Altruismul Si Egoismul

5
Motto :” Cind egoiștii vor deveni altruști – se vor ocupa numai de alții… De subminarea lor ! Altruismul Altruismul este principiul sau practica de preocupare pentru bunastarea altora. Este o virtute tradițională în multe culturi și un aspect de bază al diverselor tradiții religioase, deși conceptul de "ceilalți", față de care îngrijorarea ar trebui să fie îndreptată, poate varia printre culturi și religii. Altruismul sau abnegatia este opusul egoismului Altruismul poate fi deosebit de sentimente de datorie și loialitate. Altruismul este o motivație de a oferi ceva de valoare unei părți care trebuie să fie oricine, dar nu sinele, în timp ce datoria se concentrează pe o obligație morală față de o anumită persoană (de exemplu, un zeu, un rege), sau colectiv (de exemplu, un guvern). Altruismul pur constă în a sacrifica ceva pentru altcineva în afară de sine (de exemplu, sacrificând timp, energie sau bunuri), cu nici o așteptare de vreo compensație sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoaștere pentru actul de a da). Există multe dezbateri dacă altruism "adevărat" este posibil. Teoria egoismului psihologic sugerează că nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris ca adevărat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensa intrinsecă sub formă de satisfacție personală. Valabilitatea acestui argument depinde dacă recompensele intrinseci se califică ca "beneficii". Termenul 'altruism' se mai poate referi, de asemenea, la o doctrină etică care pretinde că indivizii sunt obligați moral să ajute pe alții. Folosit în acest sens, de obicei, contrastează cu egoismul, care este definit ca acționând pentru avantajul sinelui. Noțiunea de altruism Conceptul are o lungă istorie în gândirea filosofica și etica. Termenul a fost inițial inventat în secolul XIX de către sociologul fondator și filosof al 1

description

Altruismul si Egoismul Referat

Transcript of Altruismul Si Egoismul

Motto :Cind egoitii vor deveni altruti se vor ocupa numai de alii De subminarea lor !

Altruismul Altruismuleste principiul sau practica de preocupare pentru bunastareaaltora. Este ovirtutetradiional n multe culturi i un aspect de baz al diverselor tradiii religioase, dei conceptul de "ceilali", fa de care ngrijorarea ar trebui s fie ndreptat, poate varia printre culturi i religii. Altruismul sau abnegatia este opusul egoismului Altruismul poate fi deosebit de sentimente dedatorie iloialitate. Altruismul este o motivaie de a oferi ceva de valoare unei pri care trebuie s fie oricine, dar nu sinele, n timp ce datoria se concentreaz pe oobligaie moralfa de o anumit persoan (de exemplu, unzeu, unrege), sau colectiv (de exemplu, unguvern). Altruismul pur const n a sacrifica ceva pentru altcineva n afar de sine (de exemplu, sacrificnd timp, energie sau bunuri), cu nici o ateptare de vreo compensaie sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoatere pentru actul de a da). Exist multe dezbateri dac altruism "adevrat" este posibil. Teoriaegoismului psihologicsugereaz c nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris ca adevrat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensa intrinsec sub form de satisfacie personal. Valabilitatea acestui argument depinde dac recompensele intrinseci se calific ca "beneficii". Termenul 'altruism' se mai poate referi, de asemenea, la o doctrin etic care pretinde c indivizii sunt obligai moral s ajute pe alii. Folosit n acest sens, de obicei, contrasteaz cu egoismul, care este definit ca acionnd pentru avantajul sinelui.Noiunea de altruism

Conceptul are o lung istorie n gndireafilosoficaietica.Termenul a fost iniial inventat n secolul XIX de ctresociologul fondator ifilosof al stiintei,Auguste Compte, devenind un subiect important pentrupsihologi(n special cercettorilor din evoluia psihologiei),bilogia evolutionista, ietilogi. n timp ce idei despre altruism dintr-un domeniu pot avea un impact asupra altor domenii, metodele diferite i concentrrile acestor domenii, conduce ntotdeauna la perspective diferite asupra altruismului. n termeni simpli, altruismul este grija pentru bunstarea altor persoane i acionarea pentru a-i ajuta. Altruismul, o calitate demn de admiraie i din pcate rar ntlnit n societatea de astzi, reprezint o nsuire nemsurabil de frumoas i important. n primul rnd, altruismul capacitatea de a oferi ceva sau de a ajuta pe cineva fr a cere ceva n schimb este deseori trecut cu vederea. n societatea modern, oamenii care ajut sau ofer ceva fr s cear o plat sunt privii cu ochi iscoditori, deseori fiind considerai indivizi cu intenii ascunse. Astfel, numrul de oameni ntr-adevr altruiti nu se cunoate, deoarece o bun parte din populaie este altruist cu intenii ascunse (mieii), bine mascate (politicienii) sau fr frica de a fi judecai pentru nelegiuirile sale provenite din actele de caritate (biserica). Pe de alt parte, altruismul este una dintre puinele caliti pe care le admir cei cu o contiin curat, oameni ce ajut din inim i tot din inim apreciaz eforturile depuse de ctre alii. Acte de altruism se ntmpl n fiecare zi n tramvai, cnd un somn ofer locul unei doamne mai n vrst; n magazine, cnd un tnr i ofer domnioarei de alturi cutia de pe raftul al patrulea la care tnra ncerca s ajung; la un concert, cnd bieelul de 7 ani este ridicat pe umeri de unul mai mare, ca s poat vedea i el ce se ntmpl pe scen. Din pcate, aceste acte de altruism sunt luate drept aa trebuie, deseori trecute cu vederea de cei ce afirm c n lumea asta nu mai exist oameni ce s ofere ceva fr s cear nimic n schimb. Personal, consider c cel mai mare altruism este s iubeti. Doar prin iubire oferi tot ce ai mai bun fr s ceri nimic n schimb; ba mai mult, i face o plcere deosebit s vezi omul de lng tine zmbind, mgulit de acest sentiment mre pe care l oferi din toat inima. Din pcate, astzi iubirea este deseori un sentiment corupt, josnic, dureros i totui la fel de rvnit ca acum o mie de ani. n concluzie, altruismul este o calitatea frumoas, nltoare pentru un individ. Chiar dac actele de altruism sunt trecute cu vederea, deseori drept aa trebuie i aa e normal s fie, aceste mici gesturi fac oamenii mai buni, mai ateni unii cu ceilali. Altruismul fals va fi tot timpul depistat, gonit i detestat; n schimb, cel adevrat va fi cutat, admirat i pstrat. i totui, cel mai nltor altruism se va gsi n iubireEgoismul

Egoismul este un pacat care consta in concentrarea excesiva pe propria persoana, dincolo de fireasca iubire de sine si consta efectiv in urmarirea de placeri, bogatii, faima. Egoismul este implicat in cel putin urmatoarele pacate: mandria, desfranarea, lacomia, iubirea de arginti, invidia, lenea,furtul, nedreptatea, lovirea, nesocotirea parintilor, nepasarea, minciuna, cartirea, cearta. Impotriva egoismului se lupta prin insusirea virtutilor iubiriiaproapelui, prieteniei, milei, solidaritatii, prin dobandirea obiceiului rugaciunii pentru altii (pentru cei sanatosi, pentru cei bolnavi, pentru cei adormiti).Iisus spune: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc pentru a fi,, fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, care ,,face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. O dovada aparte de altruism este a celor care ,,vor invata pe multi sa umble in neprihanire, a celor care ,,castiga suflete, a celor care intorc un necredincios la credinta adevarata. Dac nainte absolut toi erau convini c egoismul este un fenomen ru, acum nelesul unic al acestei ntrebri a rmas n trecut. Egoismul este o necesitate, n acest mod e aranjat de natur. Suntei de acord c, copacii nu cresc pentru a ne putea ascunde la umbra lor, i insectele nu zboar din floare n floare pentru a uura viaa florilor. Un alt lucru este c, nu creezi nimic pe egoism, inclusiv o personalitate cu drepturi depline. Egoismul este o concentrare exclusiv pe "Eul" propriu, pe succesul su, pe victoriile sale, pe realizrile sale. S-ar prea c nu este nimic ru, dac nu ar fi cuvntul "exclusiv". Aspiraia ctre trepte nalte nu ar putea fi numit egoism, este o dorin fireasc a omului, dar cnd aceast aspiraie este realizat n detrimentul altor persoane, situaia se schimb. Egoistul nu observ c, creeaz cuiva vreun inconvenient, se bazeaz pe fore strine, dar niciodat nu va oferi singur ajutor, pentru c, n percepia lui, n alt mod nu exist. Adesea o astfel de atitudine fa de via se termin cu singurtatea i cu ostilitatea fa de lume. Egoitii nu pot fi numii fericii, i astfel i fac prinii. Egoismul ne poate face fericii, att timp ct nu ne simim vinovai pentru faptele noastre, spun oamenii de tiin.

Dei oamenii sunt nvai i sftuii s fie buni i altruiti, se pare c ei sunt mai fericii atunci cnd acionm n favoarea propriilor lor interese. Aa se face c mai multe studii au demonstrat c oamenii sunt mai fericii atunci cnd sunt egoiti. Totui, un alt studiu, realizat de cei de la Universitatea Pennsylvania vine s explice de ce oamenii refuz, uneori, la egoism, subliniind c cei care iau n mod activ decizii egoiste au remucri. Deoarece oamenii sunt nvai de mici s i ajute aproapele, de cele mai multe ori, atunci cnd vor lua o decizii egoist se vor simi vinovai pentru c i dezavantajeaz pe alii. Cu alte cuvinte, de multe ori, renunm la lucrurile despre care tim c ne-ar putea face fericii, pentru a-i ajuta sau pentru a nu-i dezavantaja pe ceilali Pentru a vedea cnd anume sunt oamenii fericii, Jonathan Berman i Deborah Small, de la Universitatea din Pennsylvania, au realizat un test simplu la care au participat 216 studeni. Dup ce participanii au primit cte trei dolari fiecare, ei au fost mprii n trei grupuri: unul cruia i s-a cerut s doneze banii, unul cruia i s-a cerut s pstreze banii i un altul cruia i s-a dat voie s aleag ntre pstrarea sau sonarea banilor.. Rezultatele au artat c studenii care au pstrat banii au fost mai fericii dect cei care au fost rugai s i doneze i dect cei care au fost liberi s aleag ce vor face cu cei trei dolari. Ceea ce vor oamenii cu adevrat este s acioneze ntr-un mod egoist. Cu toate acestea, nu fac asta tocmai pentru c tiu c vor regreta ulterior, a declarat Berman. Dupa dictionarul explicativ al limbii romane egoismul este trasatura morala care pune mai presus de toate interesele personale; si tot egoismul este si iubire excesiva de sine. Ce-i drept, fiecare se iubeste pe sine insusi, ca daca nu s-ar fi iubit, probabil nu ar fi existat pe pamant. Dar iubirea excesiva fata de sine, face de cele mai multe ori sa sufere cei din jur. Nu in zadar unii socot ca cel mai aproape de mine sunt eu insumi. Aspectul de egoism apare in societate, cred ca cel mai simplu din motive ca fiecare prefera mai curand sa-i fie bine lui, decat altuia. Aici interesul material, cred ca apare pe primul plan, lasand in urma pe cel spiritual. Goana dupa bogatie, calcand pe saracia sau chiar demnitatea, dreptul celor din jur, dovedeste tendinta egoista a unei persoane. Egoismul poate fi observat atat in societate, cat si in familie. Sa analizam un exemplu. Intr-un colectiv s-au facut reduceri, cum acum e la moda de a se face pentru optimizarea unor cheltuieli. Fiecare din cei care pot fi redusi, incearca orice modalitate de a se afirma pe sine, pentru a ramane in lucru. Aceasta insa se face fara a se gandi la colegi, care poate au un stagiu de lucru mai mare, altul are copii, are un timp scurt inca pana la pensie, sau este unicul intretinator al familiei. In acest caz, toti dorim ca reducerea sa se faca pe dreptate, insa cand dreptatea e de partea altora, atunci in persoana se trezeste egoismul, care intuneca mintile. Se rup relatiile colegiale care s-au cimentat zeci de ani intre prieteni, si cunosc chiar cazuri de nerecunoastere a relatiilor de rudenie. Apropo, egoismul se intalneste destul de frecvent in familie, fara ca persoana in cauza sa inteleaga.

Exemplu poate servi cazul cand unul din membrii familiei fumeaza sau foloseste alcool, chiar cand familia e in saracie: copiii dezbracati, uneori flamanzi, de unele produse cunosc numai denumirea; pentru scoala nu au rechizite, dar de a procura o carte din programul obligatoriu ramane un vis. Sa recunoastem ca, tabagismul si alcoolismul sunt cunoscute si ca maladii. Mult mai dur se manifesta egoismul la cei bogati material, care pentru un banut te calca in picioare, avand in buzunare sume enorme. De la ei, mai rar primesti o sustinere, intelegere sau chiar donatie.2