiel pentrucontingentul 1886, In locul d-lul prefect, care e.bolnav.

Pe camp, aproape de gara Ploesti, a fostasasinat zilele acestea un Bulgar, lucratorla drumu de fer.

In jud. Tulcea (Dobrogea) e ger MI% zit-pada, cad a ploat in loc sit ningit : seme-niturile par o mare de gheatit.

Gr. Mongescu, directorul prefecture judetuluTGorj, este autorisat s gereze afacerile comitetuluipermanent al acelul judet, pe timpul cat d. prefect

va fi ocupat In consiliul de revisie al reautatielpentru contingentul 1886.

Baroul e titlul uneT reviste judectitorestice a inceput s aparit odatit pe si6p0manitIn Iasi.

Scopul acestei reviste este de a repro-duce esact unele hotAriri judecdtoresti maTinsemnate, Insotindu-le cite-odatit de oare-

DIN AFARAComisiunea internationalit.

Nenorocitel Conferinte a ambasadorilordin Constaritinopol a urmat o conferentA mi -Mark sat comisiunea atasatilor militari aimarilcir Puled, care astit-zi îì are cartieralgeneral InPirot Acum se impune cestiunea:Vor fi oare oficeriT mai fericiti de cat cead fost diplomatii ? Vor reusi el oare sA res-tabileasca pacea ?

Cei dot beligeranti avênd puncturt de ve-dere diametral opuse, cu gret vor putea fisatisfacuti amêndoi. Comisiunea militara in-ternationala n'are de cat sit zica : sad atipossidetis, sat statul quo ante belouns. Ort-cà ambele ostiri reman acolo unde s'ad o-prit In momentul incetdri ostilitätilor i undestag i astäzi, BulgariT in districtul PirotSèrbit in districtul Vidinulut ; ori el aman-doi se vor retrage din. teritoriul ce ocupa.Conferenta militara, avênd numai o misiunetehnico-militarit, nu politica, nu poate facealtceva.

Ziarul Temps n'are vederl optimiste caprivire la incheerea armistiiuluÏ. Aceastitfoae scrie intre altele : Este invederat, cdsansele Incheeri repede a unul armistitid aúWant foarte mult i el comisiunea atasati-lor militari va gasi insarcinarea et mal pu-tin simpld de cum va fi crezut la inceput.Miscdrile trupelor ce se fac in interiorul li-niilor serbe par a atesta ca regele Milancrede ea poate veni in curênd momentuland sa incerce rêsbuna.

Intr'adever armata bulgard acum numal e asa bine hrAnitit, cum era cat timp segäsea pe teritoriul principatulul. BulgariT su-fer mutt, se zice, de cand aù intrat in dis-trictul Pirotului Zapada e mare, ma! alesIn defileul Dragomanului, In cat serviciul detransport nu se mai poate face regulat ; ge-rul face mult rêt soldatilor IbulgarT cart n'adcorturt destule, pe and trupele serbe suntadapostite prin sate sad prin bordee sapatein pamant.

Partidele In Anglia.In Anglia nu e vorba pentru moment de

cat de planurile unul compromis Intre Glad-stone si Irlandezi. Indata ce s'ad facut cunos-cute aceste planurl, s'a produs o emotiuneextraordinara in toate cercurile politice. A-tat foile liberale, cât i cele conservatoarecondamnit in mod hotarit aceste incercirlde coalitie, ba intreg proiectul ex-premieru-lui se considera ea un atentat asupra uni-ttgi Statulul, ca o calamitate nationala pen-tru Anglia. Pretinsele garantil i contra-,

ROMANIA LIBERAL11.--=7,777r Tn'''`7MTZ2IMELITAIVF.FA'ANSBORIErrr,,

concesiuni ale vicleanului Parnnell, care ein stare chiar sa amAgeasca. pe Gladstone,sunt considerate mai toate ca fitrii valoaresag cel putin problematice. Lumea nu preacrede Mel in sinceritatea Parnellitilor, nidin abnegatiunea lui Gladstone In 'aceastänoua fazä a politicel sale irlandeze, princare betranul sef de partid vrea sa ajungaiaräsi la putere.

o foae parisianA scrie urmAtoarele in pri-vinta celor ce se petrec astä-zi intre partideledin Anglia : Cata sa-ne ast.ptarn a vedea lavecinil nostri, ea cestiunea Irlandei sä iadin zi in zi o gravitate ma" mare. Aceasta,cestiune va face si desface cabinetele, vadisolva reconstitui partidele, va determinacursul politicel. Asupra acestel cestiuni lor-dul Salsbury si d. Gladstone cauta sA con-suite opinia publicA si Parlamentul in carediscutia unul mare interes national ar pu-tea prea bine sä aducA combinatiuni ne-prev.ezute Lordul Salisbury, care 'Area dis-pus a face avanSuri partideT irlandeze, afost silit sá recunoascA cá sprijinul Parnet-llistilor n'ar fi de ajuns spre a'i da o majo-ritate de guvernamint si acum el cauta, po-pularitatea, opunendu-se pretentiunilor deseparatism. Iar d. Gladstone a bagat desearnA eä unirea conservatorilor cu Par-snelistii ar putea strica liberalismului si deacea si-a propus separe cu ori ce pretsi acum cauta. cu .ce concesiuni ar puteasà se inteleaga. cu Parnell, WA sA sacrificeunitatea politicA a regatului

CORPURILE LEGIUITOARESesiune ordinarl)

Sedinta de la 9 Decembre

Senatal.D Sturdza, ministrul instruc-tiel publice, depune un mesaj regal pentruacordarea uneT pensiuni viagere (150 lei pelunA) minorei Elena Bestelei.

D. Eug. Stellescu esprima ptirerT de red,din partea d-sale si a mai multor dd. se-natori, cA nad stint cA, M. S. Regele era dis-

primease& Senatul in corpore eu respun-sul la mesajul Coroanel.

Se discutA, dar nu se voteaztt, proectulde lege prin care consiliul judetului BAcAde autorizat sä contracteze un imprumut de450,000 lei de la Casa de depunert, plAtibilin timp de 25 anl.

Se recomandtt guvernultd petitiunea ve-teranului de la 1848, sergent cu galon, IonDumitru, prin care acest fost pompier carea luptat cu Turcii, in varstä de 70 de anT,cere un ajutor viager din fondul milelor.

ApoI, dd. senatorT tree in sectiuni.

Camera. Se acord& un concedid de15 zile d-lui deputat Gr. Cozadini, care ebolnav.

D. Cerchez isi desvolta, interpelarea d-saleadresatA d-lui ministru al domenifior. Inter-pelatorul e de pärere sä nu se pung in ven-zare acum Mel una din mosiile Statului dincauzA ett, fiind emit, preturile ce ar resultala venzare vor fl prea

D. ministett al domeniilor respunde asi-gurand pe interpelator cA daeä vinde ino

indeplineste o prescripOune legalä.D. prim ninistru sprijineste respunsul

d-lui Stolojan, zicend ca in tarä, nu e crizAsi sä Statul stä destul de bine ca sa.'" poatAplAti datoriile.

Interpelatorul nu e multumit de acesterespunsuri; dar Camera trece la ordineazilei.

eaokl,iL2ariotaziozatimatzsaa-- essuceimmu

FoiN ROMANIEI LIBERE"--- 10 Decembre.

KISHFalsitleatiunile substantelor alimentare

Falsificatiunile substantelor alimentaresum tot atat de numeroase pe cat sunt devariate i resursele imaginatiunel. Prin a-ceste talsificataini nu numai cA se insealäconsurnatorul, dar ineä i se atacA foarte a-desea si sAnatatea. Dispositiunea luatA, de ase intiinta laboratorii de chimie pentruana-lizarea substantelor ce vin din strAinètate,ar trebui generalisatd, inliintandu-se asementlabora Writ si pentru analizarea substantelor(.!e so labricil in tarä. Von' aräta principa-lele falsificatiunt ce se lac, acelea- de carttrebue sa se fereascä cine-va in fie-care zi.

In paine se introduce substante a cArorlist& este destul de variata : platra acra,sula de zinc; sulfat de cuptu, carbonnt demaguesie, crcta, borax, ipsos, fecule i Mi-litia diverse ; cele din aceste Corpullsura destinate sil dca un aspect mat bunpainet facute cu fainuri mediocre.

intrebuintarea petrel acre in labricatiuneaprlinet pare PA e curtoscut:i foarte de demult111 Englitcra ; la Loildra s'a introdus in asa

La 3 ore d-nit deputatl tree in sectiunï casä. se ocupe, printre alte legi financiare, euproiectul prin care se cere märirea capita-lulut greditelor agricole.

PARTEA ECON0.1111CA

Protectionismul in Camerele franeesePolitica vamalä a Franciel a fost in tot-

d'auna protectionistk. De la intemeitorulseg, marele Colbert, si pang, astäzi toate gu-vernele, potrivit cu imprejurArile, ail ocrotitproductiunea nationalä. Industria trances&atat de infloritoare este fructul acestei si A-ruitoare politic!, care nu a crutat nid unsacrificid pentru a pune productiunea natio-nalä in stare de a se desvolta si de a luptain afar& contra concurentei altor state.

In anul 1860, sub presiunea evenimente-lor si ca sä dea o mica satisfacere solici-tärilor engleze, imperatorele Napoleon con-simti a tempera unele tacse §i a reduce inmod siintitor pe cele privitoare la cereale

vite. Partisanitiliberulut schimb, s'aú fe-licitat despre acest succes i sustineaú cäora protectionismulul ar fi sunat ; ea libe-rul-schimb va deveni politica economicA nor-maltt a Franciei. Se vede di nu aceasta afost pärerea bärbatilor de stat frances ,

Mel a producetorilor. DupA resboiul neno-rocit din 1870, politica comercialä francesA,maT cu seannä sub conducerea ilustrului ornde slat d. Thiers, deveni din ce in ce ma!protectionistA. In anul trecut , agricultura,care fusese uitatä, deveni obiectul preocu-patiunilor bärbatilor de stat, si un ministrupatriot; d. Méline, reusi sà facA a se urcatacsele asupra mai multor producte agricole.Acest inceput timid n'a respuns la asteptä-rile agricultorilor, die! se vede cä sporireatacselor prin neinsemnAtatea ei n'a adusmai Mel o usurare producetorilor francesi.

Acum de abia s'ad-deschis Camerelead inceput -sä curgA propunerile pentru ur-carea tacselor de import .asupra cerealelorsi vitelor. Deputatil din Nord ail depus opropunere de lege prin care se ficseaza ur-mAtoarele tacse asupra cerealelor :

106 kig.

Grâù 5 leTFitinA de grid . . . 9 ,Oyes §i secarl . . . 3 ,Fainl de ovAs i secarl 5 ,Orz 3 ,Malt 3 80Porumb, orez 3 lelRini de porumb . 4

Se propbne scutirea de vamA a porum-bului destinat pentru fabricatiunea amido-nului (scrob el el).

Un deputat, d. Barouille , dinpreuna cu90 de cologi al se! propun pentru importulvitelor tacsele ce urmeazA

CalMAmjI

BolTaurT §i vacTGonitorT, juncani, jund.01Porci .

De cap.

70 lei5

604020

7

15....PurceT 3Carne próspAtá pentru 100 kgr.Carne proaspAtA 15

Aceste tacse variaz& nitre 20 si 35 pAnAla 40 la 100 din valoare, cu alte cuvintesunt cat se poate de protectoare.

Cuvintele pe care se intemeiazA propu-netorii acestor taxe sunt : starea de side-rinta a agriculturei nationale i concurentanecrutatoare ce se face productelor agricolefrancese nu numal de Europeni dar si de A-mericani. Agricultorii se plang amar ca. numa! pot lucra pämentul cu beneficid ; camultime de mosiI ad remas nearendate ; ea

proportiuni, In cat ag resultat din aceastanumeroase accidente.

Sulfatul de cupru permite sA se intrebu-inteze fainurt de calitate rea; casna pentrufrAmantat e mat mica, dospirea mai repede,miezul i coajea mat frumoasä. Se poate in-troduce o alai mare cantitate de apii, caast-fel sa se poata obtine o mal mare greu-tate de paine. Pare ca de cati-va ani a-ceast& frauda este facuta de un mare nu-mer de brutari in Olanda, in Belgia si innordul Frantef. Daca s'ar infiinta laboratoriide chimie s'ar putea sti car" din aceste tal-siticatiuni se fac la noi.

Falsificatiunile fitinurilor cele mid impor-tante cOnsista in amestecarea en fecula decartal, fiiinurl de secara, de orz, de po-rumb, de leguminoase. Aceste fraude suntlesne de descoperit cu .ajutorul microscopu-lui si prin esaminarea glutenului.

Cdrnurile nu sunt, proprig vorbind, sus-ceptibile de a ti falsificate ; dar consumato-rul poate sa cumpere eärnuri stricate, ne-sanetoase sad provenind din animale bol-nave. Se sae ce sgomot s'a facut din causatrichinei in and din urmä prin cele altepill ale Europei ; la pored din Romaniapana acum nu s'a descoperit. Dar daca nueste trichina, panglica, mai putin pericu-loasa, este tbarte respandita. De si este pro-bat cä carnea de animale moarte de dile-rite boate a fost mancata mat adesea tAraMel un inconvenient, esemple, din nenoro-cire rare, in cart aceastä carne a ocasionatindispositiuni grave ad hotarit pe Acade-mia de inedicinA dill Paris s& ernitti dorintaca carnea de animale bolnave de cachexiaapoasa, ilizia inaintatd, turbare, friguri ti-loide si carbunoase, etc., precum aceade an:male otravite sA fie exclusa din con-

speculatiuneaasupra vitelor nu maT aduce

Ind un folos. Noi intelegem foarte bine tOteacestea, insä intrebarea este : dacA Came-rele7francese vor urca atat de mult taxeleasuPra productelor agricole,'ce vor devenirelatiunile comerciale francese cu èriIe agri-

relatiunt care,'in mare parte, se inte-meiat pe schimbul intre productele indus-triale si cele agricole. Este firesc ea terilecArora Francia la va inchide granitele saleprintr'o urcare de taxe esageratA, sA cautea 'st desface productele airea si in acelasttihp sä se aprovisioneze in alte tèri cu pro-ducte industriale.

Preocuparea pcntru a incuragia produc-tia nationalä a mat indemnat pe tin alt de-putat, d. Thiesse sa infAtiseze un proiect dede lege privitor la furniturile fAcute pen-tru Stat, a eäruia cuprindere este

Art. 1. Aprovisionlrile militare de orl-ce naturase vor face cu producte francese.

Nu se va putea abate de la aceasM regulA de atIn casurT de necesitate absolutA, pin decret datasupra avisulul ministruluT de agriculturl.

Art 2.--INu se va putea face nicT o cumpArarede cal din strAinAtate,_ de cAt In virlutea uneTlogTspecial e.

.A.t.t. 3. Furniturile de materiali intreprinde-rile de lucrArl saq de servicil Mcute pentru con tulunui departament:ministerial, nu vor putea fi datela strAinl:de:cAtjin cas'de absolUM necesitate, prindecret i dupâ avisul ministruluT de comercid.

Art. 4. Dispositiunile de7,maT sus sunt suspen-date in timp de rèsboidacolo unde este proclamatitstarea de asedid.

Acest proiect de lege a fot primit cu omultumire d cAtre un insemnat na-

mer de deputatiUn Arnie francesi care I'm! scrie despre

aceasta rniscare protectionistä, inè previneca sA mè astept la suprindert i mat martin materie:de ocrotirea productiunet natio-nale. »Francesil, zice el, I cart in multecasuri at lost victirna sentimentelor ; cartag platit amar devotamentul lor cAtre ide-.ile marl sOgeneroase,', stint deciÏ a"-Jiu seocupa de cAt cu interesele lor si a le apArape toate cäileAprin'toate:mijloacele4,Candtoata. Europa afarA de Anglia, are nu nu-ma! veleitAti protectioniste, daellegifereazaIn Inteles protectionist ; cand vecina noasträGermania ne dä. esemplul .aperärel produc-tiunei nationale de ori-ce 1,¡:naturA ; cAndchiar voi Romani! ineepeti a adopta:doctri-nele protectioniste, cum vrel ca Francia sin-gurA sA stea nepesAtoare i sA lase pe str&-inl'sA ia bucatura de pane din'gura copiilorsei? In curend vom fi siliti a lua mesuri incontra nAvAlirei lueratorilor strain! : ger-manl, belgiani, iltaliani. earl ad umplutFranta."

Intelegem"ingrijirile amiculurnostru pen-tru a se protege sproductiunea francesä; amdori InsA ea i alit sA inteleagA Ingrijrrilenoastre, ale Romanilor, iar nu sA fim sfAtuitiai in Oxide imprejurArl siliti a adopta unregim economic care 'ne ruineaia §i ne corn-promite atat politicesce cat §i economicesce.

Proiectul de lege propus de d. Thiesséare de scop a pune stavila, acelet aplicArtnenorocite care din motiv de mat eftin, a-junsese a aprovisiona ma." multe ministereeu producte strAine, Deputatul frances tine,

cu drept cuvènt, ea Statul frances sA nucumpere pentru trebuintele sale obiectestreine, pe cat timp ele se produc sat sepot produce in Francia.

Insuflat de sentimente analoage, s'a pro-pus de dare directorele abestet reviste unproiect de Jege, de acum patru ant trecuti,prin care guvernul era indatorat sa se a-provisioneze cu toate obietele de -care aretrebuintA, de la producetoril din tar* afarAde acele obiecte care nu se lucreazA sadnu s'ar putea lticra ,de-ocam data In Ro-mania. Camera a adoptat proiectul; iar Se-

<.':;aS52ZEEMtibSrailEd6ZE!EMZSSST21112ESISIIRiWaeozz......,'t

Laptele este falsilicat foarte mutt, de siinteo tarA agricola ca a noastra ar trebuiaV.:nn.se intample aceasta. Principala inse-lätorie este "botezarea» lui. 'Ciobanii mal cusèama nu se dad in Muni sA indoiascachiar srt intreiascklaptele lor eu apA, ceeace nu 'I 1mpedecä de a se putea jura infata 'cumperatorilor, de oare ce ei iad pre-cautiunea de a nu's): pune..'.;fie-care:apä ingaletile lui, ci 'si punl .unul altuia. O altafraudk ee,se 4face Leste;Juarea smintinei.Pentru a nu lasa sA se cunoascA lesne a-ceste fraude. venatoril de lapte pun gun*scrobealä, albu§ de od, creer, car!, in acestlicid, simuleaza smiatina ;.;toatef;aceste sub-stante marese densitatea laptelui sad facsa 'I disparA acea opalescenta i aspectulalbästrui, care ar putea sA atragA ateniu-nea

Untul poate fi amestecat cu cretA, argilA,gips, sulfati de barith, feculA de carton, lapteinchegat,la foc, margarinA, bran* seú ;poate fi eolorat cu chromat de plumb, so-fran,curcuma.

Colorarea cu chromat de plumb este unadevèrat isvor de oträvirl:; ea este, din ne-norocire, foarte rara, materiele colorantede origina vegetala find mat in tot-d'auna.intrebuintate. ',Coloarekuntulut prin Frantanu este adesea de (At artificialä. La notuntul ce se7vinde, mat cu searriä cel adusdin Transilvania, este de multe ori ameste-cat cu seü. Ni se pare ea acum vre-o dotant, cati-va bAcauf aduseserl, nu tig de

unt amestecat cu multa margarina.care este tin extras din sell.

Br'étizeturile din tarti nu sullQ:ndsificate..Cele din strAinetate contin cate o datA fecal&de cartoft. Unii ad afirmat ca la Paris co-merciantil de brenzeturi. ar stropi br:inza

sumaliufla. de Brie eu urina, pentru u o face sa do

natal II tine panA astAzi In cartoane, undede sigur cA va r6manea inmormêntat. Niteste cestiune de amor proprtd; dar sA ne fiepermis a intreba : pentru ce asemenea pro-iecte sunt atat de nesocotite, in cat nu li seface onoarea Mel sä. fie puse in discutiune?Poate cA ministril respectivi sA albA ,:pro-iecte mai bune; foarte bine; insA dacA esteasa, sA nu lase sA treacA anil in pagubaproductiund nationale sA se gräbeascA ale depune pe biurourile Camerelor. VorbacA cutare sef de departatnent are proiectein portofolii; cA are programe vaste de re-forme economice, nouA nu ne tine de cald.Intentiunile vor fi lame, nici ca ne indoim;ins& si raiul este asternut mime eu intentiunibune. Timpul trece, lumea pAse§te inainte,ocupA terenul liber; angajazA viitorul §i noine tot svArcolim in abstractiuni, in proiectemari de reforme nepotrivite cu staturanoasträ.

DacA acum cinci an! Senatul vota pro-iectul trimis de Camera. , negresit 'ea astAzierag multe fabric! intemeiate; industria erasA fie latitti in foarte multe sate. CAO deoare-ce legealIndatora pe guvern cA dupAce va trece rmenul de dad ani WO pro-cure dinRarA toate obiectele%' de care va a-vea trebuintä, este firesc ea o clientelA atAtde sigurA ea acea a Statului, sä. fi provocato miscare industrialä. Nu; in loc sA urmezeasa:s'a läsat sA treacA an! ca cum :Jumeaare di astepte pAnA ce noi ne vorn trezi dinnepäsare fatä cu windustri.a nationalA.

In rnomentul de fatä protectionismul estela ordinea zileT in toatà lumea; toti oamenifde Stat lucreaza din resputeri pentru ocro-tirea muncii nationale. De asta data, celputin, sA ne incordärn atentiunea si activi-tatea pentru a da Ord o politicA economicA

institutiunT respunzetoare intereselor sale.(E. N.)

ECOURI STREINEGerul in Italia.

DupA cum se scrie din Venetia iarna etoarte asprA estimp in Italia. Gerul extra-ordinar' a facut §i victime, ceea ce nu s'amai pomenit in Italia. La 29 Noembre s'agäsit in lagune o luntre, in care zAceagpatru oamenT intepeniti de get. Nefericitiiad fost purtati de o furtunä mare in timpde 19 ceasuri ; trei din ei ati fost readusila viatA, al patrulea era degerat.

Se semnaleazA un frig mare si la Fo-renza, Milano, Ravenna, Ferrara si Riviera.La Treviso si Verona ag fost viscole puter-nice. In Sicilia si in Neayole a nins i lu-mea contempla cu mirare acest fenomen,ne ma! pomenit acolo de veacuri. Gerul acausat mari stricAciuni portocalilor.

Vandalism.Din Turin se anuntA de la 24 Noembre:

In noaptea trecuta niste indivizi necunos-cup s'aiY9ncercat sA 'arunca7in aer"piedes-talul statnel lift Victor Emanuel din piataGran Madre di Dio.'4 Detonatiunea a fostasa de..tare, in cat s'ad spart geamurilecaselor vecine. S'aO distrus cu totul bas-reliefurile de bronz ale piedestaluliti si s'atiaruncat 30 metri peste. grilaj. Acest van-dalism a avut de uriaare cA s'aefAcut,multeperchizitiunt domiciliare, mat ales la stu-denti si la un profesor de chimie. S'a eec-cetat ti localul de intrunire al asociatiunildemocratice, unde a trebuit sA se fortezeusile i s'ad gäsit numeroase hirtiT revolu-tionare i multe forme ale bustului luiOberdank.

I'n tabloil colosal.Dupb. cum spun foile din Viena, acolo

I este expus acum inteo panorama un ta-blod colosal, reprezintand Walla de la Re-

Acest tabloti e lung-fle:120 metrilat de 14 metri. El e luerat de pictoriT

francezi Edvard Detaille si Alfons de Neu-ville, cari impreuna cueinci ajutoare l'adterminat dabeaDn timp de 2 an!. Pentru a-ceastA extra-ordinara lucrare li s'a aurae-rat suma de 300,000 franc!. Tabloul a fostvizitat pAnA act= in Viena de peste 800,000persoane si In curand va fi dus la Paris,unde aceastä opera adrnirabilä va aveade asemenea succesul ce meritA.

bandeasel mai iuteunlgust amoniacal iada aspectul branzei invechite ; dar acest

obiceig desgustAtor nu:pare cA esista. in rea-.Mate.

Mai toate falsificathmile uleiurilor con-sistáIn amestecarea uleiurilor:de calitate in-ferioarA cu acelea car!' ag o valoare destulde mare. Pentru unt-de-lemn, falsificatiu-nea prin uleiul de mac este ceamat]deasä,atilt din causa eftinètatel acestel materil cAtsi din causa gustulul et dulce mirosulutputin pronuntat care dat pe fatä mat pu-tin presinta et in amestecAtura frauduloasä.Pentru falsificatiunea uleiulul de in, carese intrebuinteaza in postul Pastelut in zilelein cart nu se manincA unt-de-lemn, eaconsistA ,in amestecare cu alte multe ule-iuri, cum este cel de mac, de floarea soa-relui, etc

Falsificatiunea zaheirului alb nu este po-sibil& ; dar trebue sA zicem c&te-va cuvintedespre substantele intrebuintate de cofetaripentru colorarea cofeturilor qi projiturilor.Intrebuintarea de materd toxice a fost sem-nalatä in Franta, in Englitera, in Belgia,in Elvetia, in Germania. In Englitera nunumai c& coletariT falsifieä cofeturile lorcu ipsos, en scrobealä, cu var, cu stilfatde baritA, dar Inc& ei intrebuinteazI desfoi de amnia si de cositor, arsenit si car-bonat de cupru, coclealä, chromat de plumb,orpiment, oxichlorur de plumb, Minium sikinovarul. Foarte multe din fructele zaha-rate ce vind cofetarit contin o sure de pluMb.De aceea ingestiunea acestor bomboane a-duce moartea copiilor. In Franta sunt opritetoate substantele minerale afar& de albas-trul de Prusia, oxidul de zinc si praful delapis lazuli.

Falsificatiunile ciocolatel sunt destul de nu.-weroase ; una din cele principals consistA

Familia la! Lesseps.

Lul Lesseps i s'a näscut ma! deonAzi al12-lea copilo fetitä. Et a adresat luT KarlPulsky la Pesta urmAtoarea telegrama"Comunica stimatilor mei amici din Vienanasterea fiicei mele Gisela. Lesseps s'a ti-nut de cuvint, cad cu ocaziunea vizitäri!expozitiei din Pesta el promisese Ungurilor,

.daca i se va naste un fig, IT va da nu-mele primului rege al Ungariet, Stefan, iarde va avea o fetitä, o va boteza Gisela, pri-ma reginA a Ungariel.

Lesspps e acurn In virstä de 80 ani.

Adelina Patti.

Celebra cAntAreatä a päräsit Pesta §i acumse aflä in Viena. Dupa cum; spun foile vie-neze, lumea s'a bAtut inteadever dupA bile-tele pentru prima reprezentatie, in care a-vea sA cante Patti. A trebuit sA intervie po-litia spre a mäntMe ordinea la vinzarea bi-letelor, al cAror pret s'a urcat mult. Con-form contractuluf dintre directorul Pollinisi Opera Curtil, se dag doamnei Patti ea o-norar 5,000 florin! din venitul fie-cArei re-prezentatiuni, in care canta. dinsa.

lul Rafael.Nu de malt ducele d'Aumale a cumperat

de la lordul Dudley un tablod de Rafael, re-presentand pe cele Trei Oraçii, cu pretul de25;000 lire sterlinge sag peste 600,000 franel.Acest tablog Intreg dabea e de 10 degetepAtrate, In cat nu s'a mai pomenit sA se p1A-teasett asa scump un tablog asa mie. Se zicecA tuturor amatorilor de artA din Anglia lepare red, c& acest pretios tesaur de art& atrecut din posesiunea engleza In cea fran-cezA.

Pentru gustronomi.---Princesa de Coroanäa Germaniei si;fiicA a Reginel AnglieT, acomandat un bog ingräsat, care a fosttAiat la 9 Decembre, pentru ea carnea saprin atarnare indelungatä sA se factt ma!flab. si 'ma! gustoasä. Din acest bog se vascoate Ca multA 'mAiestrie spinarea intreagA(circa 100 kilograme) si se va frige la fri-gare. Aceasta flipturä este dupA un vecbidobiceiú englez mancarea principala la masade serbätorile CrAciunulut.

Princesa cunoaste arta d'a conserva carneproaspètit 6 aptèrnant.

Brie Nemteaseci. Zidarul Griese i lucrA-torul Schlink aü facut in seara de 25 Sep-tembre o plimbare prin restauratiunile dinBerlin, duptt care ad intrat in cafeneaoadin Strada Potsdam pe la 12 ore noaptea.

DupA ce ag consumat incA cAte-va beead cerut o sticlA de yin de sampanie, carese pare a le fi intunecat cu totul mintea,cAcI Griese a spart sticla de sampanie,

facut plAcerea curioasA, d'a înghii toateharburile ln fata tuturorA musafirilor dinacea cafenea, carT remasert nail scanda-lisatT,. a1il inmärmuriti.

Griese mai bea o stied! de §ampanie §iduptt ce o spärsese §i o inghitise i pe a111011=11111111Mik Nia Is,

in adAogarea de fAinA, de fecull sad dedextrinä. Ciocolatele ast-fel falsificate secunosc dupe gustul lor eel urit, dupe mi-ros i dup& consistentä de coca ce ele iaùprin ferbere cu apA. Aceastä materie ali-mentarit a fost obiectul unor falsificatiunigrave; s'a incorporat chinovar, oxid rosude mercur, minium sag pliminturi. rosif.Productul are o culoare rosie mult maipronuntatA de cat acea a ciocolatei bune ;dacit o examineazA cine-va cu lupa, ob-servA in spärtura ei cate-va graunte aglo-.merate prelungindu-se in vine de o coloarerosie etträmizie ; rarti, amestecatä cu apArece ii bAtutA, ea lasA un deposit de o co-loare rosie cArAmizie. Carbonatul de cal cear fi lesne descoperit in ciocalatA prin fer-berea ce ar produce imersiunea acesteT sariin otet.

Un numer oare-care de corpuri grase potfi introduse in ciocolatä ; ele sunt d estinates& inlocuiascA untul de cacao, care esteseas cAte-o data din causa mare! sale va-lori. S'a gäsit o ciocolatä vindutA la Metzcare era fabricat& cu cel maT prost cacao,putaiä casonadA, fain& de cartofi si oare-care cantitate de sed ; o alta care coati-nea finite de lemn, o a treia facutá pe ju-metate cu fecula., scrobeala, orez ars si

Aci In Bucuresd, de sigur el se gäsescrepresintate toate ciocolatele, de la cea maibullA pAnA la cea mai falsiticatä. Labora-toriele de chimie cAnd vor Incepe a lucravor putea sit ne scape de cele in ti mattedin aceste falsificatiuni.

Cafeaua a fost abiectul until mare au-ra& de falsificatiunl ingenioase, precutnsunt acelea earl consista in imitarea boabefcu argila plastic& sad In acoperirea cu

plumbagina si talc a boabelor decolorate.Ficatul de cal copi In cuptor, sfeda, ghinda

ROMANIA LIBERA

doua veni restauratorul D. Wadzek cu unveto energic. Luandu-se amandoi la ceartA,Griese fu dat pe usg afará, spre mareausurare a celor-l'alti nmsafiri. Dar nu trecumultA vreme i Griese sparse un geam mareal cafenelei i intránd cu tovarasul sta pringaurA, amandol incepura a sparge meselede marmurA, oglinzi, sticle cu licherurl a. a.

In urmA veni pOliia i4 puse bine, panAcand saptgmána trecutg fault dual dinainteatribunalulul corectional, sub acusareastricAciune de lucruri streine (Sachbeschae-digung). Tribunalul insA nu-i putu con-demna pentru aceasta, pe motivul, cä cinemAnanett harburi de sticla, trebue sit fiebeat WA sinitire.

ZApadA si sloi de ghiataOrdonan0

In temeiul regulamentulul politiei,In vederea necesitAtii de a se curAti cu

o orà mal curánd zäpada si ghiata dupatrotoare, pentru a inlesni circulatiunea pie -tonilor, precum i sloil care cu cäderea lordupA casa constituesc un pericol pentru tre-catori ;

Nol N. Fleva, primarul comunel Bucu-resci, ordonäni :

Art. 1. TO .Proprietaril si chiriasil .suntobligati ca in termeu de 24 ore de astAzi,sa curete partea de trotuare din fate pro-prietätel sag locuintel lor precum i zapadasi sloil care s'ail format pe coperisulstrasinele caselor.

Art. 2. Curatirea zápezil .si a sloilor dupacase nu se va putea face de cat dimineatade la ora 6 pánä. la 9.

Art. 3. Agentil politiei Comunale vor mer-ge din casá in casä cu preferinta pe stra-dele pavate sistematic ca sA pue în vederealocuitorilor aceastA dispositiune i :sä, con-state dui:a 24 ore esecutarea el, land lacas contrar masurl de curätire in comptulcon traven ien tilor.

Art. 4. Contravenientil se vor trimite i-naintea judecAtil spre lua penalitatealegala si a fl supusl la despagubirl, earl sevor constata prin procesul verbal al agenti-lor Comunall.

Primar, N. Fleva.Secretar general, Bolintineann.

4E41-

AVOCATUL DE ASTAZ1

Este netAgAduit c. avocatul a exerci tattot-d'a-una o influent& predomnitoare in so-ciettitile libere i cA el, prin Inaltele 'enti-mente de onoare, probitate i independntade carl a fost insufletit, a stiut la diferiteleepoce, sa'si mantilla aceasta inraurire legi-final. Farit a vorbi de antichitate, unde pro-cesele erag adevarate lupte .omerice ce in-lantuiati atentMnea publicA ani intregi; fAráa ne ridica pan& la mi. Eschine, Demostene,Cicerone, ale caror accente ne inferbantáchlar astAzi de ai transmise far& viata mis-cAtoare ce 1 dad aceati marl oratory, chiarIn timpurile moderne nu este actiune strA-lucittt pentru dobandirea si conservarea li-bertatilor publice la care sA nu fi participatavocatul ea factor principal. ,Ne bucurámIn aceastit tug, zicea inteo ocasiune solem-nA un jurisconsult engles, de trei marinepretuite foloase, earl ori pe unde existA,libertatea public& nu poate fi sfAramatA;aceste marl foloase sunt o presA liberA, unparlament liber, un barog liberi I). i dacelucrul acesta este recunoscut in cele-l-altetari, cu atat mai mult este netAgAduit la

') Le Berquier, Le Barreau moderne, pag. VII

not, unde adevèrata miscare literarA i po-liticA a fost cAlAuzitA de oamenii de legi 9.

Nu intelegem sA ne ocupArn astAzi des-pre rolul ce a exercitat alta data baroul ,

despre miiiunea lui i modul cum 'si-o in-deplineste in tara noastrá. Lucrarea ar fifrumoastt i necesarA, mal ales la nol undetraditiunile bune se uittt prea lesne si undeexemplele rele capatA asa de curand dreptde cetate.

Poate, cu allá ocasiune, sA indeplinimaceastA dorintA sA consacram baroului unstudid amAnnntit. De o cam data insA voimstt considerám numal o pArticicA din viataavocatului, ai a nume modul pledArel salesag mat bine calitâi1e ce ar trebui sA insu-aaseg, atuncl cand se presentA la barA.

Facem pentru un moment pe judecAtorulne inchipuim aceea ce s'ar cädea sA ne

ziat. Acesta este scopul micel schite cepresentAm, care de sigur va lase mult dedorit, dar care, ne place a crede, find con-ceputA fart& precugetare "si fará gaud vrAa-mAsesc, nu va fi luattt ìr nume de rgü decAtre confratii ; nostri. Cu eta mai mult cAam primit cu drag MimA ca altii me au-torisati de cat noi sit impodobeasett coloa-nele Dreptului cu juditioasele lor observe-

*Este neconteLtat cA astAzi baroul se gA-

sesce inteo fasA deosebitA, nu numal de an-tichitáte, unde bara era o adevaratA tribunA,dar chiar de timpuri apropiate cand avoca-tului 'I era permis sA mal tacit frasese inalte mal presus de mediul inconjurátor.Alt stil era pe atunci, alt mod de a exprimaintrebuinteazA legistul de acum.

Daca luAm Francia, tara unde baroul s'adesvoltat mat mult, ne convingem imediatde linia despArtitoare ce existA !titre avoca-tul de la 1830 ai intre avocatul ultimuluiimperit sag al republicel.

Cel d'antait era un orator In puterea cu-vantului, 'I plAcea sA facA frase pompoase

sti ridice diferitele cestiuni peste limitelece ar fi comportat in realitate; era tun deluptA si la fie-care pas rearnintea cu emfasttmarile principii constituitoare ale libertA-tilor publice.

Nu era cestiune mai insemnatit de se-paratiune de corp, fArá ea avocatul sA nu setransforme in moralisator public sag in a-Orator induiosat al slábiciunilor omenesci ;

de se intampla vre-un proces maT mia-cátor inaintea juratilor, avocatul deveneaun adevarat actor, silindu-se sA smulgA a-chitarea sag condamnarea prin impresiunileprofunde ce cAuta sA intipAreascit in minteajuratilor sati a acusatului. S'a vazut, la Paris,un celebru avocet, Chaix d'Est-Ange, cA aisbutit print'o peroratiune inspitimintAtoarestt emotioneze in atat pe un paricid In catacesta 'al a mArturisit crime indatA.

caramelul, tAritele de lemn de acaju, nu faccu toate acestea o concurentA serioas& ci-coarel, care este falsificaaiunea cee malimportantA in aceastá serie. 0 experientatoarte simplA permite sat se descopere ei-coarea in cafeaua macinata ; ea consistA inproectarea cafelel bánuite la suprafata apeleontinute inteun pahar lung : dacti. cafeauanu este amestecatA cu cicoare ea pluteste

absoarbe apa ¡met de tot ; dacA ea con-tine cicoare, aceasta se impregnA de apAimediat, cede la fundul paharulul i colq-reazA licidul in galben brun. Aci in Bucu-7resti, pe Mg& aceste falsificatiuni prin ba-eAniile miel se mal falsificit cafeaua mAci-natA amestecand-o cu paine arsA, orz, fa-sole prAjitA.

Ceaiul este ai el obiectul falsicatiunilor,unele filcute de Chinezi, altele de Europeni.Ele consistA mai cu seamá in coloratiuneaartificialit a acestul product, sat in imita-rea lui cu materil de putiná valoare, sagIn substituirea de fol strAine acelora caritrebue sA '1 constituiascA, sag in fine inIntrebuintarea ceaiului sleit de principielesale solubile cttruia i-se dA aspectul ceaiu-lui normal ; ceaiul verde este mai des frau-dat de cat cel negru.

SA trecem la lAuturile alcoolice.Mai adesea rachiul, este o amestecAturtt

de un mare ultrar de substante cu alcoo-luri allele de cat acela de vin. Aceste a-niesteeaturi ag ca scop desvoltarea artifi-eiala a gustului, a culorei si a buchetuluicare ar putea sA '1 apropie mai mult derachiul adevarat. Printre substantele in-trebuintate pentru a'i da gust se gAseate :piperul ordinar, piperul lung si diterite es-tracte.

Coloratiunea artificial& se obtine pin a-jutorul carameluluI coajel verde de nuett

S'ag ggsit, cu toate acestea, barbatl inteligentlcart ad cAutat sg pun& la indoialä influenta bine-fg-cetoare a legistilor In afacerile Orel rornanesti. BaInca, d. ministru al justitiel, in una din sedinteletreente ale Camerel, a crezut de bun gust sg nu-meascg desastroasd iinrturirea jurisconsultilor asu-pra spiritulul public la nol. Intelegem situatiuneadificill In care se gasea d-sa, suntem chiar dispusTa'l aproba pArerea, dace Insit o vorn aplica la casulspecial In discutiune; dar generalisarea fecutti deD. C. Nacu, cm de legi, 'si condemnarea tutulor le-gistilor este ideia-cea mai nenorocita ce a putut avea...re 0 data..

Far& a mal mentiona actele marl saversite InRomania, de un Bosian,"Costaforu, Manolaki-Cos-taki, V. Boeresdu, ea sa vorbim numal de aceia car%nu mal sunt, orl-ce om nepArtinitor este silit a re-cunoaste cA clasa cea Mal luminat& astAzi la noleste de sigur a legistilor, fie magistratl, fie avocatl,si cg aceastit seamá de oamen1 face fala Orel,atat prin inteligentá si stiinti, cat i prin caracter.

ggsese, negresit, si printre densil oare carIexcepOunl, dar din norocire numarul lor este res-trans, si goana ce a inceput s li sg. feel ne ditbung sperantg cA sementa lor nu va mal IncoltiIn tara noastrA. Ar fi nedrept ca sg facem respun-zetoare pe intreaga clasg, a juristilor de turpitudi-nile acestor ngritvitl.

AstAzi miscarea aproape nu mai joactiniel un rol in pledarea avocatului. El merged'a dreptul la cestiune, se silesce a limpezfaptele i enunta numal cestiunile de drept,referindu-se mai mult in aceastA privintAla judectitorul care 'I ascultit. Exorduriperoratiuni aproape nu se mal intalnesc, fra-sele sonore se depArteazti cu incrijire, aidiscutiunea liniscitA i nepretentioasit a fap-telor formeazA miezul pledoariel barouluifrarices de acum.

Pentru ce aceastit schimbare, care se ob-servit 'nu numal in Francia, dar pretutin-deni unde sunt instante judecatoresel i ba-rouri constituite ?

Lucrul se esplicA in mod natural, atátprin directiunea cAtre care tinde spiritul o-menesc cat ai prin necesitatile ce decurg'din modul organistirei i distribuirei justitielIn timpurile noastre

Se cunoaste miscarea intelectualit ce s'aprodus de la inceputul secolulul ; clasicis-mul a fost inlocuit de romantism, careastA-zi este ingenunchiat de naturalism. A-ceastA miscare o observam in picturá, infilosofie, in literature proprig zistt, si de si-gur cA ea nu putea 1.61-Ilene strain& de ba-rou, una din manifestatiunile cele mai pu-ternice ale vietel intelectuale. In stadml Incare am ajuns, alergám mal mult dup'a rea-litatea faptelor, i cu greg ne mai entusias-main de ideile abstracte cari alt& data for-mat' aproape fondul aspire tiunilor omenesti.

(Dreptul) (Ya urnia)

Dem. C. Popescu.

-411,00-

Serviciul telegrafic al Romaniel Libere"

Paris, 21 Decembre.Camera a inceput astAzi discutiunea cre-

ditelor cerute de giivern pentru espeditinnile din Tonkin.

Cu toate cA majoritatea cornisiunel s'apronuntat pentru reductiunea lifrelor pro-puse, este probabil cA proiectul guvernululva fi adoptat In intregul sú ; dar e posibilasemenea ca majoritatea sA voteze o motiunece va blame politica colonialA urmatà deprecedentul minister.

(Havas).

MAI NOULa esperimentele ce se fac azi cu

cupolele pe ampul Cotrocenilor, d.ministru de r6sbo1 a invitat si ca.0-vasenatori si deputatf.

Agenfa vapoarelor ne instiin0az&ea navigaVa pe Dun&re s'a inchis.

In orasul Brlila, s'a format un noggrup politic, liberal-independent.

Programul acest nog grup politice iscAlit de 52 de alegkorl din cole-guile I, II si III de BrAila.

S'a format acest grup din cauzti, ca7/ un flagel a secerat dreptatea din co-muna si districtul Bräli1 ;" din caus&cA ,vointa liberá a fle-caruf cetWane inabuita prin oroare i fricá ;" dineauet cá Intregul district si ora§(Br&ila) aù devenit. o mosie personal&a unor oameni nedrepV" si din cauzAc& suferhAele nu se vor curma as-teptând "

In urina nouluI tarif autonom in-trodus de guvernul italian s'a urcatkilogramul de

zahAr 1 lir& 45 centesimI (1.45 fr.)cafea (marfit mediocrä) 5 lire 5 fr.)petrolell 68 centesimI (68 bant )spirt 2 lire 20 centesimI (2.20 fr.)

D. Ludovic Tolnay, fost directorgeneral al c&ilor ferate ale Statulul.Ungar a cerut un post la c&ile ferateaustriace de nord (Kaiser Ferdinandnordbahn), dar flr& resultat.

Noua directiune e deja compuskdar numirile fost inch publicate.Economiile f&cute cu aceast& ocaziunese urc& la 100,000 florinl pe an.

LICIrr,ALTIUNITribunalul Ilfov secsia III de Notariat

Mercuti 11 Decensbre 1885.

Casele cu locul lor din strada Stindar-dul Nr. 7 bis, averea d-lui Ianos Sasu.

Via cu locul ei i ecaretele aflate in co-muna Colintina din plasa Dambovita-Mos-tistea judetul Ilfov, averea C. Iliad Ca-peleanu.

Casele din stale Rosetti Nr. 7, averead-lut Vasile Nita.

Casele din strada FundAtura spitaluluiNr. 7, averea d-lui Constantin Stan.

Casele din strada Calonfirescu, Nr. 6 ai2. Casele din strada Decebal Nr. 8 averead-lui C. D. Athanasiu.

Casele cu locul lor din calea VictorieiNr. 98, averea decedatulul Atanasie ai Gheor-ghe Bolomais.

DOINA Nr. 50 are de sumar :Opera rominn de C. B. - Origina Teatrulul de

Nicolae M. Philirnon.- Din streinittate.-Miscelanea.- Clavicinul Marie!. Antoneta. BibliografieHora Angelina de A. Duncu.

Prescurtare din Metoda Practica pentrn Mu-sica Vocala aprobata de conservatoarele din Pa-ris si Bruxel de societatea pentru instructia elernen-targ i medaliatA de expositiunea universala din1876 de Adolphe Papin profesor i maestru la ca-pela liceulul Saint-Louis din Paris.

A apgrut de sub tipar :Miloarea 11 starea ecoliomicA in Romania, de

Ioan Em. Kostalci Epureanu, Extras din ,Revuefraneaise de l'etranger el des colonies, pe Maig -Iunie-Iulie 1886.

Deposit principal la librgria Nerly. Pretul 1 10.050 ban!.

Gramatica romino-germani (dimologia i sidaxa)pentru usul tinerimel romane de I. CIONCA

Profesor la fcoala superioard de fete Ili la scoalarealda comunitd(if evang. din Bucuresci

Aceastg gramaticg coprinde un numar insemnat deteme, esercitiI si conversatiunt precum i un vocabulargermano-roman i romAno german.

Pretul uuut exemplar e de '2 lei 60 haul.De veuzare se aflg la Tipografla Curti! Regale"

F. G6b1 FI, Pasagiul Roman No. 2, precum si la-librgriile din Capitalg.

Ve.reSIETElleSIZTREMile

SALA TEATRULM DACIA. Se educe la .cu-noseinta onor. Public c& se inchiriazA dup& acumSala pent: u societatl, nuntI, soarele, dans nte

teatru pe tot tim put carnavalulul cu peurlfoarte reduse. Sala va fi cu totu din nog aranjatlcu o decoratipne splendid& care nu Iasi nimic dedorit pentru gustul elegantet

Doritoril se pot adresa chiar de acum la d. D.Weinberg, hotel Dacia si la comptuarul Hotelulut

TEATEW NATIONAL.- Marti, 10 DecembreCopila din Flori. Mercurl, 11 cu coneursuI d-nel A.Essipoff, Partea l-a Un leu i un zlot. Partea II-aConcert.

SALA ORFEU. -Marti, 10 Decembre In bene-ficiul d lul T. Lupn Mordrifa de la Marty i NuntaTardneascd Santinela ronscind declamall de d. I.ArmAsescu.

TEATRU BOSSEL.- Opereta francezil- Marti,10 Decembre Babolin.

SALA R.00A.--Maine, mercurl, beneficiul d-nelOlga Devine si al miraculosulul bAiat de cauciucAlfonso. Program& de tot nog.

MEN

alte substante astringente i aromatice :fie-care debitant 'sT are reteta lui.

Pentru a produce artificial buchetul ra-chiului i se adaogit acid sulfuric care, dAndnastere la o cantitate oare-care de eter,aromatiseazA licidul ai 'I (IA o aparentA devechime ; li s'a adaugat i amoniac, acetatde:ainoniac, sttpun pentru a le face sA do-bendeascit contuositatea care caracteriseazArachiurile vechi si de buna. calitate.

Romul curet este foarte aromatic, coloratin brun. Se pretinde cA pentru a 'I facesA ia aceastA coloratiune se pune inteinsulprune uscate, pacura i mal cu seamg rasa-turT de pele tabAcitti, ceea ce 'I dà buche-tul sad particular. Ca si rachiul, el estefoarte adesea preparat cu totul cu apA,spirt ai substantele destinate sA 'I dea gus-tul i parfumul.

Ajungem la bautura care este in acelasitimp cea mai importantA ii cea mal bA-nuitá : vinul.

Falsificatiunile acestul licid dateaztt dedemult. Pliniu spune cA era neincredereIn Roma in privinte unor vinurl din Galianarbonezi arnestecate ca diferite droguri ;

acum se falsifiett vinul amestecandu'l cuapA, cu cidru, cu alcool, eu zahttr, melasA,acide organice sag minerale, piatrA acid,sulfat de fer, materil colorante sl reine.

Se debiteaza asemenea vinuri fabricatecu totul, ai se vinde cate odatit sub nume-le de vin un licid care nu coprinde o pi-cAturá de vin si care este resultatul fer-mentatiuneT, in presinta apei de sirop defeculd, de &tide uscate, de boabe de enu-pere, de seminte de coriandru ; dupA fer-mentatiune, se trage partea limpede, i dacAacest licid nu este destul de colorat seadaogia o infuziune de sfeclA roaie, o diso-luVune de fucsinA sad bozil.

0 altA falsificatiune este adaugarea dealcool ai de apA.

Unete vinuri din partea de miazit-zi aFrantei dobandesc proprietitti purgative inurma adaugárel de ipsos, care se face pen-tru a le desvolta culoarea, a le limpezipentru a preveni alteratiunile ce ar puteasA sufere prin transport. Aceste proprietAtipurgative provin din cause sulfatulul depoles& care s'a format in urma unei dubledescompuneri intre sulfatul de calce disci-vat si bitartratul de potasA.

Coloratiunea vinulul provine de ordinardintr'o altA falsificatiune care a modificatfate acestui licid acum cati-va aril ereamult intrebuintatA ; in urma nurneroaselorcercetAri pentru a o glisi in vin a resultatcA a dispArut in mare parte : boziile, socul,bAcanul, nalba, carmazul, sunt de altmin-

niste vopsell care aduc resultatul cevoesc falsificatoril ai care sunt cam grelede recunoscut pentru

Blume a dat un procedeg foarte simplucare ar permite sA se descopere o colora-tiune artificial& a vinulul : se imbibeazti,mez de pane cu vinul supus la incercaresi se pune binisor pe cati-va milimetri deapti. continuti Inteo farfurie aceastá apAse coloreazá imediat prin difusiunea mate-riel colorante daca aceasta este streinA vi-nulul ; vinul curet nu produce acest efectdecal dupA doug zed sag trei-zecT de mi-nute.

IatA reteta pentru a face vin de Portocum s'a fAcut multh vreme in Rusia : ci-dru 3 k. spirt 1 k., gurna kino 8 gr. Vrelvin de Rin ? amestecg : cidru 3 k., spirt 1k., eter azotic alcoolizat 8 gr.

Oretal este si el falsificat foarte mult,acidele minerale in primul rand.

Substanta costisitoare care intrit in bere,

IIIIIIIIIIN1111111161111111MI

Ceva iliteresant !Anuntul de cistig Samuel Heckscher senior de

la Hamburg, care se aflt in numerill de asta21 al ga-zetel este foarte interesant. Aceastá case. c As-tigat o reputatie asa de bung prin plata promptgsi discretA a sumelor castigate aci si In inprejurimiIn cat rugam pe totl cititoril de a da atentie inser-tiel el de astAzi.

Ocasiuñe rariiDe onzare ficus de trel metri a-

vend mai multe rainuri.2 privigatorl din cele mai bune, doritorile pot auzi cantand seara de la 4 ore In sus.

Amatoril spre a le cumpara se pot adresain Strada Romulus, No. 14.

ameiul, a fost Inlocuita cu avantagiti pen-tru fabricanti cu cicoare toreficattt, cu coa-je i fol de merisor, cu gentiana., cu mA-selarittt, cu beladona (mAtrAgunA), cu ferede bog, cu acid picric", ; pentru a da inurmA mixturel consistenta mucilaginoasAcare 'I lipseate se ferbe intr'insu pel debod, de cal, de mel. Capetinl de mac, florTde tel ag fost, se Zice, adAogate beret cuscopul de a o face mai imbAtAtoare.

Acestea sunt unele din falsificatiunile cese fac in dauna satiate:tel. consumatorilor ;cititoril acestul ziar aü putut citi inteocronicA industrial& reprodusa dupg. Econo-mia Nationald cA s'a deseoperit de curandcA un fabricant a pus In fidea o sare decrom otravitoare si un fabricant de con-serve de pAtlagele rosil a intrebuintat pen-tru aceasta morcovi i dovleci pe carecolora apoi in roau cu anilinA. A insirains& toate falsificatiunile ce se fac sag sepot face, este a merge prea departe. Estede datoria laboratorielor de chimie ce seinfiinteazA sA oprease& substantele falsifi-cate In strAinAtate sA intre in sera, i ar fide doHt sA se Infiinteze i laboratorii pen-tru analisarea substantelor de consumatiunece sunt produse in tarA.

De aremlatchiár de acum mosiaRotaresti, din districtul

Vlaaca. - A se' adresa d-lui loan Culoglu,strada Pitar-Mosu, No. 2 Bucuresti.

NOUL MAGASINDE

PANZARIE §I LINGERIES. KLUCH

9 Strada Lipscanl, 9.Fiindbine asortat cu toate articolele de Pdnzariet

a aranjat qi un atelier, pentru confectionarea orcdror comande de albiturl.

DOCTORUL EMIL MAXVechig profesor de arta motitului 0 medic primar

a sprtalelor Sf. Spiridon din Iasi, instalandu-se InBucurese strada Clemenfen 25 [deasupra farmaciel]dA consultatiunl de la 8 -11. a. m. si de la 6-8post meridian.

HEMORRHOIDE Fiesuri aleanuesula

Minare immediatd i VINDECARE prin3L:' O ZVI 1VI LI A ROY-MR

PHARMACIST, 225, Rue St-Martin, la PARIS.DIPOSITUL: in BuouresollaPharmula J. A.DIURA,(StradaLipscaiii

VIN NEGRUde Oravita i Golu-Drancea

Veohill de 4 aul, calitate sup erioará tu-tulor altor VÌIÌUrÏ. - 15 fr. vadra

ALB DE DRAGAS1ANIdin recolta anulul 1881. - 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU &1S, Strada lApsoariti, 18

CASA DE SCHITAB

C. ST E.PI Orrip.

No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 9/si Decembrie 1885, ora ID.

50/, Imprumutul Comunal50/, Scrisurl Funciare Urbane .

50/o , n Rurale .

50 ' Renta Romang perpetug. .80/0 , amortisabilg6010 ScrisurT Funciare Urbane. .60/0 Oblig. de Stat (cony. Rurale) .

6°/o , CAlle Ferate Rom.7.)/0 Scrisurl Funciare Urbane .

7°/o » , Rurale .

70/0 Imprumutul Stern85/o Oppenheim . .

Oblig. Casél Pensiun. (Nom. 300) .Irnpr. ell prime orasul Bucuresci .

Actiunl Credit Mobiliar, Constructiunl, Nationale, Dacia-Romania

Bence Nationall .Fiorini Valuta Austriacg .Mimi GermaneBilete Francese

EngleseRuble RusestiAur contra Argint i Bilete . . .

Cump.

711/2803/485'/0871/491"/49083

10497

103

20531

201123

993/4243/4

241173/4

Vend.

72811/4868894901/9831/2

1041/2971/2

1031/2

21032

20212510025

25018

NB. Cursul de mal sus este In monedg de aur so-cotit dupg cursul fisculul. Cupoane se aquitA fadscAzAment.

Adresa pentru telegrarne : STEREU.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

Buletin atmosferic pe ziva de 8120 Decembre 1885

STATIUNI

Observ. de azi dunine45. 8 oreBarometru 'Temperatura ,tat

()beer. Variat. Observ. Variat.

BucuresclT.-SeverinBalotaSlatinaGiurgiuConstant&SalinaGalatiBrailaCraiova

765 8

767 3766.2762.4

765.4765.2766.4

- 2 8 -11.2

- 0.9

- 6.4

3.2- 2.2- 2.0

Cerulul

+2.8 f. senin

-12.2 -4.6- 7.5;- 3.9 +5 4

- 4.7- 6.2-17,3

4-5.2+5 8- 8.6

ceatlp. norosf. senin

f. senin

acoperit

Observatiuni Starea mArel la Constanta

Direct. Obs. St. Hepites.NOTA.- Indiegrile barometruluI sunt reduse latg

zero grade si la nivelul maril. Temperatura este dasiIn grade centigrade. Variatiunea barometric& retemperaticA se socolesce pe intervalul de la 4 orea 8 ore dimineata.

4

PO PRI\IPAb500,0oo

mAr eto,000franci in aur

ANUNCiUDE

NOROC

Câtigurilaunt garantate

de Stat

Invitatie de pa ticiparela norocul de caltiguri

de la marele tragerl de prime garantate de Statul Hamburg

9 Milioane 763,450 marcI imperialetrebue stk. eastige neaphrat

In aceste tragerl avantagioase continênd dup e. prospect numaTInca. 98,000 loturT, ies ctuttigurile urmetoare, adice :

Ca*tiguil principal este pretuit 5oo,000prima de 300,000 m rci 25. cAstigurI de 10,000 rrOrcT1 cAstig de 200,00Do mAra 55 cAitigurI de 5,000 Wirci2 c&;tigu T de 100,000 mhrcl 105 eAStigurl de 3,000 mA,1 cAs'tig de 90.000 mtiorcl 252 cAStIguri de 2,000 mrcT.1 cAitig de 80,000 mArci 5 0 cAligo 1. de 1,000 trarcI2 cástigurl de 70,000 mitre 8 15 06itiguri de 500 mArd1 c4tig de 60,000 marci 140 cAs iguI de 300,200,150 in.1 cAstig de 50,000 mArci 31720 'cástignri de 145 mAieI1 cAitig de 30.000 mArcI 7960 c:Isiiguti de 124,100,94 rn.5 cistiguri de 20,000 mitre! 6950 cis' iguti de 67,40,20 mtirci3 citirdguli de 15,000 mlircY total 48,500 de cAstigurtcart vor ceatiga de sigur In 7 pertl In spatiul de cate-va lunT.

Ceatigul principal de 2-a clasA este de M. 60,000, acela de a 3-aM. 70,000, 4-a M. 80,000, 6-a M. 90,000, 6-a M. 100,000, in a 7-aM. 2oo.000 i cu prima de M. 3oo,000 eventual M. 5oo,000.

Pentru a doa tragere a ceatigurilor fixate In mod axial la 6 pi 7lanuarie 1886 st. n , costit dupe. § 6 din plan

lotul original intreg nnmal 101 22,50 b.jumètate lot original nuptial h1 11 25 b,sfertul lot original numal leT 5.63 b.

expediez loturl originale gerantate de stat (nu promisiunT o-prite) chiar In tarile cele mal depirtate, daca se trimete francatsuma In note de band. sad In noul bon postal sad prin trate asupraLondrel, Parisulul sad asupra altul mare oras. Fie-care participatorprimeste imediat dupe tragere lista oficiale, fitri a face eerere.

Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevtzut cuarmele statulul continind misele i divisiunde ciatigurilor In cele 6clase urmatoare.

Phta i trimeterea snmelor castigate se faee prin mine directpi prompt pi sub discretia cea mal absoluta.wor Orl ce comanda se poste face prin mandat postal. - Ru-g/in si pe adreseze toate ordinile imediat pen& la

o Ianuarie 1SS143 t. n.din cauza epocel apropiate a trageret cu toate increderea Writ

Samuel Heekseher Senr.,Bancher i conaptoar de schimb la HAMBURG (ors§ liber).

we-

TARA NOUARevisti Sciintifica , Politica , Economica si Literal*

Redactor : loan Nenitescu.. - Abonarnent pe an 10 le.Editura F. Göbl FiL -7 Pasagiul RomAn, 12.

VERITABLE L'QUEUR BENEDICTINEde la MANISTIREA din FECAMP

(Sena inferioarlt Franta)Delicioaset - Tonicet - Aperitiva Digestiva

Celebritetile medicate din Franta ai dinstritinitate ad adus însemnate laude bine-facerilor igienice ale Benedictine!.

Este o licoare de masft delicioase care In-lesnepte din fericire functiunile organismu-luT, un tonic vi un digestiv din cel mal pu-ternicT.

E Intrebuintate cu foarte mare succes capreservativ In afectiunile eptdemice, holeriee.

Intrebuintare : Ca aperitiv , amestecat a. cuape curate sad gazuase. Ina-inte de mincare.

Ca digestiv, unu sad doe pa-hare dupe fie-care mancare.

A. se core tot-Walnut n parteade jos s sticlel, eticheta rectangu-lar/I, purtmd semnatura direetoru-lul general ;

Se gasefte pretutindeni.

-sour

VERITABLE LIQUEUR BENEDICTINEMarques déposees en France et à I Etranger

renVIMNIol=1.11=MMIII

-CENIMCCIMMORMAINANIIPIONG.TAMICSIVISICOM11110.110310438132119512Er.

ROMANIA LIBERAW251349118 41111111113MNIer

.0-04404.04-011Kfe-49-04Wit..;-' - ... ,,,,:-.,'...,:,-..``:".-1,1-, '': =-1' i-z",-,1* f.' <",. 17^ ,":- : 7' e ,">, ,.)4::,.1% 4...-4,;:443,4 ',-+.414446

4 MOW 11 P..ez.:: e.,1. .. Wa &AU re t>.;: ::',.:-_:.: El .4 in473 rz Gidig g I'LLsra A PM V, MO 4'

P.

____---

."1`4 11

1

111f:ii,

Erezil L. LEMAIri RE Succesoril

TURNATORIE DE FER SI EAU ATELIER WHAMBUCURESCI

ESOECUT1UNE REPEEMSe insareineaza en constructi.unT de vagonete pentru terasemente, asemen1 pi

constructiunT de turbine vi morl pentru pretttrl mal seitzute de eat cele de Thus Pe-

sta vi cart sunt fixate pentru o moare cu1 Piatra de la 36 la 1,500 lei1 42 ,, 1,8002 pietre 30 3,5002 42 3,800

InstalatiunT de morl cu turbine foarte rentabile aware cu turbine vipentrupetre instalatede TURNATORIA LEMAITRE Sabar. a costat 55000 lel id produce 3000 lel peluna.-Un mare asortirnent de petre de moara L'efert.

Avis morarilor si proprietarilor de moail.EFTINATATE.- FUNCT1ONARE REGULATA.L-FOLOS "WV

WW1 21 GUM 111 WM II aiii9 gilff alga 11 1/1111 11 Mill 11 ,liteIt

cu balsam de conaccu supt nitrat

de bismuth lava sa-voare i fara m iros.

Aceste cofeturl bevetat.: ti experimeutate cu :ticcesd sin spitaluti'

yin-deca repede far a ubosi nic1 odata stom,cul, bualele contagioase cele mairebele; m,dicil le prescrie singure sad cu Injectiunea Fortin igieniel, rft-coritoare si preservatrice care nti pricinue-ce uil Odra& accidente,

Deposit la Bucuresci : Eitel, Zürner Riserfer pi la principalii far-macistl.

Ocasiune rarA,MAGASIN DE _NOTE MUZICALE

1. SANDROVICI

Buduresti, Calea Victoriel, Palatul Dacia-Romallia

Am onoarea a anunta onor. Public, cg, m'am decis a reduce cu 500/,urmgtoarele note de muzicA, ai anume :

Piese din editura mea precum :Valsuri, Quadrilurl, Polei Mat-furl, Hore, Romanfe, 20 bucAti.

asortate cu pretul de 10. 10 bucgt1 asortate cu pretul de lei 6.MuzicA de dans de Strauss

Valsuri, Pold, Illarwl 20 bucgti asortate au pretul de leï 10.Piese de autorl si de compositori str6inl

Opere, piese de Salon, ouvertures, etc, pentru piano, A, deux si quhtresmains, pentru violing, violing cu piano, flaut, etc. cu reductiune de 500/odin pretul original.

In provincie trAmiterile franco contra plAtil anticipate in mArd saA prinmandat postal.

I. SANDROVICI.weemim=s1.9ilfliOcasi re a r

NICINIMMEMMEMMEISIEWLZfla33FffilW3712BEEZIMIRECINE=MMIIMME231

LUMINA PENTRU TOTI"Revistd ilustrati de enciclopedie pedagogie pentru luminarea poporulul

liou! Nou!

MASINE DE CLAW MAWsa,03eau°

CD

Ce

1CO.

4ri=2

P4

(sistem Singer perfeeçionat)

BRÜDER KEPIOHBUCURESCI Strada elar1 (Hotel Victoria)

GALATI Strada Domneascl (Hotel Metropol)BRAILA Str,ada Mare No. 55.CRAIOVA Strada Lipscanl.

(71:,

CDC7*

E711

0,7=ag:1=t

Dint! strAlncitoii de albeata (NA o sutra intrebuintare.

Past50 do dinti Aromaticrta d-rulul I. G. POPP medicul-dentist al Curtil c. r. VienaBogn rgasse Nr. 2 Dint1 (natural! sad artificialT) cunt con.servatl al durerile de dintl cunt Impedecate, bucata 80 banl.

Apa de Giusti, Anatherinia d-riflui I. G. POPP rnedieul-dentist al Curtil c. r. din Viena,liniateate durerea de dintl, vindecâ gingiile bolnave, pestreaztai curate. dintiT, face se dispare mirosul urit, Inlesneate cres-cerea dintdor la copii CPT mici, servesce drept preservativ con-tra difteritel, este neapAratA la Intrebuintarea apelor minerale,In sttele de 1 fr 25 b., 2 fr 50 b., 3 fr. 50 b.

PRAF DE DINTI VEGETAB1L face dintil albT streluci-torT, Wit a.1 ataca, In cutiute de 1 fr. 25 b.

PA8TA DE DINT1 ANATHERINA In dose de sticle de3 fr., cel mal fin sApun pentru curAtirea dintilor, preparat cuuleid de ismA.

PLUMB DE DINT!, mijloc practic, cel mal cigar pentruplumbui InsuaT dintil desertT; cutia fr. 5.25 b.

SAPUN DE PLANTE, tntrodus de 18 ani cu cel mid marefolos contra eruptiunilor cutanee de ori-ce soiu mal cu searnecontra mincerimel pielel, ImpletiturT, grindT, mitreatii. In capai barb& beteturT de ger, sudorT la picióre i rte. Pret 80 b.

Re, Sunt oprite contrafacerile, la care 41 lad refugiul unilfabricanti Insusindull Insernnärl de firmA , ce se cam apropriede a mea, si fAcêndu-s1 productele dupA 1nfAtisare ;carte se-min5toare ea ale mele. La curnperarea fie-cerul obiect este ase lua firma In deosebitA bAgare de seana

DIF- Mal multl filsificatorl vi vénzetori din Viena piBucurestl de curand ait fostjudecatl la amende conside-rabile.

Deposite : in Bucureser la d-nii Carol Gersabek Sue. d-lui I. Ovessa,strada Lipscani, Dimitrie Martinovicl, George Cosman, Gustav Rietz,Njcolite loanid & Comp., loan Cosman, 1. A. Ciura farm., Ch Alexan-drescu farm., E. TV Zurner, losef 'Ihois farm. Lct Ploefti, la d-rrii! CSchuler farm , Samuel Schmettau, N. Petriscu & Comp. La Craiova,Franz Pohl farm. La Pttesti, Paul Bucher, Eftimit3 Ionescu. T.-Mdgu-rele Aug Hebberling. La GalatI M. Curtovici. T.-S'everin G. Boma:esErben farm. Braila E. L. Fabini farm. G. Kaufmes farmacist.

_70f,r72*,rfiMWM6115P52E1952711agMBHERik- PRETURI MODERATE

PROWL ATELIER ARTISTICDIN ROMANIAFondat in 1876 Fnndat In 1876

A. L. ROSENTHAL3 3, STRAIDA SNIARDAN, 33

Zugrav i pictor de tot felul de firme. Turnetorie de Utereplastice, table pe strade i numerotatinni pe strade pi totfelul de ornamente.

DEVIZA : Ppomptitudirte si pret,uri foarte moderate.

NesanammananaissisamawsiamorepAgaawambw--zr

NE1NTREC UT PANA .A.CUM(MEDALIE DE MERIT)

G. MAAGERC. R. eselusiv privilegiat

T DE RAT OE MORUN PURIEM

(Huile de foie de morue purifiée)A LUI

GEILLATIFIE MAAGER in VienaEsaminat de la primele autoritAtI medicale i din causa

uqoarei lul digestibilit0 mal ales ordonat pentru copiI caeel mal curat, cel maI bun*) natural si recunoscut ca eelmaI folositor remedid contra maladielor de pept fi a pia-mdnilor contra, scrofurelor, pecinginilor, tacerelor, maladie-kr glandulare i slabiciund.

In Romania la farmacistI i droguerl.*) Mal multe firme de curênd umple o calitate inferioare de unt de

ficat de mortal In flacoane triangulare i Incearci a-1 debita dreptuntulur de ficat de Moren a NI G. Maager.

Pentru a evita o asemenea lestune, se roage a considera numalacele flacoane umplute cu adearatul unt de float de morun pur¡ftcat,pe al ciror pereff, etichetta si receta de Intrebuintare se geseateimprirnat numele 'Maager,.Agentl gener. si deposit in Romania la d. Appel & Co., Bucurestl

DE ARENDATde la Sft. Gbeorghe 1887, moaiaCloroaica judetul, Teleorman. In lutindere de 553 Pugoane Irnpreunlcu o moarl cu duud roate te facadpe apa Teteormanu, O minuiede oraaut Alexandria. Areturile detoarnat sit pot face de la Sft. Du-man' 1886. Doritoril sa se adre-seze la proprietara, Smaranda FUT..culescu, Strada 8411 Voevoz1 No. 38Bucurescl.

lordach N, lonsPill

[restaurant]Strada Co-met, No. 3.

0 pianista bugdoreste s an'

in soareledansante ai da lectMni private,doritorl sâ se adreseze la str.SApostoli 39.

eo pereche de case pe

De venzar strada Roselor 19.aprópe de acoala Militari i cheiulDembovitel. Adresa la d-na M.V.

De vinarcasele dinstr. StirbeiA-

Irodg, No. 128, compuse din4 camere pentru stlpgn si 2cuhnil, grdinft cu pomi rodi-torL Doritoril se vor adresain calea Rahovel, No. 116.

iiiiiiii I IllIllIlliiiii iiiiii 4111 iiiiiiiiiiiiiii II llllll (11111 llllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Ills llllllllllll

qtlIIIllitill11111111sitw:

?"","""'"'""-. lin agricultorteoretic vi prac-tic cu bune cer-

lificate, doreate a se angaja la omoaie ca administrator sail comp-tabil.

A se adresa strad.: Basarab: vis, - -- -au UlIlIllullIn tin

Primeste spre efectuare tot fe/u/de

LUCRARI TIPCGRAFICE DE LUX 1 MERCANTILEPRECUM :

BONURI, CECURI, COMPTURI,

POLITE, FACTURI, REGISTRE

DIFERITE INVITATUNI DE BAPTEZ, NUNTA, ETC.

CONTRACTE

%\l Doué

e4G\3S9Medalii de Argint

de la Exp.nliunea din .1Bucuresei /as: 1865. Medalist:

Benr-Merenti.

IMO BACTITATEA OEYIP STABILIENTRUI.-06.1

ZIARF

;JIM iiiii Ms

7.1 Illlll I llllllllllllll 1 llllll1111111111111111111;IIIII:111111111111..1114

..----

E R essecuM orf ce fel de elucrarl acéslcib7n.ftir ,c1s.

Enituu,,,,unutun k-vis de N°. 36-E

DIFERITE CanSCOLASTICE SI DIDACTICE

in tóte limbele usuale ai orl-ce mgrime.

SPECIALITATE DE WTI DE VISITA

OBW de Comte peRtru lucritori, Fol de '116, State, Liste de bucate

o tot ce se atinge de Comptabilitate pentru Padur i 1141

Domnil proprietari i arendaai 'al pot adresa comandele prin senisori

llllll 111,11111111111111111111111111111111/ 111111111111111 lllll iiitii1111111 lllllll lllllll I llllllll

lllll

111.111.0110P.".".....11MINNIMMENNINNIONI,110/111l1111111,11111i1F.

; 1111111414111.111111.1,1111l1WZ

3

Itilli1111111111111111111111 lllll 111111111111111i1111t1111111millitiM1111,111. lllllll lllllllll 41,111:1$111111115

immuntinclmint

INSTITUM MMbBIICURESCI

6, STRADA VESTEI,

ectia medicala1. Hydrotherapia. 2. Electrizare.

3. Orthopedie, 4 GimnasticA Me.dicall, 5. InhalatiT, 6. Masajid $is-tematic, 7. Servidul la domicilia8. Consultatil medicate.

ectia HigieniaBae abur -

1. Bae de putinft cuduse 2 50

medicamente 1 -I. dust: rece sistematice . . 1 50

BAI DE MRSI DE

Nota. 1 Bttile de abur aunt des.chise In toate zilele de la 7 ore di-

mineata pine la 7 ore seara.2. Pentru Datne Inca, Mile de

abur, odat& pe sdplAnitin& Vinereade la 7 ore diniineata peal la 2post meridian.

Preturile la sectia medical& coo .fonn prospectuloi.

Direetionea

Tipografia CurtiI regale, vcrictarl F. GöLl, FiI, Passagiul Ponta), 12.