Alexandru Lăpuşneanul

4
Alexandru Lăpuşneanul Alexandru Lăpușneanu a avut două domnii în Moldova: septembrie 1552 - noiembrie 1561; martie 1563 - martie 1568. Numele său este Petru stolnicul. Este fiul nelegitim al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lăpușna, poreclit „Lăpuşneanu" în secolul al XVII-lea, după numele tîrgului Lăpuşna, locul copilăriei sale. Fiind liderul grupării boierilor moldoveni aflați în Polonia, la 5 septembrie 1552, la Bakota, a depus jurămîntul de credinţă faţă de regele Poloniei, obligîndu-se să-i dea, în timp de război, 700 de călăreți. Repetă omagiul la 22 iunie 1553, la Hîrlău. A fost ajutat să obţină tronul de regele Poloniei intrînd în Moldova cu 3000 de călăreți și alungîndu-l pe Ioan Joldea. La 12 septembrie 1562, în biserica Curţii domneşti de la Hîrlău are loc ceremonia încoronării şi ungerii ca domn. Deşi avea din botez numele Petru, tradiţional în Moldova, noul domn şi-a luat cu

description

alexandru lapusneanul

Transcript of Alexandru Lăpuşneanul

Alexandru LpuneanulAlexandru Lpuneanua avut dou domnii n Moldova: septembrie 1552 - noiembrie 1561; martie 1563 - martie 1568. Numele su este Petru stolnicul. Este fiul nelegitim al luiBogdan al III-leacu Anastasia din Lpuna, poreclit Lpuneanu" n secolul al XVII-lea, dup numele trgului Lpuna, locul copilriei sale.Fiind liderul gruprii boierilor moldoveni aflai n Polonia, la 5 septembrie 1552, la Bakota, a depus jurmntul de credin fa de regele Poloniei, obligndu-se s-i dea, n timp de rzboi, 700 de clrei. Repet omagiul la 22 iunie 1553, la Hrlu. A fost ajutat s obin tronul de regele Poloniei intrnd n Moldova cu 3000 de clrei i alungndu-l pe Ioan Joldea.La 12 septembrie 1562, n biserica Curii domneti de la Hrlu are loc ceremonia ncoronrii i ungerii ca domn. Dei avea din botez numele Petru, tradiional n Moldova, noul domn i-a luat cu prilejul ridicrii sale la domnie, numele de Alexandru, i a intrat n istorie ca Alexandru Lpuneanu.Cum n perioada aceea pentru ocuparea tronului era nevoie i de acceptul Porii, la 24 octombrie 1552, sultanul Soliman Magnificul i-a primit pe reprezentanii lui Alexandru Lpuneanu, trimind nsemnele domniei: steagul, calul i vemintele obinuite. n politica intern, Alexandru Lpuneanu a cutat s stimuleze economia Moldovei i a luat unele msuri importante pentru a-i asigura progresul.

La nceputul primei sale domnii, pentru a ctiga bunvoina tuturor boierilor, el i-a chemat n ar pe acei boieri care luaser drumul pribegiei. Dar boierii aspirau s-i consolideze puterea i faptul acesta a provocat un conflict cu Alexandru Lpuneanu. Boierii voiau s-l nlocuiasc pe Alexandru Lpuneanu cu fiul mai mic al lui Petru Rare. Complotul lor a fost descoperit. Atunci muli boieri i-au pierdut proprietile. Din contul pmnturilor confiscate de la boieri s-a extins i domeniul domnesc. Din 1555 domnul, timp de trei ani, nu s-a mai consultat cu sfatul domnesc.n anii primei domnii a lui Alexandru Lpuneanu a avut loc un nou schimb de solii ntre Moscova i Suceava. Alexandru Lpuneanu a protejat "fria din Lvov" organizaie ortodox a ucrainenilor, constrns de catolici, ajutnd-o cu bani i contribuind la construcia la Lvov a unei biserici ortodoxe, numit biserica voloh.Alexandru Lpuneanu a rmas domn pn la 18 noiembrie 1561, cnd a pierdut btlia de la Verbia, lng Dorohoi, n faa pretendentului la tron,Iacob Heraclid Despot, ca urmare a trdrii unor boieri. Atunci s-a retras la Chilia de unde a ajuns apoi cu familia la Istanbul. A fost exilat la nceput n cetatea Iconia (Konia) din Anatolia, apoi la Alep n Siria.n martie 1563 revine n domnie cu sprijinul otomanilor i al lui Ioan Zapolya, principele Transilvaniei.tefan Toma, domnul de atunci al Moldovei, a trimis la el un grup de boieri pentru a-i spune c ara nu-l vrea. Alexandru Lpuneanu a lansat celebrul rspuns: De nu m vor, eu i voiu pre ei i de nu m iubescu, eu i iubescu pre dnii i tot voi merge, ori cu voie ori fr voie".Iubirea" sa s-a manifestat prin uciderea a 47 de boieri, pe care-i considera periculoi pentru el, cu prilejul unei adunri obinuite. A strmutat capitala Moldovei de la Suceava la Iai. A fost ctitorul mnstirii Slatina i Pngrai. Sfinirea mnstirii Slatinas-a fcut cu mare fast de ctre un sobor de 116 preoi, n frunte cu mitropolitul Grigore Roca. A sprijinit biserica ortodox druind numeroase odoare de pre, argintrii, clopote, broderii, cri nu numai n ar, ci i n afar: la Lvov, n Serbia, la Athos.Bolnav, cedeaz tronul fiului su,Bogdan, la 9 martie 1568, dat la care se produce clugrirea sa sub numele de Pahomie. Grigore Ureche adaug unele amnunte, a cror veridicitate este pus la ndoial. Clugrirea s-ar fi fcut, dup el, ntr-un moment cnd domnul leinase i era "mai mult mort dect viu". Trezindu-se ar fi zis "c de se va scula va popi i el pe unii". Speriai de aceast ameninare "episcopii i boierii... i mai cu dinadinsulRoxanda, doamna-sa", l-ar fi otrvit. Adevrul asupra faptelor consumate n palatul domnesc n martie 1568 nu-l vom ti, poate, niciodat. Alexandru Lpuneanu moare peste 2 zile, fiind nmormntat la 14 martie 1568 la mnstirea Slatina, ctitoria sa.