Academia de Studii Economice din BucurestiFacultatea de Administratie si Management Public

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Realizat de:Diaconeasa Constantin Dan(Grupa 212, Anul II)

Bucuresti, 2015Cuprins:1. Descrierea regiunii alese:1.1 Caracteristici demografice;1.2 Forta de munca si migratia populatiei;1.3 Economia regionala:1.3.1 Infrastructura;1.3.2 Transporturi;1.3.3 Mediu;1.3.4 Utilitatile publice;1.3.5 Educatie si sanatate;1.3.6 Servicii sociale;1.3.7 Zone problema ale regiunii.2. Analiza structurala in plan regional:2.1 Analiza produslui intern brut regional (Evolutia P.I.B.-ului in ultimii ani);2.2 Determinarea profilului economic al regiunii;2.3 Determinarea specializarii economice a regiunii (sij);2.4 Calculul concentrarii diversificarii structurii a regiunii (C);2.5 Analiza si interpretarea rezultatelor.3. Analiza SWOT a regiunii.4. Concluzii, recomandari si propuneri de investitii.

1. Descrierea regiunii alese:1.1 Caracteristici demograficeRegiunea Oltenia este situata in partea de sud-vest a Romaniei, cu o suprafata de 29.212 km2 (reprezentand 12.25% din suprafata tarii, locul 7 din cele 8 regiuni) si cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Vlcea, Mehedinti si Gorj si coincide, n mare, cu vechea regiune istorica Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul Dunarea, la Sud; raul Olt (al treilea ca marime din Romania) la Est; Muntii Carpati la Nord si Vest. Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si 408 comune ce cuprind 2070 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova 298.928 locuitori, Rmnicu-Vlcea 107.726 locuitori, Drobeta Turnu-Severin - 109.444 locuitori, Trgu Jiu - 96.318 locuitori si Slatina - 80.282 locuitori. Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), multe nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vnju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc. n 2010, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.238.643 locuitori (10,67% din populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (76.6 locuitori/km2 fata de 90,9 locuitori/km2 ). La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, evolutia populatiei totale continua trendul descendent manifestat dupa recensamntul din ianuarie 2002, n anul 2010 fata de anul 2002, populatia regiunii a scazut cu 102.304 persoane. Distributia pe medii a populatiei totale n anul 2010 a pus n evidenta preponderenta populatiei rurale cu un numar de 1.165.497 persoane (52,06%), fata de populatia din mediul urban, ce nsumeaza 1.073.146 persoane (47,94%). La nivel national ponderea populatiei pe medii este de 55,07% n mediul urban fata de 44,93% n mediul rural.

Cu exceptia judetului Dolj, toate judetele au ponderea populatiei n mediul rural mai mare dect n mediul urban. Judetele cu cel mai mare numar de locuitori n mediul rural fiind Olt (59,34%), Vlcea (54,50%) i Gorj (52,67%) n 2010.1.2 Forta de munca si migratia populatiei

Populatia activa n anul 2010 n Regiunea Sud-Vest Oltenia se ridica la cifra de 913.064 persoane, ceea ce reprezinta 10,43% din populatia activa la nivelul national situand-se pe penultimul loc naintea Regiunii de Vest.Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza comparativ cu cea inregistrata la nivel national, astfel: agricultura si silvicultura (40,2%/28,7%), industria (18,7%/21,1%), constructii (7,20%/7,4%) si alte activitati (33,90%/42,8%). Rezulta ca in agricultura si silvicultura, populatia ocupata este de 40,2% cu 11,5% mai mult decat media la nivel national pe economie, aceasta diferenta se regaseste in industria cu 2,4%, constructii 0,2% si alte activitati cu 8,9%.Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera n vrsta din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistenta. Procentul mare al populatiei rurale si suprafata ntinsa a terenurilor arabile, n special n partea sudica a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant n economia regionala. Astfel, numarul n crestere al persoanelor ocupate n agricultura si farmitarea terenurilor n urma reformei privind proprietatea, precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate, au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii n acest sector.In anul 2010 numarul de salariati a fost de 363.808 cu 60.087 mai putin fata de anul 2008, reducerea fiind de 14,2%. Numarul de salariati din regiunea Oltenia in 2008 reprezenta 8,4% din cei inregistrati la nivelul tarii.Ponderea cea mai mare de salariati se regaseste in activitatea de industrie, respectiv de 31,2% in timp ce la nivelul tarii ponderea este de 31,8%, din care industria extractiva 5,2 %, respectiv de 1,6% la nivel national si productie si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 3,5%.

1.3 Economia regionala:Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia n prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei. Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie nca o componenta importanta n economia regiunii. n judetul Gorj se gasesc cele mai multe ntreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa crestere a pretului energiei, determina o revigorare a activitatii n domeniu. Dupa 1990, n conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ ncet si ntrziat, ntreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a ngreunat procesul de restructurare, neexistnd capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, ndeosebi n zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial.Din punct de vedere economic si social, cea mai afectata zona este zona miniera a Gorjului, unde dependenta fata de minerit ramne semnificativa. Activitatile de extractia a carbunelui se afla n recesiune, procesul de restructurare miniera ncepnd doar din 1997. Judetul Olt a fost, de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientndu-se catre activitati agricole. Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals, Tg. Carbunesti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri recent privatizate. Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita n special inexistentei spatiilor de locuit ieftine.

1.3.1 InfrastructuraRegiunea Sud-Vest are o infrastructur relativ bine dezvoltat, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 i E81 i dou din cele trei axe prioritare ale Reelei de transport Trans-European TEN-T (formate din coridoarele Pan-europene) care intersecteaz Romnia, i anume axa prioritar de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/Nurenberg-Praga-BudapestaConstanaIstambul Salonic) i axa prioritar de transport 18 Dunrea (format din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o reea rutier de 10.460 km (13,19% din totalulnaional), din care 2043 km sunt drumuri naionale (13% din total drumuri naionale) i 8.437 km drumuri judeene i comunale (12,82% din totalul naional). Judeele Gorj i Olt au o infrastructur rutier relativ bine dezvoltat, judeul Olt aflndu-se pe primul loc n Romnia n ceea ce privete numrul i ponderea kilometrilor de drumuri judeene i comunale modernizate (873 km ceea ce reprezint 12,88% din totalul drumurilor publice judeene modernizate). n privina densitii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaz uor peste media naional (35,8 km/100 km2), cele mai mari densiti nregistrnd judeele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedini i Vlcea, ambele cu 37,6 km/100km2 . Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai sczut valoare din ar (34,4 km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avnd legturi cu principalele localiti din regiune i din ar. n particular, zona de cmpie - de-a lungul Dunrii de la Drobeta Turnu Severin pn la Calafat i de la Calafat pn la Corabia - ct i regiunea deluroas dintre Trgu Crbuneti si Ocnele Mari nu beneficiaz de reele de cale ferat. Mai mult, nu exist conexiune direct pe calea ferat de la Rmnicu Vlcea la Piteti si Bucureti, traectul nceput n anii 80, nefiind finalizat.1.3.2 Transporturi

Regiunea Sud Vest Oltenia dispune de o retea de cai ferate de 988 km, reprezentnd 9,2% din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 507 km, reprezentnd 51,3% n lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 37,1% ct este media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 248 km (25,1% din totalul regiunii, comparativ cu 27,3% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate n regiune este cea mai mica din tara 33,8 km/1000 km. Principala magistrala de cale ferata este Bucureti Timioara i traverseaza regiunea de la est la vest fiind i singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova Simeria i traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova Calafat, Strehaia Motru, Craiova - Piatra-Olt Rmnicu Vlcea. Piatra Olt este nod de cale ferata avnd legaturi directe cu Rmnicu Vlcea, Piteti, Caracal, Corabia. Toate acestea nsa sunt linii simple, neelectrificate. Toate oraele importante din regiune au statii de cale ferata. n particular, zona de cmpie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pna la Calafat si de la Calafat pna la Corabia - ct si regiunea deluroasa dintre Trgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Rmnicu Vlcea la Pitesti si Bucuresti, traectul nceput n anii 80, nefiind finalizat. Un dezavantaj major l constituie faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Serbia i la Calafat i Corabia spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale ntre regiune i tarile nvecinate sunt ngreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului Calafat-Vidin (axa prioritara TEN-T 22) de catre partea bulgara. Dupa 1989 s-a produs declinul industriilor care utilizau infrastructura feroviara, ceea ce a condus la reducerea semnificativa a volumului de transporturi feroviare. O alta cauza a acestei situatii o reprezinta creterea substantiala a numarului de autovehicule i a traficului rutier, i automat, scaderea numarului de calatorii i pasageri care folosesc mijloace de transport feroviar. Creterea traficului rutier a avut ca rezultat un grad ridicat de poluare i consecinte negative asupra mediului. De asemenea se constata scaderea transportului feroviar de pasageri din mai multe motive: atractivitatea mai mare a autoturismelor personale care ofera servicii mai rapide fata de serviciile transportului public feroviar; competitivitate n scadere fata de microbuze care functioneaza pe rute similare, n ceea ce privete timpul de calatorie, frecventa i pretul. Starea degradata a infrastructurii feroviare a condus la scaderea vitezei de exploatare, iar confortul este afectat de parcul de material rulant din ce n ce mai uzat.

Reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere ntre orae i noile drumuri au urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate i orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara osea de centura, tot traficul local i de tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii. Datorita lipsei investitiilor n drumurile secundare (mai ales n zonele rurale) localitatile lineare (sate dispuse de-a lungul i pe ambele parti ale drumului) au continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale ducnd la agravarea situatiei n care traficul de tranzit pe oselele nationale vine n conflict cu viata de zi cu zi a comunitatii rurale. Apar blocaje ce au ca rezultat creterea duratei deplasarii, creterea costurilor de exploatare a vehiculelor, accidente i deteriorarea mediului inconjurator.

1.3.3 MediuDatorit schimbrilor climatice accentuate ce au loc la nivel global i ateptrilor locuitorilor privind calitatea mediului i a vieii, politicile de mediu trebuie s dein un loc important n cadrul politicilor de dezvoltare i regenerare urban, cu att mai mult cu ct Slatina este un ora industrial, cu deficit de imagine din cauza polurii. innd seama de intensificarea activitilor economice, de prezena unor investiii strine semnificative n zon, se poate spune c Slatina deine capacitatea de a deveni un pol de cretere local i regional, dup cum reiese i din Planul de dezvoltare regional al regiunii Sud-Vest Oltenia. n vederea atingerii acestui obiectiv strategic, procesul de cretere economic trebuie coroborat cu mbuntirea calitii mediului nconjurtor astfel nct Slatina s devin un loc mai atractiv pentru a munci i locui. Aceast direcie de aciune respect totodat prevederile Uniunii Europene i naionale privind dezvoltarea urban verde, cu un standard al calitii vieii foarte ridicat.1.3.4 Utilitatile publice\

Fondul de locuinte existent in Oltenia reprezinta 11,1% din cel existent la nivelul tarii care asigura 36,5 mp/locuinta (93,9% din media existenta la nivelul tarii), 2,75 camere/locuinta (105,8% fata de media pe tara), respectiv 13,27mp/camera (88,8% fata de media pe tara).

Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor din regiunea Oltenia in perioada analizata respectiv 2006 2010 a scazut cu 20,8% pe total din care pentru uzul casnic cu 17%.Volumul de apa potabila distribuit in zona Olteniei reprezenta in 2009, 10,7% din total consum de apa la nivelul tarii.Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite In regiunea Oltenia sunt alimentate cu gaze 69 de localitati, iar comparativ cu datele inregistrate la nivelul tarii in 2009, situatia se prezinta astfel: nr. de localitati alimentate cu gaze reprezinta 7,2%, lungimea conductelor reprezinta 6,3%, volumul de gaze consumat 4,0%, din care pentru uzul casnic 5,5%.

1.3.5 Educatie si sanatateEfectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia materiala slaba a populatiei. O prima consecinta a acestor situatii se reflecta in scaderea continua a numarului populatiei scolare. Daca in anul scolar 1990/1991 populatia scolara in Oltenia era de 519.128, in anul 2004/2005 populatia din invatamantul de toate gradele era de 452.674, in scadere cu 12,8%. Populatia scolara reprezinta aproximativ 19,53 % din totalul populatiei regiunii. In ceea ce priveste numarul celor cuprinsi intr-o forma de invatamant, Regiunea SV Oltenia se situeaza pe penultimul loc, inaintea Regiunii Vest, comparativ cu media nationala. Infrastructura educationala preuniversitara cuprinde 471 gradinite, 796 scoli primare si gimnaziale, 150 licee, 5 scoli pentru invatamantul profesional si de ucenici, 8 scoli de invatamant postliceal. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic a fost in anul scolar 2004/2005, de 13,08 in invatamantul primar si gimnazial si de 12,31 in invatamantul liceal. Scolile profesionale si institutiile de invatamant superior nu ofera facilitati si mijloace moderne de instruire, desi au legaturi bune cu intreprinderile locale si prin urmare ar exista potential de plasare a tinerilor absolventi. Numarul de elevi inscrisi in invatamantul profesional si tehnic in perioada 2004-2005 a fost de 27.957, dintre care aprox. 35% fete.1.3.6 Servicii socialeDesi se considera ca inainte de 1989 organizarea serviciilor sociale era satisfacatoare in Romania (fapt contestabil), declinul economic din ultimii zece ani a produs un efect dublu: pe de o parte cresterea nevoilor sociale, pe de alta parte saracirea bugetelor publice pentru a satisface asemenea nevoi in mod corespunzator. In 2003, intre regiunile Romaniei, Oltenia a inregistrat cea mai scazuta valoare a contributiei la PIB regional din servicii de asistenta sociala si sanatate. In anul 2003 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Dispensarele prezinta aceeasi situatie nesatisfacatoare, daca in 1990 erau 696 dispensare, in 2004 numarul acestora s-a micsorat la 34. Ca numar de paturi in spitale raportat la 1000 de locuitori, regiunea se plaseaza pe locul 5 in Romania, iar ca numar de medici la 1000 de locuitori, de asemenea pe locul 5. Ca numar de medici stomatologi insa, Oltenia se plaseaza pe ultimul loc. Cladirile spitalicesti au o vechime intre 50-100 ani si chiar mai vechi, cele mai multe fara a dispune de expertize seismice. In Regiunea Sud-Vest majoritatea cladirilor (94%) nu au autorizatie de functionare, ceea ce afecteaza calitatea serviciilor oferite si siguranta pacientilor spitalizati. Echipamentele care deservesc serviciile de sanatate sunt vechi si/sau au durata de functionare depasita. Acest fapt, corelat cu infrastructura deteriorata, conduce la lipsa de eficienta generalizata a sistemului. Lipsa acuta de echipamente la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare se datoreaza si faptului ca spitalele sunt in administratia consiliilor locale, care abia fac fata necesarului financiar pentru reabilitare sau reparatii ale utilitatilor. Sistemul medical de urgenta opereaza prin intermediul spitalelor de urgenta si departamentelor de urgenta de la nivelul fiecarui judet, in cadrul spitalelor judetene, al serviciilor de ambulanta si al serviciilor de tip SMURD. Sistemul de ambulanta se concentreaza cu precadere in zonele urbane cu timp mediu de raspuns de 15 minute, in zonele rurale timpul de raspuns variind in medie intre 30 si 45 de minute. Oltenia se plaseaza in top in privinta mediei nationale a indicatorilor mortalitatii maternale si datorita bolilor cardiovasculare (locul intai pe tara), numarul cazurilor de TBC, infectiilor si bolilor parazitare. Numarul deceselor in randul copiilor la o varsta sub 1 an raportat la 1000 nascuti-vii depaseste media nationala in judetele Dolj si Mehedinti.2. Analiza structural in plan regional2.1 Analiza produsului intern brut regionalEvoluia economiei regiunii n perioada 2005-2010 a fost influenat i determinat nu att de disponibilitatea sau indisponibilitatea de factori endogeni i ai dezvoltrii, ct de un lan de factori exogeni, innd de mediul regional i naional, ct i de contextul european i mondial. Tranziia de la economia centralizat la economia de pia, cu toate elementele sale componente (descentralizare, demonopolizare i autonomizare, privatizare n industrie, agricultur i servicii, liberalizarea comerului i preurilor, libera iniiativ i concuren), s-a realizat cu dificulti, fapt accentuat i de reorientarea direciilor de export din Orient (de care depindea n mare msur economia regiunii) spre Occident (mai ales dupa aderarea rii la U.E.). Dup nfiinarea regiunii Sud-Vest de dezvoltare regional Oltenia n 1998 i mai ales dup anul 2000, economia regiunii a nceput s se redreseze, afirmndu-se sectorul privat, n mod deosebit sectorul industriei prelucratoare. ncepnd cu anul 2007, dup aderarea rii la U.E., economia regiunii evolueaz ntr-un mediu intern, european i mondial deosebit de complex i de dificil. n prezent sunt elaborate studiile preliminare pentru fundamentarea urmtoarei Strategii pentru perioada 2014-2020, pornind de la necesitile regionale, orientrile naionale i cele ale Europei 2020.Obiective specifice: crearea de noilocuri de munc; creterea activitii regiunii i dezvoltarea durabil prin mbuntirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane i a potenialului turistic; creterea competitivitii prin sprijinirea ntreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii i edificarea resurselor umane.Evoluia Produsului Intern Brut RegionalLa nivelul rii, PIB-ul a nregistrat creteri remarcabile n anii 2005-2008, cuprinse ntre 6 i aproape 8% pe an, pentru ca n anii de criz 2009 i 2010 s scad cu 7,1% i respectiv 2,5%, pentru anul 2010 preconizndu-se o revenire modest de 1-2%, relansarea economic urmnd a se produce ncepnd cu 2012.Sub aspectul potenialului judeean, aproape 30% din PIB-ul regional este creat n judeul Dolj, 23% n judeul Gorj, 20% n judeul Vlcea, 17% n judeul Olt i 10% n judeul Mehedini. Din punctul de vedere al PIB pe locuitor, pe primul loc se situeaz judeul Gorj, urmat n ordine de judeele Vlcea, Dolj, Mehedini i Olt. Explicaia asimetriei ntre PIB creat i PIB pe locuitor este dat de numrul populaiei din mediul rural (relativ mai mare n judeele Dolj, Olt), care este mai puin productiv.200520062007

Mil. RONRON LocMil.RONRON LocMil.RONRONLoc

Romania3446511596841600719315

Oltenia239211037128589124633441915097

Dolj7267101088839123461067514989

Gorj512013304598415601761319950

Mehedinti26898848324710768375612571

Olt 3938814045609514556611701

Valcea490711819598814410680916543

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Anuarul Statistic al Regiunii Oltenia, INS Div. Regionala Craiova

Profilul regiunii poate fi cel mai bine definit prin contribuiile diferitelor sectoare de activitate la crearea PIB i evoluia n timp a acestora. Pentru perioada 2005 2008 se remarc o cretere a contribuiei serviciilor (n anul 2008 n mod spectaculos a tranzaciilor imobiliare). Cu toate acestea, economia regiunii nu poate fi, definit, nc drept o economie de servicii, ponderea lor n PIB fiind mai mic de 50%. Industria particip cu circa 30% la PIB, iar agricultura cu circa 20%. Creterea ponderii serviciilor n PIB s-a realizat mai mult n detrimental industriei dect n cel al agriculturii.

2.2 Determinarea profilului economic al regiuniin urmatoare perioada, principala provocare pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice. Experienta altor state arata ca motorul regional de crestere economica este concentrat n anumiti poli de crestere, care pot fi de doua categorii:economii de localizare(rezultnd din concentrarea geografica a unor ntreprinderi apartinnd aceleiasi ramuri, deci ntre care exista legaturi de tipul input-output, incluznd si economiile de transfer/legatura) -clusterele publice sau privateeconomii de aglomerare(ca rezultat al asocierii geografice a unui numar mare de activitati economice care pot sa nu apartina aceleiasi ramuri, de ex. concentrarea unor elemente ce se constituie n avantaje pentru firme din diverse ramuri: transportul urban bine dezvoltat, piete ale muncii bine organizate, cu resurse de munca cu calificari variate, servicii guvernamentale, o gama larga de servicii de asistenta comerciala, financiara, contabila, juridica; dotarile de ordin social-cultural, infrastructura sanitara) - traditional, astfel de poli de crestere economica sunt orasele.n timp ce economiile de localizare se pot constitui npoli de crestere industriala(acestia vor fi analizati n capitolul IV),economiile de aglomerare se constituie cel mai adesea npoli de crestere urbana.Dezvoltarea regionala este n mod normal concentrata n jurul a cel putin unui oras mare pe regiune, iar n unele cazuri n jurul mai multor orase, datorita dificultatilor n dezvoltarea serviciilor de sprijin si a facilitatilor de orice fel. Polarizarea corespunde tuturor relatiilor asimetrice care leaga un centru de periferia sa si care plaseaza periferia ntr-o pozitie de dependenta fata de centru. Orasul este un loc de atractie si difuzie, avnd functia de stimulare a spatiului nvecinat. ntr-o structura teritoriala policentrica, specializarile si complementaritatile diferitelor centre urbane permit mai multor orase sa exercite functia de poli. Dezvoltarea regionala polarizata sau multi-polarizata ofera posibilitatea interconexiunilor geografice, tehnice si economice.Potrivit studiului efectuat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cele patru capitale de judet Slatina, Trgu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Rmnicu-Vlcea au relevanta locala nsa nureprezinta poli de crestere regionala, Craiova este singurul oras cu potential de transformare in pol de crestere economica pentru intreaga regiune, reprezentand atat uncentru administrativ de decizie, cat si un important centru universitar.n general, sistemul urban romnesc nca suporta consecintele politicilor de industrializare socialista, care au dus la crearea unor centre urbane n mijlocul unor zone rurale fara nici un serviciu de baza si cteodata, si fara nici o resursa industriala. Azi situatia se prezinta n mod diferit, ntre cele care au nregistrat un succes si cele care se lupta nca cu statutul de oras. Principala problema a acestor centre urbane o reprezinta nivelul scazut al infrastructurii urbane - doar facilitati de baza precum sanatatea si educatia au fost dezvoltate, n schimb aspectele de mediu urban (apa, canalizare, o structura rutiera modernizata) au fost neglijate. Totodata, nu s-a facut nici un efort privind ceea ce se numeste dezvoltarea unei "culturi urbane".

2.3 Determinarea specializarii economice a regiuniiP1J= Valoarea agriculturii din regiunea Oltenia/Valoarea adaugata bruta totala a regiunii OlteniaP1J= 3872,4/31734,9P1J= 0,1220P2J= Valoarea industriei din regiunea Oltenia/Valoarea adaugata bruta totala a regiunii OlteniaP2J= 2212/31734,9P2J= 0.0697P3J= Valoarea constructiilor din regiunea Oltenia/Valoare adaugata bruta totala a regiunii OlteniaP3J= 38008,8/31734,9P3J= 1,1976P4J= Valoarea comertului din regiunea Oltenia/Valoare adaugata bruta totala a regiunii OlteniaP4J= 62215,3/31734,9P4J= 1,9060P5J= Valoare administratia publica din regiunea Oltenia/Valoarea adaugata bruta totala a regiunii OlteniaP5J= 15075,6/31734,9P5J= 0,4750

P1T= Valoarea agriculturii pe tara/Valoarea agaugata bruta pe taraP1T= 8255,9/110079P1T= 0,0749P2T= 74577/110079P2T= 0,6774P3T=33148,6/110079P3T= 0,3011P4T= 20300,2/110079P4T= 0,1844P5T= 56028,9/110079P5T= 0,5089

PIJ= ( 0,1220; 0,0697; 1,1976; 1,9060; 0,4750)N=10PT= ( 0,0749; 0,6774; 0,3011; 0,1844; 0,5089)Rezolvare:S1j= P1J/P1T= 10S2j= P2J/P2T= 0,166S3J= P3J/P3T= 3S4J=P4J/P4T= 9,5S5J=P5J/P5T= 0,83

Regiunea Oltenia este specializata in ramurile: Industriei Agriculturii*Coeficientul este mai mare sau egal cu 1.PJ=PJ= (0,12+0,06+1,2+1,9+0,5)PJ= 5,318= 2,3060Pmin= = 0,316Pmax=12.4 Calculul diversificarii structurii regiunii

Cpj1= PJ1-pmin/pmax-pmin= 2,3060-0,316/1-0,316=1,6742.5 Interpretarea rezultatelor

Regiunea Oltenia se caracterizeaza printr-o economie cu un grad mare de diversificare.

3. Analiza SWOT a regiuniiPuncte forte

Are acces la Dunre i dou mari ruri din Romnia strbat regiunea (Olt i Jiu) asigurnd 71,57% din totalul produciei hidroelectrice din Romnia. Solul regiunii Oltenia este bogat n crbune, materiale de construcii, minerale feroase i neferoase. Se implementeaz proiecte transfrontaliere, fiind zon de grani, ceea ce constituie o surs de finanare n zon. Grad ridicat de urbanism al zonei: 40 de orae, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinznd 2070 de sate Arii naturale protejate (de exemplu Valea Jiului care este rezervaie natural, rezervaia Retezat, Porile de Fier); 30% din regiune este protejat ca fiind alctuit din arii protejate prin lege. Existena bazelor de tratament, recunoscute la nivel naional i internaional Climaneti, Cciulata. Populaia este preponderent ocupat n domeniul agriculturii i turismului. Dezvoltarea unor noi tipuri de turism (de aventur, speologie, balnear, agroturism). n mediul rural au migrat persoane care au lucrat n industrie i cunosc o meserie pe care o pot exercita n mediul rural. La nivelul regiunii exist dou Centre Regionale de Formare Profesional a Adulilor n Craiova i Rmnicu Vlcea. Reea universitar bine dezvoltat Municipiul Craiova este un puternic centru universitar cu influen n ntreaga regiune; municipiile Rmnicu Vlcea, Drobeta Turnu Severin, Trgu Jiu i Slatina, centre urbane cu funcie interjudeean, cu influene att in judeele proprii, ct i n afara lor. Populaia ocupat este dominat de populaia matur ntre 25 i 54 ani. Regiunea Sud-Vest Oltenia prezint o bun specializare n industria alimentar (Dolj), textil (Dolj i Valcea), metalurgic (Olt), fabricarea celulozei, hrtiei i cartonului (Mehedini), fabricarea substanelor i produselor chimice (Mehedini i Vlcea), construcii de maini (Dolj), construcii navale (Mehedini). Potenial hidro energetic valorificat n limitele respectrii normelor de mediu. Numrul de microntreprinderi este mai mare n comparaie cu numrul de ntreprinderi mijlocii sau mari. Ca urmare se estimeaz c acest tip de ntreprindere are cea mai mare ans de a se deschide i funciona n regiune. Domeniul termoenergetic este prezent n regiune avnd crbune de la Rovinari i Turceni. Se ncearc dezvoltarea unor tipuri speciale de turism (turism de aventur judeul Gorj), amenajarea peterilor din zon.

Puncte slabe

Regiunea Sud-Vest Oltenia prezint o bun specializare n industria alimentar (Dolj), textil (Dolj i Valcea), metalurgic (Olt), fabricarea celulozei, hrtiei i cartonului (Mehedini), fabricarea substanelor i produselor chimice (Mehedini i Vlcea), construcii de maini (Dolj), construcii navale (Mehedini). Potenial hidro energetic valorificat n limitele respectrii normelor de mediu. Numrul de microntreprinderi este mai mare n comparaie cu numrul de ntreprinderi mijlocii sau mari. Ca urmare se estimeaz c acest tip de ntreprindere are cea mai mare ans de a se deschide i funciona n regiune. Domeniul termoenergetic este prezent n regiune avnd crbune de la Rovinari i Turceni. Se ncearc dezvoltarea unor tipuri speciale de turism (turism de aventur judeul Gorj), amenajarea peterilor din zon, etc. Scderea populaiei: Dinamica n raport cu anul 2002 evideniaz o scdere cu 4,63% fa de 1,70% ct este la nivel naional. Spor natural negativ care conduce la scderea continua a populaiei, prognozele indicnd o mbtrnire a populaiei n urmtorii 30 de ani. Densitatea populaiei n Regiunea Sud Vest Oltenia este sub media Naional (76,6 locuitori/km2 fa de 89,9 locuitori/km2 n Romania) la 1 iulie 2009. Pentru segmentul de vrst 25-54 de ani se nregistreaz o scdere procentual a ratei ocuprii n anul 2010 cu 12,25 % fa de valoarea nregistrat n anul 1996. Rata omajului regional (6,9%) este peste cea de la nivel naional (6,4%) ocupnd locul 4 din 8 n ceea ce privete omajul n regiunile din Romnia. Serviciile n domeniul turismului trebuie mbuntaite. Slaba absorbie a fondurilor nerambursabile avnd drept consecin un nivel sczut al investiiilor n zon i o dezvoltare insuficient a economiei. Nivelul sczut al cooperrii transfrontaliere, slaba funcionare a euroregiunii, schimburile culturale slabe conduc la o slab activitate economic n regiune. Potenialul cultural, istoric i natural nu este pus n valoare la un nivel superior care s conduc la creterea numrului de vizitatori i automat la dezvoltarea turismului/agroturismului n regiune. Cu o contribuie redus la formarea produsului intern brut regional i o productivitate sczut, agricultura este caracterizat de frmiarea terenurilor i lipsa mijloacelor i a metodelor moderne de producie. Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, n trecut cultivabile, au devenit aride din cauza defririlor masive. S11. PIB sczut ceea ce indic o zon srac i cu o productivitate sczut. n zon s-au nchis mai multe firme ceea ce a condus la acest trend descendent.

Oportunitati

Reabilitarea siturilor industriale (Rovinari, etc) ar putea crea noi locuri de munc i ar conduce i la recalificarea forei de munc. Valorificarea potenialului turistic (turism de aventur, speologie, turism cultural mnstiri, oraul Tg. Jiu, etc). Construcia podului Calafat-Vidin (axa prioritar TEN-T 22) va conduce la intensificarea schimbrilor la grani. Zone naturale protejate, peteri, pduri, etc. pot reprezenta o surs de investiii n domeniul protejrii mediului sau al turismului i poate fi mai bine pus n valoare prin dezvoltarea turismului. Dezvoltarea n urmtorii ani a activitii fabricii FORD din zon va crea noi locuri de munc i va stimula nfiinarea de noi firme pentru servicii n domeniul construciilor de maini. Viitoarea hidrocentral de la Calafat Silistra va crea noi locuri de munc i va conduce la calificarea forei de munc din zon. Posibilitatea accesrii de fonduri structurale prin POSDRU va conduce la calificarea/ recalificarea forei de munc din regiune. mbuntirea sectorului serviciilor. Dezvoltarea agriculturii bio i eco. Dezvoltarea mai multor tipuri de turism. Producerea de energie electric din resurse regenerabile (hidro, eolian i solar). Dezvoltarea turismului de aventur/ cultural n mai multe zone din regiune prin valorificarea potenialului cultural, istoric i natural. Ford Romania produce automobile n aceast regiune i va face investiii i n urmtorii ani. Dezvoltarea n mediul rural a activitilor ne-agricole (ateliere de reparaii, mici fabrici de producie, etc) Avnd o suprafa mare agricol se poate procesa materia prim astfel nct s fie valorificat superior producia agricol. Promovarea produciei bio. Podul Calafat va fi finalizat n cel mai scurt timp i va fi o oportunitate de dezvoltare a zonei n ceea ce privete schimbul de mrfuri cu statele vecine i existena unei zone libere. Parcurile industriale i incubatoarele de afaceri au ca obiectiv impulsionarea IMM-urilor care au activitate dar i a celor care abia i-au nceput activitatea. mbuntairea domeniului serviciilor. Investiii strine n agricultur.

Riscuri

Investiii sczute n infrastructur ceea ce conduce la un numr mic de investitori strini sau romni care i dezvolt o afacere n zon. Absorbia sczut de fonduri nerambursabile poate conduce la reducerea acestor fonduri pentru regiunea SV Oltenia. Migrarea forei de munc nalt calificate din cauza crizei economice i a lipsei locurilor de munc n regiune. Investiii insuficiente n infrastructur conduc la un nivel sczut al investiiilor i implicit la un numr sczut de locuri de munc i la un grad mare de srcie. Slaba absorbie a fondurilor nerambursabile poate conduce la scderea valorii fondurilor alocate regiunii/ rii. Deprofesionalizarea forei de munc pe seama migraiei populaiei de la ora la sat. Criza financiar a condus la creterea omajului i nchiderea mai multor firme. Consecina este ca antreprenorii s i deschid firme n alte zone n care au faciliti (reduceri de impozite, etc.). Datorit slabei dezvoltri a economiei se ajunge la migraia forei de munc i n final la slaba dotare cu capital uman a ntreprinderilor. Criza economic i nchiderea de ntreprinderi conduce la creterea omajului i la deprofesionalizarea forei de munc care are ca rezultat scderea productivitii muncii. nchiderea de firme datorat slabei dezvoltri a infrastructurii i a crizei economice poate conduce la mutarea investiiilor strine i romneti n alte regiuni din ar.

4. Concluzii, recomandari si propuneri pentru investitiiPrioriti i msuri Dezvoltarea resurselor umane i a infrastructurii specifice au o influen benefic direct asupra populaiei existente n regiune, iar pe de alt parte reprezint o premis fundamental pentru planificarea progresului n toate sectoarele sociale i economice i, implicit, asupra dezvoltrii durabile.Modernizarea structural a economiei, dezvoltarea performanelor i a capacitii de competitivitate nu pot fi implementate fr o ridicare considerabil a nivelului de calificare a populaiei i dezvoltarea atitudinii sale n favoarea nclinaiei antreprenoriale, a abilitii de adaptare la economia de pia. Unul dintre punctele forte, ntlnit doar la nivelul Regiunii Nord-Est, l reprezinta sporul natural pozitiv i implicit al populaiei tinere. n lipsa unui sistem de pregatire adecvat, acest atu poate degenera ns, ntr-o cretere a omajului cu mult peste nivelul actual (deja ridicat). Regiunea dispune de o reea de nvmnt complex, care asigur pregtirea profesional la toate nivelele de pregtire, gradul de alfabetizare fiind de 96,3%. S-a constatat, n schimb, c sistemul de pregtire trebuie adaptat la nevoile curente ale elevilor. O necesitate n acest sens o reprezint ndrumarea elevilor i mai ales a persoanelor care se afl n situaia de a-i schimba meseria, n sensul alegerii acelor meserii pentru care exist cerere pe piaa muncii i pentru care subiectul manifest aptitudini. Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare a forei de munc cu experien mai mica de cinci ani, pentru a valorifica tinerii cu pregtire medie i superioar care astzi nu se pot afirma pe plan local i regional, reducnd astfel amploarea fenomenului de emigrare care exist astzi. O atentie deosebit trebuie acordat egalitii anselor celor de vrst activ care se afl ntr-o poziie dezavantajat pe piaa muncii i care sunt ameninai s fie respini permanent n accesul la locurile de munc din cauza calificrii, vrstei, situaiei familiale, precum i a celor care triesc n arii periferice.

Bibliografie:www.primariaslatina.rowww.dolj.insse.rowww.oirsvfse.rowww.ziare.com