Alte Activităţi Carhge Stimulează Creativitatea Şi Exersează Gândirea Şi Comunicarea Sunt...
2
Alte activităţi care stimulează creativitatea şi exersează gândirea şi comunicarea sunt povestirile,repovestirile şi lecturile educatoarei. Poveştile şi basmele au rămas de-a lungul veacului operele cele mmai îndrăgite de copii.mai întâi ascultându-le şi mai târziu prin lecturarea lor,copiii îţi însuşesc din basme comoara nesfârşită a înţelepciunii populare.Producând o impresie puternică asupra imaginaţiei şi sensibilităţii copiilor,prin morala lor pozitivă şi uşor de recepţionat,poveştile au o deosebită însemnătate educativă. Despre originea basmelor au existat numeroase teorii, mai importante fiind:teoria mitologica, teoria migrationista, teoria antropologica, teoria originii totemice si teoria onirica. 1 Teoria mitologica, sustinuta de Max Muller , afirma ca basmele provin din vechile mituri indoeuropene, fiind preluate si dezvoltate de fiecare popor dupa despartirea de unitatea indoeuropeana. Teoria migrationista sau difuzionista, formulata de Th. Benfey, sustine ca basmele au ca unica sursa vechea literatura indiana creata de calugarii budisti in templele lor; ele s-au raspandit datorita migratiei popoarelor dinspre rasarit spre apus si ca urmare a contactelor culturale dintre popoare. Teoria antropologica sau poligenetica, emisa de E. B. Tylor si A. Lang, ajunge, pe baza constatarii similitudinii motivelor si tiparelor narative la popoare aflate la distante care fac improbabil contactul intre ele, la concluzia ca 1 Călinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 123
description
ffh
Transcript of Alte Activităţi Carhge Stimulează Creativitatea Şi Exersează Gândirea Şi Comunicarea Sunt...
Alte activiti care stimuleaz creativitatea i exerseaz gndirea i comunicarea sunt povestirile,repovestirile i lecturile educatoarei
Alte activiti care stimuleaz creativitatea i exerseaz gndirea i comunicarea sunt povestirile,repovestirile i lecturile educatoarei.
Povetile i basmele au rmas de-a lungul veacului operele cele mmai ndrgite de copii.mai nti ascultndu-le i mai trziu prin lecturarea lor,copiii i nsuesc din basme comoara nesfrit a nelepciunii populare.Producnd o impresie puternic asupra imaginaiei i sensibilitii copiilor,prin morala lor pozitiv i uor de recepionat,povetile au o deosebit nsemntate educativ.
Despre originea basmelor au existat numeroase teorii, mai importante fiind:teoria mitologica, teoria migrationista, teoria antropologica, teoria originii totemice si teoria onirica.
Teoria mitologica, sustinuta de Max Muller , afirma ca basmele provin din vechile mituri indoeuropene, fiind preluate si dezvoltate de fiecare popor dupa despartirea de unitatea indoeuropeana.
Teoria migrationista sau difuzionista, formulata de Th. Benfey, sustine ca basmele au ca unica sursa vechea literatura indiana creata de calugarii budisti in templele lor; ele s-au raspandit datorita migratiei popoarelor dinspre rasarit spre apus si ca urmare a contactelor culturale dintre popoare.
Teoria antropologica sau poligenetica, emisa de E. B. Tylor si A. Lang, ajunge, pe baza constatarii similitudinii motivelor si tiparelor narative la popoare aflate la distante care fac improbabil contactul intre ele, la concluzia ca basmele sunt supravietuiri din substratul de credinte primitive comun speciei umane si s-au nascut independent la popoare diferite.
Teoria originii totemice, apartinandu-i lui A. van Gennep, conform careia basmele ar fi rezultatul transformarii succesive a credintelor in sacralitatea unui animal protector al comunitatii, este argumentata prin rolul animalelor din basme in evolutia naratiunii.
Teoria onirica, avandu-i ca autori pe F. Laistner si B. P. Hasdeu, propune o ipoteza genetica psihologica, sistematizand elementele basmului care pledeaza pentru originea acestei specii in starea de vis.
Teoriile elaborate cu privire la geneza basmului reflecta in mare masura diversitatea orientarilor stiintifice aplicate unui obiect atat de complex. S-a incercat prin compararea basmelor lumii reducerea multimii tipurilor la un arhetip initial. Elementele de fond si forma comune basmelor din toate ariile geografice au facut posibila elaborarea unor cataloage tematice ale basmelor, printre care si cel mai cunoscut index de motive alcatuit de A. Aarne si completat de S. Thompson. In acelasi timp, stereotipia de teme si motive a basmului a facilitat cercetarea structurala a acestei categorii, prin descompunerea basmelor in unitatile lor de continut relevante si analiza combinatiilor posibile intre aceste unitati, care duc la generarea textelor propriu-zise.
Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 123
