4.3 Apele freatice

Există o relaţie directă între particularităţile reliefului (sub aspectul fragmentării, energiei şi al constituţiei litologice) şi posibilităţile de formare a orizonturilor acvifere. Toate diferenţele care apar în repartiţia formelor principale de relief interfluvii, văi, terase se constată în modul de distribuire a apelor freatice atât jumătatea nordică a judeţului (corespunzând părţii sudice a Piemontului Getic, prin aspect şi altitudine o câmpie înaltă piemontană dar prin fragmentare mult diferită de câmpia propriu-zisă de la sud) natura rocilor permite formarea pânzelor de apă la adâncimi mai mari ca efect al permeabilităţii depozitelor piemontane. Adâncirea văilor a dus la interceptarea pânzelor, apariţia izvoarelor şi deci a liniilor de descărcare a pânzelor. Toţi afluenţii secundari ai Jiului îşi au izvoarele în pânzele cantonate în această unitate piemontană la adâncimea de 15-30 m şi poate chiar mai mult. In sectorul din dreapta Jiului se constată o deplasare generală a apelor freatice către sud-est, în conformitate cu configuraţia generală a reliefului şi a liniilor vechiului con de dejecţie format de Dunăre (la începutul cuaternarului) în această regiune. La trecerea de la regiunea piemontană la terasele Dunării are loc o reducere a adâncimilor şi chiar apariţia unor linii de descărcare.

Alimentarea cu apă a Municipiului Slatina

Majoritatea oraşelor din judetul Olt se alimentează cu apă subterană. Cantitatea apei captate de la fronturile de puţuri pentru alimentarea consumatorilor din Slatina, Drăgăneşti, Scorniceşti, Caracal şi Corabia este suficientă.

- 1 -

Fronturile de puţuri sunt localizate în partea central-vestică a unităţii geologice numita “Platforma Moesică”.

In acesta zonă există trei acvifere:- Acviferul freatic (5-12m)-Acviferul de adâncime medie (până la 100-120m)-Acviferul de adâncime mare (de la 100-120m la 140-160m) Straturile fronturilor de puţuri sunt caracterizate de alternanţa

nisipului, pietrişului şi aluviunilor.

Câmpul de puţuri al oraşului Slatina

Captările de apă subterană din Slatina au o lungime totală de 15 Km, iar puţurile sunt localizate pe ambele maluri ale râului Olt.

Numele şi locaţia exactă pentru fiecare captare sunt listate mai jos:

Câmpurile de puţuri existente

Câmpuri de puţuri

Nr. total de

puţuri

Nr. total de

puţuri înfuncţiune

Nr. total de

puţurifolosite

Debite (l/s)

Salcia 39 39 38 112,9Zona Nouă 13 13 12 75,7

Zona B 32 32 29 75,7Zona V 4 4 4 14,7Zona D 4 4 4 15,6

Curtişoara freatic 44 44 28 118Curtişoara

adâncime medie24 24 24 73,6

Total 461,3

Facilităţile existente

În Slatina există cinci surse de apă brută. Trei sunt localizate pe malul stâng al râului Olt, iar două sunt localizate pe malul drept al râului. Toate puţurile sunt alimentate din surse subterane, având 208 de puţuri adânci, din care 166 sunt funcţionale.

Sursele de pe malul stâng al râului Olt

- 2 -

- Câmpul de puţuri Curtişoara de mică adâncime (10m adâncime) şi câmpul Curtişoara de adâncime medie (de la 50 la 120 m adâncime) au 27 de puţuri în funcţiune;

- Câmpul de puţuri “Teslui” de adâncime medie are în funcţiune 29 de puţuri; Captarea "Curtisoara – Teslui" (puţuri adânci) exploatează acviferul freatic din câmpia aluvionară a râului Olt, Q = 191,9 l/s;

- Câmpul de puţuri Slatina - Balş (Zona Nouă) de adâncime medie are în funcţiune 20 de puţuri: Slatina-Balş (Zona Nouă): Q = 50,8 l/s

Sursele de pe malul drept al râului Olt: (de la 50 la 120 m adâncime)

- “Zona B” este o sursă de adâncime medie şi are 31 de puţuri, din care 28 sunt funcţionabile; Q = 75,7 l/s

- Salcia-Slătioara este o sursă de adâncime medie şi are 39 de puţuri, din care 31 sunt funcţionabile. Q = 112,9 l/s

Puţurile din această zonă sunt de adâncime medie. Adâncimea variază între 50 m şi 120 m. Capacitatea actuală totală pentru toate sursele este de 550 l/s – 1 980 m³/oră. Cele două staţii principale de pompare sunt acţionate la o capacitate medie de 275 şi respectiv de 375 m³/oră.

Apa de la sursele localizate pe malul stâng al râului Olt este pompată într-un bazin de stocare aflat la staţia de pompare Nicolae Bălcescu, apoi este pompată într-un bazin de stocare de la staţia de pompare Crişan şi la complexul Grădişte. De la staţia de pompare Crişan apa este pompată în reţea, în timp ce de la complexul Grădişte apa curge gravitaţional în zona cu presiune scăzută din reţeaua de distribuţie a oraşului Slatina.

Apa de la cele două surse localizate pe malul drept al râului Olt este pompată mai întâi la staţia de pompare Salcia într-un bazin de stocare, de unde este pompată la staţia Oituz. De la bazinele de stocare Oituz, apa este pompată într-o zonă cu presiune scăzută din reţeaua de distribuţie a oraşului Slatina. Eventual, apa de la staţia de pompare Salcia poate fi pompată în staţia de pompare Nicolae Bălcescu.

De la staţia de pompare Salcia, la bazinele de stocare Oituz, apa este pompată printr-o conductă lungă de 6 km cu diametrul de 600 mm. De la staţia de pompare Nicolae Bălcescu apa este pompată, ori la bazinele de stocare Crişan prin două conducte de 500 mm şi lungi de 4 km, ori este pompată la complexul de stocare Grădişte prin două conducte de 200 mm şi o conductă de 250 mm.

Sistemul existent de alimentare cu apă a fost proiectat având diferite facilităţi de stocare cu un volum total de +/- 23 000 m3 după cum urmează:- 2 bazine de stocare de 150 m³ fiecare la staţia de pompare Salcia;- 1 bazin de stocare de 10 000 m³ la complexul de pompare/stocare Oituz;- 1 bazin de stocare de 500 m³ la staţia de pompare Nicolae Bălcescu;- 1 bazin de stocare de 2 000 m³ şi un turn de apă de 200 m³ la complexul de stocare Grădişte;- 2 bazine de stocare de 5 000 m³ la complexul de stocare/pompare Crişan.

Capacităţile principalelor staţii de pompare sunt:

- 3 -

- 4 x 250 m³/oră – 1 x 125 m³/oră şi 2 x 200 m³/oră (pompe de rezervă) la staţia de pompare Salcia;- 4 x 275 m³/oră şi 4 x 320 m³/oră (pompe de rezervă) la staţia de pompare Nicolae Bălcescu;- 3 x 900 m³/ora şi 2 x 240 m³/oră la staţia de pompare Crişan;- 3 x 540 m³/ora – 1 x 200 m³/oră şi 1 x 125 m³/oră la staţia de pompare Oituz;

Tratarea apei se limitează la procesul de dezinfectare cu clor gazos. Instalaţiile de clor gazos sunt instalate la:- Staţia de pompare Salcia, cu un consum de 3 kg/oră, staţie principală de clorare.- Staţia de pompare Oituz, cu un consum de la 2 la 2,5 kg/h, staţie de clorare (apa care provine de la staţia de pompare Salcia)- Nicolae Bălcescu, cu un consum de la 2 la 2,5 kg/oră, staţie principală de clorare.- Crişan cu un consum de la 1 la 1,5 kg/h, staţie de clorare (apa care provine de la Staţia de pompare Nicolae Bălcescu).

Staţia de pompare Salcia

Oraşul este alimentat din două câmpuri mari de puţuri localizate de-a lungul malului drept şi stâng al râului Olt. Apa este preluată de staţiile de pompare Salcia şi Nicolae Bălcescu şi de aici este pompată către staţiile de pompare Grădişte, Crişan şi Oituz; de aici ajunge în reţeaua de distribuţie a oraşului, iar apoi la consumatori.

Camera pompelor

- 4 -

Bazin de clorinare şi unitate de dozare

Staţia de pompare Grădiştea Aceasta este cea mai veche şi cea mai mică staţie de pompare. Primeşte apa de la SP Salcia şi o distribuie în partea veche a oraşului.

Imagine generală

Camera pompelor

Staţia de pompare Nicolae Bălcescu

- 5 -

Aceasta colectează apa din câmpul de puţuri localizat pe malul stâng al râului Olt şi apoi o trimite către alte două staţii. Pentru nevoile actuale ale orasului, staţia de pompare este supradimensionată.

Imagine la camera pompelor

Staţia de pompare Crişan

Imagine generală

Panou de comandă

Staţia de pompare OituzAceasta staţie de pompare este în funcţiune numai câteva ore pe zi

pentru a menţine presiunea în reţeaua de distribuţie.

- 6 -

Imagine generală

Bibliografie: ,,Plan pentru sectorul de apă potabilă şi apă uzată (judeţul Olt)-

Asistenţa Tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de mediu’’

- 7 -