Alexandru Lapusneanul

Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti, Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana, hotarat sa si-l reia. In apropiere de Tecuci, este intampinat de postelnicul Veverita, vornicul Motoc, spatarul Spancioc si Stroici care il sfatuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu-l vrea. Raspunsul lui Lapusneanu este memorabil: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu (…) si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra”. Cunoscator al slabiciunilor omenesti, prevazator si viclean, Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri, pastrandu-l pe Motoc, caruia ii spune: “Te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de vlastamurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul”.

In capitolul al doilea, gandurile de razbunare ale voievodului prind viata: cetatile sunt arse, boierii sunt ucisi “la cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere ce i s-arata”. Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate la poarta cetatii domina emblematic capitolul al doilea. Intr-una din zile, o vaduva al carei barbat fusese ucis de curand o opreste pe strada pe doamna Ruxanda cerandu-i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange: “Ai sa dai sama, doamna! (…) ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii, barbatii si fratii…”. Inspaimantata, Ruxanda incearca sa intervina pe langa sangerosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este frica. Lapusneanu ii promite un “leac de frica”.

Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii: uciderea celor 47 de boieri. Aceasta este prefatata de sosirea domnitorului la mitropolie, unde, disimulant, acesta tine o “desantata cuvantare” prin care-si cere iertare, totul incheiandu-se cu invitarea boierilor la un ospat, la curtea domneasca. Spancioc si Stroici, presimtind primejdia, fug in Polonia. La sfarsitul ospatului, conform unui scenariu alcatuit initial cu sange recem 47 de boierisunt ucisi de catre lefegiii domnitorului deghizati in servitori. In timpul macelului, Lapusneanu “luase pe Motoc de mana si se trasese langa o fereastra deschisa, de unde privea macelaria ce incepuse. El radea; iar Motoc, silindu-se a rade ca sa placa stapanului, sitea parul zburlindu-i-se pe cap.”

Intre timp, multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. Intrebati de armas ce vor, oamenii cer “capul lui Motoc” pe care Lapusneanu li-l da pentru ca sunt “prosti, dar multi”. Din capetele mortilor, asezate dupa rang, crudul Lapusneanu face o piramida pe care i-o arata doamnei ca “leac de frica”. Vazand privelistea, Ruxanda lesina in timp ce domnul exclama: “Femeia, tot femeie; (…) in loc sa se bucure, ea se sparie!”.

In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. Retras in cetatea Hotinului, se imbolnaveste de lingoare si cere sa fie calugarit, dar isi revine si ameninta. Ruxanda ii da sa bea otrava aduse de Spancioc si Stroici, punand astfel capat unei domnii tiranice si sangeroase.

Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist raspunzand idealurile generatiei sal , Negruzzi se va inspira din trecutul istoric al tarii, din literatura populare si va evoca frumusetile naturii romanesti. Costache Negruzzi ramane in istoria literaturii romane drept intemeietorul nuvelei istorice . Tema nuvelei este de factura romantica, este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru Lapusneanu intors la cea de a doua domnie. Elemente clasice si romantice. -Prin tema nuvela este realista pentru ca se inspira din istoria tarii. -Prin caracterul personajului (tiran sangeros) si prin caracterul grotesc al unor scene (piramida de capete) nuvela este romantica. -Prin perfectiunea stilului si sobrietatea lui nuvela este clasica . Compozitia nuvelei. Nuvela e structurata pe 4 capitole, fiecare capitol cu cate un motto care a devenit o adsevarata metafora. Capitolul : 1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau" 2) "Ai sa dai sama doamna" 3) "Capul lui Motoc vrem", replica celebra : "Prosti da multi" 4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"

1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau"Dupa ce Iacob Euclid, poreclit Despotul, murise de mana lui Stefan Tomsa, iar dupa ce Alexandru Lapusneanu fusese invins de doua ori, se retrasese la Constantinopol. El pleaca spre Moldavia cu gandul de a-si recapata tronul cu ajutorul celor 7 mii de spahii si celor 2 voinici Bogdan si Motoc, postelnicului Veverita, si spatarului Stroici. Ajuns in Moldova, Lapusneanu afla ca nu este dorit nici de popor nici de boieri. Printre acesti boieri se afla si Motoc cel care-l vanduse o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si pe Iacov Eraclid, dupa ce aflase de la Alexandru Lapusneanu ca va domni peste Moldova cu sau fara acordul boierilor sau al poporului. Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in el, dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea: "Lupul parul schimba dar naravul ba" Lapusnuanu recunoaste ca nu-si va pata sabia cu sangele lui Motoc, care sub orice forma incearca sa-l ademeneasca pe Lapusneanu sa aiba incredere in el. 2) "Ai sa dai sama doamna"Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor tronul. Devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce boierii sunt ingroziti. Dar acesta dezamageste poporul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara de Hotin. Domnitorul lua toate averile boierilor sub tot felul de pretexte, fara ca acestia sa se impotriveasca sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi omorati asa cum au fost omorati si alti boieri Alexandru cunoscan-do pe fiica lui Petru Rares, Ruxandra se casatoreste cu ea, casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti Zilele treceau astfel incatintr-o zi pe Ruxandra o opri in strada o femeie care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei ucide fara mila, si pentru faptele rele facute de sotul ei Ruxandra va plati. Aceasta se sperie si il roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni. Acesta ca drept leac pentru tristetea ei da un mare ospat la palat la care erau invitati toti boierii. 3) "Capul lui Motoc vrem"Dupa ce fusesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va fii dat, ei se dusera la mitropolie unde veni si Lapusneanu pentru a asculta slujba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa moastele sfantului Ioan In mitropolie el cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa se aiba cu boierii ca fratii. Acesta este iertat de boieri si de popor, mai putin de boieri : Spancioc si Stroici acestia nefiind luati in seama. Dupa acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat. In interiorul palatului o masa ca-n povesti astepta Dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu Buzduganul pe boierul Veverita in timp ce acesta se inchina in fata lui. Dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si boieri ramanand dupa batalie o baie de sange Poporul, stand la poarta palatului striga in gura mare "Capul lui motoc vrem", facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate. Domnitorul dadu norodului ceea ce cereau sub forma de cadou de la domnitor asezand capetele boierilor sub forma de piramida dupa rangul fiecaruia Lapusneanu o chema pe Ruxandra care ingrozita lesina. 4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"Dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii norodului, peste care pusese stapanire. Dar il chinuia gandul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi boieri:Stroici si Spancioc, pentru asta trebuia sa-i supravegheze, astfel incat se muta in cetatea Hotinului unde se inbolnaveste. Fiind pe patul mortii acesta ceru sa fie popit inainte sa moara, dupa care lesina. Dupa un timp indelungat isi reveni si ceru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorat, cu toate ca avea mustrari de constiinta. Moartea lui Lapusneanu pusa la cale de cei 2 boieri care-l otravesc. Trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.