UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

Catedra IGIENADisciplina PROMOVAREA SNTIIReferat

Tema: Alimentaia echilibrat i rolul ei n meninerea sntii i profilaxia diferitor maladii A efectuat: Morohai Doina, Gr. S1302

A controlat: Angela Cazacu-StratuChiinu, 2015

CuprinsIntroducere...................................................................................................pag 3 Capitolul 1. Ratia alimentara.............................................pag 4 Capitolul 2. Piramida alimentara.....pag 8Capitolul 3. Top 10 alimente care nu ar trebui s lipseasc din dieta zilnic......pag 10Capitolul 4. Prevenirea bolilor prin diete si nutritive .. ....pag 12Bibliografie.....pag 14IntroducereAuzim des termenul dealimentatie echilibrata, insa cand ne gandim fiecare in parte la modul in care ne hranim, ne dam seama ca mancam irational, pe apucate, fara sa fim atenti nici la cantitate si mai ales la calitatea alimentelor consumate. Gasim drept scuze lipsa de timp sau un buget insuficient pentru a avea grija ce mancam. De aici apar tulburarile de nutritie, afectiuni ale aparatului digestiv, boli, slabiciune fizica, obezitate sau anemie.

Modul n care percepem alimentaia i alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sntii i strii noastre de bine.

Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie s neleag c alimentaia corect i sntoas nu trebuie s fie ocazional, ci trebuie s fie integrat ntr-un stil de via care va asigura starea general de sntate i longevitatea.

Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaie variat, moderat i echilibrat.Exist nenumrate tipuri de diete, unele mai complicate dect altele, ns atunci cnd vorbim de diet uitm s precizm esenialul.i anume c a urma o diet, nu nseamn s ii un regim de slbire, ci s ntelegi, s accepi i s adopi un regim de alimentaie corect. Pentru toat viaa! Pentru c erorile alimentare, netiina i nepsarea nu se pltesc imediat, ci pe parcursul mai multor ani.

A mnca nseamn bucurie i plcere, ns trebuie s avem ntotdeauna bun sim i echilibru, cci apetitul nu este neaprat un semn de sntate; cea mai bun diet este s tii s mnnci i s cunoti valoarea nutritiv a alimentelor din zilele noastre, deoarece sntatea i frumuseea ncep din propria farfurie i din copilrie!

O alimentaie sntoas nseamn consumarea a diferite alimente aparinnd grupurilor alimentare de baz: proteine, precum carnea i oule; lactate; fructe i legume; cereale, precum pinea i pastele finoase; grsimi i dulciuri.

Dei pare simplu, nu este ntotdeauna uor s se stabileasc un regim adecvat fiecrui individ. Uneori se consum mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) i se evit consumarea altora sau se opteaz, pentru comoditate, n defavoarea calitii.O dieta sntoas necesit un plan, un scop, precum i efortul de a include n mese o varietate de alimente. Deci, este important s se acorde atenie nu numai la ce se consum, dar i la ce anume se ndeprteaz din alimentaia de zi cu zi. Pentru aceasta este recomandat elaborarea unui jurnal n care s se noteze tot ce se consum i se bea timp de o sptmn. Trebuie de inut cont att de cantitatea de alimente ingerat, ct i de grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar s se consume zilnic o cantitate minim de alimente din fiecare grup alimentar, ci s se ingereze cantitatea recomandat de-a lungul unei sptmni. Astfel, doar cteva mici schimbri sunt suficiente pentru a ne echilibra dieta.

Capitolul I

Raia alimentara1.Notiuni generaleCantitatea de factori nutritivi sau de alimente necesare acoperirii nevoilor alimentare ale organismului in unitatea de timp (zi, saptamana) reprezinta ratia alimentara(Haulica, 1996).Ratia alimentara trebuie sa satisfaca calitativ si cantitativ trebuintele nutritive ale organismului si ea se exprima fie sub forma nevoilor energetice, fie sub forma nevoilor in factori nutritivi, sau forma nevoilor de alimente.Pentru determinarea ratiei alimentare se stabilesc intai nevoile organismului, si in functie de acestea, se determina continutul ratiei in calorii, protide, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine, iar apoi, cunoscand compozitia alimentelor naturale se fixeaza cantitatile necesare pentru asigurarea aportului energetic si in factori nutritivi.Acoperirea necesarului energetic trebuie sa tina seama de valoarea metabolismului bazai (variabila in functie de greutatea corporala, forma si suprafata corporala, varsta, sex, stari fiziologice-graviditate, alaptare, etc), la care se adauga cheltuielile de energie pentru ADS (actiunea dinamic specifica), asigurarea nevoilor fiziologice si igienice, deplasari, activitate fizica in functie de profesiune, aspecte care au fost prezentate mai sus.O alimentatie, normala va asigura, in acelasi timp, toti factorii nutritivi aflati in raporturi echilibrate intre ei si corespunzatori, in acelasi timp, starii fiziologice, conditiilor de mediu si caracteristicilor activitatilor pe grupe de profesii.Intr-o alimentatie rationala:oproteinelereprezinta 13-18 % din valoarea calorica a acesteia, aproape jumatate fiind de origine animala. Pentru copii, aportul: proteic atinge 18%, din care 2/3 proteine de natura animala. Un aport ridicat se pastreaza si in sarcina si lactatie, pentru ca in eforturile fizice foarte mari (peste 4500 kcal) sa scada la 12%. In cazul activitatii la temperaturi scazute, necesarul proteic se suplimenteaza cu 2-3% fata de cel din conditii normale. Prin proteinele de origine animala este asigurat aportul de aminoacizi, dintre care cei esentiali predomina. Cresterea, convalescenta, sarcina si lactatia solicita maximal acest aport;olipideleacopera 25-30% din necesaarul caloric, crescand la copii, in eforturi mari, pana la 35-40%. Minimum lipidic este de 50-60 g/zi la o ratie de 3000 kcal. Avand un coeficient mare caloric, se va evita consumul exagerat de lipide. La temperaturi scazute, umiditate, vant, ratia alimentara va creste, spre deosebire de eforturile de viteza, eforturile de altitudine, unde va fi scazuta la 15-20 %. In sarcina si la copii este necesar sa se asigure cel putin 15-20% lipide de origine animala (oua, unt, smantana, branza);oglucidele,ca principala sursa energetica, acopera aproximativ 55-65% din necesarul caloric. Necesarul de glucide va varia intre 250-550 g. Trebuie mentionat ca glucidele din fructe contin in proportii adecvate mineralele si vitaminele indispensabile metabolizarii lor;ocontinutul demineralesivitamineeste asigurat de alimentatia mixta obisnuita. In cazul vitaminelor, se va tine seama de modul de preparare al acestora si de necesarul momentan. Un necesar predominant energetic va avea suficiente vitamine hidrosolubile, iar necesarul trofic va pune accentul pe vitaminele liposolubile. Pentru a asigura realizarea ratiei alimentare rationale, se vor introduce in alimentatia zilnica alimente cu valoare plastica mare (carne, lapte, oua, peste si produse derivate), la care se vor adauga alimente cu valoare energetica (fainoase) si cu continut bogat in vitamine.Substantele apropiate din punct de vedere caloric (izocaloric), cat si cele apropiate din punct de vedere al continutului proteic (izotrofice) pot fi schimbate intre ele pentru a asigura variatia regimului alimentar. Chiar alimente din grupe diferite pot fi schimbate intre ele, avand valoarea calorica si continutul proteic proportional.2.Principalele criterii ale conceptului de alimentatie rationalaInstituirea unei alimentatii rationale a individului trebuie sa atinga obligatoriu urmatoarele obiective:1.Asigurarea tuturor trofinelor necesare in cantitati optime (proteine vegetale si animale, lipide vegetale si animale, glucide complexe si simple, vitamine, minerale, celuloza);2.Asigurarea echilibrului si proportiei optime intrertrofine;3.Realizarea unei concordante intre nevoi si aport;4.Asigurarea unei bune stari de nutritie, realizata prin cunoasterea valorii nutritive a produselor alimentare disponibile in vederea alcatuirii unei ratii complete si echilibrate, a influentei proceselor tehnologice de preparare asupra alimentelor(distrugere, inactivare etc), precum si a gradului de utilizare digestiva a hranei ingerate;5.Asigurarea uneialimentatiiadecvate varstei,activitatii profesionale,starii fiziologice (graviditate, lactatie, copii in dezvoltare), ca si in vederea cresterii rezistentei antiinfectioase si antitoxice a individului;6.Alimentatie diversificata, meniul zilnic sa contina alimente din toate cele sapte grupe in cantitatii corespunzatoare;7.Asigurarea variatiei regimului alimentar (fiecare masa sa aiba produse atat de origine animala, cat si vegetala), evitarea combinatiilor neadecvate de alimente,de exemplu glucid-glucid, a folosirii aceluiasi aliment la doua mese in aceeasi zi si a aceluiasi aliment de doua ori la aceeasi masa,chiar daca forma pregatirii difera;8.Prevenirea nocivitatii alimentelor si evitarea consumarii unui produs alimentar insalubru, ceea ce presupune: cunoasterea sursei agentilor biologici si chimici ce pot fi vehiculati de alimentatie, mijloacele de prevenire,respectarea riguroasa a conditiilor igienico-sanitare pe tot circuitul alimentelor;9.Proprietatile organoleptice ale alimentelor sa corespunda deprinderilor consumatorilor (produse salubre, mancare variata, corect pregatita, care sa determine si sa mentina senzatia de satietate cel putin 4-5 ore, realizand starea de confort);10.Repartizarea rationala a ratiei alimentare in cursul zilei (3-4 mese la interval de 4-5 ore, care asigura o cantitate redusa de alimente la fiecare priza, digestie facilitata, coeficient de utilizare digestiva marit, metabolism favorizat, stare generala mai buna); in cadrul ritmului de trei mese pe zi, repartitia cantitativa va fi urmatoare: dimineata 30%, pranz 50%, seara 20%; la ritirul de patru mese pe zi: dimineata 25%, gustarea 15%, pranz 35-40%, seara 15-20%;11.Asigurarea ratiei cu material fibros (efect enterokinetic) si a unui volum corespunzator fiecarei mese (mai mare la cei cu alimentatie predominant vegetala si mai mic la cei cu alimentatie predominant animala);12.Respectarea conditiilor fiziologice generale de alimentare: fixitatea orelor de masa (conditionarea senzatiei de foame, conditionarea secretorie, motorie, neuro-umorala etc), asigurarea unei ambiante adecvate, ordinea felurilor din meniu, temperatura potrivita a alimentelor, acordarea unui timp suficient servirii mesei etc.

Idealul nutritional spre care se tinde este acela de a furniza organismului cantitatea si calitatea exacta de alimente, de structura si energetice, de care acesta are nevoie la un moment dat.Alimentatia rationala si longevitateaSe considera, in general, ca nevoile calorice scad cu varsta odata cu scaderea cheltuielilor energetice. Recomandarile F.A.O. privind aportul energetic in functie de varsta sunt redate in tabelul nr. 1.Varsta(ani)Restrictie pe fiecare etapa (%)Restrictie cumulativa(%)Aportul fata deadultul de 25 de ani(%)

25-353397

35-453697

45-557,513,586,5

55-057,52179

55-75103169

Odata cu inaintare in varsta, ratia de glucide va fi moderata, nedepasind 300 g/zi, sursa importanta a acestora fiind amidonul si fructoza.Un deziderat esential este scaderea grasimilor din alimentatia subiectilor de dupa 40 de ani, mai ales cei cu activitate fizica redusa. Batranii tolereaza mai greu ingestia de grasimi, variatiile lipidelor in sange sunt tot mai ample si durabile.Ratia zilnica optima este in jur de 1 g/kg greutate corporala, acoperind cel mult 20-30% din nevoile calorice. Se reduc cu predilectie grasimile, uleiurile vegetale avand actiune favorabila, datorita acizilor grasi polinesaturati.Cei mai multi autori apreciaza in prezent ca reducerea ratiei de proteine este o eroare, mai ales ca ea se asociaza cu deficiente in masticatie, digestie, absorbtie si asimilatie. Se recomanda drept ratie oprtima 1,2-1,5 g/kg corp/zi, din care 50% sa fie acoperita din proteine animale bogate in aminoacizi esentiali.Vitaminele si mineralele ocupa un loc aparte in alimentatia longevivilor.Cantitati sporite de vitamine se introduc numai pe cale naturala (fructe, legume, branzeturi proaspete, paine integrala), evitandu-se vitaminoterapia sintetica, care poate duce la dezechilibre riscante la batranete.Ca substante minerale, necesitatile sunt sporite in calciu si fosfor, aportul va fi corect in fier si potasiu iar sodiul limitat.Alimentatia de protectie.Alimentatia rationala trebuie sa constituie si un important factor de crestere a rezistentei organismului, indeosebi a capacitatii de aparare dobandite mai ales prin anticorpogeneza si mai putin a sistemului de aparare nespesifica, considerat predominant genetic si afectam, in consecinta, de alimentatie numai in conditii extreme. Rolul pozitiv pe care il au indeosebi proteinele in apararea antiinfectioasa a fost demonstrat cu prisosinta prin numeroase experimente. Indiferent de natura agentului patogen, cantitatea, dar, mai ales, calitatea aminoacizilor incorporati in hrana au o deosebita importanti atat pentru apararea celulara (fagocitara), cat pentru cea umorala (anticorpogeneza), in mod special (Costin, 1999).Alimentatia de protectie, prin suplimentare cu proteine si vitamine, actioneaza si asupra agresiunii diferitelor substante toxice din mediu patrunse in organism in cazul expunerii ocazionale sau mai indelungate (noxe profesionale etc), prin conjugarea si eliminarea acestora si regenerarea enzimelor hepatice.Capitolul II

Piramida alimentara

Piramida alimentar a fost creat pentru a v nva ce tipuri de alimente i n ce cantiti pot fi consumate.

Piramida este alcatuita din 6 grupe:

Grupa 6 - grasimi, uleiuri si dulciuri

Aceste alimente sunt plasate in varful piramidei pentru ca ele nu trebuie consumate prea des. Acest grup include untul, grasimile de orice fel, biscuitii, dulciurile, prajiturile, zaharul si bauturile dulci. Grasimile din alune, nuci sau seminte sunt grasimi nesaturate si sunt mai sanatoase decat cele saturate care se gasesc in produse lactate si carne. Alimentele din grupa 1 trebuie consumate in cantitati mici.

Grupa 5: Carnea si ouale

Grupa 5 include carne roie, carne de pui, pete, nuci, alune, semine, produse din soia, hamburger. Aceste alimente au un coninut crescut de proteine, fibre, vitamina E i B6, minerale cum este calciu, fier sau zinc. Pot fi servite de 2-3 ori pe zi.

Ouale au un continut bogat in proteine si vitamine, astfel ca acesta este un produs de baza in alimentatie. Poate fi consumat ca atare sau in diverse preparate.

Grupa 4 - Lapte si produse lactate

Produsele lactate contin cantitate crescuta de calciu. Cele mai sanatoase sunt produsele degresate si pot fi consumate de 2-4 ori pe zi. Exemple de produse lactate: branza, laptele, iaurtul etc. Laptele contine proteine, in principal cazeina si lactalbumina; aceste proteine furnizeaza aminoacizi esentiali. Produsele lactate contin de asemenea carbohidrati, grasimi,vitamina A.

Grupa 3 - Fructe

Aceasta grupa include fructele proaspete sau conservate. Fructele sunt bogate in vitamine, cea mai frecvent intalnita fiind vitamina C. De asemenea mai contin si vitamina A. Fructele conservate si siropurile nu sunt atat de sanatoase pentru ca au un continut crescut de zahar si deci multe calorii. Fructele proaspete sunt sarace in calorii si grasimi si se recomanda a fi consumate de 2-4 ori pe zi.

Grupa 2 - Legume

Aceasta grupa include toate legumele. Sunt considerate ca fiind principala sursa de vitamine si minerale, si contribuie la aportul zilnic al carbohidratilor si al fibrelor alimentare. Pot fi consumate atat preparate, cat si proaspete, sub forma de salate.

Legumele sunt sarace in grasimi si lipsite de colesterol; dar bogate in vitamine si fibre. De asemenea au un continut crescut de apa.

Din acest grup sunt necesare 3-5 gustari pe zi.

Grupa 1 - Alimente cu continut crescut de amidon

Aceasta grupa contine paine, cereale, orez, paste, cartofi si se afla la baza piramidei. Din acest grup trebuie consumate mai multe alimente decat din alte grupuri ale piramidei. Aproximativ o treime din dieta zilnica trebuie sa fie reprezentata de alimente din acest grup. Alimentele din acest grup contin carbohidrati cu mult amidon si sunt importante pentru a furniza energie organismului. De asemenea mai contin minerale, vitamine din grupul B si fibre.

Carbohidratii inalt procesati cum ar fi painea alba nu sunt foarte sanatoase; ar fi de preferat sa consumati paine neagra in locul celei albe.

Cerealele, legumele si fructele sunt cel mai bine reprezentate in piramida alimentara, ca fundament al alimentatiei echilibrate, numindu-le baza pentru o nutritie adecvata si pentru sanatate, notabil fiind faptul ca acestea pot reduce riscul de aparitie a bolilor cronice.

Impreuna cu recomandrile dietetice, un real beneficiu ar fi activitatea fizic efectuat zilnic. S-a demonstrat faptul c activitatea fizic regulat scade riscul anumitor boli cronice cum ar fi hipertensiunea arterial, accidental vascular cerebral, diabetul zaharat,cancerul de colon, osteoporoza. Este recomandat ca orice adult sa faca cel putin 30 minute de activitate fizica in fiecare zi.

Capitolul IIITop 10 alimente care nu ar trebui s lipseasc din dieta zilnic

Alimentaia gresit si apariia unor boli grave sunt elemente indestructibil legate. Pentru a scpa de cancer, ulcer, accidente vasculare, insomnie sau varice este suficient s consumi cteva alimente care n-ar trebui s lipseasc nici din alimentaia zilnic a omului sntos

1. MereMerele sunt o surs excelent de pectine, fibre care micsoreaz nivelul colesterolului si al glucozei (zahrului) din snge. Merele proaspete conin mult vitamina C, care protejeaz celulele organismului de distrugere. Ajut la formarea colagenului, substan care ne menine esuturile si vasele de snge sntoase, ea fiind absolut necesar pentru absorbia fierului si a acidului folic.

2. MigdaleBogate in nutrieni ca fibre, riboflavin, magneziu, fier si calciu (o mn de migdale conine 100 mg calciu). n plus, aceeasi cantitate furnizeaz necesarul zilnic de vitamina E, combtnd sterilitatea si cderea prului. Datorit grsimilor monosaturate, scad colesterolul si ne feresc de infarct. Fiind una dintre cele mai bune surse de proteine, sunt revitalizante, mai ales dup boli.

3. AfineAfinele conin fitonutrieni care previn si vindec infeciile urinare att de frecvente la femei, mai ales in perioada rece. Ele imbuntesc memoria de scurt durat si, consumate in cure de zece zile in fiecare var, ne feresc de boli ca Alzheimer, la btrnee. Conin puine calorii, ceea ce le recomand ca aliment de baz in timpul dietelor de var sau al perioadelor de abuzuri alimentare.

4. Broccolin afar de faptul c sunt o important sursa de calciu, potasiu si fibre, substanele coninute de aceast legum ne feresc de bolile cronice precum cele cardiovasculare, diabet sau anumite cancere, in special cel de colon si prostat. Datorit antioxidanilor ca vitamina A si C, celulele corpului nostru imbtrnesc mult mai incet.

5. Fasole rosieFasolea rosie, de orice tip ar fi (cu boabe mici sau mari), reprezint un rezervor de fier, magneziu, fosfor, potasiu, cupru si tiamin. Nu conine aproape deloc grsimi vegetale, are calorii puine si, datorit fibrelor, elimin rapid toxinele din organism prin regularizarea tranzitului intestinal. Se recomand suferinzilor de constipaie si persoanelor in vrst sau sedentare.

6. PestePestele oceanic, dar in special somonul este printre puinele alimente in care se gsesc acizii grasi omega 3 care ne feresc arterele de depozitele de grsimi, reducnd riscurile formrii de cheaguri de snge care provoac infarct. Omega 3 regularizeaz btile inimii, ferindu-ne de palpitaiile din tahicardii sau chiar de moartea subit. Consumul de trei ori pe sptmn de peste scade nivelul trigliceridelor (care afecteaz celula hepatic) si normalizeaz tensiunea.

7. SpanacSpanacul conine folai si mult vitamina A, C, B6, fiind bogat in riboflavin, calciu, fier si magneziu. ntreste sistemul imunitar si ne pstreaz prul si pielea sntoase. Prepar ins doar cantitatea pe care o mnnci o dat, deoarece prin reinclzire nitraii se transform in nitrii, substane potenial cancerigene.

8. Cartofi dulciCuloarea galben-portocaliu a acestora ne arat c au o concentraie mare in beta-caroten. Alimentele bogate in aceast substan, pe care organismul o transform in vitamina A, incetinesc procesul imbtrnirii si reduc riscul apariiei anumitor tipuri de cancer. Conin, de asemenea, vitaminele B 6, C si E, potasiu, fibre, iar un cartof are doar 50 de calorii.

9. Suc de fructe si legumeSucul de cruditi conserv toate vitaminele si mineralele care se gsesc in acestea, fiind adevrate infuzii de vitalitate. Cu condiia s fie consumate imediat dup preparare, sunt o cale usoar de asimilare a multivitaminelor, mai ales pentru persoanele crora nu le plac vegetalele. n orice suc, rosiile nu trebuie s lipseasc, licopena coninut ferindu-ne de atacul de inim si cancere, in special cel de prostat.

10. Germeni de grun centrul bobului de gru, prin incolire, apare germenul de gru, din care se dezvolt o nou plant. n acesti germeni se concentreaz nutrieni cum ar fi niacina, tiamina, vitamina E, folai, magneziu, fosfor, potasiu, fier si zinc. Se recomand consumarea zilnic a dou lingurie de boabe de gru incolite acestea au capacitatea de a reda organismului energia, pofta de mncare si combat eficient insomniile.

Capitolul IV

Prevenirea bolilor prin diete si nutritieIata 3 motive pentru care trebuie sa urmezi o dieta sanatoasa:

- Sa iti menti sanatatea ca sa previ pierderea fortei musculare, a masei osoase si deficitul de vitamine.

- Sa previ boli precum infarctul miocardic, accidente vasculare cerebrale, obezitatea, osteoporoza si cateva tipuri de cancere.

- Sa te ajute sa previ sau sa tratezi boli cornice precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, boala celiaca.

Mentinerea sanatatii

Organismul necesita carbohidrati, grasimi, proteine, vitamine si minerale pentru a mentine sanatoase organele vitale, oasele,muschii si nervii si pentru a produce hormoni si substante chimice care sunt necesare pentru buna functionare a organismului. De asemenea, vitaminele sunt necesare,in cantitati mici, pentru reactiile chimice normale vare au loc in organism.

Prevenirea si controlul bolilor

Obezitatea si infarctul miocardic sunt probleme majore de sanatate publica ,de aceea majoritatea recomandarilor alimentare se bazeaza pe prevenirea acestor boli.Obezitatea este cauzata de consumul de calorii in exces. Aceasta poate fi cauza a nenumarate patologii precum bolile de inima, diabet, boli hepatice, artrita, hipertensiune arteriala, guta si anumite tipuri de cancere.

Pentru a pierde din greutate sau a-ti mentine o greutate corespunzatoare, ar trebui sa consumi alimente cat mai sarace in calorii, precum fructe si legume si cat mai putine alimente cu continut caloric crescut precum grasimi, galbenus de ou, alimente prajite, dulciuri, sosuri pentru salate. Alimentele cu densitate calorica crescuta de obicei au si continut crescut in colesterol .

O dieta sanatoasa ar trebui sa contina in principiu urmatoarele:

-Fructe, legume, cereale integrale, produse lactate fara grasimi sau cu continut scazut in grasimi.

-Carne slaba - de pui sau peste, fasole,oua si nuci.

-Alimente sarace in grasimi saturate, grasimi trans, colesterol, sare sau zahar.

In concluzie:

-Asigura-ti portia de cereale integrale.

- Variaza sortimentele de legume pe care le mananci.

- Concentreaza-te pe consumul de fructe.

-Consuma alimente bogate in calciu.

-Consuma carne slaba

- Gaseste un echilibru intre alimentatie si activitatea fizica.

Vitamine si minerale ca sa previ anumite deficiente si boli

Suplimentele de vitamine si minerale sunt importante in prevenirea anumitor boli. Majoritatea bolilor rezulta din deficitul vitaminic, de exemplu scorbutul este asociat cu deficitul de vita C sau beri-beri cu deficitul de tiamina. Persoanele alcoolice, malnutrite, pot dezvolta leziuni ale nervilor din cauza deficitului de tiamina. Persoanele mai in varsta care nu se expun la soare pot dezvolta boli ale oaselor datorita deficitului de vit D. Anemia pernicioasa poate rezulta din proasta absorbtie a vit B12. De asemenea, persoanele cu boala celiaca pot dezvolta deficit vitaminic si de fier. Pentru aceste persoane cu nevoi mai speciale, suplimentele de vitamine sunt foarte importante pentru a preveni aceste deficiente.

Suplimentele de vitamine nu sunt folositoare doar pentru a trata anumite deficiente, ci si pentru a preveni anumite boli. Anumite suplimente de vitamine ( acidul folic, vit B6, vit B12) sunt folosite sa diminueze nivelul sanguin de homocisteina, care poate ajuta la prevenirea atacurilor de inima.Cerealele fortificate cu acid folic si suplimentele de vitamine au fost folosite sa reduca riscul malformatilor congenitale la femeile de varsta fertila.

Diete folosite pentru a controla si trata boli

Dietele sarace in zaharuri sunt importante in controlul nivelului de glucoza din sange la persoanele cu diabet zaharat. Cand aceasta conditie nu poate fi controlata prin dieta, este necesar tratamentul medicamentos.

Dieta DASH este recomandata pentru a scadea presiunea arteriala, insa daca aceasta nu este suficienta, este necesara si medicatie antihipertensiva.

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) reprezinta un plan denutritiecare ofera solutii dietetice pentru normalizarea tensiunii arteriale. Conform studiilor, tensiunea arteriala a pacientilor hipertensivi care au utilizat aceasta dieta a scazut in numai 2 saptamani. O dieta similara, DASH - sodiu, presupune reducerea consumului desarela maxim 1500 mg pe zi (aproximativ 2/3 de lingurita). Si in cazul acestei dietetensiunea arterialaa subiectilor implicati in studii, a scazut semnificativ.

Pentru a respecta principiile nutritive ale dietei DASH trebuie sa includeti in planul dietetic zilnic urmatoarele grupe de produse alimentare:

- cereale: 7 - 8 portii pe zi;

- legume: 4 - 5 portii pe zi;

- fructe: 4 - 5 portii pe zi;

- lactate cu continut scazut (sau fara) de grasimi: 2 - 3 portii pe zi;

- carne de pasare sipeste: 2 portii pe zi sau chiar mai putin;

- nuci, seminte, fasole uscata: 4 - 5 portii pe saptamana;

- grasimi si uleiuri: 2 - 3 portii pe zi;

-dulciuri:mai putin de 5 portii pe saptamana.

Dieta fara gluten este tratamentul primar in boala celiaca. Oamenii cu aceasta boala pot avea dificultati in absorbtia de vitamine si minerale si de asemenea pot avea necesitati crescute de calciu, fier si vitamine.

Schimbarea stilului de viata este cel mai important tratament pentru reducerea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol, in special a celui "rau" (LDL ).Daca acest lucru nu este suficient, este necesara terapia medicamentoasa.

Bibliografiehttp://www.speedgym.ro/piramida-alimentara/http://www.revistafelicia.ro/http://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/RATIA-ALIMENTARA914.phphttp://www.doctor.info.ro/prevenirea_bolilor_prin_dieta_si_nutritie.html 2