Alexandru Lapuşneanul

4
Alexandru Lapuşneanul Costache Negruzzi - Apartenenţa la specie- Nuvela este o construcţie epică riguroasă, de dimensiuni relativ reduse, cu un fir narativ central, cu un conflict concentrat şi un număr redus de personaje. Naraţiunea se desfăşoară liniar, cronologic, prin înlănţuirea secvenţelor narative şi se acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a personajelor decât acţiunii propriu-zise. Nuvela Alexandru Lapuşneanul este prima nuvelă romantică de inspiraţie istorică din literatura română, “prima naraţiune obiectivă şi realistă” (Edgar Papu). Publicată în perioada paşoptistă, în primul număr al “Daciei literare”, opera ilustrează istoria naţională, inspirându-se din cronici şi folclor. Scriitorul declară ca izvor al nuvelei “Letopiseţul Ţării Moldovei” de Miron Costin, imaginea personalităţii domnitorului Alexandru Lapuşneanul fiind conturată în “Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche. Din cronica acestuia, C. Negruzzi preia scene, fapte şi replici, dar se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune şi prin viziunea romantică asupra istoriei, influenţată de ideologia paşoptistă. Autorul se detaşează de cronicar, prin construirea unui caracter puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, prin construcţia riguroasă a nuvelei: “Dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale, nuvela ar fi ajuns la fel de cunoscută ca <<Hamlet>> al lui Shakespeare.” (George Călinescu). Astfel, în mod eronat, cititorii pot suprapune sau confunda personajul cu personalitatea istorică.

description

2

Transcript of Alexandru Lapuşneanul

Alexandru Lapuneanul Costache Negruzzi- Apartenena la specie-

Nuvela este o construcie epic riguroas, de dimensiuni relativ reduse, cu un fir narativ central, cu un conflict concentrat i un numr redus de personaje. Naraiunea se desfoar liniar, cronologic, prin nlnuirea secvenelor narative i se acord o importan mai mare caracterizrii complexe a personajelor dect aciunii propriu-zise.Nuvela Alexandru Lapuneanul este prima nuvel romantic de inspiraie istoric din literatura romn, prima naraiune obiectiv i realist (Edgar Papu). Publicat n perioada paoptist, n primul numr al Daciei literare, opera ilustreaz istoria naional, inspirndu-se din cronici i folclor. Scriitorul declar ca izvor al nuvelei Letopiseul rii Moldovei de Miron Costin, imaginea personalitii domnitorului Alexandru Lapuneanul fiind conturat n Letopiseul rii Moldovei de Grigore Ureche. Din cronica acestuia, C. Negruzzi preia scene, fapte i replici, dar se distaneaz de realitatea istoric prin apelul la ficiune i prin viziunea romantic asupra istoriei, influenat de ideologia paoptist. Autorul se detaeaz de cronicar, prin construirea unui caracter puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, prin construcia riguroas a nuvelei: Dac literatura romn ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale, nuvela ar fi ajuns la fel de cunoscut ca al lui Shakespeare. (George Clinescu). Astfel, n mod eronat, cititorii pot suprapune sau confunda personajul cu personalitatea istoric.Tema principal a operei este una istoric, evocarea unei perioade din istoria Moldovei i reactualizarea ultimilor ani din domnia lui Alexandru Lpuneanul, perioada n care s-a dus lupta pentru impunerea autoritii domneti i s-au evideniat consecinele deinerii puterii de un domnitor crud, tiran: Lpuneanul este un damnat osndit de providen s verse snge i s nzuie spre mntuire (...) plin de contradicii, un monstru mortal (George Clinescu).Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detaat, predominant obiectiv, intervenind direct prin caracterizarea domnitorului: tiran, curtezan, narnd la persoana a III-a. Naiunea se desfoar linear, cronologic, urmrind momentele subiectului, fapt din care reiese caracterul su alert: Intriga liniar i previzibil este o particularitate a prozei narative care denot mult artificialitate (Nicolae Manolescu). Modul de expunere principal este dialogul, naraiunea i descrierea fiind reduse. Pauza descriptiv este o descriere static inclus n naraiune, avnd ca efect crearea suspansului printr-un moment de ateptare.Incipitul i finalul se remarc prin sobrietate, paragraful iniial rezumnd evenimentele care marcheaz revenirea lui Alexandru Lapuneanul la tron i atitudinea lui rzbuntoare. Paragraful final ilustreaz sfritul tiranului n mod obiectiv i detaat, realizndu-se astfel verosimilitatea nuvelei.Opera este compus din patru capitole care fixeaz momentele subiectului. Fiecare capitol are propriul su moto, care rezum coninutul: Dac voi nu m vrei, eu v vreu..., Ai s dai sam, Doamn, Capul lui Mooc vrem..., respectiv De m voi scula, pre muli am s popesc i eu... . Expoziiunea cuprinde ntoarcerea domnitorului la tronul Moldovei, n 1564, n fruntea unei armate turceti i ntlnirea cu solia format din cei patru boieri trimii de Toma: Veveri, Mooc, Spancioc i Stroici. Intriga, hotrrea domnitorului de a reveni la tron i dorina lui de rzbunare, alturi de expoziiune, constituie primul capitol al nuvelei.Al doilea capitol corespunde desfurrii aciunii, care cuprinde fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetenilor, uciderea unor boieri i intervenia Ruxandei. Al treilea capitol conine punctul culminant, participarea i discursul domnitorului la slujba dominicala, ospul de la palat, uciderea a patruzeci i apte de boieri i leacul pentru frica Ruxandei. Ultimul capitol corespunde deznodmntului marcat de moartea tiranului prin otrvire.n desfurarea narativ, Alexandru Lapuneanul este principalul element constitutiv, celelalte personaje fiind n relaie cu el i gravitnd n jurul acestuia. Astfel, Alexandru Lapuneanul este principalul personaj al nuvelei, avnd un caracter romantic, fiind un personal excepional n mprejurimi excepionale. El se ncadreaz n tipologia domnitorului tiran i crud i este construit din contraste, evolund pe parcursul povestirii. Este caracterizat att prin mijloace directe ct i indirecte: direct de ctre narator (Lapuneanul nu apucase a-i dezvlui urtul caracter) i de alte personaje (Crud i cumplit este omul acesta - Teofan) i indirect prin comportament i vorbe. De aici reies principalele trsturi ale domnitorului: cruzimea exacerbat, dorina de putere, ipocrizia, caracterul manipulator: ... e disimulat, blazat, cunosctor al slbiciunilor umane, hotrt i rbdtor... (George Clinescu).n relaie cu personajul principal sunt personajele secundare, doamna Ruxanda, soia domnitorului i boierul Mooc. Ruxanda este de asemenea un personaj romantic, construit n antitez cu Lapuneanul, ea ntruchipnd blndeea, slbiciunea i caracterul firav iar Mooc reprezint tipul boierului pariv care nu i urmrete dect propriile interese.Limbajul folosit de ctre Costache Negruzzi conine preponderent expresii populare i regionalisme: rmas cu gura cscat, gsnd, prin ele autorul punndu-i amprenta asupra operei i deprtnd-o de varianta cronicarilor. Regionalismele sunt utilizate pentru culoarea local care prezint obiceiurile locale i vestimentaia domniei. Prin aceast tehnic, naratorul urmrete s introduc cititorul n epoc, aa cum obinuiau s fac romanticii. Astfel, coexistena elementelor istorice i a celor romantice n contextul literaturii paoptiste denot faptul c nuvela Alexandru Lapuneanul este o nuvel istoric ce reconstituie culoarea de epoc: Nu se poate nchipui o mai perfect sintez de gesturi patetice adnci, cuvinte memorabile, de observaie psihologic acut, de atitudini romantice i intuiie realist. (George Clinescu)