“Hrana corespunzatoare este adevaratul tau medicament"

(Hipocrate)

Alimentaţia în Antichitate

Grecii

• Grecii consumau produse care puteau fi cultivate cu uşurinţă pe pământul stâncos al Greciei. Dieta grecilor se baza foarte mult pe consumul de fructe, legume, peşte, pâine, vin şi ulei de măsline.

• Uleiul nu era consumat la prăjit, pentru că mâncarea era preparată prin fierbere sau la grătar. Pâinea se prepara din orz, pentru că grâul era importat, însă nu avea un gust foarte bun. Poate şi de aceea pâinea din orz era consumată la supe, terci şi mâncăruri scăzute.

• Grecii bogaţi se răsfăţau cu diverse sortimente culinare în timpul banchetelor. Cu această ocazie se serveau varietăţi de peşte sau din carne de vită, viţel, porc, miel, animale sălbatice.

• Mâncărurile erau condimentate cu diverse mirodenii: coriandru, mărar, mentă, piper, oregano, sare, şofran, cimbru. Carnea se servea la grătar.

Romanii

• La inceputurile Romei, alimentele erau si ele mai simple; se mancau turte din faina de cereale, impreuna cu miere, fructe, lapte si oua, legume si terci de cereale, la care se adaugau carne si peste, dar in cantitati modeste.

• Romanii mancau o multime de pasari, nu numai rate, gaste, gaini, bibilici, potarnichi si porumbei, ci si cocori, flamingo, papagali, sturzi si chiar pitulici.

• Retetele din De Re Coquinaria, zisa si Apicius (o compilatie de retete romane alcatuita in sec. al IV-lea sau al V-lea d.Hr.) pomenesc despre multe fructe - mere, pere, struguri, prune, cirese, pepeni, nuci, gutui, smochine, curmale si rodii; despre legume si zarzavaturi ca varza, nalba si praz, castraveti, naut, bob, linte si mazare; contin sfaturi despre ingrasarea melcilor (!), despre conservarea carnii in miere, despre felul de a gati o gramada de specii de pesti dintre care unii nici n-au putut fi identificati.

• Mancarurilor li se dadea gust cu miere, vin, otet, garum (un sos de peste, cu gust intens, care se punea in toate si peste toate - era un fel de "potentiator de gust", precum glutamatul monosodic de azi), cu cimbru si izma, coriandru si piper, ceapa si seminte de pin coconar si cu alte plante din specii care ne-au ramas necunoscute.

Alimentaţia în Evul Mediu

• In Evul Mediu, regimul alimentar a variat in functie de statutul social. Cum majoritatea “importurilor” insemnau transport costisitor, cei bogati isi permiteau sa-si asezoneze mancarea cu diverse ierburi aromate si condimente aduse de departe, pe cand cei saraci se limitau la ce aveau in gradina.

• Ca normă generală, oamenii consumau cereale, napi, varză, năut şi bob, ouă, peşte, carne de tot soiul de animale, domestice ori sălbatice, ciuperci, brânzeturi şi miere, fructe, bere, vin… Pâinea era un aliment de bază: expresia "pâinea cea de toate zilele" se aplica vieţii cum nu se poate mai concret. 

• La mare preţ erau plăcintele umplute cu tot felul de cărneturi amestecate; pare un mod ingenios de a valorifica tot felul de bucăţele mărunte, prefăcându-le într-o tocătură gustoasă, căreia i se dădea un aspect atrăgător prin învelirea într-o coajă rumenă de aluat. Dar era mai mult decât atât: era un mijloc de conservare ingenios şi eficient.

• Dacă mierea era oarecum mai la îndemână, zahărul era rar şi scump; adesea, era utilizat mai degrabă ca o doctorie decât ca aliment.

Alimentaţia în prezent

• Descoperirea Americii a avut un impact uriaş asupra universului culinar al continentului nostru. În doar câteva decenii, o grămadă de ingrediente noi au sosit în Europa şi s-au amestecat cu cele deja existente, într-o sinteză gustoasă şi durabilă. Cacaoa este unul dintre importurile istorice în materie de hrană, sosite în Europa din America descoperită de Cristofor Columb.

• Azi ne e greu să ne imaginăm dieta noastră fără cartofi, fără roşii, fără ardei - or, toate acestea n-au existat în Europa înainte de Columb. Ce să mai spunem de porumb? El a înlocuit, într-o mare parte a Bătrânului Continent, alte cereale tradiţionale. În România, tranziţia s-a petrecut în secolul al XVII-lea, iar mămăligii de mei i-a luat locul, în doar câteva decenii, mămăliga de porumb.

Grupele de alimente

• Grupa 1:Paine, cereale si cartofi

• Grupa 2: Fructe si legume

• Grupa 3: Lapte si produse lactate

• Grupa 4:Carne, peste

Mai departe, încotro?• Uite încă o întrebare, care ar putea fi şi ea una dintre

Marile Întrebări: cum vom mânca peste 100 de ani? După părerea unor oameni serioşi, profesionişti în domeniu, în viitor vom depăşi sistemul celor 5 gusturi. Deja oamenii de ştiinţă au identificat pe limbă 21 de tipuri de receptori diferiţi doar pentru gustul amar! Se vorbeşte tot mai mult despre gustul grăsimii ca fiind unul distinct, aşa că, în viitor, gastronomia ar putea avea nevoie şi de un nou limbaj, dovadă a faptului că ea e legată de multe alte domenii ale cunoaşterii umane.Şi vom mai avea nevoie de noi concepţii în privinţa hranei. Poate o îmbinare între noile informaţii şi vechile tradiţii?