Alimentația copiluluidupă vârsta de 1 an

• După vârsta de 1 an copilul poate consuma și digera cea mai mare parte a alimentelor.

• Este necesară asigurarea unei alimentații echilibrate caloric și nutritiv.• Participarea factorilor nutritivi de bază la asigurarea aportului energetic

total într-o dietă echilibrată:

– Proteine: 13 – 16% din aportul caloric total; 60 – 80% proteine naturale– Grăsimi: 35% din aportul caloric total; 25% de origine animală și 75% de

origine vegetală.– Glucide: 50 – 55% din aportul caloric total; 75% zaharuri naturale.

Alimentația copiluluidupă vârsta de 1 an

• Nevoi nutritive:

Calorii(Kcal/kgc/zi)

Lichide(ml/kgc/zi)

Glucide(g/kgc/zi)

Lipide(g/kgc/zi)

Proteine(g/kgc/zi)

Copil 1-3 ani 100 125 12 4 - 5 2,5 - 3

Copil 3-6 ani 80 70 - 90 10 3 2

Alimentația copilului mic (1-3 ani)• După vârsta de 1 an se dezvoltă predominant apetitul selectiv, concomitent

cu dezvoltarea psihomotorie și a dentiției.• Se va insista pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase:

– Program regulat al meselor– Întreruperea alimentației cu biberonul– Dulciuri de 2 ori pe zi, la sfârșitul meselor– Evitarea stimulării copilului să mănânce prin diferite „distracții” pentru a accepta alimentele– În cazul în care copilul refuză sistematic un aliment, se va încerca administrarea lui sub altă

formă– Copilul va fi învățat să mănânce singur la masă

3 mese principale + 2 gustări.Zilnic: 400-500ml lapte, 40g carne pasăre/vită/pește, fructe.1 ou la 2-3 zile. Grăsimi sub formă de unt, ulei vegetal sau smântână.Legume recomandate: cartof, rădăcinoase, fasole verde, conopidă, dovleac, spanac, tomate, ardei gras.

Alimentația copilului preșcolar

• În general, alimentația copilului preșcolar este asemănătoare cu cea a

adultului, dar diferă: prin modul de preparare (mai dietetic), prin înterdicția

excesului de sare, al condimentelor și al unor mezeluri.

• Copilul preșcolar este capricios în alegerea alimentelor, existând riscul

instalării unor deficite nutriționale.

• Activitatea fizică în aer liber stimulează apetitul.

• Rația zilnică va include: 400-500ml lapte, 20g brânză de vaci, 60-70g carne; 1

ou la 2-3 zile, pâine inetermediară (de preferat); grăsimi: unt, ulei vegetal,

frișcă, slănină, untură.

Alimentația copilului preșcolar

• 3 mese principale + 2 gustări

• Masa de prânz va reprezenta 35-40% din aportul caloric zilnic, iar micul dejun

și cina 15-20%.

• Dieta va fi cât mai variată și mai echilibrată în factori nutritivi.

• Deprinderi: spălatul pe mâini și pe dinți.

• Masa se va servi în comun cu părinții și ceilalți frați.

• Este interzisă distragerea atenției în timpul mesei.

Alimentația școlarului

• În perioada 6-12 ani se recomandă o anumită independență a copilului cu un

stil propriu de servire a mesei.

• Rația alimentară zilnică este în legătură cu nevoile metabolice amplificate de

efortul fizic și școlar, precum și de necesitățile de crștere.

• 3 mese principale + 2 gustări

• Zilnic: 100-150g carne, 50ml lapte, 30-40g brânzeturi;1ou la 2 zile.

• Patologia nutrițională la vârsta școlară poate cuprinde deficite nutriționale

marginale: anemie feriprivă, hipotrofie marginală sau obezitate, gastrită sau

alte afecțiuni digestive, prin nerespectarea orarului meselor.

Alimentația adolescentului• Ritmul accelerat de creștere din timpul adolescenței determină sporirea

nevoilor nutriționale, mai mari decât în orice altă perioadă a vieții.• Există diferențe în necesarul energetic și proteic între băiții și fetele de

aceeași vârstă.• 3 mese principale + 2 gustări• Nevoi nutriționale:

– energetice: 2700-2800 kcal/zi la băieți și 2100-2200 kcal/zi la fete;– proteine: 30g/zi;– lipide: 50% de origine animală;– glucide: făinose, pâine, dulciuri;– 300-400mg calciu;– 12-28mg fier;– surplus de vitamine B și A.

Pe cât posibil un orar regulat al meselor.