Doamnă deputat, Domnule deputat,

Îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun venit la Camera Deputaţilor.

Prezentul Ghid practic pentru membrii Camerei Deputaţilor este destinat facilitării primului

dumneavoastră contact cu instituţia parlamentară, familiarizării rapide şi eficiente cu organizarea

şi funcţionarea Camerei Deputaţilor, cu principiile şi mecanismele activităţii legislative.

Ghidul a fost elaborat de Secretariatul general al Camerei Deputaţilor în cadrul programului

PHARE 2003/005-551.03.02 „Întărirea capacităţii administrative a Parlamentului român”,

conform Convenţiei de înfrăţire instituţională încheiată între Camera Deputaţilor din România şi

Adunarea Naţională din Franţa.

Serviciile Secretariatului general al Camerei Deputaţilor sunt pregătite pentru a vă sprijini în

exercitarea în cele mai bune condiţii a mandatului care v-a fost încredinţat.

Mihai Unghianu Secretar general

al Camerei Deputaţilor

În prezentul ghid, trimiterile la Constituţia României au în vedere Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, iar cele la Regulamentul Camerei Deputaţilor au în vedere Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 8 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare.

CUPRINS

Capitolul 1 ÎNCEPEREA MANDATULUI 1.1 Activitatea de primire a deputaţilor 1.2 Formulare 1.2.1 Fişe personale 1.2.2 Declaraţii de avere şi declaraţii de interese 1.3 Constituirea Camerei Deputaţilor 1.4 Validarea mandatelor de deputat 2 STATUTUL DEPUTATULUI 2.1 Durata mandatului 2.2 Incompatibilităţi 2.3 Exercitarea mandatului de deputat 2.4 Preluarea unui mandat de deputat devenit vacant 2.5 Imunitatea parlamentară 2.6 Absenţe şi concedii 2.7 Sancţiuni 3 DREPTURI FINANCIARE 3.1 Drepturi salariale 3.2 Diurna de deplasare pentru participarea la lucrările Parlamentului 3.3 Cheltuieli justificate pe bază de decont 3.4 Alte drepturi

3.4.1 Cazare 3.4.2 Transport 3.4.3 Suma forfetară 3.4.4 Bilete de odihnă şi tratament

4 ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ 4.1 Participarea deputaţilor la lucrările şedinţelor în plen

4.1.1 Sesiunile Camerei Deputaţilor 4.1.2 Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor 4.1.3 Actele Camerei Deputaţilor 4.1.4 Procedura de vot

4.2 Participarea deputaţilor la lucrările comisiilor parlamentare 4.3 Iniţiativa legislativă 4.4 Amendamente 4.5 Întrebări şi interpelări 4.6 Moţiuni 4.7 Diverse intervenţii 4.8 Sesizarea de neconstituţionalitate 4.9 Participarea deputaţilor la activităţi de relaţii externe 5 CONDIŢII DE LUCRU 5.1 Programul de lucru şi ordinea de zi 5.2 Birouri în Palatul Parlamentului 5.3 Birouri parlamentare în circumscripţiile electorale 5.4 Secretariatul general al Camerei Deputaţilor 5.5 Accesul la documente

5.5.1 Accesul la informaţii clasificate 5.5.2 Distribuirea documentelor pe suport de hârtie 5.5.3 Documente în format electronic

ii

5.5.4 Sinteze de presă 5.5.5 Informare şi documentare

6 FACILITĂŢI DE LUCRU 6.1 Conferinţe de presă şi comunicate 6.2 Tehnica de calcul

6.2.1 Asigurarea cu echipamente de calcul 6.2.2 Asistenţă tehnică

6.3 Telecomunicaţii 6.3.1 Asigurarea cu echipamente de telecomunicaţii 6.3.2 Asigurarea cu servicii de telecomunicaţii 6.3.3 Asistenţă tehnică

6.4 Servicii Internet 6.4.1 Accesul la site-ul Camerei Deputaţilor 6.4.2 Poşta electronică (e-mail) 6.4.3 Accesul la Internet

6.5 Facilităţi de transport 6.5.1 Servicii de transport în Bucureşti 6.5.1.1 Transportul organizat cu microbuze şi midibuze 6.5.1.2 Transportul cu autoturisme 6.5.2 Deplasarea în teritoriu 6.5.2.1 Deplasarea cu automobile din parcul central 6.5.2.2 Deplasarea cu autoturismele repartizate deputaţilor 6.5.2.3 Deplasarea delegaţiilor parlamentare 6.5.3 Asigurarea autoturismelor

6.6 Deplasări în străinătate 6.7 Servicii poştale

6.7.1 Primirea corespondenţei 6.7.2 Expedierea corespondenţei

7 ALTE SERVICII 7.1 Servicii de protocol 7.2 Servicii de acces în clădire şi de securitate 7.3 Servicii administrative 7.4 Asistenţă medicală 7.5 Spaţii de parcare 7.6 Servicii de alimentaţie 7.7 Standul de presă 7.8 Servicii bancare 7.9 Clubul parlamentarilor 7.10 Terenuri de tenis şi sală de fitness 7.11 Servicii de coafură şi frizerie

ANEXE 1 Amplasarea centrului de primire 2 Planul intrărilor în Palatul Parlamentului 3 Planul parcării de la intrarea A2, nivelul S1

1. ÎNCEPEREA MANDATULUI 1.1. Activitatea de primire a deputaţilor Obiectivul central al activităţii de primire îl constituie familiarizarea deputaţilor nou aleşi cu organizarea şi funcţionarea instituţiei parlamentare. Într-o manieră operaţională, la centrul de primire organizat în acest scop, deputaţilor le sunt furnizate informaţii şi documente referitoare la preluarea mandatului, precum şi la formalităţile ce urmează a fi îndeplinite la început de mandat. Comitetul de primire al centrului, alcătuit din reprezentanţi ai compartimentelor Secretariatului general al Camerei Deputaţilor cu competenţe directe în asigurarea condiţiilor necesare preluării şi exercitării mandatului de deputat, desfăşoară următoarele activităţi: - înmânează fiecărui deputat o mapă cu documente (Constituţia României, Regulamentul

Camerei Deputaţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, Normele privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputaţi în circumscripţiile electorale, Ghidul practic pentru membrii Camerei Deputaţilor etc.);

- îndrumă deputaţii la punctele de lucru ale centrului pentru îndeplinirea formalităţilor administrative aferente preluării mandatului;

- centralizează datele primite din partea deputaţilor şi le transmite compartimentelor Secretariatului general al Camerei Deputaţilor abilitate să le gestioneze.

Centrul de primire funcţionează la nivelul P1, corp C6 (a se vedea anexa 1). 1.2. Formulare 1.2.1 Fişe personale La începutul mandatului, deputaţii completează un formular cu date personale - Fişa deputatului - şi un formular tip Curriculum Vitae. Informaţiile publice furnizate vor apărea pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor şi în alte publicaţii. 1.2.2. Declaraţii de avere şi declaraţii de interese a) Declaraţii de avere Parlamentarii au obligaţia să-şi declare averea, în condiţiile Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.161/2003 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2004. Potrivit art.3 din Legea nr.115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere se face în scris, pe propria răspundere, şi cuprinde bunurile proprii, bunurile comune şi cele deţinute în indiviziune, precum şi cele ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit modelului stabilit de lege. Modelul declaraţiei de avere este cel prevăzut în anexa la Legea nr.115/1996, modificată prin Legea nr.161/2003 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2004. Declaraţia de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În situaţia funcţiilor eligibile care presupun validarea, depunerea declaraţiei se face înaintea acesteia. Conform art.4 din Legea nr.115/1996, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003, preşedintele Camerei Deputaţilor şi deputaţii depun declaraţia de avere la secretarul general al Camerei Deputaţilor. Declaraţia de avere se publică pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor* ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. * Pentru legislatura 2000-2004, declaraţiile de avere au fost publicate pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor

2

Persoana desemnată să primească şi să păstreze declaraţiile de avere eliberează depunătorului o dovadă de primire şi ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora. Deputaţii au obligaţia de a-şi actualiza, anual, declaraţia de avere, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în formularul completat (art.6 din Legea nr.115/1996, cu modificările şi completările ulterioare). La încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, deputaţii au obligaţia să depună o nouă declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectivă. Nedepunerea sau neactualizarea declaraţiei de avere, din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situaţia dobândirii unor bunuri sau nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control. b) Declaraţii de interese Potrivit dispoziţiilor art.111 alin.(1) din Cartea I, Titlul IV al Legii nr.161/2003, deputaţii au obligaţia să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul de deputat. Modelul declaraţiei de interese este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese. Funcţiile şi activităţile care se includ în declaraţia de interese, conform art.111 alin.(2) şi (3) din Legea nr.161/2003, sunt: a) funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori

partide politice; b) activităţile profesionale remunerate; c) calitatea de asociat sau acţionar la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de

credit, societăţi de asigurare şi financiare. Deputaţii care nu îndeplinesc alte funcţii sau care nu desfăşoară alte activităţi decât cele legate de mandatul de deputat depun o declaraţie în acest sens. Declaraţia de interese se depune în termen de 15 zile de la data validării mandatului (art.112 din Legea nr.161/2003). Deputaţii vor actualiza declaraţia de interese ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit art.111 alin.(2), trebuie înscrise în această declaraţie. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării funcţiilor sau activităţilor. Declaraţiile de interese sunt publice* şi se depun la Cabinetul secretarului general al Camerei Deputaţilor (art.113 din Legea nr.161/2003). Numele deputaţilor care, în mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese potrivit art.112, se publică pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor. Evidenţa declaraţiilor de interese se consemnează într-un registru special. 1.3. Constituirea Camerei Deputaţilor Conform art.63 din Constituţia României, Camera Deputaţilor nou aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari din rândul celor mai tineri deputaţi, potrivit art.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Conform art.12 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat. 1.4. Validarea mandatelor de deputat Procedura validării mandatelor este reglementată în art.3-11 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. * Pentru legislatura 2000-2004, declaraţiile de interese au fost publicate pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor

3

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege, în prima şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, astfel cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar propune deputaţi în comisia de validare în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor. Asupra acestor propuneri, Camera Deputaţilor hotărăşte cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Comisia funcţionează pe întreaga durată a mandatului parlamentar. Comisia de validare îşi alege un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri. Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central. Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare. Biroul comisiei şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte Comisiei, în scris, în termen de 3 zile de la constituirea acesteia, propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat atunci când constată că alegerea acestuia s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale, inclusiv prin fraudă electorală. În cel mult 4 zile de la constituire, comisia de validare întocmeşte un raport, aprobat cu majoritate de voturi, în care vor fi precizate numele deputaţilor pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare sau de amânare. În a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, Camera Deputaţilor se întruneşte, de drept, în şedinţă, pentru a dezbate raportul Comisiei. Validarea, invalidarea ori amânarea validării mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

4

2. STATUTUL DEPUTATULUI 2.1. Durata mandatului Durata mandatului Camerei Deputaţilor este de 4 ani. Mandatul se prelungeşte de drept în caz de stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora (art.63 din Constituţia României). Exercitarea mandatului de deputat începe la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului (art.70 alin.(1) din Constituţia României). Mandatul de deputat încetează la data întrunirii Camerei Deputaţilor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces (art.70 alin.(2) din Constituţia României). 2.2. Incompatibilităţi Funcţiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de deputat, precum şi celelalte funcţii incompatibile cu calitatea de parlamentar sunt reglementate prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Potrivit art.81 şi 82 din Legea nr.161/2003: „Art.81.- (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţeleg funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri. Art.82.- (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);

c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);

d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

e) calitatea de comerciant persoană fizică; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic; g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în

acordurile şi convenţiile la care România este parte. (2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la

propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de

5

asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.” Potrivit art.190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputatul care se află într-una din incompatibilităţile prevăzute de lege trebuie să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 10 zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. În materie de incompatibilităţi, Legea nr.280/2004 a introdus în Legea nr.161/2003 un nou articol, art.821, cu următorul cuprins: „Art.821.- (1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin.(1) nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:

a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

b) infracţiunile prevăzute în Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;

c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;

d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare;

e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art.155-173 din Codul penal; f) infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art.259-272 din Codul

penal; g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art.356-361 din Codul penal.

(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin.(1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale, în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.

(4) Prevederile alin.(1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului ori rudelor până la gradul IV inclusiv.” 2.3. Exercitarea mandatului de deputat Deputaţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. După validarea mandatelor, deputaţilor li se eliberează legitimaţii de membri ai Camerei Deputaţilor, semnate de preşedintele acesteia, precum şi un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului (insignă), pe care au dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului. În exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului, potrivit art.69 din Constituţia României. Orice mandat imperativ este nul. 2.4. Preluarea unui mandat de deputat devenit vacant În caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora, conform art.91 alin.(10) din Legea nr.373/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

6

Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport asupra legalităţii alegerii supleantului. 2.5. Imunitatea parlamentară Potrivit art.72 din Constituţia României şi art.181-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii se bucură de imunitate parlamentară. Deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor. Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea de reţinere, arestare sau percheziţie, în şedinţă publică, şi o trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Această comisie, în 5 zile de la sesizare, adoptă, cu majoritate absolută, un raport în care stabileşte dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Cererea şi raportul comisiei se înaintează grupului parlamentar din care deputatul face parte, care prezintă un raport scris în 5 zile de la sesizare. Deputaţii care nu fac parte dintr-un grup parlamentar pot depune punctul de vedere referitor la cerere la Biroul permanent. Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi raportul grupului parlamentar se dezbat şi se aprobă, cu majoritate simplă, în plenul Camerei Deputaţilor, în 20 de zile de la sesizarea Camerei. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. 2.6. Absenţe şi concedii Potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau comisiei din care face parte, cu excepţia cazului în care a obţinut aprobarea unui concediu. Deputaţii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi. Aceste prevederi se aplică şi deputaţilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenţa acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc. Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor şi a declaraţiilor politice ale primului-ministru. 2.7. Sancţiuni Potrivit prevederilor art.203 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţe; e) interzicerea participării la lucrările Camerei pe o perioadă de maximum 15 zile; f) excluderea temporară.

7

Sancţiunile prevăzute la lit. a), b), c) şi d) se aplică de către preşedintele Camerei, iar cele prevăzute la lit. e) şi f), de către Camera Deputaţilor, la propunerea preşedintelui acesteia. Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor parlamentare, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi pot aplica sancţiunile prevăzute la lit. a), b) şi c) (art.211 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). Dacă deputatul săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei suspendă şedinţa şi aduce cazul la cunoştinţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, care îl supune dezbaterii plenului Camerei, în vederea aplicării sancţiunilor regulamentare.

8

3. DREPTURI FINANCIARE 3.1. Drepturi salariale Pe perioada exercitării mandatului, deputaţii primesc, lunar, o indemnizaţie brută, acordată potrivit Legii nr.53/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.154/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor prevederi legale referitoare la actualizarea anuală a acestora. Indemnizaţia brută lunară este impozabilă, în condiţiile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, după calcularea, reţinerea şi virarea contribuţiilor legale privind asigurările sociale de stat, de şomaj, asigurările sociale de sănătate, cât şi a altor deduceri legale. Indemnizaţiile lunare sunt diferenţiate pentru deputaţi, pentru cei care deţin funcţii în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi al comisiilor permanente şi pentru liderii grupurilor parlamentare. Pe perioada exercitării mandatului, deputatul are statut de asigurat, prin efectul legii beneficiind de toate drepturile rezultate din actele normative în domeniu. În scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii primesc, lunar, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor, egală cu indemnizaţia lunară brută a deputatului. Din această sumă, deputaţii plătesc drepturile salariale ale personalului angajat în cadrul biroului parlamentar, inclusiv contribuţiile legale aflate în sarcina angajatorului, respectiv contribuţia privind asigurările sociale de stat, de şomaj, asigurările sociale de sănătate, cât şi cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Angajarea salariaţilor în cadrul biroului parlamentar se face prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. În cazul angajării cu contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaţilor se face prin Ordin al Secretarului general al Camerei Deputaţilor, la propunerea deputatului, iar în cazul contractului civil de colaborare, acesta se încheie între deputat şi persoana fizică. Pe perioada angajării în cadrul biroului parlamentar din circumscripţia electorală, salariaţii primesc un salariu brut lunar, compus din salariul de bază, spor de vechime, spor de stabilitate şi spor de confidenţialitate, impozitat în condiţiile legii, iar colaboratorii primesc o indemnizaţie lunară brută impozitată. Salariaţilor din cadrul birourilor parlamentare li se calculează, reţine şi virează contribuţiile legale în contul asigurărilor sociale de stat, al asigurărilor de şomaj, cât şi al celui pentru asigurările sociale de sănătate, iar colaboratorilor li se calculează, reţine şi virează contribuţiile în contul asigurărilor sociale de sănătate. Ca şi salariaţii Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, salariaţii biroului parlamentar beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie socială, respectiv de pensie, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţii pentru maternitate, concediu plătit pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, a copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani, indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, ajutor de deces, indemnizaţii pentru şomaj, precum şi asistenţă medicală gratuită. 3.2. Diurna de deplasare pentru participarea la lucrările Parlamentului Diurna de deplasare pentru participarea la lucrările Parlamentului se acordă deputaţilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, pe baza documentaţiei ce atestă prezenţa la lucrările Camerei Deputaţilor (art.21 alin.(3) din Legea nr.53/1991, cu modificările şi completările ulterioare). 3.3. Cheltuieli justificate pe bază de decont Cheltuielile efectuate de deputaţi pentru exercitarea mandatului se justifică pe baza documentelor întocmite lunar de către deputaţi şi predate Serviciului decontări (art.21 alin.6, 7, 8 şi art.22 din Legea nr.53/1991, cu modificările şi completările ulterioare). Decontările se efectuează pe bază de formulare structurate pe tipuri de cheltuieli:

9

- cheltuieli pentru deplasări în circumscripţia electorală unde domiciliază; - cheltuieli pentru deplasări în alte circumscripţii decât cea în care domiciliază; - cheltuieli pentru deplasarea săptămânală de la domiciliu la Palatul Parlamentului şi retur, cu

autoturismul proprietate personală; - cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea autoturismelor aflate în dotarea deputaţilor pentru

desfăşurarea activităţii în circumscripţiile electorale. Aceste formulare se completează şi se predau spre verificare şi decontare la Serviciul decontări din cadrul Direcţiei decontărilor pentru deputaţi (int.1377, 1753). 3.4. Alte drepturi 3.4.1. Cazare Cheltuielile de cazare sunt stabilite şi reglementate de art.21 alin.31 şi 4 din Legea nr.53/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Deputaţii care nu au domiciliul în Bucureşti au două posibilităţi de cazare: - la hotelul nominalizat de Camera Deputaţilor; - în alte spaţii, la alegere, pentru care deputaţii primesc 70% din tariful minim practicat, pe

noapte, de unităţile hoteliere nominalizate de Camera Deputaţilor pentru cazarea unui deputat. 3.4.2. Transport Pentru deputaţi, transportul pe căile ferate române şi pe liniile auto, navale şi aeriene interne este gratuit (art.6 alin.1 din Legea nr.4/1990). Biroul Servicii generale (int.1639) din cadrul Direcţiei decontărilor pentru deputaţi asigură eliberarea carnetelor de transport CFR şi, la cerere, achiziţionarea biletelor de călătorie pe liniile aeriene interne TAROM. 3.4.3. Suma forfetară Deputaţii primesc, lunar, o sumă forfetară egală cu indemnizaţia lunară brută, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale (a se vedea şi secţiunea 5.3). Acest drept este reglementat de art.23, 24 şi 25 din Legea nr.53/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Decontarea sumei forfetare se efectuează conform „Normelor privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputaţi în circumscripţiile electorale” aprobate prin Hotărâre a Biroului permanent şi publicate în broşură. Această sumă va acoperi cheltuielile efectuate pentru: - salarii ale angajaţilor (inclusiv sumele aferente contribuţiilor la bugetul de stat); - abonamente la presă; - chirii şi reparaţii curente la sediile birourilor parlamentare; - obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată; - abonament şi convorbiri telefon fix, precum şi pentru convorbiri telefonie mobilă; - carburanţi şi lubrifianţi, furnituri de birou, protocol, materiale de curăţenie în limita

procentelor stabilite prin norme; - alte cheltuieli ce nu contravin normelor. Pentru organizarea şi desfăşurarea în condiţii optime a activităţii în cadrul birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale, precum şi pentru justificarea cheltuielilor efectuate, deputaţii se vor adresa Serviciului decontări din cadrul Direcţiei decontărilor pentru deputaţi (int.1377). 3.4.4. Bilete de odihnă şi tratament La cerere, deputaţii pot beneficia, anual, de bilete de odihnă şi tratament. Solicitările se adresează Direcţiei decontărilor pentru deputaţi (int.1390).

10

4. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ În desfăşurarea activităţii parlamentare, deputaţilor li se acordă sprijin şi asistenţă de specialitate din partea Departamentului pentru activităţi parlamentare (int.1330), format din Direcţia legislativă (int.1340), Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen (int.1320) şi Direcţia pentru lucrări în comisii (int.1322). 4.1. Participarea deputaţilor la lucrările şedinţelor în plen 4.1.1. Sesiunile Camerei Deputaţilor Potrivit art.66 alin.(1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Potrivit art.66 alin.(2) din Constituţia României, Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ori a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor. Convocarea Camerei Deputaţilor se face de preşedintele acesteia, în condiţiile art.78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. 4.1.2. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor Deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă, ţinută de unul dintre secretari, potrivit art.132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Şedinţa Camerei Deputaţilor este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte. Preşedintele Camerei Deputaţilor poate dispune ca toţi deputaţii aflaţi în sediul Camerei să se prezinte la dezbatere sau la vot, sub sancţiunea considerării lor ca absenţi. Deputaţii iau cuvântul, în ordinea înscrierii pe lista întocmită de secretari, cu încuviinţarea preşedintelui Camerei. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă este dat de preşedinte. Preşedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat în probleme privitoare la regulament sau pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop. Deputaţii care iau cuvântul vorbesc de la tribuna Camerei. Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de la tribuna Camerei şi din sala de şedinţe. Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa trebuie să anunţe din timp Biroul permanent. Când participă la desfăşurarea unor acţiuni parlamentare, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, deputaţii nu sunt consideraţi absenţi. Dezbaterile din plen se consemnează în stenograme şi se înregistrează video şi pe bandă magnetică. Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea şi au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetică, în cel mult 3 zile de la data şedinţei. Stenogramele, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile şi sunt accesibile publicului, de asemenea, pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor. 4.1.3. Actele Camerei Deputaţilor Potrivit art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, legile, hotărârile şi moţiunile simple se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Conform art.73 alin.(1) din Constituţia României, legile sunt constituţionale, organice şi ordinare. Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

11

Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor. Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În măsura în care Regulamentul Camerei Deputaţilor nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Camera Deputaţilor hotărăşte, la propunerea preşedintelui său ori a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi, în afară de cazul în care, prin regulament, se stabileşte o anumită procedură de vot. 4.1.4. Procedura de vot Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă prin: a) ridicarea mâinii; b) ridicare în picioare; Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare poate avea următoarele semnificaţii: „pentru”, „contra” sau „abţinere”. c) apel nominal - preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra",

iar unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputatului; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra". După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

d) mijloace electronice. Votul secret se exprimă prin: a) buletine de vot - exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot,

cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot. Deputatul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra" ştergând numele şi prenumele persoanei propuse. Buletinele de vot se introduc în urne. Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost şterse depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.

b) bile - în faţa preşedintelui Camerei Deputaţilor se aşează o urnă albă şi una neagră. Deputaţii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".

c) mijloace electronice. În caz de paritate de voturi, votul se repetă. În cursul votării, nu se poate acorda deputaţilor dreptul de a lua cuvântul. 4.2. Participarea deputaţilor la lucrările comisiilor parlamentare Desfăşurarea activităţii deputaţilor în comisiile parlamentare ale Camerei Deputaţilor este reglementată de Regulamentul Camerei Deputaţilor. Comisiile permanente sunt organe de lucru ale Camerei Deputaţilor, care examinează proiecte de legi, propuneri legislative şi amendamente în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare. Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul (art.38 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 13–40 deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

12

Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă. Excepţie fac membrii Comisiei pentru regulament şi ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, care pot face parte şi dintr-o altă comisie permanentă. Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. Numărul de locuri ce revine fiecărui grup parlamentar se stabileşte de Camera Deputaţilor, la propunerea Biroului permanent. Propunerile de membri ai comisiilor se fac, în termenul stabilit de preşedintele Camerei Deputaţilor, de către grupurile parlamentare, în limitele locurilor stabilite (art.40 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). Membrii comisiilor sunt desemnaţi prin acordul grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. Componenţa comisiilor se aprobă cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi (art.41 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). Conform prevederilor art.43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în prima lor şedinţă convocată de preşedintele Camerei, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, iar biroul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor este format din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi 2 secretari. Componenţa birourilor comisiilor se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit. Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor comisiei şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Revocarea unui membru al unei comisii se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor din comisie, la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numărul membrilor comisiei. Convocarea şedinţelor comisiilor se face conform art.48 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu cel puţin 24 de ore înainte, de către preşedintele comisiei sau, în lipsa lui, de către un vicepreşedinte. Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie. Deputatul care absentează la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii scrise a liderului grupului parlamentar. Conform art.132 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputatului care nu îşi poate motiva absenţa i se va reţine din indemnizaţia lunară, pentru fiecare zi de absenţă, o sumă ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare. În timpul sesiunii, şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei, numai pe baza aprobării date de Comitetul ordinii de zi (art.49 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). De regulă, şedinţele comisiilor nu sunt publice (art.50 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). În mod excepţional, comisiile pot accepta participarea la dezbateri a reprezentanţilor presei şi ai organizaţiilor neguvernamentale, a unor specialişti din cadrul autorităţilor publice sau al instituţiilor specializate, precum şi a persoanelor interesate. Conform art.51 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, miniştrii au acces la lucrările comisiilor, iar daca li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Potrivit art.53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şedinţele comisiilor se desfăşoară numai cu participarea majorităţii membrilor care le compun, iar hotărârile comisiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul în comisie este, de regulă, deschis (art.56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor). Potrivit art.58 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii.

13

Potrivit prevederilor art.59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului său parlamentar şi cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor. 4.3. Iniţiativa legislativă Potrivit art.74 din Constituţia României şi art.86 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă aparţine: - Guvernului; - deputaţilor; - senatorilor; - cetăţenilor cu drept de vot, cu condiţia de a proveni din cel puţin un sfert din judeţele ţării,

iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături.

În exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii prezintă propuneri legislative, redactate în forma cerută pentru proiectele de lege, însoţite de o expunere de motive, în conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.777 din 25 august 2004. Propunerile legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută în mod obligatoriu Guvernului, în condiţiile art.111 alin.(1) din Constituţia României. Deputaţii depun propunerile legislative, în funcţie de obiectul de reglementare al acestora, la Camera competentă să le adopte ca primă Cameră sesizată. Astfel, Camera Deputaţilor este competentă să examineze ca primă Cameră sesizată propunerile legislative înscrise în art.75 alin.(1) din Constituţia României, respectiv în art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, celelalte propuneri legislative. Atunci când Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iniţiatorul propunerii legislative poate să o retragă până la înscrierea acesteia pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, iar când Senatul este prima Cameră sesizată, iniţiatorul poate retrage propunerea legislativă înainte de începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului Senatului. 4.4. Amendamente Potrivit art.93 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au dreptul de a prezenta amendamente: - deputaţii; - grupurile parlamentare; - Guvernul. Amendamentele se depun în scris, motivat, sub semnătura iniţiatorului, cu precizarea grupului parlamentar din care face parte, dacă este cazul. Amendamentele se prezintă comisiei sesizate în fond, de regulă, cu minimum 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului. Dacă termenul de depunere a raportului este mai mic de 5 zile, termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile. În cazul procedurii de urgenţă, termenul de depunere a amendamentelor este de 48 de ore de la aprobarea procedurii de urgenţă, în condiţiile art.109 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Deputaţii pot formula amendamente şi cu ocazia dezbaterii proiectului sau a propunerii legislative la comisia sesizată pentru aviz, cu respectarea termenelor aprobate. Autorii amendamentelor pot participa la lucrările comisiei sesizate în fond cu ocazia dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative cu privire la care au formulat amendamente. În plenul Camerei Deputaţilor, în faza dezbaterii generale a proiectului de lege sau a propunerii legislative, nu pot fi propuse amendamente, potrivit art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

14

În plenul Camerei Deputaţilor, în faza dezbaterilor pe articole, se pot formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice, conform art.101 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. 4.5. Întrebări şi interpelări A. Întrebări Fiecare deputat poate adresa întrebări Guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice, cu respectarea art.155-162 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Deputaţii nu pot adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă. Întrebările pot fi scrise sau orale. a. Întrebările scrise se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Când formulează întrebări scrise, deputaţii precizează dacă doresc răspunsul în scris sau oral, de la tribuna Camerei Deputaţilor. Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Răspunsurile orale la întrebările scrise pot atrage drept la replică din partea deputatului care a adresat întrebarea, de cel mult 3 minute. b. Deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, în şedinţa publică a Camerei Deputaţilor din ziua de luni, din două în două săptămâni, în intervalul orar 18.30 – 19.30. Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, cel mai târziu până la ora 14.00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează a se adresa întrebarea. Întrebările orale se expun sumar într-un interval de cel mult 1 minut. După audierea răspunsului, autorul întrebării poate interveni cu precizări şi comentarii, în cel mult 2 minute. Membrii Guvernului pot amâna răspunsul pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate. B. Interpelări Deputaţii pot formula interpelări către Guvern sau membrii săi, cu aplicarea art.163-166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Interpelările se formulează numai în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelările se citesc în şedinţa publică consacrată întrebărilor, din ziua de luni, în intervalul orar 19.30–20.00 şi se prezintă apoi preşedintelui Camerei Deputaţilor, spre a fi transmise primului-ministru. Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa publică din ziua de luni, alternativ cu şedinţele consacrate întrebărilor, în intervalul orar 18.30–19.30. Se dă cuvântul interpelatorului, iar durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 3 minute. Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării. Interpelări pentru primul-ministru Deputaţii îl pot interpela pe primul-ministru din două în două săptămâni, în ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, între orele 18.00–18.30, potrivit art.167 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Interpelările pentru primul-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor până în ziua de miercuri, ora 14.00, din săptămâna care precedă răspunsurile acestuia. Deputatul expune interpelarea într-un interval de cel mult 2 minute şi poate interveni cu întrebări suplimentare şi cu comentarii, după audierea răspunsului, fără a depăşi 2 minute.

15

4.6. Moţiuni Deputaţii pot iniţia moţiuni simple, în condiţiile înscrise în art.112 alin.(2) din Constituţia României şi în art.149-154 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi moţiuni de cenzură, cu respectarea art.113 din Constituţia României şi a art.78-82 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. a) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi. Ea exprimă poziţia Camerei Deputaţilor într-o problemă de politică internă sau externă ori cu privire la o problemă ce a făcut obiectul interpelării. Moţiunile simple se motivează şi se depun la preşedintele Camerei Deputaţilor în timpul şedinţelor publice. Deputaţii nu îşi pot retrage adeziunea la moţiunea simplă după începerea discutării acesteia, dezbaterea încheindu-se prin supunerea la vot a moţiunii simple de către preşedintele Camerei Deputaţilor. Deputaţii nu pot propune amendamente la moţiunile simple. Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art.149 alin.(1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură. b) Moţiunea de cenzură urmăreşte retragerea încrederii acordate Guvernului. Ea poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente ale celor două Camere şi apoi în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea are loc după 3 zile de la prezentare în plenul Parlamentului. Cu ocazia dezbaterii, deputaţii au cuvântul în ordinea înscrierii la cuvânt. Deputaţii care au semnat o moţiune de cenzură care a fost respinsă nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o altă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea. 4.7. Diverse intervenţii Deputaţii se pot înscrie pentru diverse intervenţii asupra unor probleme de actualitate în ziua de luni, între orele 19.00 – 20.00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, cu excepţia cazurilor neprevăzute. Înscrierile pentru diverse intervenţii consacrate unor aniversări, comemorări etc. se vor face cu o săptămână înainte, între orele 19.00 – 20.00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Prezentarea diverselor intervenţii are loc în primele 50 de minute ale şedinţele publice din ziua de marţi. Ordinea luărilor de cuvânt este alternativă, din săptămână în săptămână, şi se face pe grupuri parlamentare, respectiv deputaţi care nu fac parte din acestea. Durata intervenţiei nu poate depăşi 3 minute. 4.8. Sesizarea de neconstituţionalitate Articolul 146 lit. a), b) şi c) din Constituţia României reglementează dreptul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al unui număr de cel puţin 50 de deputaţi de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la: - neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; - neconstituţionalitatea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale; - neconstituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor sau a Regulamentului şedinţelor

comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; în această materie, şi grupurile parlamentare pot sesiza Curtea Constituţională.

Sesizarea de neconstituţionalitate trebuie făcută în formă scrisă şi motivată. Conform art.124 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, legea se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor

16

cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, dată care se aduce la cunoştinţă, în plenul Camerei Deputaţilor, în termen de 24 de ore de la depunere. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de 2 zile. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camera Deputaţilor lucrează în plen. 4.9. Participarea deputaţilor la activităţi de relaţii externe Acţiunile de relaţii externe ale Camerei Deputaţilor sunt aprobate de Biroul permanent şi se desfăşoară pe următoarele direcţii principale: - relaţii bilaterale şi de cooperare interparlamentară; - relaţii multilaterale cu organizaţii parlamentare internaţionale; - relaţii multilaterale cu organizaţii europene şi euro-atlantice. Deputaţii pot participa la diferite tipuri de activităţi externe: a) Delegaţii oficiale conduse de preşedintele Camerei Deputaţilor Delegaţiile oficiale conduse de preşedintele Camerei Deputaţilor participă la vizite cu caracter bilateral, la invitaţia altor parlamente naţionale sau la reuniuni ale preşedinţilor de parlamente din ţările Uniunii Europene, ale Consiliului Europei sau ale altor organisme internaţionale. Componenţa acestor delegaţii este stabilită de preşedintele Camerei. b) Delegaţii ale grupurilor de prietenie Parlamentul României organizează grupuri de prietenie cu alte ţări. Componenţa acestor grupuri de prietenie, din care fac parte deputaţi şi senatori, este stabilită prin Hotărâre a Parlamentului. c) Delegaţii ale comisiilor parlamentare Comisiile parlamentare organizează, pe bază de reciprocitate, vizite pentru schimb de experienţă la comisiile similare ale parlamentelor naţionale din alte ţări. Componenţa acestor delegaţii se stabileşte de biroul comisiei respective. d) Delegaţii permanente ale Parlamentului României la organizaţii parlamentare internaţionale La începutul fiecărei legislaturi, prin Hotărâre a Parlamentului, se stabileşte componenţa delegaţiilor permanente la principalele organizaţii parlamentare internaţionale la care Parlamentul României este membru cu drepturi depline: - Uniunea Interparlamentară - Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Adunarea Parlamentară a NATO - Adunarea Parlamentară a OSCE - Adunarea Uniunii Europei Occidentale - Adunarea Parlamentară a Francofoniei - Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră - Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei – dimensiunea parlamentară - Adunarea Interparlamentară Europeană a Ortodoxiei. Deputaţii participă, de asemenea, pe bază de invitaţie, la activitatea altor organisme internaţionale cu caracter parlamentar. e) Conferinţe, seminarii, stagii de pregătire sau perfecţionare Participarea la astfel de acţiuni, organizate de organisme parlamentare regionale sau internaţionale, precum şi de alte instituţii sau fundaţii specializate, este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Fiecare deplasare în străinătate se aprobă de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, pe baza unui memorandum intern elaborat de Direcţia generală pentru relaţii externe şi protocol (int.1440).

17

5. CONDIŢII DE LUCRU 5.1. Programul de lucru şi ordinea de zi Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi aprobării acestei Camere, potrivit art.81 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Programul de lucru al Camerei Deputaţilor se stabileşte în concordanţă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei. Conform art.80 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor sunt săptămânale şi se întocmesc de Biroul permanent pentru săptămâna următoare. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei. Modificarea ordinii de zi şi a programului de lucru se aprobă, în cazuri excepţionale, de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent. Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit deputaţilor şi grupurilor parlamentare până în ultima zi de lucru a Camerei. Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în plen, în comisii şi în grupurile parlamentare, pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din săptămână. De regulă, a 5-a zi este rezervată activităţii în circumscripţiile electorale în care deputaţii au fost aleşi, potrivit art.133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. 5.2. Birouri în Palatul Parlamentului În Palatul Parlamentului, deputaţilor le sunt asigurate spaţii de lucru dotate corespunzător. De regulă, repartizarea cabinetelor pentru deputaţi se face în funcţie de apartenenţa la comisiile parlamentare. Amplasarea cabinetelor deputaţilor este prezentată în broşura din Mapa deputatului. 5.3. Birouri parlamentare în circumscripţiile electorale Deputaţii pot înfiinţa unul sau mai multe birouri parlamentare în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi. Birourile pot funcţiona în orice localitate de pe teritoriul circumscripţiei electorale respective, la alegerea deputaţilor. Cheltuielile aferente funcţionării birourilor parlamentare se acoperă din suma forfetară (a se vedea secţiunile 3.1 şi 3.4.3). 5.4. Secretariatul general al Camerei Deputaţilor Activitatea Secretariatului general al Camerei Deputaţilor are ca scop îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor Camerei Deputaţilor. Secretariatul general asigură condiţiile organizatorice, materiale şi asistenţă de specialitate pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii parlamentare la sediul acesteia şi în circumscripţiile electorale, în temeiul Regulamentului de organizare şi funcţionare a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, document existent şi în Mapa deputatului. Secretariatul general este format din următoarele compartimente: SECRETAR GENERAL Mihai Unghianu interior*: 2000 DEPARTAMENTUL PENTRU ACTIVITĂŢI PARLAMENTARE Cecilia Păduroiu, director general interior: 1330

Direcţia legislativă Rodica Maria Făt, director interior: 1340 Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen Gheorghe Popescu, director interior: 1320

* Telefoanele de interior pot fi apelate direct din reţeaua ROMTELECOM, prin formarea prefixului 402, urmat de cele patru cifre ale numărului de interior.

18

Direcţia pentru lucrări în comisii Octavian Ciulea, director interior: 1322

DIRECŢIA PENTRU INFORMARE PARLAMENTARA Irina Nistor, director interior: 1350 DIRECŢIA SECRETARIATULUI TEHNIC Georgică Tobă, director interior: 1450 DIRECŢIA PENTRU COMUNICARE, PRESĂ ŞI RELAŢII PUBLICE Rodica Avram, director interior: 1460 DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU RELAŢII EXTERNE ŞI PROTOCOL Petru Petra, director general interior: 1440

Direcţia de relaţii parlamentare bilaterale şi cooperare interparlamentară Luminiţa Iordăchescu Petică, director interior: 1432 Direcţia de relaţii cu organizaţii parlamentare internaţionale Florica Ionea, director interior: 1444 Direcţia de relaţii cu organizaţiile parlamentare europene şi euro-atlantice Cristina Stroescu, director interior: 1645 Direcţia de protocol Aida Băjănaru, director interior: 1485

DIRECŢIA FINANCIAR – CONTABILĂ Alexandra Oprea, director interior: 1967 DIRECŢIA DECONTĂRILOR PENTRU DEPUTAŢI Mariana Bucur, director telefon: 1390 DIRECŢIA PENTRU RESURSE UMANE ŞI SALARIZARE Alexandrina Grigore, director interior: 1410 SERVICIUL AUDIT PUBLIC INTERN Ion Necula, director interior: 1489 BIROUL CONTENCIOS Maria Stănescu, şef birou interior: 1493 DEPARTAMENTUL SERVICIILOR ADMINISTRATIVE ŞI LOGISTICE Constantin Dan Durleci, director general interior: 1690

Direcţia tehnică Alexandru Daniel Tănase, director interior: 1700 Direcţia administrativă Manole Araiman, director interior: 1570 Direcţia pentru ordine şi pază Sorin Marian Bădescu, director interior: 1300

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU DEZVOLTARE Ovidiu Dorel Leşcu, director general interior: 1670

Direcţia pentru pregătirea lucrărilor de investiţii interior: 1675 Direcţia pentru coordonarea lucrărilor de investiţii şi recepţii

19

Gheorghe Sterie, director interior: 1680/1682

CENTRUL INTERNAŢIONAL DE CONFERINŢE (direcţie generală) Daniel Marin, director general interior: 1420

Direcţia pentru promovare, contractare şi organizare Mădălina Ozana Ududoiu, director interior: 1419 Direcţia pentru alimentaţie Gabriel Leonte, director interior: 1640

DIRECŢIA PENTRU INFORMATICĂ ŞI COMUNICAŢII Vasile Lapteş, director interior: 1510 Dan Adrian Chiriţă, director adjunct interior: 1511 DIRECŢIA PENTRU TRANSPORTURI Ghiorghe Niţescu, director interior: 1750 DIRECŢIA PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE Drosu Tararache, director interior: 1630 5.5. Accesul la documente 5.5.1. Accesul la informaţii clasificate Accesul la informaţii clasificate, indiferent de clasa căreia îi aparţin (secrete de stat sau secrete de serviciu), este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberată de către preşedintele Camerei Deputaţilor. Accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual, numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu sau să aibă acces la astfel de informaţii. Numai pentru informaţiile clasificate din clasa secrete de stat, conform art.28 alin.(2) din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, „Autorizaţia se eliberează pe niveluri de secretizare (...), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. (...)”. Eliberarea autorizaţiei se notifică Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând. Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat. 5.5.2. Distribuirea documentelor pe suport de hârtie Documentele pe suport de hârtie destinate deputaţilor şi grupurilor parlamentare se depun în casetele individuale situate la nivelul P1, corp A2. Documentele astfel distribuite sunt: ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţele în plen, proiectele de legi, propunerile legislative, avizele Consiliului Legislativ, rapoartele şi avizele comisiilor parlamentare, rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice, proiectele de hotărâri, Monitorul Oficial al României, Partea I. La comisiile parlamentare se distribuie următoarele documente: - iniţiativele legislative cu care comisiile sunt sesizate, de către Biroul permanent, pentru

raport sau pentru avize; - punctele de vedere ale Guvernului şi avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi

Social, precum şi ale altor organe, la proiectele de legi şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor;

- deciziile Biroului permanent cu privire la activitatea comisiilor; - scrisorile şi memoriile adresate Camerei Deputaţilor, care sunt de competenţa comisiilor;

20

- stadiul iniţiativelor legislative aflate la comisii pentru raport şi pentru aviz; - stadiul proiectelor de legi din programul legislativ prioritar al Guvernului pentru integrarea

în Uniunea Europeană; - documentaţia necesară pentru constituirea comisiilor de mediere şi rapoartele finale ale

acestora; - componenţa comisiilor permanente; - componenţa birourilor comisiilor; - lista preşedinţilor comisiilor permanente, speciale şi comune cu Senatul; - bilanţul săptămânal al activităţii comisiilor parlamentare; - listele cu prezenţa deputaţilor la şedinţele comisiilor. Proiectele de legi adoptate de Camera Deputaţilor şi legile pregătite pentru promulgare de această Cameră sunt redactate la Direcţia legislativă şi, după semnarea acestora de către preşedintele Camerei Deputaţilor, se depun la Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen. 5.5.3. Documente în format electronic Site-ul Internet al Camerei Deputaţilor (http://www.cdep.ro – a se vedea secţiunea 6.4.1) pune la dispoziţia utilizatorilor documente în format electronic. Toate documentele distribuite deputaţilor pe suport de hârtie, prin intermediul casetelor individuale, sunt disponibile şi în format electronic. Versiunea electronică a documentelor de la casetă este obţinută prin scanare, iar textul acestora este accesibil numai pentru consultare şi imprimare. Următoarele tipuri de documente au şi versiuni în format electronic şi, în plus, permit accesul la text în vederea preluării şi prelucrării ulterioare: - rapoartele şi avizele comisiilor; - procesele-verbale şi sintezele lucrărilor în comisii; - proiectele de lege adoptate de Camera Deputaţilor; - legile adoptate de Parlamentul României, transmise Preşedintelui României pentru

promulgare; - stenogramele şedinţelor în plen. Pe site-ul Internet al Camerei Deputaţilor se găsesc şi documentele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, Partea a II-a şi Partea a VI-a. 5.5.4. Sinteze de presă În cadrul Direcţiei pentru comunicare, presă şi relaţii publice se elaborează următoarele buletine informative, sinteze, analize şi evaluări: - Revista presei - buletin ce grupează, sub forma unor colaje obţinute prin fotocopiere, ştiri şi

articole din presa centrală referitoare la activitatea parlamentară şi la subiectele care domină actualitatea internă şi internaţională. Buletinul se realizează zilnic şi se difuzează începând cu ora 8.30, iar de la ora 11.00 este disponibil şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.

- Monitorul Radio–TV – buletin cotidian ce conţine un grupaj al informaţiilor referitoare la activitatea Camerei Deputaţilor şi a membrilor acesteia, difuzate în ziua precedentă de posturile de radio şi televiziune. Se distribuie zilnic, începând cu ora 8.30, iar de la ora 11.00 este disponibil şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.

- Barometrul de imagine (lucrare săptămânală, lunară, pe sesiune şi vacanţă parlamentară) – studiu de evaluare a modului în care materialele din presa scrisă şi din presa audio-vizuală reflectă activitatea Camerei Deputaţilor şi a membrilor acesteia. Metoda folosită este analiza de conţinut, pe baza căreia se cuantifică gradul de vizibilitate a instituţiei şi a membrilor acesteia şi evoluţia în planul imaginii. Studiul este disponibil şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.

21

Toate aceste materiale se distribuie preşedintelui Camerei Deputaţilor, membrilor Biroului permanent, preşedinţilor de comisii şi liderilor grupurilor parlamentare. 5.5.5. Informare şi documentare În exercitarea mandatului lor, membrii Camerei Deputaţilor beneficiază de prelucrarea specializată a unor categorii de informaţii din domeniul parlamentar, asigurată de Direcţia pentru informare parlamentară (int.1350). Aceasta este compusă din: secţia pentru studii parlamentare, secţia pentru studii documentare, secţia bibliotecă şi Muzeul Parlamentului. a) Secţia pentru studii parlamentare şi secţia pentru studii documentare elaborează: - studii, informări, buletine informative şi materiale documentare necesare activităţii

parlamentare, din proprie iniţiativă sau la cererea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor;

- studii şi informări de drept comparat, la cererea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor; - studii şi cercetări privind problematica Uniunii Europene şi NATO; - materiale de analiză şi sinteză privind problemele de interes internaţional pentru România; - materiale documentare în sfera politicii externe pentru delegaţiile parlamentare române care

efectuează vizite oficiale în străinătate; - dosare documentare cuprinzând legislaţia anumitor ţări în diferite domenii de interes

parlamentar. În cadrul acestor secţii se pot acorda consultaţii pe probleme parlamentare. Pentru a răspunde în mod corespunzător solicitărilor adresate de membrii Camerei Deputaţilor, secţiile efectuează schimburi de informaţii cu alte centre de studii şi informare din ţară şi străinătate, biblioteci, ambasade, centre culturale şi de documentare străine din Bucureşti şi cu alte instituţii de profil, asigură preluarea şi utilizarea informaţiilor provenite din surse electronice, precum şi actualizarea şi întreţinerea propriei baze de date. Direcţia pentru informare parlamentară dispune de o pagină proprie pe Intranet (http://www.cdep.ro/dip). Pagina conţine varianta integrală a lucrărilor elaborate în cadrul direcţiei, grupate pe an de apariţie şi împărţite în două categorii: - studii documentare; - buletine externe şi informative. Membrii Camerei Deputaţilor pot consulta baza de date a direcţiei, sistematizată pe cuvinte cheie şi în ordine alfabetică. Documentele şi publicaţiile care figurează în baza de date pot fi puse, la cerere, la dispoziţia celor interesaţi. Studiile se elaborează pe baza solicitărilor scrise adresate conducerii direcţiei. Pe cât posibil, solicitările trebuie să conţină elemente clare privind obiectul studiului şi termenul elaborării acestuia, precum şi cerinţa obiectivă care a determinat solicitarea. Direcţia pentru informare parlamentară: - oferă asistenţă de informare şi documentare exclusiv în legătură cu activitatea parlamentară; - oferă informaţii obiective, fără a formula judecăţi de valoare şi fără a avea competenţa de a

se pronunţa asupra oportunităţii unei anumite prevederi; - nu are autoritate în interpretarea prevederilor legale. b) Biblioteca Biblioteca (int.1355) deţine şi gestionează peste 39.000 cărţi şi peste 8.900 unităţi seriale (reviste), circa 85% fiind colecţii active. Marea majoritate a publicaţiilor sunt specializate în domeniile ştiinţelor juridice şi politice. Catalogarea, clasificarea şi indexarea on-line a documentelor permit interogarea bazei de date şi regăsirea, după diferite criterii, a informaţiilor bibliografice.

22

Pe pagina Intranet, secţiunea „Bibliotecă” (http://www.cdep.ro/biblio), se poate consulta lista publicaţiilor nou intrate (cărţi şi articole din reviste de specialitate). Biblioteca asigură disponibilizarea publicaţiilor şi studiul în următoarele săli de lectură: - Sala de lectură „Mihai Eminescu”, dedicată membrilor Parlamentului pentru studiu,

împrumut de cărţi, reviste de specialitate, legislaţie etc. - Sala de lectură „Europa”, specializată în publicaţii din domeniul ştiinţelor sociale; - Sala de lectură „Constantin Hamangiu”, specializată în publicaţii periodice româneşti şi

străine, precum şi în legislaţie românească şi străină. Publicaţiile de specialitate apărute până în anul 1940 şi care sunt într-un singur exemplar pot fi studiate numai în sala de lectură. Membrii Camerei Deputaţilor pot solicita personalului specializat al Bibliotecii elaborarea de bibliografii, studii şi cercetări, accesarea bazelor de date disponibile în reţeaua Internet şi Intranet, precum şi a catalogului on-line al bibliotecii. c) Muzeul Parlamentului Muzeul Parlamentului (int.1416) realizează următoarele activităţi: - expune, conservă şi tezaurizează patrimoniul muzeal; - organizează, periodic, expoziţii cu teme care evocă evenimente istorice deosebite şi figuri

ilustre de parlamentari români.

23

6. FACILITĂŢI DE LUCRU 6.1. Conferinţe de presă şi comunicate a) Servicii puse la dispoziţia deputaţilor Deputaţii au acces la Centrul de presă al Camerei Deputaţilor. Activitatea acestuia se desfăşoară în sălile „Spiru Haret” (destinată conferinţelor de presă) şi „Iuliu Maniu” (spaţiu tehnic de lucru destinat ziariştilor acreditaţi). Ambele săli sunt situate la nivelul P, corpurile A2/B2 şi A2/B4. La Centrul de presă al Camerei Deputaţilor se distribuie ziariştilor acreditaţi permanent toate proiectele de legi, propunerile legislative, rapoartele comisiilor parlamentare, ordinea de zi pentru şedinţele Camerei şi ale comisiilor, precum şi alte materiale informative şi documentare. b) Activităţi de mediatizare - Conferinţe de presă – pentru organizarea acestora, deputatul trebuie să înainteze Serviciului

de presă o solicitare scrisă în care să precizeze tema şi data acesteia (int.1460). Conferinţele de presă se pot organiza şi la solicitarea membrilor Biroului permanent, a comisiilor permanente şi a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor.

- Comunicate de presă – la solicitarea deputaţilor, grupurilor parlamentare sau comisiilor permanente, Serviciul de presă al Camerei Deputaţilor oferă consultanţă pentru elaborarea comunicatelor de presă. Acestea sunt difuzate reprezentanţilor mass-media. Comunicatele de presă se pot referi la: • activităţi ale deputaţilor în cadrul circumscripţiilor parlamentare; • organizarea conferinţelor de presă ale deputaţilor; • activităţi de relaţii parlamentare externe; • precizări şi drepturi la replică etc.

De asemenea, Serviciul de presă al Camerei Deputaţilor redactează comunicate referitoare la: • primiri şi întrevederi ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi ale celorlalţi membri ai

Biroului permanent, precum şi alte activităţi protocolare cu participarea reprezentanţilor instituţiei;

• acţiuni organizate la Palatul Parlamentului (seminarii, simpozioane, conferinţe internaţionale, mese rotunde, vernisaje, lansări de carte etc.);

• activităţi ale comisiilor parlamentare; • activităţi ale grupurilor parlamentare.

- Şedinţele comune ale Parlamentului şi activităţile comisiilor parlamentare comune sunt, de

asemenea, mediatizate, oferindu-se asistenţă de specialitate. Pentru mai multe informaţii, deputatul interesat poate contacta Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice (int. 1460, 1461). 6.2. Tehnica de calcul 6.2.1. Asigurarea cu echipamente de calcul Camera Deputaţilor asigură fiecărui deputat, pentru biroul parlamentar din circumscripţia electorală, un calculator PC şi un echipament multifuncţional pentru imprimare, copiere, scanare şi transmisii fax. La sediul Camerei Deputaţilor, deputaţii au acces la tehnica de calcul aflată în dotarea grupurilor şi comisiilor parlamentare. Calculatoarele PC asigurate de Camera Deputaţilor cuprind în configuraţie pachete software care permit procesarea de texte, prelucrări de tip calcul tabelar, navigarea în reţeaua Internet, accesarea poştei electronice etc. 6.2.2. Asistenţă tehnică Pentru dotările existente şi serviciile puse la dispoziţia utilizatorilor din Camera Deputaţilor, Direcţia pentru informatică şi comunicaţii asigură asistenţă tehnică pe toată durata programului de lucru. Activităţile de service pentru tehnica de calcul din birourile parlamentare din

24

circumscripţiile electorale sunt asigurate, prin intermediul Direcţiei pentru informatică şi comunicaţii, de firme specializate aflate în relaţii contractuale cu Camera Deputaţilor. Cererile de asistenţă pot fi transmise în scris (fax: 3113301 sau e-mail: help@cdep.ro) sau telefonic la int.1510. 6.3. TELECOMUNICAŢII 6.3.1. Asigurarea cu echipamente de telecomunicaţii La sediul Camerei Deputaţilor, cabinetele deputaţilor sunt dotate cu telefoane fixe care permit efectuarea de convorbiri telefonice în interiorul şi în exteriorul Palatului Parlamentului. Tipul de acces* al acestor telefoane este reglementat de Biroul permanent şi de Secretarul general al Camerei Deputaţilor. Fiecare deputat beneficiază de un telefon mobil pus la dispoziţie de către Camera Deputaţilor. Cabinetele membrilor Biroului permanent, secretariatele comisiilor şi grupurilor parlamentare au în dotare şi aparate fax. 6.3.2. Asigurarea cu servicii de telecomunicaţii Pentru telefonul mobil, fiecare deputat beneficiază de un abonament cu o valoare hotărâtă anual de către Biroul permanent. La cerere şi contra cost, deputaţii pot beneficia de servicii de roaming, de apel internaţional şi de transmisii de date. Telefoanele de interior pot fi apelate direct din exteriorul Palatului Parlamentului, astfel: - în reţeaua ROMTELECOM – 402XXXX; - în reţeaua CONNEX – 0725/14XXXX; - în reţeaua ORANGE – 0741/82XXXX; unde XXXX sunt interioare cuprinse între 1000 şi 2200. Accesul în exterior se face prin tastarea cifrei „ 9 ” urmată de tastarea numărului de telefon dorit. 6.3.3. Asistenţă tehnică Se asigură service pentru telefoanele fixe din Palatul Parlamentului şi pentru telefoanele mobile aflate în posesia deputaţilor. Cererile de asistenţă tehnică sau service se transmit telefonic la int.1510 şi 1555. 6.4. Servicii Internet 6.4.1. Accesul la site-ul Camerei Deputaţilor Site-ul Camerei Deputaţilor este accesibil la adresa http://www.cdep.ro. Orice calculator conectat la reţeaua Camerei Deputaţilor are acces nelimitat** la toate resursele site-ului (Intranet şi Internet). Orice calculator care accesează site-ul din exteriorul Palatului Parlamentului (Internet) are acces doar la resursele publice ale site-ului. Deputaţii pot avea acces la resursele Intranet ale site-ului, şi din afara Camerei Deputaţilor, prin intermediul unui dispozitiv eToken conectat la calculator, care poate fi utilizat şi pentru semnarea digitală a documentelor şi a corespondenţei electronice. Site-ul Camerei Deputaţilor conţine mai multe secţiuni grupate în două categorii: secţiuni privind resursele parlamentare şi secţiuni pentru informare-documentare. Secţiunile accesibile numai din Intranet sunt marcate cu simbolul „*”. A. Secţiunile privind resursele parlamentare - Membrii Camerei Deputaţilor – secţiunea conţine informaţii referitoare la membrii Camerei

Deputaţilor. Pentru fiecare deputat există o pagină web cu două categorii de informaţii:

* Tipul de acces se referă la reţeaua de telefonie interurbană, mobilă, internaţională etc. ** Cu excepţia publicaţiilor electronice ale Monitorului Oficial, la care, datorită prevederilor contractuale dintre Camera Deputaţilor şi Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, accesul este limitat prin parolă. Parolele de acces la aceste publicaţii se ridică de la secretariatele grupurilor parlamentare sau ale comisiilor parlamentare.

25

• Curriculum Vitae – cu informaţii preluate din formularul completat de fiecare deputat; • Fişa activităţii deputatului - cu informaţii privind propunerile legislative iniţiate, luările

de cuvânt şi declaraţiile politice, întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului, moţiunile semnate etc.

- Urmărirea procesului legislativ – conţine informaţii privind iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor. Pentru fiecare iniţiativă legislativă există o fişă privind procesul legislativ care conţine documentele relevante în format electronic (forma iniţiatorului, expunerea de motive, rapoarte şi avize, proiectele de lege adoptate de cele două Camere, extrase din stenogramele dezbaterilor în plen etc.).

- Ordinea de zi a şedinţelor în plen şi Programul de lucru al Camerei Deputaţilor. - Caseta electronică a deputatului – conţine materialele distribuite deputaţilor la casete. În

viitor, se preconizează ca documentele să fie distribuite în format electronic (e-Parlament). - Dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor – secţiunea conţine textul stenogramelor

şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor şi ale şedinţelor comune cu Senatul, precum şi înregistrările audio/video ale acestor şedinţe.

- Documentele comisiilor parlamentare – secţiunea conţine rapoarte, avize, sinteze şi procese-verbale ale lucrărilor din comisii.

- Întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului. B. Secţiunile pentru informare-documentare - Repertoriul legislativ – cuprinde peste 48.000 de acte normative şi individuale emise de

Parlament, Guvern, Preşedinţie şi de alte organe ale administraţiei publice centrale. Pentru fiecare act emis după anul 1990, există un link* la forma electronică a Monitorului Oficial, Partea I, în care actul a fost publicat sau republicat. Informaţia este ţinută la zi în colaborare cu Consiliul Legislativ.

- Studii şi cercetări* (a se vedea secţiunea 5.5.5) - Catalogul bibliotecii* (a se vedea secţiunea 5.5.5) - Revista Presei* (a se vedea secţiunea 5.5.4); - Monitorul Radio - TV* (a se vedea secţiunea 5.5.4); - Fluxuri de ştiri* - preluate de la agenţiile de presă Rompres, Mediafax, A.M.Press, Rador şi

Amos News. Detalii privind conţinutul site-ului Camerei Deputaţilor şi modalitatea accesării acestuia pot fi obţinute la int.1522, 1517 sau la adresa e-mail webmaster@cdep.ro 6.4.2. Poşta electronică (e-mail) Membrii Camerei Deputaţilor pot solicita conturi de poştă electronică pe serverul de e-mail al Camerei. Accesul la conţinutul cutiilor de poştă electronică de pe acest server este posibil atât de la staţiile de lucru conectate la reţeaua informatică a Palatului Parlamentului, cât şi de la orice staţie conectată la reţeaua Internet, indiferent de localizarea sa geografică. Solicitarea pentru crearea contului (de forma prenume.nume@cdep.ro) se poate face prin completarea rubricii corespunzătoare din Curriculum Vitae sau contactând telefonic personalul Direcţiei pentru informatică şi comunicaţii (int.1510, 1544). Problemele legate de serviciul de e-mail pot fi semnalate la telefoanele menţionate sau, dacă este posibil, la adresa de e-mail help@cdep.ro. 6.4.3. Accesul la Internet Staţiile de lucru conectate la sistemul informatic al Palatului Parlamentului permit navigarea în reţeaua Internet. Accesul la Internet din cadrul birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale este asigurat de către furnizori de servicii specializate, pe bază de contract. Costurile acestor servicii se suportă din suma forfetară.

26

6.5. Facilităţi de transport 6.5.1. Servicii de transport în Bucureşti 6.5.1.1. Transportul organizat cu microbuze şi midibuze Acest tip de transport se efectuează conform graficului săptămânal afişat la avizierul sălii de şedinţe. Se asigură: - preluarea de la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni şi de la Gara de Nord; transportul la

hotel sau la Palatul Parlamentului; - efectuarea curselor, dimineaţa şi seara, între hotel şi Palatul Parlamentului; - preluarea de la hotel sau de la Palatul Parlamentului şi transportul la Gara de Nord sau la

Aeroportul Henri Coandă – Otopeni, în ultima zi de activitate din săptămână; - efectuarea altor deplasări în Bucureşti, pentru desfăşurarea, de către membrii unor grupuri

sau comisii parlamentare, a activităţilor aprobate. 6.5.1.2. Transportul cu autoturisme Fiecare grup parlamentar are la dispoziţie unul sau mai multe autoturisme, cu cotă lunară de benzină; numărul de autoturisme este stabilit, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, în funcţie de numărul de membri ai grupului parlamentar. Autoturismele sunt dirijate de la secretariatul grupului parlamentar. Comisiile parlamentare au la dispoziţie câte un autoturism a cărui cotă lunară de benzină este stabilită prin normativ. Activitatea acestor autoturisme este dirijată de preşedintele comisiei sau de persoana desemnată de acesta. Pentru comisiile speciale sau de anchetă se pot aproba, temporar, unul sau mai multe autoturisme, precum şi cantităţile de benzină necesare desfăşurării activităţii. Pentru curse scurte în Bucureşti, deputaţii pot solicita dispeceratului Direcţiei pentru transporturi unul dintre autoturismele de serviciu (în prezent, numărul acestora este de 6). În timpul vacanţelor parlamentare, autoturismele repartizate grupurilor parlamentare sunt retrase, iar cele repartizate comisiilor parlamentare lucrează numai în zilele de şedinţă aprobate de Biroul permanent. 6.5.2. Deplasarea în teritoriu 6.5.2.1. Deplasarea cu automobile din parcul central Membrii Biroului permanent şi liderii grupurilor parlamentare se pot deplasa în toată ţara cu autoturismele puse la dispoziţie, în limita cotei de benzină alocate. Autoturismele repartizate comisiilor parlamentare se pot deplasa în ţară pe baza aprobării date de chestorul nominalizat de Biroul permanent. Deplasarea membrilor unor subcomisii de lucru, comisii parlamentare sau grupuri parlamentare la obiectivele sau manifestările stabilite şi aprobate de Biroul permanent sau de plenul Camerei Deputaţilor, se poate efectua şi cu microbuze. În timpul vacanţei parlamentare, aprobarea va fi dată de către membrul Biroului permanent care asigură permanenţa la sediul instituţiei. 6.5.2.2. Deplasarea cu autoturismele repartizate deputaţilor Pentru desfăşurarea activităţii în circumscripţia electorală, fiecare deputat va prelua, pe bază de proces-verbal, un autoturism Dacia SupeRNova Clima. Autoturismul poate fi condus de un şofer angajat la biroul parlamentar, de deputat sau de persoana nominalizată de acesta. Fişa de activitate a autoturismului se predă lunar la Direcţia pentru transporturi (int.1750). Reparaţiile şi întreţinerea autoturismului se efectuează în unităţi service autorizate de Dacia Automobile SA şi prevăzute în carnetul de service al autoturismului. Decontarea cheltuielilor pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii auto se efectuează conform prevederilor din secţiunile 3.1. şi 3.4.3.

27

Autoturismul repartizat deputatului pentru activitatea în circumscripţia electorală nu poate fi folosit pentru deplasări în afara ţării. 6.5.2.3. Deplasarea delegaţiilor parlamentare Delegaţiile parlamentare care se deplasează în străinătate pot solicita asigurarea transportului cu mijloace auto la şi de la Aeroportul Henri Coandă – Otopeni. 6.5.3. Asigurarea autoturismelor Automobilele din dotarea Camerei Deputaţilor sunt asigurate CASCO (inclusiv furt) şi RCA pe bază de contract încheiat anual cu o societate de asigurare – reasigurare. În cazul producerii unui eveniment prevăzut în contractul de asigurare, în maximum 48 de ore se anunţă societatea de asigurare şi dispeceratul Direcţiei pentru transporturi, care are program permanent (telefon: 402 1760, 402 1755). În caz de furt al autoturismului, societatea de asigurări despăgubeşte instituţia pentru suma asigurată, iar diferenţa până la valoarea de înlocuire o suportă deputatul care are autoturismul în primire. 6.6. Deplasări în străinătate Camera Deputaţilor organizează deplasarea în străinătate a delegaţiilor parlamentare care participă la acţiuni parlamentare sau neparlamentare externe. Drepturile financiare cuvenite pentru deplasare se primesc de la Serviciul decontări din cadrul Direcţiei decontărilor pentru deputaţi (int.1369). Aceste drepturi sunt reglementate prin Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 1/2003 şi se acordă pe baza memorandum-ului intern întocmit de Direcţia de relaţii externe şi protocol, aprobat de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Deconturile de cheltuieli pentru deplasările externe se fac la Serviciul decontări din cadrul Direcţiei decontărilor pentru deputaţi, pe baza documentelor justificative prezentate de deputaţi la întoarcerea din delegaţie. 6.7. Servicii poştale 6.7.1. Primirea corespondenţei Adresa pentru primirea corespondenţei la Camera Deputaţilor este: CAMERA DEPUTAŢILOR PALATUL PARLAMENTULUI Strada Izvor nr.2-4 Sector 5, cod 050563 Bucureşti Primirea corespondenţei adresate membrilor Biroului permanent, preşedinţilor de comisii, liderilor grupurilor parlamentare, comisiilor, grupurilor parlamentare şi deputaţilor este asigurată de Registratura generală. Corespondenţa se predă în ziua în care a sosit, după ce a fost supusă controlului anti-terorist şi înregistrată în condicile de predare-primire. Sunt exceptate de la înregistrare: ziarele, periodicele, imprimatele, felicitările, ilustratele, cărţile poştale, materialele publicitare. Corespondenţa adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor şi membrilor Biroului permanent se predă la cabinetele acestora, de către personalul de la Registratura generală. Corespondenţa adresată comisiilor şi preşedinţilor acestora, precum şi grupurilor parlamentare şi liderilor acestora se predă persoanelor desemnate de preşedinţii comisiilor, respectiv de liderii grupurilor parlamentare.

28

Corespondenţa adresată deputaţilor este distribuită la casete, de către personalul Registraturii generale. În cazul în care pe plic este specificată comisia din care deputatul face parte, corespondenţa se predă la comisia respectivă. Corespondenţa nenominalizată se deschide şi, în cazul identificării destinatarului, se trimite acestuia. 6.7.2. Expedierea corespondenţei Expedierea corespondenţei în interes de serviciu se face prin Registratura generală. Corespondenţa către persoane fizice se expediază, simplă sau recomandată, cu sau fără confirmare de primire, prin poşta civilă. Corespondenţa pentru instituţii şi autorităţi publice se expediază prin poşta militară în regim normal sau de urgenţă, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr.172/2004. Poşta militară nu transportă: cărţi, ziare, periodice, afişe sau anunţuri publicitare, felicitări, bani, medicamente, obiecte şi alte materiale care pot periclita securitatea fizică a corespondenţei clasificate. Pentru a expedia corespondenţa, în aceeaşi zi, prin poşta militară, aceasta se predă la Registratura generală până la ora 13.30. Pentru a expedia corespondenţa, în aceeaşi zi, prin poşta civilă, aceasta se predă la Registratura generală până la ora 14.00.

29

7. ALTE SERVICII 7.1 Servicii de protocol Fiecare deputat are dreptul de a i se elibera, de a deţine şi de a folosi un paşaport diplomatic pentru a călători în străinătate. Paşaportul diplomatic se obţine pe baza solicitării adresate de fiecare deputat Direcţiei de protocol a Camerei Deputaţilor (int.1485). Deputatul trebuie să prezinte următoarele: - două formulare tip, completate (formularele sunt puse la dispoziţie de către Direcţia de

protocol); - două fotografii color 3,5 x 4,5 cm, identice şi de dată recentă; - fotocopie după buletin sau carte de identitate. Membrii de familie cu cetăţenie română (soţ/soţie şi copii minori) ai deputatului beneficiază de paşaport diplomatic. Potrivit legii, aceştia pot folosi paşaportul diplomatic numai pentru călătoriile în străinătate în care îl însoţesc pe deputat. Paşaportul diplomatic are o valabilitate de 5 ani; aceasta poate fi prelungită o singură dată. La încetarea calităţii de deputat, paşapoartele diplomatice se predau, de către titulari, Direcţiei de protocol. Direcţia de protocol asigură: - îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea obţinerii vizelor pentru deputaţii care

participă la acţiuni de relaţii externe în străinătate; - preluarea/conducerea delegaţiilor parlamentare de la/la aeroport în condiţiile stabilite de

Biroul permanent; - accesul maşinilor la acţiunile oficiale; - furnizarea, la cerere, a unor materiale privitoare la regulile şi uzanţele protocolare din

diferite ţări; - oferirea unor cadouri simbolice de către deputaţii care participă la acţiuni oficiale în ţară sau

străinătate, în conformitate cu prevederile stabilite de Biroul permanent; - sprijin în clarificarea diferitelor probleme de protocol: precădere, terminologie oficială,

etichetă, obiceiuri şi uzanţe; - achiziţionarea şi repartizarea de felicitări pentru sărbătorile de iarnă etc. 7.2. Servicii de acces în clădire şi de securitate În conformitate cu Regulamentul privind ordinea şi siguranţa în Palatul Parlamentului, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent nr.13/1999, modificată prin Hotărârea Biroului permanent nr.2/2003, „accesul în perimetrul şi în incinta Palatului se face numai prin intrările destinate acestui scop, prevăzute cu sisteme de control şi cu respectarea strictă a dispoziţiilor acestuia”: Potrivit art.8 alin.(1) lit a) şi f), în Palatul Parlamentului au acces: - deputaţii şi senatorii, pe baza documentelor care le atestă calitatea sau a însemnelor

distinctive purtate la vedere, prin toate intrările şi în toate spaţiile din Palatul Parlamentului. Documentul de acces este legitimaţia de deputat, care se confecţionează de către Direcţia pentru ordine şi pază, la solicitarea Direcţiei pentru organizarea lucrărilor în plen şi se eliberează deputaţilor pe durata mandatului;

- invitaţii membrilor Biroului permanent, ai comisiilor parlamentare şi ai grupurilor parlamentare, prin punctele de control acces amplasate în corp A1 nivel P, corp A2 nivel S1 şi corp A3 nivel S2. Aceştia vor fi însoţiţi de un reprezentant al Direcţiei pentru ordine şi pază. La punctul de control acces, preluarea invitatului se face numai după întocmirea şi înmânarea permisului de intrare, precum şi a ecusonului, de către personalul Direcţiei pentru ordine şi pază, concomitent cu efectuarea verificării documentelor şi a controlului tehnic antiterorist de către personalul Serviciului de protecţie şi pază.

Conform art.10 alin.(1), se interzice accesul în Palatul Parlamentului al persoanelor care deţin asupra lor arme de foc, arme albe, muniţii de toate tipurile, explozivi, substanţe toxice, cu

30

excepţia personalului instituţiilor militare, care va purta armamentul din dotare în conformitate cu reglementările proprii în domeniu. Conform art.10 alin.(2), obiectele prevăzute la alin.(1), atunci când introducerea lor în Palatul Parlamentului nu a fost aprobată, vor fi predate la intrarea în clădire personalului Serviciului de protecţie şi pază de la punctul de control acces, pe bază de bon, şi vor fi restituite posesorilor la ieşire. Potrivit art.36 alin.(1), Departamentul pentru activităţi parlamentare răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţilor parlamentare. Pe durata desfăşurării şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, accesul în sala D3, nivelul P1, este permis, de regulă, numai deputaţilor şi senatorilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Biroului permanent nr.20/1997. Intrarea principală a Camerei Deputaţilor este cea de la nivelul S1 al corpului A2 (STEAGURI). Planul intrărilor în Palatul Parlamentului este prezentat în anexa 2. 7.3. Servicii administrative Cabinetele deputaţilor din Palatul Parlamentului sunt dispuse în corpurile: A2, B2, B4, C1, C2, C3, C4, C5 şi C6. Remedierea defecţiunilor la instalaţii sau reclamarea serviciilor de întreţinere neefectuate se semnalează referentului administrativ de la nivelul respectiv, apelându-se:

Interior Corp Nivel/etaj 1588 A3, A2 S2, S1, P 1564 B1 S1, SM, P, PM, P1, 1M, 2 1590 B2 S1, SM, P, PM, P1, 1, 1M, 2 1595 B4 S1, SM, P, PM, P1, 1, 1M, 2 1422 C1, C2, C3, C4, C5, C6, D1, E1, E2, E4 P 1563, 1596 C2, C3, C5, C6, A2 P1 1597 C2, C5, C3, C6, A2, B3, D3 1M, 2 1593 B1, C5, C4, C6, B2, A2, B4 3 1592 B1, C4, C5, C6, B2, A2, B4 4, 5 1594 B1, C4, C5, C6, B2, A2, B4 6 1577 B1, C4, C5, C6, B2, A2, B4 7

7.4. Asistenţă medicală Asistenţa medicală se acordă prin: - Cabinetul medical amplasat în corpul B4 nivel S1, camerele 25, 26 şi 27; interior 1770,

4444. Program de funcţionare: luni – joi 8.00 – 20.00 vineri 8.00 – 18.00

- Cabinetul stomatologic amplasat în corpul B4, nivel S1, camera 06; interior 1771.

Program de funcţionare: luni – vineri 8.00 – 15.00

- Farmacia amplasată în corpul B4, nivel S1, camerele 22, 23 şi 24; interior 1772.

Program de funcţionare: luni – joi 8.00 – 20.00 vineri 8.00 – 18.00

7.5. Spaţii de parcare În conformitate cu art.30 alin.(1) din Regulamentul privind ordinea şi siguranţa în Palatul Parlamentului, „… accesul mijloacelor de transport în curtea Palatului Parlamentului se face

31

numai pe bază de document de acces şi ecuson specifice”. Solicitările pentru obţinerea acestora se adresează Direcţiei pentru ordine şi pază, care gestionează evidenţa şi eliberarea documentelor de acces a autovehiculelor la Palatul Parlamentului (int.1301). Planul parcării din faţa corpului A2, nivel S1, destinată exclusiv deputaţilor, este prezentat în anexa 3 din prezentul ghid. 7.6. Servicii de alimentaţie Restaurant autoservire (corp A3, nivel S2) Program de funcţionare: luni 10.00 – 20.00 marţi, miercuri 8.00 – 18.00 joi 9.00 – 17.00 vineri 8.00 – 14.30 Orarul restaurantului va fi adaptat programului şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor. Bufete - amplasate în corp A2

Nivel/etaj Interior P 1661 P1 1657, 1658 3 1952 4 1649 6 1644 7 1643

Program de funcţionare: luni – joi 8.00 – 16.00 vineri 8.00 – 14.00 7.7. Standul de presă Standul de ziare şi reviste româneşti şi străine este amplasat în corpul B4, nivel P1. 7.8. Servicii bancare BRD – Agenţia Parlament (corp A2, nivel S1); telefon 336 89 99 Program de funcţionare: luni – vineri 9.00 – 17.00 Un bancomat BRD este amplasat la intrarea în sediul agenţiei (corp A2 nivel S1). Două bancomate BancPost sunt amplasate în corpul A2/B2, respectiv A2/B4, la nivelul S1. 7.9. Clubul parlamentarilor Clubul Parlamentarilor Români - Ion Raţiu funcţionează în Palatul Parlamentului, corp A1, nivel P1 şi dispune de spaţii pentru biliard, şah, concerte, bar etc. (int.: 1767, 1763). Program de funcţionare: luni – joi 10.00 – 18.00 vineri 10.00 – 14.00 7.10. Terenuri de tenis şi sală de fitness În partea de vest a Palatului Parlamentului sunt amplasate trei terenuri de tenis, care dispun de anexe corespunzătoare (vestiare, grupuri sanitare şi duşuri) – int. 3706. Sala de fitness (int. 1564) este amplasată în corpul B1, nivel S1, camerele 27, 28, 30, 34, 35 şi are în dotare: bicicletă ergonomică, bandă alergare, gantere, aparat forţă multifuncţional etc. Sala este prevăzută cu cabină de duş, grup sanitar şi vestiar.

32

Program de funcţionare: luni – vineri 8.00 – 17.00. 7.11. Servicii de coafură şi frizerie Coafor - corp B2, nivel 1M (int. 3698). Frizerii - corp B2, nivel 1M (int. 3697); - corp B4, nivel S1 (int. 1635). Program de funcţionare: luni – joi 8.30 – 17.30 vineri 8.30 – 12.30

ANEXA 1 – Amplasarea Centrului de primire

ANEXA 2 - Planul intrărilor în Palatul Parlamentului

ANEXA 3 - Planul parcării de la intrarea A2, nivelul S1