Alocarea Pe Destinatii a Bugetului de Stat

7/24/2019 Alocarea Pe Destinatii a Bugetului de Stat

1/11

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia i

Alocarea pe destina ii a bugetului

de stat

Student: Chiriac Mihaela Laura

Coordonator:Pro!Univ!"r "orina icu


2/11

#ugetul de stat al $o%&niei(sau bugetul public) este un document, un plan sau o

balan n care se prevd sumele de bani strnse la dispozi ia statului, surse de provenien a

acestora precum i direc iile lor de utilizare. Bugetul de stat, este o component de baz a

bugetului general consolidat i a finan elor publice n general. Termenul de buget i are

originea n limba latina desemnnd un sac cu bani, fiind regsit cu acela i sens si n limba

francez, semnificnd sau ca pung sau cufar n care se pstrau obiecte personale sau banii

atunci cnd intreprindea o clatorie. Definirea juridic a bugetului este intlnit n omnia,

pentru prima dat, n anul !"#", odata cu adoptarea $egii asupra contabilit ii publice i

asupra controlului bugetului i patrimoniului public.

1.Cheltuieli publice pentru actiuni social ' culturale

%atisfacerea nevoilor cu caracter social reprezinta o componenta importanta a politicii

sociale a statelor si presupune folosirea pe scara larga a resurselor financiare in scopul

imbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei.

&n omania c'eltuielile publice pentru actiuni socialculturale se refera la

&nvatamant*

+ultura, religie, actiuni sportive si de tineret*

%anatate*

%ecuritate sociala (asistenta sociala, alocatii, ajutoare si indemnizatii, pensii)

+'eltuielile destinate actiunilor socialculturale sunt acoperite din surse publice sau

private, interne sau externe, dupa caz. ceste surse sunt

fondurile bugetare. Este vorba de bugetul federal, bugetele statelor, regiunilor si

provinciilor membre ale federatiei si de bugetele colectivitatilor locale in tarile cu

structura federala, respectiv bugetul de stat si bugetele locale, in tarile cu structura unitara.

portul resurselor bugetare la finantarea c'eltuielilor socialculturale difera de la o tarala alta* difera, de asemenea, volumul finantarii, din diferitele verigi bugetare, a acestor

c'eltuieli. &n unele tari, numai bugetul guvernamental aloca fonduri pentru astfel de actiuni

(-ranta, ustria, lvetia), pe cand in alte tari majoritatea resurselor bugetare provin din

bugetele locale (+anada, /orvegia, rgentina s.a.)*

cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice sau juridice care alimenteaza fonduri

financiare cu destinatie speciala, cum sunt bugetul asigurarilor sociale, fondurile pentru

somaj s.a.*

fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private utilizate pentru finantarea

c'eltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilor, protectia muncii s.a.*

veniturile realizate de institutii social-culturale din diferite activitati specifice, din serviciicatre terti sau din e0ploatarea proprietatilor lor*

veniturile populatiei din care suporta diferite ta0e, cotizatii, costurile unor servicii sau se

cumpara anumite bunuri culturale*

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ. &n aceasta categorie sunt cuprinse organizatiile

neguvernamentale, institutiile de caritate, fundatiile, asociatiile, bisericile si alte

asezaminte de cult care participa cu diferite sume de bani la finantarea unor actiuni social

culturale.

ajutorul financiar extern cuprinde credite rambursabile si ajutoare nerambursabile

acordate unor tari din fonduri constituite in acest scop la nivelul unor organisme

internationale (1/%+2, 1/&+-, 23%, Banca 3ondiala), organisme regionale

(1niunea uropeana prin intermediul -ondului %ocial) sau ajutoare banesti (ori materiale)

oferite unor state in situatii deosebite.


3/11

(! Cheltuielile publice pentru invata%antDezvoltarea invatamantului se realizeaza in concordanta cu cerintele diferitelor etape

de dezvoltare economicosociala si ale egalizarii conditiilor de instruire si educare a tuturor

membrilor societatii. &nvatamantul este c'emat sa contribuie intro masura din ce in ce mai

mare la progresul de ansamblu al societatii. Dezvoltarea si modernizarea invatamantului au

condus la cresterea resurselor alocate acestuia, in toate tarile, atat dezvoltate, cat si in curs dedezvoltare.

+resterea c'eltuielilor publice pentru invatamant este datorata actiunii conjugate a mai

multor factori, si anume

factori demografici. +resterea populatiei a antrenat in mod firesc cresterea populatiei

scolare. 0plozia demografica ce a condus la depasirea cifrei de 4 miliarde de locuitori ai

globului, sa reflectat in principal in cresterea contingentelor scolare a gradului de

cuprindere in sistemul de invatamant si a obligativitatii anumitor grade de invatamant.

ceasta a atras dupa sine un necesar sporit de cadre didactice. /ecesarul de cadre

didactice a sporit si ca urmare a imbunatatirii raportului elevi5profesori.

factori economici. Dezvoltarea economica, sporirea si diversificarea capitalului fi0 si

circulant, ca urmare a modernizarii si a perfectionarii proceselor te'nologice, au reclamat

o forta de munca cu calificare medie si superioara. ceasta sa putut obtine efectuand un

volum sporit de c'eltuieli pentru invatamant. ceste c'eltuieli sporite erau legate de

organizarea invatamantului, de structura interna a invatamantului de diferite grade, de

cresterea ponderii studentilor in numarul total al elevilor si studentilor. 6osibilitatile de

finantare a invatamantului, datorate dezvoltarii economice a tarii respective si cresterii

produsului intern brut, pot oferi resurse financiare sprijinirii dezvoltarii si modernizarii

invatamantului intro proportie mai mare sau mai mica.

factori sociali si politici. cestia se refera la politica scolara, la stabilirea acesteia, la

nivelul invatamantului obligatoriu, la resursele, facilitatile si ajutoarele indreptate catre

institutiile de invatamant sau c'iar catre elevi, studenti si familiile acestora.-inantarea c'eltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse, si anume

bugetul statului, surse ale populatiei, ale intreprinderilor, ale organizatiilor fara scop lucrativ,

donatii, ajutor e0tern

Bugetul statului reprezinta principala sursa de finantare a invatamantului, in toate tarile

lumii, ceea ce reflecta importanta deosebita acordata acestui domeniu al vietii sociale.

&n tarile dezvoltate, ca si in cele in curs de dezvoltare, e0ista doua tipuri de unitati de

invatamantpublice, finantate de la buget siparticulare (private), care pot fi independente sau

partial subventionate de stat.

2 alta sursa de finantare a c'eltuielilor pentru invatamant o reprezintasponsorizarile,

donatiile sau alte forme de ajutorce pot fi primite de unitatile de invatamant din partea unor

intreprinderi, fundatii, societati de binefacere. &n unele tari e0ista preocupari deosebite pentru

a gasi noi modalitati de a primi si folosi fonduri din sectorul privat. &n aceasta directie e0ista

7modelul american8 si in multe tari se fac astazi eforturi pentru atragerea de sponsori si

donatori pastrand contacte si legaturi cu fostii studenti (9ermania, :aponia), in special in

invatamantul superior. ceasta modalitate de a beneficia de donatii si sponsorizari poate

deveni o alternativa viabila daca va fi insotita de masuri fiscale de reduceri sau scutiri de

impozite pentru sumele destinate sprijinirii invatamantului.

+'eltuielile bugetare pentru invatamant sunt repartizate cu precadere ministerului careorganizeaza si conduce invatamantul (3inisterul ducatiei si +ercetarii)* dar fonduri cu


4/11

aceeasi destinatie apar si la alte ministere, cum ar fi 3inisterul pararii (pentru invatamantul

militar), 3inisterul 3arinei, 3inisterul de &nterne (pentru academii de politie), 3inisterul

griculturii. stfel de c'eltuieli sunt finantate si din bugetele unitatilor administrativ

teritoriale.

)! Cheltuieli publice pentru cultura* culte si actiuni cu activitateasportiva si de tineret!

&n scopul realizarii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale,

artistice, sportive s.a., autoritatile publice indreapta o parte din resursele financiare publice

spre organizarea unor actiuni sau intretinerea si functionarea unor institutii specializate in

aceste domenii.

esursele financiare destinate culturii, cultelor, actiunilor cu activitatea sportiva si de

tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman* crearea si imbogatirea nivelului

cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia spirituala, activitati

sportive menite a pastra o anumita stare a individului din punct de vedere moral, estetic, alconditiei fizice* altfel spus, aceste actiuni isi aduc aportul la formarea personalitatii umane.

ceste resurse financiare intra in componenta ;investitiei in resurse umane8* ele au un efect

indirect si poate mai indepartat, dar influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala si in

final, contribuie la cresterea economica.

+'eltuielile publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret

au in structura lor diferite componente* in unele tari ele apar impreuna, iar in altele apar sub

forma c'eltuielilor pentru ;recreare, cultura, culte8.

&nstitutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt

institutiile culturale(bibliotecile, muzeele, casele de cultura, patrimoniul cultural, presa,

editurile), institutiile artistice(teatre, institutii muzicale, case de filme), cultele, actiunilesportive si de tineret, actiunile pentru petrecerea timpului liber. ctivitatea desfasurata de

aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale (care au si o valoare

spirituala) cum sunt cartile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezinta sub forma

unorservicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sunt concertele, spectacolele de

teatru, opera, campionate sau concursuri sportive s.a. ceste caracteristici influenteaza

sistemul de finantare a actiunilor respective.

ealizarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face in mod gratuit sau cu

plata (ta0e, tarife sau preturi) care nu acopera intotdeauna valoarea de piata a serviciului

respectiv. De aceea, in aceste cazuri, institutiile respective pot sa nu realizeze deloc venituri,sau sa incaseze venituri modice, care nu acopera costul serviciilor, iar pentru continuarea

activitatii acestea au nevoie de subventii din bugetul statului sau din alte surse. 3entionam, de

asemenea, ca institutiile cultural artistice pot fi publice, de importanta nationala sau locala

(biblioteci, institutii artistice, muzee, orc'estre) sau pot fi proprietate particulara, apartinand

unor firme sau persoane particulare (teatre, edituri, ec'ipe sportive).

&nstitutiile si activitatile culturalartistice, cultele, actiunile sportive si de tineret se

finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii in

completarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat reprezinta sursa cea mai importanta de

sustinere din punct de vedere financiar a acestor institutii si actiuni. &n totalul c'eltuielilor

publice pentru cultura preponderente sunt c'eltuielile curente (de personal, materiale)

c'eltuielile de capital (cumparari de opere artistice pentru muzee, constructii, ec'ipamente)avand o pondere redusa.


5/11

+a sisteme de finantare a c'eltuielilor institutiilor pentru cultura, culte arta, actiuni

sportive mentionam

finantarea bugetara, respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare

intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate,

sistem ce se aplica, de e0emplu, in cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca /ationala,centrele de conservare si valorificare a traditiilor si creatiei populare, gentia /ationala de

6resa ;ompres8, ditura cademiei, 2ficiul oman pentru Drepturi de utor*

finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget, respectiv retinerea veniturilor

realizate pentru a acoperi unele c'eltuieli stabilite si primirea in completare a unor

subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonare* asa este

cazul caselor de cultura, al muzeelor, al unor publicatii si carti de interes national, al unor

institutii de spectacole si concerte*

integral din venituri extrabugetare (autofinantare) in cazul institutiilor care au venituri

suficiente pentru asi acoperi in totalitate c'eltuielile, deoarece desfasoara activitati cu

caracter economic, cum sunt


6/11

apelat o anumita perioada de timp la asistenta medicala*

resurse ale populatiei c'eltuite in calitate de pacienti, in cazul in care persoanele

respective nu sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale,

medicamentelor, tratamentelor*

ajutor extern, intalnit in special in tari in curs de dezvoltare, sub forma ajutoarelor de

organizatii specializate (2rganizatia 3ondiala a %anatatii, +rucea osie &nternationala s.a.).De asemenea, Banca 3ondiala acorda imprumuturi importante pentru sanatate.

fectul general al cresterii acestor c'eltuieli publice pentru sanatate sa manifestat intr

un progres al starii de sanatate, intro crestere a sperantei de viata la nastere, in majoritatea

tarilor, c'iar in unele tari in curs de dezvoltare. cest progres a condus, totodata, la

constatarea unei imbatraniri marcante a populatiei, in special in tarile dezvoltate unde se

vorbeste de ;varsta a patra8, respectiv de cei trecuti de => de ani. 1n alt aspect ce trebuie

mentionat este cel referitor la legatura dintre nivelul c'eltuielilor pentru sanatate si indicatorii

starii de sanatate, din diferite tari. De e0emplu, %1 au cel mai ridicat nivel al c'eltuielilor

pentru sanatate, dar au indicatori ai starii de sanatate de nivel mediu* in sc'imb, :aponia are

c'eltuieli moderate, dar indicatorii starii de sanatate sunt apreciati ca fiind indicatori buni.

ctivitatea de ocrotire a sanatatii se concretizeaza in mai multe categorii de efecte, si anume

efecte specifice actiunii, respectiv efecte medicale, efecte sociale si efecte economice.

Efectele medicale vizeaza rezultatele concrete ale actiunilor privind ingrijirea sanatatii

(consultatii, analize, diagnostic, tratamente) si se reflecta in vindecari ori ameliorari, adica in

refacerea si pastrarea sanatatii persoanelor beneficiare de asistenta medicala.

Eficienta sociala reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intregii

societati si se rasfrang asupra starii de sanatate a intregii populatii* ele sunt reprezentate printr

o serie de indicatori statistici, cum sunt speranta medie de viata la nastere, natalitatea,

morbiditatea, mortalitatea infantila si cea generala etc.

Eficienta economica se concretizeaza in reducerea perioadelor de incapacitate de

munca datorate imbolnavirilor si accidentelor, eradicarea unor boli, limitarea e0tinderii altora*

pastrarea starii de sanatate conduce la cresterea duratei medii de viata si a vietii active, la

cresterea capacitatii de munca, la economisirea unor importante fonduri financiare si, in

ansamblu, la cresterea venitului national (6&B).

%ectorul sanatatii participa la dezvoltarea economica pentru ca el dezvolta si un sector

industrial important (industria de medicamente si de ec'ipamente medicale) si ofera un numar

mare de locuri de munca< legate direct sau indirect de sanatate.

ficienta economica poate fi determinata si evaluata folosind metode cum sunt

analiza cost-beneficiucare compara costurile diferitelor servicii medicale cu rezultatele

e0primate in bani ale acestora* ea are o aplicabilitate redusa, datorita numarului restrans

de ;produse8 ale serviciilor medicale care se pot evalua in bani* analiza cost-eficacitate presupune compararea costurilor serviciilor medicale cu

eficacitatea reprezentata de ani de supravietuire, numar de imbolnaviri evitate, grad de

recuperare s.a.* in acest fel se pot compara metodele diferite de tratament pentru o anumita

maladie*

analiza cost-utilitate, care leaga costul unei actiuni medicale de consecintele ei e0primate

in variabile calitative* de e0emplu, anii de viata castigati (supravietuire) ponderati cu un

indicator al calitatii vietii acestor ani.

&nRomania resursele financiare destinate ocrotirii sanatatii au provenit, pana in !""=,

in proportie covarsitoare de la bugetul de stat. &ntro masura redusa se alaturau unele c'eltuieli

efectuate de agentii economici, unele venituri proprii ale institutiilor sanitare (care erau

mobilizate intrun fond special pentru sanatate) sau c'eltuieli ale populatiei pentru ingrijirea si

pastrarea sanatatii, efectuate din proprie initiativa. eforma care se desfasoara in domeniul


7/11

ocrotirii sanatatii in tara noastra a introdus un nou sistem de ocrotire a sanatatii si anume

asigurarile sociale de sanatate. le au caracter obligatoriu, functioneaza descentralizat si

resursele banesti necesare functionarii sistemului de sanatate sunt constituite, in principal, din

contributii ale asiguratilor, ale angajatorilor (persoane fizice si juridice) si din alte surse.

&n noile conditii de ocrotire a sanatatii in omania, sursele de finantare a c'eltuielilor

publice pentru sanatate sunt

fondurile de asigurari sociale de sanatate*

bugetul de stat*

fondul special pentru sanatate*

c'eltuielile populatiei pentru sanatate

c'eltuielile unor organizatii nonguvernamentale de caritate*

resurse e0terne.

,! Cheltuielile publice pentru securitatea sociala

&n cadrul acestei grupe de c'eltuieli socialculturale se cuprind c'eltuielile pentru

acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii, unor persoane salariate sau nesalariate

(in categoria celor din urma sunt inclusi batranii, invalizii, 'andicapatii, somerii, femeile,

copiii, tinerii). +ea mai importanta componenta a c'eltuielilor pentru securitatea sociala o

reprezinta asigurarile sociale. 3arimea c'eltuielilor cu securitatea sociala variaza de la o

tara la alta, in functie de potentialul economic, de numarul si structura populatiei, de

orientarea politicii sociale, de sistemul de asigurari sociale. &n majoritatea tarilor dezvoltate

ele reprezinta intre ?>@ si =>@ din totalul c'eltuielilor socialculturale, ocupand un locinsemnat si in ansamblul c'eltuielilor publice.

cordarea de asistenta sociala, ajutoare si alocatii reprezinta o latura importanta a

politicii sociale a statelor prin care se urmareste sprijinirea anumitor categorii sociale.

%ecuritatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru

prevenirea, diminuarea si inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri

sociale, evenimente care actioneaza negativ asupra nivelului de trai al indivizilor. iscurile

pot fi riscuri fizice (care afecteaza partial sau total capacitatea de munca), riscuri economice

(care impiedica o persoana sa e0ercite o activitate producatoare de venit A somajul) sauriscuri sociale (care afecteaza in mod substantial veniturile persoanelor cum sunt sarcini

familiale, c'eltuieli medicale etc.)

Politicile socialesunt cunoscute, in general, doua tipuri de politici sociale care

urmaresc combaterea saraciei politici sociale de tip , care au ca obiectiv eliminarea

saraciei prin aducerea nivelului veniturilor tuturor oamenilor saraci pana ia limita de saracie

si politici sociale de tip B care 7amelioreaza saracia8 prin cresterea veniturilor lor, fara a

elimina neaparat sarac %ursele de constituire a fondurilor asigurarilor sociale sunt

+ontributiile pentru asigurarile sociale

+ontributia pentru asigurarile sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera


8/11

initiativa

+ontributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si

odi'na

+ontributiile pentru constituirea fondului de somaj, ajutorului de integrare profesionala si a

alocatiei de sprijin (>.?@)

lte venituri

+ontributia de ",? @ pentru pensia suplimentara

+ontributiile pentru asigurarile sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii

folosit de catre agentii economici, in care se cuprind

salariile tarifare ale personalului unitatilor (personal permanent, temporar sau zilier)*

drepturile banesti pentru concediile legale si suplimentare*

salariile cuvenite lucratorilor scosi din productie pentru a urma o scoala profesionala si

cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie*

onorariile platite specialistilor pentru e0pertizele efectuate*

sporurile de salarii (sporul pentru vec'imea in munca, pentru conditii nocive de munca

sau periculoase, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporulpentru munca de noapte etc.)*

indemnizatiile de conducere*

sumele prevazute a se acorda din fondul de participare a personalului la profituri*

drepturile banesti ce se acorda personalului in perioada de timp cat indeplineste diferite

obligatii de stat si obstesti*

premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului (premii pentru realizari

deosebite, pentru economii la materiale, energie, forta de munca).

-! Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni econo%ice

&n cadrul c'eltuielilor publice un loc aparte ocupa c'eltuielile privind activitatea

economica. ceste c'eltuieli sunt destinate finantarii regiilor autonome sau societatilor

comerciale cu capital de stat, privat sau mi0t, fermierilor si altor mici intreprinzatori, sau

vizeaza actiuni sau obiective importante pentru fiecare tara. +'eltuielile publice pentru

obiective si actiuni economice reflecta functia statului de reglare a proceselor economice si se

realizeaza prin interventia acestuia, utilizand forme si instrumente specifice.

&n primul rand, c'eltuielile publice pentru actiuni economice sunt indreptate catre

intreprinderile de stat, catresectorul public. %ectorul public cuprinde intreprinderile cu capital

majoritar de stat avand ca obiect al activitatii productia de bunuri sau prestarea de servicii si

in care statul dispune de puterea de decizie. %ectorul public sa creat prin infiintarea de catrestat a unor intreprinderi proprii in anumite ramuri strategice sau in ramuri care necesitau

resurse financiare importante (investitii masive), dar ofereau o rentabilitate nesigura.

&n aceste conditii, sectorul public a crescut in volum si importanta prin actiunile de

nationalizare sau de crestere a participari statului la capitalul intreprinderilor.

-ormele ajutoarelor financiare ale statului se pot clasifica in forme directe, clasice, de

interventie si ajutor, si forme indirecte, care au ca efect tot sprijinirea din punct de vedere

economic, social, a intreprinderilor sau a unor producatori individuali, dar nu prin transferuri

banesti. 6rincipalele ajutoare financiare directe sunt

subventiile*

investitiile*

imprumuturile cu dobanda subventionata*

ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii, studii de mareting, organizare de


9/11

e0pozitii*

avansurile rambursabile.

Din categoria ajutoarelor financiare indirecte, mentionam

avantajele fiscale (c'eltuieli financiare)

imprumuturile garantate de stat.

&ntreformele indirecteale ajutoarelor financiare publice sunt de mentionat avantajelefiscaleacordate de autoritatile publice agentilor economici cu scopul de a& ajuta, stimula,

cointeresa. le se mai cunosc si sub denumirea de c!eltuieli fiscalepentru ca au un efect

financiar asemanator cu subventiile sau alocatiile bugetare.

utoritatea publica mai intervine si ajuta intreprinderile din economie prin garantarea

imprumuturilor bancare ale acestora. &n cazul in care beneficiarul unui imprumut nu isi

onoreaza obligatia fata de banca creditoare, statul este obligat sa efectueze rambursarea pe

seama resurselor bugetare.

Pe langa c!eltuielile publice pentru obiective si actiuni economice mai exista si

c!eltuielile publice pentru industrie, transporturi, drumuri, gospodarie comunala si locuinte

sociale" c!eltuieli publice pentru agricultura" c!eltuieli publice pentru protectia mediului"

c!eltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare.

.! Cheltuielile pentru servicii publice generale* ordine publica*

siguranta nationala si aparare&n fiecare stat e0ista institutii publice c'emate sa asigure functionarea in bune conditii

a administratiei publice, care asigura ordinea publica interna, securitatea civila etc. 0istenta

lor reprezinta un raspuns la necesitatile publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat

care, pentru activitatea specifica, contribuie la dezvoltarea economica, sociala, la desfasurarea

activitatilor in toate domeniile.

#erviciile publice generalesatisfac necesitati publice cu caracter indivizibil si costul lor

este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare.utoritatile publice generale cuprind

organele puterii si administratiei publice, in cadrul carora se cuprind

institutia prezidentiala*

organele puterii legislative centrale si locale (parlamente, unicamerale sau bicamerale*

consilii sau autoritati locale)*

organele puterii judecatoresti*

organele e0ecutive centrale si locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii si alte

institutii)*

organele de ordine publica in care se cuprind politia, jandarmeria, securitatea nationala*

servicii de informatii, servicii speciale de paza si protectie.tributiile aparatului de stat sunt prevazute in +onstitutie si legi speciale care stabilesc

modul de organizare si functionare a diferitelor organe administrative, de ordine, justitie.

+'eltuielile pentru servicii publice generale difera de ia o tara la alta si in principal

difera in functie de gradul de dezvoltare economicosociala.

&n Romania, aceasta categorie de c'eltuieli este inscrisa in bugetul de stat in doua

pozitii distincte

$!eltuieli cu autoritatile publice. &n cadrul acestora se cuprind c'eltuielile pentru

presedintie, autoritati legislative (%enat, +amera Deputatilor), autoritati judecatoresti

(3inisterul :ustitiei, +urtea %uprema de :ustitie, 3inisterul 6ublic)* autoritati e0ecutive si alte

organe ale autoritatii publice (%ecretariatul 9enerai al 9uvernului, 3inisterele si celelalte

organe de specialitate ale administratiei publice centrale +urtea de +onturi, +urtea+onstitutionala, +omisia /ationala a Calorilor 3obiliare, vocatul 6oporului s.a.


10/11

$!eltuieli cu ordinea publica si siguranta nationala. &n cadrul acestora se cuprind

c'eltuielile cu politia, jandarmeria, granicerii, protectia si paza contra incendiilor,

penitenciare, pasapoarte, ar'ivele statului.

ceste c'eltuieli au variat, in perioada de referinta, intre apro0imativ @ si =@ din

totalul c'eltuielilor publice si intre !@ si #,=@ din 6.&.B.

Din punctul de vedere al structurii economice, predomina c'eltuielile curente carereprezinta circa =E@ din total in cazul autoritatilor publice si c'iar ">@ in cazul c'eltuielilor

cu ordinea publica* c'eltuielile de capital reprezinta dotari cu ec'ipamente, constructii s.a.

-actorii care influenteaza nivelul acestor c'eltuieli sunt numarul (efectivele) de salariati,

nivelul salariilor, inde0arile si majorarile, marimea c'eltuielilor materiale. 3entionam ca in

omania e0ista o lege privind salarizarea personalului din cadrul organelor autoritatilor

publice, potrivit careia nivelul salariilor se determina pe baza salariatului mediu brut pe

economie si a unor indici de salarizare.

%ursa de finantare a c!eltuielilor cu autoritatile publice o reprezinta bugetul de stat sau

bugetele locale* in cazul unor ministere sau institutii publice centrale pot e0ista unele venituri

incasate din activitatea specifica (ta0e judiciare de timbru, ta0e de timbru, amenzi, ta0e

consulare) care se retin si se utilizeaza in regim e0trabugetar* o alta sursa o pot reprezentacreditele e0terne (3inisterul facerilor 0terne pentru ambasadele in strainatate, 3inisterul

:ustitiei pentru +adastru).

&n fiecare tara apararea nationala reprezinta o componenta importanta a strategiei de

asigurare a sigurantei nationale si, in acelasi timp, e0prima continutul functiei e0terne a

statului. 6entru apararea nationala se aloca an de an importante resurse financiare. ceste

resurse servesc intretinerii si functionarii armatelor nationale, participarii la diferite aliante

militare, purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerii de baze militare pe

teritorii straine, ajutoare militare acordate altor tari s.a.

+'eltuielile de aparare (militare) sunt de doua feluri directe si indirecte. +ele directecuprind c'eltuielile cu intretinerea fortelor armate in tara sau in cadrul bazelor militare din

alte tari si ele se concretizeaza in procurarea de bunuri si servicii reclamate de aceasta

intretinere, precum si dotarea cu ec'ipament, armament, te'nica de lupta* aceste c'eltuieli

figureaza in bugetul 3inisterului pararii. &n afara acestora, e0ista si alte c'eltuieli militare,

finantate din fonduri speciale separate de bugetul de stat sau e0ista c'eltuieli ;civile8 cu

finalitate militara, cuprinse in bugetele altor ministere. De asemenea, in diferite tari e0ista

structuri diverse referitoare la aceste c'eltuieli (se includ sau nu pensiile militarilor, se includ

uneori c'eltuieli cu jandarmeria).

+'eltuieli militare indirecte sunt considerate cele legate de lic'idarea urmarilor

razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate plati in contul datoriei publice

contractate pentru inzestrarea armatei sau pentru ducerea razboaielor* despagubiri de razboidatorate de tarile invinse tarilor care au castigat razboiul* c'eltuieli de refacere a propriei

economii distruse* plati de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau vaduvelor de razboi*

cercetari stiintifice cu finalitate militara etc. +unoasterea tuturor acestor categorii de c'eltuieli

si identificarea lor in ansamblul c'eltuielilor publice ale statelor fac posibila masurarea mai

aproape de adevar a intregului efort financiar de natura militara.


11/11

#ibliograie:

3ariana+ristina +ioponea7%inan e publice i teorie fiscal& 8,ditura -undatiei

omania de 3aine,Bucuresti,#>>F.

Cacarel &ulian;%inante publice8,ditura Didactica si 6edagogica,Bucuresti,#>>F.

Alocarea Pe Destinatii a Bugetului de Stat

Documents

Transcript of Alocarea Pe Destinatii a Bugetului de Stat