ISTORIA INDUSTRI1LOR LA ROIVIINI - upload.wikimedia.org · Arges, 68. Cei d'intaiu pictori, 68....

ISTORIA INDUSTRI1LOR

LA ROIVIINI

N. IORGAPUBLICATA PENTRU ,,SOCIETATEANATIONALA DE CREDIT INDUSTRIAL".

Me,Fterii de la Hurez.

BIICURE$T11927

.

!

.

.

. .. .

%

' ,. ,

.

'.

e

.

s

Ii1

I

,

1

,

n

.

1

,01

r

1

1

' ,

.'. .. , .0 loOk. 6 arl +.g. 14

fil ,

4 d-z .,

, .

.0.: r.:o

-.

.,

B,'is

. , N

'. ' ' t.,.

1

I I r ' ! .a

1

I

. NW.

. . I lt

. t:'-;

r_6..1(..titZ,..-..._

. ....

.. . , .,

.. , .:. .:..1

.,

,

.

.

n

2

;.

J.

firxn

DE

.."_'.

..<

0., 1

ISTORIA INDUSTRIILOR

LA ROIVIiNI

N. IORGAPUBLICATA PENTRU SOCIETATEANATIONALA DE CREDIT INDUSTRIAL".

BIICURE$TI:- 1927 .:.

DE

. . ...... .

.

1'1

t..-

'

.

.

n6sicelier...:W.:115""Par746.

litt P.

,

r7:

.

, . U r

.1...

1.

11-'1' 1

,. ..

r

1.,..41...-+;44.,0._ '_.,''" ' '

4.. 1'.

' 1 ,

0

..

" '

t..,tii.V3. -,,,,Z.740^ r. , .. ,

''' ..*7'..._, . .

_

erari4jr9

Mesterll de la Hurez.

,.. .

!e.

''

+.

-. krlif:4Y:i 111411 ELT4 4 3t1

,-7.7, r;" : i:1

1 . i'

44- -4..

, :

1

1...

/

1...

.. .

...:1, '

- ,

,

TU.'

-a

.

.

Cuprinsul anatitic al cartii

Definitia istorica a cuvintelor maiestrie", meserie",mestesug",.mester", maestru", maistor", maistru", 1.

CAP. I.

Industria casnica 3,

Imbracamintea omului : Camasi, 3. Cingatori, briie, 4.

Nadragi, 4. Zabranice, 4. Cioareci, caltuni, strimfi, scarpi, 5.Sucmane, sarici, etc., 5. Haineie albe ruminesti", 6. Ves-minte preotesti, 6. Lavicere, 6. Velinte, paretare, scoarte,6. Cersafuri, prostiri, lepedee, chindee, 7. Perne, 8. PIa-pome si paturi, 8. Naframi, 8. Materialele: cinepa, 10.

'nub 12. Varietati de tort si de pinza, 11. Terancele lu-cratoare, 12. Tigancele din casa, 13. Torcari, torcatori,inari, 15. Femei romince si Tigance cu plata, 15.

CAP. II.

Mesterii satelor 16

Sateanul, casa uneltele lui, 16. Lucrul Jul pentru vinzare,17. Morarii, 18. Pivarii, dirstarii, 19. Caltunarii, opincarii,straitarii, 19. Olarii, 20. Butnarii si alti lucratori ai unel,telor de lemn, 21. Lacrarii, 22. Scafarii, 23. Strungarii, 23.Biidarii, 23. Lucrul jugului si al plugului, 23. Rotarii, 24.

Lingurarii, 24. Sitarii, 24. Rogojinarii, 25. Arhitectii terani25. Caramidarii, 26. Vararii, 26. Sindilarii, 26. Lemnarii, bus-tenarii, dirvarii, 27. Varietatile lucrului de lemn teranesc, 27.Herastraierii, 27. Cirjarii, crucerii, 28. Carbunarii. tIciunarii, 28.

Folarli., 29. Ulierii, 29. Fluierarii, 29. Dohotarii, 29.

si

si

IV Istoria industriilor romanesti?

CAP. III.

Industriile de oral, Inaintea concurentei strain, . . . 33.

Caracterul nenational al originii oraselor noastre, 30. Mes-terii strain ai inceputurilor, 31. Numele romanesti ale me-seriilor, 31. Libertatea individuals a mesterilor, 32. Pri-mele bresle libere, 32. Pitarii moldoveni si Alexandru-VoddLapusneanu, 32. Pitaritele lui, 33. Brutarii: cocarii, jimblarii;33. Tigani la fabricarea pinii, 33. Uneltele brutariei, 33.

Placintarii, 34. Cofetarii, 34. Rachierii si braharii, 34. C,ele d'in-taiu berarii, sasesti, 34. Pieptanarii, 34.* Pinzarii posta-varii, 35. Fabricatie de zablaie importul de boboaie, 36.Materia hainelor de lux in vremea veche croitorii strain!,36. Fabricatie de steaguri in Ardeal, 36. Croitorii de lark37. Cusiitori" cusatorese, 37. Caracterul mesterilor dehaine: Tigani, clienti episcopali, 37. Cei d'intaiu croitori pa-meniti in documente, 38. Croitoritele, 39. Croitorii ardeleni,39. Croitorii de sate, 39. Cingatori si briie de import, 40.Baibardcarii, 40. Zabunarii, 40. Salvaragiii, 40. Cumparare decdltuni pentru sate, 41. Blanarii cei mai vechi, 41. Mai noi,41, nota 7. Fe lurile de haine blanite, 42. Pa lariislicarii, 43. Potcapicerii, 44. Tabacii, tabacarii, pielarii, 44.

Cojocarii cei mai vechi, 44. Curalarii, 45. Ceprazarii, 46.Talpa larii, 46. Selarli sau sandidAcarii, 46. Lucrul traistelor,paturilor, chingilor, 47. Cizmarii, 47. Numele mai tarziide: cavafi, papugii, conduragii, pantofari, 48. Rarii cizmaritigani; cei de altd origine, 48. Bulgarul din vremea luiMircea-Voda Ciobanul, 48. Ciubotarii yi ulita for la Iasi, 48.Plapumarii, 49. Lucrul de fier Tiganii, 49. Varietatile delucrul fierariei, 49. Uneltele fierarului tigan, 51. Vechiulnume de faur", 51. Lacatusii, 51. Potcovarii, 52. Cutitarii,52. Caldararii, 52. Lucrul lor, 53. Hierul alb", 53. Tinichi-giii, 53. Clopotele clopotarii, 53. Argintarii sau cuiungiii,54. Zlatarii si aurarii, 55. Importul obiectelor de metal dinApus, 55. Banaria banarii, 55. Caratasii, 56: Cocii, leagane,carate si card, catnari", leftice lefticari, sanii, 57. Arcarii,58. Cordarii sau sabierii, 58. Fabricantii de sulite, 58. De zale,

sisi

si

si

si slicuri,

si

gfi

sisi

Cuprinsul analitic al cArtii V

paveze, platose, 59. BAltagarii, 59. Coitanarii, 59. Sall-trarii, 59. PrAvarii, 59. Butnarii si puntasii, 59. Dogarii,59. Faclierii, 59. Luminararia lui Voda-Brincoveanu, 59.

Navodarii, 60. Funarii, 60. Dubasarii, 60. Lemnarii, 60.

Plata Jar, 61. Fierastraul lui Alexandru-Voda Lapusneanu,61. Teslarii si contractele lor, 61. Timplarii munteni, 60.Masarii ardeleni, 61. Sindilarii, 62. *sterii de zidarieai vechilor Domni moldoveni, 62. Zidarii lui Petru Ra-res, 62. Ai lui Alexandru Lapusneanu, 64. Mesterii luiVasile Lupu si ai lui Serban Cantacuzino, 65. Ai luiBrincoveanu, 65-6. Baia acestuia, 66. Zidari de manastiri,66. Zidari la boieri, 66. Sapatorii- sculptori,67. Materialele, 67.Zugravii vechilor Domni (Despot, Peltru Schiopul, apoi Cal-iimachii, Brincoveanu), 67. Cei de la Biserica Domneasca dinArges, 68. Cei d'intaiu pictori, 68. Alexandru Lapusneanusi pictorii venetieni, 68. Pictorii lui Vasile Lupu, 69. Bursie-rii lui Brincoveanu si ai lui Constantin Mavrocordat la Ve-netia, 69. Liotard la noi, 69. Citiva zugravi moldoveni, 69-70.Zugravi munteni. si ardeleni, 70. Familii de zugravi, 70-1.Zugravi calugari si preoti, 71-2. Zugravul domnesc in Mol-dova, 71. Zugravi boieri, 71. Zugravi in casa, 72. Contractede zugravi, 72. Invatatura zugravilor, 72. Scoala de la Rim-nicul-Vilcii, 73. Tratatele de pictura, 73. Colorile si procura-rea lor, 73. Sapunarii, 73-4. Ceasornice din Ardeal, 74. Cea-sornicarii asezati in Moldova, 74.

CAP. IV.

Vechiul meOeFug 0 modele strgine 75.

Influentele strain asupra industriilor romAnesti, 75. Im-bracamintea, 76. Mobilarea, 77. Noile stofe turcestl, 77-9.Abaua, 79. Bogasia, ghermesutul, hatai, 79. Alte stofe, 80.Saluri, 80. Briie orientale, 80. ,.Mese ", naframi, peschire, 81.Perdeie, 81. Asternuturi, 81. Noile haine: tatarca, sarvanaua,ciacsirii, salvarii, etc., 82-3. Stofele apusene, 83. Din Vene-tia, Florenta, Neapole, 83. Din Anglia, (anglie"), 84. Din 0-'undo, 84. Din Polonia, 84. Din Germania: varietati, 84. Din

.

VI Istoria industriilor romAnesti

Viena, 85. Stamba si tratidanul", 85. Din Rusia, 85. Croitoriide Cara in aceastA epoca, 86. Lucrul lor, 86. Preturile croi-torilor, 86. Croitorii proprietari, 87. Lipsa strainilor croi-tori, 87. Basmagiii si basmalele, 87. Batistele, 87. Manusarii,88. Matdsarii, 88. Cizmarii noi si vechi, 88. Situatia for deavere, 89. Ciubotele lui Vodd si ale beizadelelor, 89. Tirlicii siincaltamintea turceascd, 89. Incaltamintea ardeleand, 89-90.Ciubotele nemtesti" in Moldova, 90. Scoarte vechi si co-voare noud din Orient, 90. Slicarii, 90-1. Mindirigiii, 91. Ca-rAtasii, 91 si urm. Carutele orientale, harabalele, 91. Cara-tele apusene: butcile, 91-2. De Viena si Anglia, 92-3. Calestile,93. Trasuri rusesti, 93. Urostile, bristle, 93. Sdniile, 93. CA-

rutele jidovesti, 93. Contract de caleascA, 93. Un caratas con-sul (staroste), 93. Hamuri, friie, ceaprazuri, bice, 94. Se-larii si noile sele, 94. Sahaidacarii, 95. Bucatarii sau maghirii,95. Borsdritele, 95. Cofetarii, 95-6. Calddrarii, 96. Spoitorii,96. Potcovarii, 96. LacAtusii, 96. Lucrul de metal turcesc,sfesnice, lighene, etc., 96 si urm. Import din Leipzig si Viena,97. Din Ardeal, 98-9. Obiecte de cristal, 98. Clopotarii,99-100. Armur:erii si armele, 100. Teslarii, 100-1. Timplarii,100-/.MObilele noad,101.5indila,101. Lemnaria pentru Turci,102. Dubasarii,102.5eicarii,102-3. Ghimigiii,102. Boiangiii,103,Moda oriented a burghesiei, 104-5. Moda mud' orientalda boierilor, 105. Mobilarea turceasca a oclailor, 105-6. Im-port de marfa austriacd, de Linz, de mild de Leipzig,de Olanda, de Anglia, de marfd 'Ulla* 106. Fabricatia fran-cesa: camelot, linot, cadrille, etc., 106-8. Croitori evrei, 108.Mode ardelene, 108-9. Batiste, umbrele, etc., 109. 5er-vete din Apus, 109. Plapumarii noi, 109. Asternut de im-port, 109-10. Cardmidarii, 110. Tinichigiii, 110, Constructoriide vase, 110. Mesterii de sfoard si odgoane, 110-1. Funarii,111. Podarii, 111-2. Suiulgiii si cismegiii, 112-3. Ceasorni-carii, 113-4. Legatorii de cArti, 115. Tipografii, 115-6. Tur-nAtorii, 116. Litografii, 116.

CAP. V.

Bresle vechi si bresle noi 117.

Breasla mixta din Roman, 117 si urm. Statutul ei, 118-20.

Cuprinsul analitic at cArtii VII

Techiu: timarilor din Fagarag, 120. Setlicul" breslaslormunteni, 121. Noile rufeturi si Alexandru-Voda Ipsilanti, 121.Modelele bizantine, 121-2. Breslele muntene: a brutarilor,122 gi urm. Narturi si pedepse, 124-5. Noi masuri dupA1810, 125. Masuri pentru brutari, 126. ,,Longea" 10r, 126.

Rufetul pitarilor la Iasi, 126. Furmagii si franzelari in Mol-dova, 127. Breasla braharlor, 127. A rachierilor, 127. Berarii,127-8. Pastramagiii, 128. Otetarii, 128. Bucatarii si breaslalor, 128. Abagerii, 128. Raporturile for cu pinzarii, 129. Zabunarii,129-30. Croitorii de sate, 132. Croitorii moldoveni, 133. Salvara-giii, 133. BlAnarii, 133 si urm., Blanarii moldoveni, 135. Breaslafor in Botosani, 136. Cearta cu Armenii bogasieri, 137. Breaslacojocarilor, 139 si urm. Breasla din Craiova, 142. Cojocariiprin tirguri, 143. In Moldova, 143. Slicarii, 143-4. Caciularii,144. Fesurile, sapcile si pAlariile, 144. Breasla tabacilor, 144si urm. Scoala for olteand, 146. Timarii din FagAras, 146-7.Aiurea in Ardeal, 147. Ciorogarii, 147. Tabacarii din Mol-dova, 147. Breasla cizmarilor, cavafilor si papugiilor, 147si urm. Varietati de incaltaminte, 148. Bresle de provincie,149. Cizmarii in Moldova si talpdlarii, 149-51. Traistarii,151. Olarii, 151-2. StrAchinarii, 152. Selarii, 152. SApunarii,152-3. ZIAtarii si giuvaergiii, 153-4. Fierarii si covacii,155. Butarii si dogarii, 155. Dulgherii, strungara si timplarii,156 si urm. Starostele de binale, 157-8. Meimarbasa, 157-8.Cumpania" mesteriior de cladire si cruclle" ei, 159. Zida-rii sau pietrarii, 159. Zugravii, 160 si urm. In provincie,161. Pictorii de portret, 161. Scoala ardeleand, 161. Zugravimoldoveni, 161. Zugravii din Bucuresti si cutremurul celmare, 163.

CAP. VI.

Mesteri si. fabrice 163

Fabrica de sticla a lui Matei Basarab, 163. Import dinArdeal, 163. Import de sticla in Moldova, 164. Sticlarii la Ba-eau, 164. Fabrica din HirlAu si cea din Dimbovita, 164.Simon Kohani si fabrica de sticla 'i cristal, 164. Moara dehirtie" a lui Matei Basarab, 164. Fabrica de lertle a fratilor

VIII Istoria industriilor rornane01

Lazaru, 164-5. Fabrica de la Turbati, 165. Fabrica de laCatichi", 165. Teoria manufacturilor" suet Fanarioti,165-6.Fabrica de postav moldovenesc a lui Grigore Alexandru-Vocla Ghica, 166 51 urm. Fabrica de postav muntenesc.de laPociovali5te, 167. Refacerea ei, 168. Fabrica de postav dela Balteni, 168. Gaudy 51 fabrica de tors bumbac, 168.Cearta lui Arbut, directorul fabricei de postav, cu muncitoriisateni, 168-9. Compania austriaca pentru hirtie 5i postav,169. Gaitanarii, 169. Trocarii din Brasov, 170. Fabrica debasmale, 170. Fabrica de 5aluri. 5i ghermesuturi", 170. Fa-brica de testemeluri, 171. Fabrica de basmale turce5ti a luiStanuta, 171 5i urm. Alta fabric& de ghermesuturi, 172.Fabrica moldoveneasca de pota5, 172. Velnite poverne,173. Rachierli 51 fabricile tor, 173-4. Berarii in Moldova, 174-6.In Muntenia, 176. Fabrica de rachiu, otet 5i rom a luiKrebs, 176. Sauarii instalatiile tor, 176. Fabrici de lu-minari, 177 5i urm. Faclierii moldoveni 5i breasla din Boto-5ani, 179. Moara de pasat, 179. Mori le de arpaca5, 179-80.Fabrica de fidea, 180. Moara de oloiu, 180. Fabrica de ma-caroane, 180. Plan de o fabric& de zahar din sfecle, 180.

Fabrica de bumbac tors, 180. Fabrica de chihlimbar, 181.Moara cu aburi, 180, nota 3. Fabricile de tabac din Mol-dova, 5i Muntenia, 181. Fabrica de caramida 181. Fabricade poleit, 181. Fabricile de portelan, 182.

CAP. VII.

Crisa. 183.

Concurentii strAini. Orientalii, 183. Apusenii, 183-4. Me5te-rul zidar Rathner, 184-5. Alti zidari nemti, 185. Freywaldhitectul la Iasi, .185-6. Pictorul venetian al lui AlexandruIpsilanti alti pictori din Apus papa la Chladec, 186. Evreiiconcurenti, 186 nota 8 5i 187 51 urm. Evrei moldoveni inbresle, 187-8. Evreii me5te5ugurile, 187-8. Agonianarilor romini din Boto5ani, 188-9. Ie5irea din bresle, 189.Elementul moral 51 religios al breslelor, 189-90. Initiativabreslelor Si starile de presiune oficia'A ale vremii noastre,192.

bld-

gi

si

ai

si

Cuprinsul analitic al carpi IX

Doenmente inedite.

Izvod de lucruri car(i) depuse la Sfinta Vineri dinIa§i (15 Iunie 1722), 195-6. Izvod de lucrurile aflate lanegustorul MihAila de la Sfintul Sava din Ia§i (3 Septembre1740), 197-9. Rama§iturile" Ilincai Slaninoaia la manastireaDancul din Ia*i (27 Septembre 1776),199.Intarirea de Cons-tantin-Voda Moruzi a privilegiilor negustorilor blanari dinIa§i (26 Octombre 1778), 200. Despartirea nevestei unuizabunar din Bucurqti, fugit la Braila, 201. Pretuirea caselor Paunei 5tirbei, 201-5. Despartire a unui luminarar din Bucuregi (18Novembre 1779), 205. Impacare cu nevasta a unui 4licar din Bu-cureti (19 Septembre 1780), 205. Despartire a unui croi-tor din Bucureti (28 Novembre 1779), 205. Privilegiul facile-rilor din Botopni (16 Mart 1794), 205-7. Cumpararea dedomnita Ruxanda Hanger li a fabricei de fidea (Iu lie 1798),208-9. Un Evreu din. IW face o vinzare unui blanar (15 No-vembre 1803), 209. JJn Evreu, la Bucurqti, iea in sta.-pinire, pentru o datorie, pra..vAlia unui blanar (20 Maiu1819), 210-1. Acte priv:Itoare la deosebiti meVeri din Bu-cureVi (1813-5), 210-11. Ordin domnesc pentru un bla-nar din Galati (10 Novembre 1815), 212. Matca de numelecompaniilor muntene" (Septembre 1820), 212. PrivilegiulIui Grigore-Voda Ghica pentru Mat' lull munteni,. 212. Pro-ces al unui §alvaragiu din Bucureti, tovard§ la gaitanariecu ni§te Bulgari (10 Februar 1823). Procesul manastirliVacareti cu ei, (Decembre 1823), 213.Procesul unei jupanese cu un bumbacar din Bucureti (1824),213. Privilegiul pentru o fabried de §ters petele (20 Septem-bre 1826). Privilegiul fabricei de tabac a lui DimItrie Carastat,la Ia§i (Mart 1827), 214-6. Privilegiu pentru arhitectulFreywald (10 August 1827), 216. Plingerea unei Evreice dinBucureti contra unui boiangiu (29 Iulie 1830), 216. Soco-teala unei pravalii bucureFtene cu brine, dimii, etc. (23 A-pril 1838), 270. Politia din Iasi cerceteazA plingerea blAna-rilor din 14. (5 Iulie 1847), 217.

chiria0

(ai

meateri

Am cunoscut pe vremuri maiestria, vechiu cuvint deorigine latina pe care 1-am margenit apoi la pilsarile ma-iestre din basme, dar §i la maestriile" cu care se vineazapeVele", omul cu pricepere la lucruri supjiri fiind, pe la1700, maestrit" 1.

Cuvintul de meserie ca acel de me§tewg yin de aiu-rea decit din principalul izvor al limbii noastre. tie sintimprumuturi de la neamuri care n'au ajutat esenjial la alca-tuiea graiului romanesc. 0 constatare lingvistica, pe care nutrebuie sä o intindem in alt domeniu decit al sau, cad.,cum se va arata indata, priceperea §i obipuinja prefaceriimateriiior prime in fabricate on a unor fabricate in altele,de o valoare superioara, n'au trebuit culese din all& partedecit din comoara indatinata a insui neamului nostru.

Terminul cel mai obipuit, cel mai vechiu §i acela a clruiintrebuinjare a trecut de mult §i in alte domenii, represintind

dibacie, iretenie chiar, e me§tepg". L-am luat de laUnguri, §i in ce privqte finala, ca prietepg", bete-kaig" alt tele. MeVerul, imprumutat de Ungurii inVi dela Germani (Meister), cari se indreptasera dupd latinesculmagister", aparline batrin strat al vocabulariuluinostru.

In ce prive§te pe me0erii romini, numirea aceasta a a-juns s& insemne mai ales pe lucratorii cu minile, dintre

Vezi Iorga, Negoful si mestesugurile in trecutul romdnesc,Bucure0i, 1906, pp. 155-8 (§i in Istoria Rominilor in chipuri siicoane, Craiova, 1921, pp. 262-3).

i

i.:

i

i

aceluiai

i

1

2 istoria industriilor romanesti

acestia in special pe acei can se indeletnicesc cu zidaria,lemnAria §i fieraria. Mai ales prin sate, acest inteles se in-tilnete adesea ori. Mesteri de acestia intimpinam inMoldova secolului al XVII-lea, ca Toader meVerul denCAmpuri" 1, in Oltenia in tot veacul urmAtor ca §i, dupa1800 2, in Tara- Romaneasca 3 §i in tot Ardealul 4. Am gA-sit chiar odat& §i o mesteroaie" dupa care-si iea numelefiul 5. Bucovina stapinita de Austrieci are indata dupd ane-xare maestri", ca Luca din Cimpulung la 17846. Formamaistor" e mai obi§nuitA, si e in de ob§te usitata aceiade maistru".

In ce priveste meseria" meseria§u1" care i se con-sacra, cea mai veche mentiune pe care am intilnit-o e din1730, dincoace de Carpati, si forma de meserea, meserealepare sd arate o prevenient& turceasca. Actul moldovenesc decare e vorba, Si care introduce cuvintul paralel de mes-ter§ug", se rosteste astfel: la toate breslile den meserealiletuturor, a tot felul de me§terug" 7.

1 Revista 'storied, If, p. 161.2 Mihai mesterul, Iorga, Studii si documente, XIV, p. 31.

no. XXIX; Carstea mesterul, aiurea.3 Inscriptii din bisericile Romdniei, I, p. 371, no. 913;

Sloica Teodorescu, Telega, p. 188.4 Mesteri de la Beclean; Studii $i documente, XII, p. 213, no. 0.5 Stoica Teodorescu, o. c., p. 155.6 Stefanelli, Documente cimpulungene, p. 146.7 Studii $i documente, VI, p. 430.

si

ei

pi

si

CAP. I.

Industria casnia.

Cea d'intaiu industrie, de o imemoriala vechime, de ointindere imensa gi de o valoare de originalitate cu totuldeosebita, formind cu dreptate un motiv de m:ndrie pen-tru poporul nostru aga de bine inzestrat, e aceia pe care orepresinta priceputa gi staruitoarea munca din cuprinsul insugial casei.

SA incepem grin a-i aminti categoriile, care se pas-treaza pana astazi, de gi nu pretutindeni cu aceiagi puri-tate gi, iaragi, nu in aceleagi conditii in stratele de sus.

Ea privegte mai ales imbracamintea omului §i imbracl-mintea casei.

Intaiu camAsile, atit cele voinize#1, ale bArbatilor o va-rietate, mai impodobita, e aceia care se da, in zestre, mi-relui. cit gi cele femeiegti. Se lucreaza in vremea de odi-nioara, ca gi astazi, din pinza de in sau eine* sau din bo-rangic, simplu sau cu margele, cu fir sau sirma" si cufluturi 1. In casutele de sat ca gi la curtile boieregti se fa-ceau asemenea ii, care puteau fi astfel, ca intr'o socotealAdin 1740, cu sirma", cu fir" sau cu matasa." 2. Une on

1 Hasdeu, Arhiva istoricii, I, 40, no. 44; Studii si documente,VII, p. 223, no. 64; p. 356 1812 ; VIII, p. 3, no. 3 1778 ; XVI, p.310, no. 40 1714 Camesi cu fir, lesesti, 1735 6 Moldova ,ibid., VII, p. 194. Camesi sirma" si cu fir lesesti , ibid. La1678, in Moldova, si , camesi de feredeu"; ibid., p. 179.

2 Ibid., VII, p. 213 1696 ; XI, p. 266, no. 7. Cu matasuri",ibid., XIX, p. 59 (1803).

.

4 Istoria industrillor romanesti

au gulere de fir", ca in secolul al XVI-lea munteanl. Mine-cile apar deosebit2 ca i altitele cu sirmA3 si fluturi4. PentrucAlugAri se fese din ling 5. CingAtorile" de matasa si apoide bumbac, deosebite de simplele briie sau brinefe 6, bri-nipare 7, pot fi de purtat", dar si de mAtasti 8 i unelechiar foarte inpodobite, ca briul rosu mare cu carpi difir" pe care-1 pomeneste un act moldovenesc din 17459. 0catrinta. a unei mangopite", unei bucatArese de la o ma-nAstire din Moldova, se inseamna la 174310, sl in bagajulMat de o calugAritA ardeleancA din Sad, ling Sibiiu, in a-celaW semi, aflu o cAtrinta" de linA11, alaturi de surturi",pe cind in vechea Muntenie, se poartA Iota 42.

Tot in casa se lucrau nadragii", grosi ¢i suptiri", decaH se vorbeste in Argesul secolului al XVIII-Ilea 13 cain Ardeal, izmenele, dintre care unele, boieregti si debuns same femeiesti, erau de borangic 13 on chiar cu florimad de fir" 15.

Caput se acoperia, pan& la, introducerea modelor turcesti,

1 Arhiva Istorica, I, p. 40, no. 44.2 Ibid., p. 63, no. 71.3 Ibid.4 Ibid. Moldova, c. 1690 .6 CAmease de MIA calugariasc6", in Sad Ardeal , Mudd si

doc., XII, pp. 63-4, no. 115.5 Ibid., XXIII, p. 315 1811 .7 Ibid., VIII, p. 3, no. 3.

8 1760, Bran, ibid., X, p. 224.9 Uricariul, XI, p. 225.10 Buletinul Cornisiei Istorice, I, p. 234.11 Studii si doc., XII, pp. 63-4, no. 115 Fotc de Ienicale, de

import, in revista Ion Neculce, II." Arhiva istoricd, I, p. 63, no. 71 rota rosie").19 Studii documente, XIV, p. 285, no. 15. Acolo o zAr-

cutit".14 Cf. ibid., XII, pp. 227-8, no 4 1811 si Uricariul, XI, p

249 Moldova, 1780.16 V. A. Urechia, Istoria Rominior, VI, pp. 432-3 1793 . V. si

Studii doc., VIII, p. 3, no. 3.

gi

qi

gi,

$i

gi

Industria casnica 5

la sfirgitul secolului al XVII-lea gi chiar dupd aceia pentrufemeile maritate, cu abranice. Ele erau obiectul unei ingrijirispeciale, fiind de o neobignuitA finetA. Unele purtau pe unfond negru fluturi, allele erau cusute cu betealtt 1. Fachlo-lul gratios al Ardelencelor era fAcut tot in casa 2. Gasescodattt gi o cirpa pentru grumazi" 3. Din mina aceloragitesAtoare iegiau cioarecii 4, CaltUnil (se zice odatA cal-tuni de haine"), cari se puteau taia gi in aba 5 . Ei vor fiinlocuiti, mai ales in Ardeal, unde apar intiiiu, prin trimfii(Striimpfe), de fabricatie nemteascit. 6. Scarpii de fir", in-cAltaminte luxoasA, dar ward, puteau fi dap. in lucrutot femeilor de suet acoperemintul boieresc 7, pe ;cindcum vom vedea, opinca teraneascA intrA in domeniul uneifabricatii sAtegti anumite.

Pentru imbracamintea teraneasca vrednicele femei de pevremuri, care n'au disparut fdrA sA lase urmage cu aceiagiindeminare gi sirguintA, lucrau suctnane, albe, negre 8, sa-rid 9, chepenege 10 si ipingele, pieptare11, sucne, straie i ea-bone, mintii, propoialnice (calugaregti), tundre 12, glue",

1 Ibid., VII, p. 356 (1812 ; Iorga, Doc. din vales Teleaje-jenului, p. 87, no. 2 (c. 1750).

2 Fachiol negru"; Studii si doc., XII, pp. 67-8, no. 120Ardeal, 1754 Fachiul negru, lat"; ibid., p. 59, no. 110

(Sibiiu, 1750).2 Ibid., XII, p. 174, no. 376 (Ardeal, 1817).4 Pareche de cioareci muere§ti"; ibid., pp. 63-4, no. 115

(Sad).6 Ibid., XIV, p. 258, no 21 (Oltenia, c. 1700); V, p. 260,

n. 155 (1814).6 PAreche striinfi de iarng."; ibid., p. 59, no. 110 Sibiiu,

1750).7 Iorga, Docurnente Callimachi, II, p. 141 (1813-4).8 Studii si doc., VII, p. 234 (Moldova, 1784: 30 coti sucani

negre"). Cf. Arh. istoricd, I, p. 71.9 Studii si doc., VII, p. 223, no. 64 Moldova, 1765); XII,

p. 68, no. 120 (Ardeal, 1754).10 Fain $i ordiner, se spune la o epoca de fabricatie org§e-

neasca, in 1817; ibid., p. 174, no. 376.11 /bid., XIV, p. 276, no. 45 (Oltenia, c. 1730).12 Studii si doc., XII, pp. 63-4, no. 115 Sad).18 Pretul for la Bucurqti in 1818, Revista Istoricii, VI, p. 206-

6 Istoda industrillor romanesti

de sigur si strAite, precum 0 tot felul de desagi si tolurisad pentru transport sau alt us 2.

Acestea toate alcatuiau hainele albe ruminesti", de carese deosebia imbracamintea firgovetilor atit de esential incit,-la 1817, Vodd Caragea, vrind sa pedepseasca pe un supusat sau din principatul muntean, hotara astfel: Sa-1 rumi-niti intAiu, imbracindu-1 in haine albe ruminesti", pentru caapoi sa-1 dee pin tirg, ba..tindu-1 ca pre un vinovat ca sAstrige aratindu-si vine pentru care i se face aceastti osinda").

AS crede chiar ca din carnarile boiere§ti, unde lucrau mes-terele" de care va fi vorba indata, iesiau si vechile vesminteerhieresti: rucavite, stihare, pogonatece, epitrafire, patra-hire sau patraile" (si de ibrisim, mai tilrziu), orare, sfite,procovete, sau procoave", faloane (si de ur§inic"), aiere(si de serasir"), sau plAitanite", poale la icoane 4.

Pentru case acelasi personal gospodaresc fabrics liviceresau laicere, de link proaste", sau vristate"

Dar mai ales, pe ling4. cergi §i yeti* 6, paretarele 7 siscoartele (se zice si scorturi8). Scoartele romAnesti", duptivechi modele geometrice, de origin preistoricti, in Moldova,in Basarabia, in partile prahovene, on dupd cele persane,

1 Ibid., VII, p. 234, Moldova, 1784): 1 tol de land nou,necusut".

2 Sad care pui pe culme", se zice intr'un document; ibid.,XIII, p. 4, no. 4 (Ardeal, sec. XVII).

8 Arhiva societalii stiin(ifice si literare din I*, II, p. 573.Studii $i doc., XII, p. 129; XIII, p. 198, no. 696; XV, p.

312; XXIII, p. 23, no. 10; Iorga, Doc. Aman, pp. 93-5; Rev. ist.,II, p. 156.

6 Ibid., VII, pp. 233, 234 (Moldova, 1784).6 Cerga mare cu laji mici"; velinta albastra, turceasca",

ibid., p. 213, no. 26 Moldova, 1636). 6 cergi de poclazi laun cal boieresc"; Revista Moiled, IV, p. 83. V. si Arh. ist.,I, pp. 63, 71 Moldova, 1690).

7 La Hurezi, in 1738, IMO paritare de postav", paritarede lana" (si cergi marl de lane), Studii fi doc., XIV, p. 57.

8 Rev. ist., VII, p. 148 (an. 1840). V. si Studii $i doc., XIV,p. 43. D-na Hilohi, din Galati, a apucat acum vre-o treizeciani Evrei de la Hirlau cari se ziceau scorfari, fiindca din linace li se da Mean scoarle dupa modele teranesti.

I,

5.

4

de

Industria casnicA 7

Cu flori, pAsari, animale, chipuri omenegti, panA la por-trete, in Oltenia 4, bune", alese", mari" gi pAnd lazece coti, pretuite in Moldova, la 1777, cu cite 40 de lei a,vArgate", in doaa. foi" 3 sint aratate une ori, Ca §ilAicerele, paretarele, cergile, ca fiind cu ozoarA"4, alte orise spunea ca sint la femei in casa", poate de agternutpe jos, dar se intrebuinteaza mai ales pe paturi, cind sezic scoarte de pat" 5'. Tarziu numai li se va face a oare,care concurenta in casele mari, fard insa a le puteatura, de scoartele" de Tarigrad gi de, Breslau gi de co-voarele importate, de chilimuri" a.

0 necontenita mined, in vederea cAsniciilor viitoare, acAror comoarA era expusa panA sus in bagdadii pe laviteledin jurul cAmArilor, caselor" terAnegti, o cereau pime-turile de pat.

Cerpfurile muntene (numele e turcesc prostirile mol-dovenegti (de la prosterno ?), lepedeele ardelene (dupa un-guregte), sau chindeale, jucau un rol in aceasta exhibitie per-manent) de art& casnicA. Un agternut" putea sa fie cufir gi cu petealA" in gospod'arille mari, cind atunci cuprin-dea 2 rinduri de agternut de purtat", cu cloud plapome gi osaltea 8. Ceargafurile-prostiri erau de obiceiu din pinzil decasa" 8, de tort", groase, sau suptiri", alese" cite o-data, dar mai tArziu gi din batista"10, ori cu mitase"11,,

1 V. Iorga, L'art populaire en Roumanie, Paris 1923. Cf. Stu-dii doc., XIV, p. 191, no. 9 (Oltenia, 1753); VII, p. 72, no.88 (Moldova, 1823: scorti moldoveneasc4").

2 Ibid., p. 153, no. 5; XIV, p. 180; Iorga, Doc. din ValeaTeleajenului, pp. 23, 50, no. 45.

8 Studii $i doc., VII, p. 355 (an. 1812).4 Ibid., pp. 191, 195 (Moldova, 1730-6).5 Ibid., XI, p. 103, no. 34; p. 266, no. 7.6 Vezi mai departe.7 Se zice in Moldova, alaturi de prostiri", si cerciavuri";

Studii doc., VII, p. 223, no. 64 (Moldova, 1765).8 Ibid., VII, pp. 232-3 (Moldova, 1784).9 Ibid., XXIII, p. 317, no. 15 (Moldova, 1811).10 Ibid., XI, p. 266, no. 7 (1740); XII, p. 146, no. 298 (Ardeal,

1803); Iorga, Valea Teleajenului, p. 50, no. 45.11 Arh. Istoricd, I, pp. 63, 71 (Moldova, c. 1690).

$i

$i

inlan

7),

8 Istoria industrlilor romanesti

Se noteazA ca sint cu chenare" 1, cu rinduri cu fir", cuape", cu alesituri", implute cu fir", cusute cu fir",cusute Cu flori", cusute" umplute cu matasa", vArs-tAri" a. Unele sint de odghial" sau plapomA, altele de sal-tea" 3.

Pernele dintre care cele de parete4 sint mai mult oparte din mobilA, umplute cu paie on cu ling, pot fi deursinic cu fir" on ayes ratele cu fir" on se zic umplutecu fringhie" 5. Alte perini sunt cele de radvan", care potfi acoperite cu ursinic 6.

Plapoma insasi, in Ardeal poplomul" 7, in locul careiaajungeau odatA mai usoare paturi, fu mai tArziu imbra-catil de obiceiu cu aclaz 8.

MAhramile (numele 11 aflAm in greceste pe la 1570: /lax-ply..«.86c),naframile (nume derivat din cele d'intAiu), peschirele(vine din turceste), lucrate de multe on foarte finatunci li se zice, cu terminul turcesc: gevrele 9, sintde in,. dar, la casele boieresti mai ales, bogat impodobite:

V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 433 1793); se adauge uncersaf moschicesc".

Studii doc., VII, p. 195 Moldova, 1735-6 ; p. 356 an.1812).

3 Ibid., p. 195 Moldova, 1735-6 ; p. 223, no. 64 Moldova,1765 . V. si polcutele de asternut, cusute pa scris", la Ho-moriciu, 1807, lorga, Valea Teleajenului, p. 23.

Studii doc., XXI, p. 428 (1828). $i pilote de pinza, um-plute cu fulgi"; ibid., XIX, p. 58 Bucuresti, 1803).

6 Ibid., VII, p. 195 (Moldova, 1735-6); XI, pp. 266-7 (an.1740 . In Muntenia, la 1793, aflu 2 calafurii de perna cu bag-sin naramzate" (V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 436).

6 Uricariul, XI, p. 225 Moldova, 1745 ; Buletinul ComisieiIstorice, IV, p. 69.

7 Studii doc., XI, pp. 227-8, no. 4 (Ha(:eg, 1811).Ibid., XII, p. 91 Maras, 1775); p. 146, no. 298 (Ar-

deal, 1803 ; XIV, p. 276, no. 45 c. 1730 ; V. A. Urechia,1st. Rom., VI, p. 433 Cf. Studii doc., XXIII, p. 343 Gorj :

patura de coperit". V. ibid., VII, p. 179 Moldova, 1678 ; o-ghial de sahmarand agravaniu cu marginile de atlaz florentin").

9 Gevrele, al doilea, mici, cu flori in colturi"; ibid., VII,p. 356,

si

I

ci

si

si

gi

3is

1i

Industria casnica g

cusute pe scris", umplute cu fir", pe scrisoare cu fir,sirmti" §i cu matA§i", cu betealA", sau §ri numai dematasa 1.

Uncle sint facute anume pentru o nuntd §i se dau flaw-lui 2, altele se atirna in cuiu i impodobesc oglinda pe careo incunjurA (un cas in Moldova in 1779) 3, sau, Ia bisericA,o icoanA. Se zic nafrAmi denainte" adesea fAcute, in se-colul al XVIII-lea, Ia Tarigrad cele care, cum se vedein frescele din biserici gi in uncle portrete pe pinzA,se aninA in briu '1, pentru care li se §i zice: mahrAmi debriu"5. Sint basmalele cusute cu fir" din alts epoce. 0altA categoric e a mahrAmilor de mini", zise §i menegwtergur1"7, sau simple §tergare" 9. Pentru obraz sint nai-nkterguri" speciale, pi§chirile de obraz", care se mai zicapoi si prosoape 9. Talmaeiul eel mare al Portii la jumit-tatea veacului al XVIII-lea, bun Moldovean de mods vechecu toga schimbarea numelui sau de Calma§ul in Callimachi,trimete de Ia Constantinopol fratelui sau Dumitra§cu na-frtimi de obrazuri" lucrate in casa lui insqi"1°. Se deo-

1 Ibid., XI, p. 266, no. 7 an. 1720 ; VII, p. 195 Moldova,1735-6 ; XIII, p. 160, no. 552 Rodna ; Buletinul Comisiei Is-torice, IV, p. 36, no. 33.

3 Studii $i doc., X, p. 224 Bran, 1760 ; XIV, p. 258, no.23 Oltenia, 1700).

3 Ibid., VII, p. 232, no. 162 (1784); XI, p. 104, no. 24;Stoica Teodorescu, Telega, p. 218.

41 Studii .i doc., VII, p. 195 Moldova, 1735-6 ; BuletinulComisiei Istorice, IV, p. 69.

5 Arh. ist., I, pp. 63, 71. Cf. Studii qi doc., VII, pp. 178-9(Moldova, 1678 ; p. 224 (Bran, 1760).

6 Studii $i doc., VII, p. 233, no. 103 (Moldova, 1784 .7 Ibid., VII, 44-5, no. 57 (1815 ; pp. 178-9 (Moldova, 1678).8 4 §tergare de borangic bune si doa mai proaste"; Stoica

Teodorescu, Telega, pp. 196-7 (an. 1818 ; Studii .i doc., VII,p. 192 (Moldova, 1730 : ministerguri de mina cu fir", cumatasa", alesa cu fir".

9 Ibid., p. 195 (Moldova, 1735-6); p. 223, no. 64 Moldova,1765 ; Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 69; Stoica Teodo-rescu, Valea Teleajenului, p. 87, no. 2 (c. 1750).

1° Studii ,Fi doc., XXI, p. 242.


sebesc de toate aceste pinzeturi naframile de ibric", careapar odata, la 17841. Sint si, deosebit, la aceiasi data,prosoape de ras" 2. Pentru baie se intrebuinfeaza peste-menuri" albe on albastre 8. Tulpanele, si cu flori de fir"1,sint tot de fabricafie casnica. Intre pinzuri"5, pinzaturide masa" 6, avem intaiu ceia ce numim acuma: fafa demasa", si era atunci masa" fAra nicio alts determinafie7.Putea fi de cinepa, apoi si de bumbac, de bprangic, cuflori 8. Facuta in casa", vargata" on ba, ea se chiamdtotusi, in Moldova, une ori, masa' leseasca" 9. Meselede Tarigrad" apar insa la sfirsitul secolului, gata facute".Servetele 11, de obiceiu cu damna in foile de zestre, pintde calitate mai simpla, albe, vargate, de fuiori", ori -cuafa alba" ", la cei mai bogafi, cu borangic", implutecu hir", cu matasa", turcesti" 13.

Materialul intrebuinfat Se pregatia in casa, si atitea in-semnari, foi de zestre, catastihuri de mosteniri, it insird,

1 Ibid., VII, p. 232, no. 102.6 Ibid., p. 234.5 V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 433 an. 1793 .8 Ibid., p. 433.5 Terminul In Moldova la 1811, si 1818, Studii $i doc., XVI,

p. 92, no. 19; XXIII, p. 315.6 Studii $i doc., XII, p. 91 (Fagaras, 1775 .7 Dar si pomesealnic, in Fagaras, c. 1800; Studii $i doc., XI;

pp. 214-5, no. 5.8 Stoica Teodorescu, Telega, p. 274. Acolo si o zabada de

borangic".6 Studii $i doc., VII, p. 191 Moldova, 1730 ; XI, p. 266,

no. 7 (1740)."ibid., VII, pp. 194-5 (1735-6).11 Salvetumuri" in inventariul vicarului Topa din Hateg,

1811, ibid., XII, pp. 227-8, no. 4.II ibid., VII, pp. 191 Moldova, 1730 , 199 1735-6); XII, p.

207, no. 49 (Fagaras, 1817).13 Ibid., VII, pp. 44 5, no. 57 an. 1815 , 179 (Moldova,

1678 194-5 Moldova, 1735-6 ; XI, p. 266, no. 7 1740). V. ibid.,XXIII, p. 317, no. 6: 36 sarvite In 5 iti; 12 sarvite in dotiti". Cf., ibid., XXI, p 201 Moldova, 1824): opt prosoapi Incinci ite".

,

Industria casnicA 11

in' cantitati mari. Se pregate0e din timp cinepa necesarA.Condica de eheltuieli a lui VodA-Brincoveanu cuprinde a-ceasta insemnare, unica: 150 tal. s'au dat pentru samintade cinepa care s'au dat sa se seamene de asfa. primavara"Oca ale cinepa trash.' figureaza in socotelile manastirii Hu-rezi 2. Se noteaza chite de canipa raritata" 3 chitede in" puse in sacriu"4. Apoi in Muntenia cop' de pinzaborungiuc" sau cu margini de borangic" 5 stamuile" depima in Moldova secolului al XVII-lea 6, calepele de fuior

pinza de fuior, in valuri, mosoarele cu tort 7 legaturilede tort", in Oltenia, pe la 18008, jirebiile de tort, de calti"§i coturi de pinza de clip", nalbita §i nertalbita."1°. Ar-dealul socoate pinza pe chischineie" ai §tucurele", `pedaraburi" §i chindene"11. Este osebire intre pinza groasAl2pinza de in cu de cinepa"

Anumite inventare din secolele al XVIII-lea al XIX-leaincepator, dau pinza cu margini", pinza melez", pinzain ciubuce" vrastata", pinzA de §ervete mineVerguri,pinza in patru ite, pinza de birnete"

Peste un secol se importA din Bra5ov un znop de in Te-riat gata"15. Jurabii de tort suptire de in" qi jurAbii defuior" se aduna 16 cu spate de pinza noun ", cu ocA in mi-

1 Aricescu, Revista Arhivelor Statului, I, p. 243.9 Studii si doc., XIV, p. 57.

Ibid., XXI, p. 428 a. 1828 .Ibid., VII, p. 234 (Moldova, 1784 .

5 V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, pp. 432-3 Muntenia 1793),6 Ariz. ist., I, pp. 63, 71.

Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 217 (dupa 1821 .8 Studii si doc., XII, pp. 214-5, no. 5.9 V. §i jurebii" in Oltenia, c. 1760, ibid., XIV, p. 309, no. 48.10 Ibid., XIX, p. 58 Bucuresti, 1803).it Ibid., XII, pp. 63-4, no. 115.12 Ibid., pp. 63-4, no. 115 (Sad).15/bid., XXIII, p. 324, no. 12 Moldova, 1827 .

16 Ibid., VII, p. 233, no. 163: lasamintul lui Grigoras Costachi, tatal Mitropolitului Veniamin.

15 Ibid., XIX, p. 58 Bucuresti, 1803).16 Ibid., VII, p. 356 (an. 1812).

,

gi

gi gi

li.

3

pi

12 Istoria industriilor romAnestl

lifat" gi nemelitat, cu guri pinzA fuior dA cAnipd pentru col'.Se noteaza chite de cinepa rArifatd"2", chite de in" puse insAcrin"3. Dragomanul loan Callimachi cere de acasa, la 1740,pandza lipoverascA (lipoveneasca) de trebuinfd roabelor, deprimavarA"4. Iar, in materie de ling ", se cumparA mifele"3.se aduc jurebii de 'Ana rAsucitA pentru scoarp" gi ccatort jurebii dd cAlfi dA groasa" 6.

Cine lucra aceste pinzuri" gi aceste fabricalii de MAde cea mai veche mods?

LAsind la o parte pe cei d'intaiu meseriagi rurali gi orA-genegti, vedem intr'o scutire de vamd pentru cei ce intrAcu marfA la Roman gi postavul, pinza feranilor incti din1466, pe vremea lui Stefan-cel-Mare '. Terance lucreaza nunumai pentru casa lor, dar, cind boierul vrea bucafi depanza lucrate la Cara ", gi, pentru acest stApin sau numaivecin mai puternic al for 8. Nigte socoteli de mogie dinMoldova intre 1825 gi 1827 au insemnari ca acestea: Amdat Capmoloaei de fasut nigte saci boiregti... Pe patru,cop sucman pentru purcariu... Unii fimei pentru lAsutuunii pinzi din poronca cucoani... Unii fimei ce au fasut unfol boieresc... De tasut 74 cop panza de caw" 9. La 1802un Bucuregtean face aceastA socoteald cu Nastasia spA-1.1toarea clunAgilor" pentru pAnza ce au tesut, supfire gigroasA : unzitul 10 parale, teava 5 parale, invilitul 5

parale, dapAnatul 5 parale, gi tesutul deosebi, dupA toc-meala, facAndu-sa peste tot taleri 7 gi parble 14. I-am

1 Ibid., p. 355, no. 18122 Ibid., XXI, p. 428 a. 18288 Ibid., VII, p. 234 Moldova, 1784.i Ibid., XXI, p. 242.6 Sasa grosi de mica alba"; Slefanelli, Doc. cimpulungene, p.

13 an. 1688).6 Studii si doc., VII, p. 355, no. 6 (an. 1812 . Cf. p. 233, no.

103, alte pinze.7 Melhisedee, Cronica Romanului, I, p. 127; I. Bogdan, Docu-

mentele lui Stefan-cel-Mare, I, p. 95.8 Iorga, Corespondenta lui Dimitrie Aman, p. 112 (an. 1828).9 Revista istoricd, IV, pp. 83, 86.

1ndustria casnicA 13

dat taleri 2 vi parale 14, vi. am ramas sA -i dau la implereaanului taleri 15 1." A spala cAma§i vi a le tese erau decipe acel timp indeletniciri care puteau sa mearga impreunA.

Ici vi colo se vad satence implinindurvvi sarcina dea imbraca Para prin osteneala minilor lor: M'am dus cufurca intr'o sears ", spune o femeie din FAgArav, Ia 1803, lanumita Bucura." 2. Intr'un proces contra unei ferance dinaceleavi pArti ardelene: Ia, tocma ca o evita din minte doara,chiara au taiat pima, fiind tesuta." numai jumAtate, vi auscos spata vi itele din hire vi le-au lasat in casa" 3. Fo-meaia biraului, anume Ana", aratA un martur, au e§it cufurca din casa ei intr'o DuminecA, fiind in slujba liturghii,au tors in casa popii"; care o face strigoae vi fermecA-toare a". 0 alta declara, cam tot pe atunci: s'au cusutcloud camagi de bumbac vi douA Ia copii". I-am cusut

camaga vi 1-am cArpit", spune cu nAcaz o a cincea 6.Grigorav Costachi, tatal Mitropolitului Veniamin vi soful

unei Cantacuzine din Tara- Romaneasca, ImpArtia, in veacul alXVIII-lea, lucrul la Tigancele din casa. Aceastalume de roabe,ava de multe adesea ava de indeminatece, cu atita simtpentru covoare vi stralucire, avut partea in mareaindustrie casnica infloritoare prin casele boierilor, stApinafatale conducind o activitate neintrerupta vi participInd ladinsa. Vechile ergasterii" ale sclavilor antici se continuauin tigAniile" boierimii noastre pans la jumAtatea veaculuial XIXlea, cind s'a proclamat liberarea robilor"7. Incide la jumatatea veacului al XVII-lea Doamna Elina a lui

1 Iorga, Manuscriptele mdndslirii Cernica, afldtoare azi la A-cademia Romind din Biserica Ortodoxa" , Bucuresti, 1902,p. 27, no. 231.

2 Studii doc., XII, p. 195.Ibid., pp. 212 3, no. 68 an. 1827).

4 Ibid., XIII, p. 260, no. 120 Simbata-de jos .6 Ibid,. XII, p. 208, no. 53.6 Ibid., p. 183 an. 1778 . Un Andrei Zvirlefus, In Anto-

novici, o. c., IV, p. 180.7 V. §i Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, I, p. 253 an

1743, Moldova) : Au dat de facut sucmanii la chil".

gi

gi-a

.i5

14 Istoria Industriilor romAnesti

Matei Basarab scrie judecesei" de la Brasov, Catrina",pentru a cere izvoadele de peteare", de hevoie pentru im-pletitoarea de curind cumptirata a MAriei Sale: ,,Aici amcumpArat Domnia Mea o roabA, si iaste impletitoare. Numalnu avem aici izvoade de peteare, ci sA fad dumneata binesä ne dai ceva izvoade de peteare, si rnai mari §i maimici, si de cAlti si de tot fealiul I". Tot asa si loan Ca 111-.machi, in casa cdruia se gasiau perini frumos cusute cufir, care impiedecau de a dormi pe un oaspete apuseancu pielea asa de simtitoare ca de Tott 2, cerea sa* i setrimeata din Moldova originii sale fete, care sd se poatadeprinde la mestesugul casnic de tesut cusut: cloud co-pile sArace ca de zeci, doisprezece ai de vrasta, insa sa

fie curatele; de nu s'or pute afla sarace [= orfane], fiecu mame. Si 'aici le tinem prea bine si imbracate si podo-bite, apoi le si maritam... Copilele Tigance sA nu fie, ciMoldovence, au corcite .". ,Si, cu privire la aceastA fagA-duialii de mAritis, glumeful terziman al Portli spune in altsscrisoare cAtre fratele sau de la StAncestli Botosanilor:Poftim pe dumneaiei cumnata afle un voinic camcu ochii deschisi, sti-i de elite °data si peste ochi,can sAguia copila, cu aria suta de lei sA o casAtoriti Cuciracul 4". Tiganca de care vorbeste ceva mai tit.ziu, in1764-5, un boier moldovean avea pret deosebit ca torcAtoare

Studii ;i doc., X, pp. 110-1, no. 3 (an. 1649).2 Memoires sur les Tures et les Tartares, ed. 1785, I, pp. 75-6:

La couverture el les oreillers effacoient en magnificence inrichesse du sopha dont cet appartement Bait &core... Quinzematelas de colon, piques, d'environ trois pouces d'epaisseur,poses l'un sur l'autre, forinoient une base tres molle que re-couvroit un drap de toile des Indes cousu sur le dernier ma-telas. One couverture de satin vert, chargé d'une broderied'or trait, relevee en bosse, Bait egalement reunie an drap dedessus, dont les bords retrousses etaient faux files tour-a-tour.Deux grands oreillers de satin cramoisi couverts d'une pareillebroderie, oh I'on avoit pro digue les laines et la canetillie,s'appuyoient sur deux coussins du sopha rapproches pour servirde dossier, et etoient destines a soutenir les tetes.

3 Studii doc., XXI, pp. 239, 240, no. 2.Ibid., p. 243, no. 15.

sa-ica-i

1

A

pi

si

si

at

industria casnicA 15

de bumbac erau, gi torcari sateni, torcatori, lingA Wad, for-mind bresle la Putna pe la jumatatea secoluluil: Iar pen-tru giumatate de suflet ce s'ar mai veni in parte dumisale,aciasta parte s'au dat pentru megtergug[ul] Catrinii Ti-gancii, fiind invatata a toarce bumbac cu roata gi, luind-oPostelnicul Jora, amine Jicnicerul Sandul pagubag de lamegtergueul] Tigancii. $i pentru aceia sa ramae acia giu-mAtate de copil in parte Jicniceriului Sandului" 2. 0 hota-rire domneasca mai tarzie stabilia, de alminteri, ca Tiga-nul ce va fi cu megtegug sa se socotiasca diosabit pretullui", ceia ce invocau, gi nu Lira succes, 4i Tiganii cartn'aveau alt megtegug decit acela de vizitei3.

Mai tarziu numai, anume fabrici, cit de modeste, WallTigancelor, fetelor crescute in casa cliemarea de a facecu degetele for atitea lucruri frumoase. La 1813, cind li selea abusiv o taxa de cinci taleri, femei erau intrebuinttateinsa la dulapurile ce lucreaza borangic" pe IMO aceilucratori ai borangicului" can se cred nedreptatiti de a-ceasta masurA fiscal& La 1819, facind dreptate zigilor ne-multamiti, Veda pomenegte, cu roatele de borangic", pefemeile care lucrea.ta cu dulapuri haznea de boranb-gic" 4. Pe atunci lina munteana trecea de altfel hota-rul muntelui, gi la Bragov chiar sau in satele vecine ea seprefacea in cergi gi in deosebite vegminte romiinegti" 5,Ceia ce nu impiedeca insa sporul caselor pline de roabeca gi de fete luate pentru cregtere, invatAturA gi la sfirgitun cinstit maritig, cu o zestre potrivita din partea familielcare aproape le adoptase.

1 ibid., VI, pp. 365-6, no. 1152. Ndlbitori de ptnze, terani,la 1801, V. A. UrechiA, 1st. Rom., XI, p. 94. Suemanari la 1779in Moldova, Studii 0 doc., XXIII, p. 23.

8 Ibid., XVI, p. 333, no. 102.8 Ibid., p. 343, no. 131 (Moldova, 1804).4 V. A. UrechiA, Ist. Rom., XII, pp. 397 8, no la.5 Stragula et diversa vestimenta valachica tarn Coronae quam

in adiacentibus regionibus in simili quantitate et taliter effabricatae lanae rursus in ditiones turcicas referuntur"; Studii 0doc., XII, p. 177, no. 332 (an. 1820).

CAP. II.

Me*terii Satelor.

Sateanul nostru gtie ski IndeplineascA o mare parte dinrosturile care in societAtile unde functiile sint mai bine in-partite, dar unde, adesea, gi indemAnarea omului e cevamai slabA, cad in sama unor profesionigti ce n'au alaichemare.

El igi clAdegte casa, sApindu-i temelia, cind o credede cuviinta, sau sprijinind pe patru pietre mari on gropede pietre alpile de lemn care vor sustinea celelalte ele-mente ale fragilei constructii, pentru ca apoi intre parii in-fipti la cele patru colturi gi legati intre dingii prin altii}

transversali sA intretese mladitele de rAchita gi sA ispra-veasca aceastA arhitecturA ugoard, dar destul de trainic,prin aruncarea intre vergi a valatucilor de lut gi prin ag-ternerea muruielii de suprafatd, prin intinderea albului a-coperig de var. Din mArAcini, din pari gi scinduri el fabricAimprejmuirea cunii sale. Cu ciocanul in mind el trebAluiegte,in lunile pe care le lasa slobode munca ogorului, la carulcare-1 poarta la camp on it duce de-a lungul drumurilorprafoase on pline de noroiu. Uneltele gi le face singur decele mai multe ori, gi, oricum, poate sd le dreagA, data nue vorba de metalurgie, din vechiu reserved Tiganului, pre-cum al femeii e tot ce se cuprinde in cercul mai ingust alcasei.

Totugi, macar pe alocuri, oameni mai dibaci, mai iscu-siti au ajuns, de la un timp incoace, de cind banul a por-nit sA umble gi timpul n'a mai fost aga de ief ten, sA lu-

Me§terll satelor 17

creze, nu numai pentru dii4ii, dar pentru comunitatearurala intreaga. Meterul satesc apare astfel.

Mai raminea un pas de facut, §i macar In secolul alXVIII-lea el §i fusese. Anume sa." se duca la ora4, pentruclienti, mai numero4i §i ceva mai grew de satisfacut, pro-dusele acestor modeste indeletniciri. Pe piata, o parte ma-car din terani nu mai aduc deci numai laptele §1 untul va-cii, brinza §i urda oilor, pieile animalelor moarte, lemneleculese in padurea deschisa, lina turmelor sau i carneaporcului taiat de serbatori.

In sfIr§it acela§i teran se tidied la capacitatea de tehnicai la putinta de impodobire artistica, aratindu-se gata

sA inalte §i astfel de zidiri decit casulia lui, ba chiar sainchine lui Dumnezeu §i sfintilor bisericuta careia a iz-,

butit sa-i croiasca linia cea mai potrivita cu mediul §iscopul sa-i desavirwasca structura, care, une oil, numai e de lemn injghebat mai lesne, ci de solids piatra i decaramida coaptA in cuptoarele lui.

0 rapede ochire materialul, i prin natura lui, neinga-duind alta va arata in cit de multe specialitati se pri-cepeau sAtenii noWi, pentru ca pe alaturi sa se presinte ingeneral care erau conditiile acestui mai modest meter alnostru.

Terani lucrind tot pentru terani sint cei a caror pro-ductie e in legatura cu acele nevoi ale satului pe carenu le poate satisface fiecare in margenile easel, curtii 13ipriceperii sale. Ei sint furnisorii tovaraOlor for de locuinta§i de ocupatie principala. Plata li se face la inceput debuns sama prin schimb, intro societate care 'Ana foartetarziu pAstra obiceiul de a considera moneda ca o unitateabstracts, fictiva, cea reala fiind obiectele, buciuluite",dupa valoarea pe care ar avea-o in bani Ceia ce nu im-piedeca insa ca industria0i cari au in vedere mai ales me-diul rural pot sali ducA la tirg pentru desfacere o parte dinrodul ostenelilor lor, ba chiar ca teranii sa cumpere de laalti terani numai la prilejul de intilnire al tirgului ceialatoria industrislor ronicinet; 2

si


ce, in masura si mai mare, si din causa usurintii comunica-tiilor, se face, cu toata decaderea iarmaroacelor, bilciurilor,nedeilor, si pen& in ziva de astAzi.

Sateanul e indreptat catre conlocuitorul lui specialise"supt anumite raporturi, dintre care ca intaiu trebuie sefie considerat acela al hranel.

Aici spare morarul. Inca de la 1247, cind regele ungu-resc Bela deruieste Cavalerilor Ospitalieri o parte din pa-mintul de dincolo de munti", al Rominilor treind intr'oTare-Romeneasce de libertate deplinti sau numai relative,in judete si voevodate, asteptind Domnia, se pomenescmorile, existents sau de construit, facindu-se o exceptie pen-tru situatia de drept a celor care se gesesc in Cara .luiLitovoiu din partite Jiiului, care acestea se pastreazA pen-tru Coroand 4. Aceste mori de ape, inlocuind vechile ris-niti, de origine romans, se intilniau pretutindeni pe pa-mintul romanesc. AtItia oameni de la tare isi ieau numelede la ocupatia de morari sau murari, a lor on a inaintasilorlor: Morariu, MorArasu.

Nevoia de pietre a morilor a adus si deschiderea de ca-riere uentru aceasta, ca la Deleni linge Hirlau. La incepu-tul veacului al XIX-lea pietre de moue din Moldova se siexportau la Turci; socotelile domnesti din 1812 noteazain adever: 100 parechi chetre de moarA" de la Hirlau tri-mese Pasei din Silistra 2.

Morile de cai par a fi cu totul recente: la 1793 douedin ele lucrau in Bucuresti, la capul podului"3:

Cum morarul avea rosturile lui la ape, nu e de mirarece el putea se se ocupe si de bAtutul sumanelor in pine.

1 Exceptis etiam molendinis omnibus infra terminos praenominatorum terraruin ubicumque factis vet faciendis, praeter-quam in terra Lytvoi"; Zimmermann-Werner, Urkundenbuch derDeutschen in Siebenburgen, I, Sibiiu, 1892, pp. 73-4.

2 Iorga, Documente economice si financiare, extras din E-conomia Nationale ") p. 131.

a V. A. Urechia, 1st. Rom., V, p. 305.

Moterli safelor 19

Astfel gAsesc la 1799 pe Prahova, in satul Breaza, un mo-rar care vinde o dirst& cu o roatti" 1. Satul Piva Petrei(sau Pietrei), in Ialomita, satul Dirstelor de linga Bragovigi trag numele de la aceasta ocupatie.

Cu pivarii ajungem in al doilea domeniu de necesitati aleteranului in afar& de propria lui mune& de politeh-nician" practic. .Roata de piva, care se mogtenegte, sevinde, se imparte, figureaz& intr'un testament oltean de la1728 2. Se pare ca lucratOrul la piva e zis chiotor", caacel Toader chiotoriul", Wigan, de care dau intr'un actmoldovenesc din 17823. In Ardeal piva, am spus-o, e dirsta,cu dirstarii ei. Ling& Bragov acel mare gi frumos sat li pas-treaza numele. Dar gi in orag se gasiau astfel de meseriagica acela cu porecla grea de reprodus, care functiona pe la1700 in suburbia cheilor4. De altfel gi dincoace de munti seintilnesc alaturi, ca in Oltenia, numele piuei gi al dirstei5,

Pentru incaltaminte se puteau gAsi caltuarese 6. Iar pen-tru pregAtirea pleii de opinci se cerea un megter anume,opincarul. II cunoagte gi Ardealul romanesc 7, Si el rasbategi in mahalalele oragelor trAind in mare parte teranegte:astfel la 1753 in Bucuregti Chita din mahalaoa Scau-nelor" (de macelarie) se judecA inaintea lui VodA cu to-.varAgii de opincarie" ai rAposatului ei sot, Nicolae Opin-carul, cari sint nigte Armeni de pripas, ,Stefan gi Vartan 8.

De alti me.gteri n'are nevoie Rominul ca sä se irnbrace.Numai in Banat, la Timigoara, in mahalaoa rumineasca"gi pretutindeni consider, in general, mahalaua impreunA ,

cu satul se intilnesc nu numai straitari, dar o intreagacorporatie, zisa, supt influenta Turcilor odata stApini, nu

1 Studii si doc., XXI, p. 83, no. 5. V. si adausele.2 Ibid,. XI, p. 263, no. 6.8 Ibid., XVI, p. 338, no. 119.6 Ibid., X, pp. 324-5.6 Ibid., XIV, p. 55, no. 49.6 Stoica Teodorescu, Telega, p. 218.7 Studii si doc., XIII, p. 273, no. 597 (Sas Sebes, 1819).

14 Revista istoricd, II, p. 92.

20 Istoria industriilor romanesti

supt aceia a Rominilor din Principate, cari au imprumutatterminul turcesc: rufetul strAitarilor" ' .

Pentru gospodaria sa, teranul trebuie sA recurga.., in altreilea rind, la anumite categorii de producatori speciali. Siolarii sint aceia de la cari, cu sau Vara amestecul nuroriiin blide", el recurge mai des, oricit de atent s'ar aseza a-ceasta marfd fragilA, avind adesea o strAveche valoare dearts, pe blidarele din launtru sau in prepeleacul de afarA,din curte

Moldova-si avea olarii, vestiti, din Baia. Cele mai fru-moase strachini moldovenesti le-am gasit in turnul bise-ricii din Doljestii Tinutului vecin al Romanului: dacA pa-mintul de la Baia era privit ca hind eel mai bun din tare,nicairi ca in aceste vase romascane nu e, pe ling& fru-museta simpla i asa de armonioasa a liniilor elegant arun-cate, atita pricepere de tehnicA in lucrul smaltului cuvariatii verzi si rose de cea mai mare delicateta. Aceiasiolari au putut fi intrebuintati i pentru fAcut cahlele carecApti*au incaperile din cetatea Sucevei. De la ei yin §idiscurile prinse la intilnirea arcurilor din bisericile luiStefan-eel-Mare sau tivind, cu briul for multicolor, cu se-ria for de figuri enigmatice sau heraldice 4, linia stresi-nilor. In principatul muntean, Curtea-de-Arges pAstreazaInca o mahala de olari terani cari au lucrat necontenit,dupa aceleasi traditii, din veac in veac, i carora li sedatoresc de sigur si acele fragmente de olarie asa devariate in desemn care s'au gasit in pamintul vechiiCurti domneM5. Si mai tArziu din asemenea mini auiesit probabil plAcile de portelan, care, descoperite in Ar-deal, au impodobiri ca acelea din vremea lui Stefan sau

1 Sludii si doc., XIII, p. 197, no. 692 an. 1833).Olari de sate, ibid., XIV, p. 124, no. 121 Oltenia .

a V. mai departe, la zidari.4 Vezi-le mai ales la G. Bal,, Bisericile din Moldova, Bueu-

resti, 1920.6 y, Biser'ca dontheasco din Curley -de .trges, Bueureiti, 1923.

2

Mesterli satelor 21

poartd sterna cu vulturul bicefal al Cantacuzinilor 1. Epis-copiile-0i aveau olarid 2.

In ce prive4te ins& cerintele terdne0i, mult mai modeste, iiaflam pe olari Kin toate satele Moldovei, Munteniei, Olte-niei, Ardealului8. Un sat intreg, Potigraful, de lingli Crivina,la citiva pa0 de Bucure0i, se ocupd, afard de plugdrie, inde-letnicirea de capetenie, cu aceasta meserie, §i anume akaincit fiecare meter 10 alege 0 trans4nite urma0lor sal oanume speld de lucru. Din minile olarilor iea sateanul:oale, ulcioare, strAchinigasim §1 cite un strAchinar 4,borcane, zise in Oltenia §i borochine" (de unde borchinosr,sfei§nice de lut, ibrice de lut 6, ba chiar 0 lulele 7, gava-noase 5i clondire8. Vedem cite °data pe olari, ca pe ceice vin la Bucure01 in 1775, aducind card cu vase delemn, de parnint zrnaltuite, de pamint nezmaltuite", carepldtesc o vame.

Impreund cu vasele de gdmint se intrebuintau §i cele delemn, cum s'a vazut §i mai sus. Vase le de lut §i cele delemn se and impreund in privilegiul citat al lui Stefan-cel-Mare. Buti butnarii, butariio, de sat, mai ales in re-

1 Revista istoricd, VI, p. 120.I Cei doi de la Husi, Melhisedec, Cron. Iliqului, II, p. 54.8 Studii si doc., XIII, p. 90, no. 246 Dobra, 1815 ; p. 109,

no. 328 (1790, Gura Sadului; preot), p. 254, no. 91 1765 ; XIV,p. 129 Oltenia, c. 1790 ; XXI, p. 118 (1798 ; Buletinul ComisieiIstorice, III, p. 104, no. 63 .jud. Arges, 1804 ; Coresponden(alui Aman, p. 135, no. 297 Oltenia, 1831 . V. si Doc. AcademieiRomtine, 144, XIII 1776, Suceava ; ms. 640, p. 16 1791,Bucuresti).

4 Studii $i doc., XIV, p. 262, no. 25 Oltenia, 1703 .1 Coresponden(a lui Aman, p. 195, no. 91 (c. 1820); p. 127,

no. 285 Oltenia, 1830) : borcan de pamint".ti Documente economice $i financiare, p. 38 (an. 1764 .7 Documentele Callimachi, II, p. 124 1763 4 : liulile clarchis".8 Studii si doe., XXIII, p. 325, no. 13 (Moldova, c. 1817);

XIX, p. 59 Bucuresti, 1803 . Se intilnesc si formele: crontir,scrontir.

9 V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 100.lo Butar sub la Banovita Oltenia , 1812; Iorga; Doc. Tudor,

p. 30, no. 37.

22 Istoria Industrillor romanefti

giunile de vii, dogarii nu lipsesc 1, lucrind gi doagele, cer-curile2 0 ducind, ca acei de la Rimnicul-Sarat, in 1779, latirg, §i pAnd la Rimna, la Odobe0i, buti, dar §i vase, scin-duri 0 doage3, loped, albii, copal, hirdaie, cofe, deci 0cofari4 , scoabe 5, burie §i buriaw 6, vedre qi vedrite7, butide pine, poloboace, putini §i putinele, coved deci 0 cova.tari8, covatele, ciubere9, cauce, hirdoe12, azill, ciuturi,apoi dimirlii de masurat pAine"12, lacre de unde lacraril3 ,cApistere, gAleti, curAtori, la vii14, ba chiar sfepice18, tA-iere, sou tiere16, troace17, trocute, fireaze, plovtill, berbe-nite19, scafe20, erau cumpArate de la me0eri anume 0 in sate.

1 Studii $i doc., V, p. 506, no. 87; XII, pp. 216-7, I (FagA-ra§, c. 1830 ; Revista istoricd, IV, p. 84 Moldova, 1826-7. BA-trinul Butnariu la Foc§ani, Studii $i doc., V, p. 234 §i urm.$i satul Butari, Oltenia; ibid., XIV, p. 103, no. 106 (c. 1780).

2 'Revista istoricd, IV, p. 83 (Moldova, 1823).3 V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 280. Dogi de carA, dogi de

ciubAr", Studii $i doc., VII, p. 262, no. 198.6 Ion Cofer vinde vie la Odobe§ti; ibid., p. 69, no. 81 (an

1816. Matei Cofar, 1790; Stoica Teodorescu, Telega, pp. 42, 185.6 Corespondenta lui Aman, p. 191, no. 80.6 Documente Tudor, p. 164, no. 190.7 Vedrita de tisa"; Coresponden(a lui Aman, p. 195, no. 91

c. 1820 ; de teiu, ibid., p. 127, no. 285.8 Studii $i doc., XI, p. 97, no. 132 Deleni, 1673).9 Studii $i doc., XXIII, p. 327 Moldova, c. 1827).10 Cauce dA davarnita"; Coresponden(a lui Aman, p. 127,

no. 255 (Craiova, 1830).II Studii $i doc., XXI, p. 427 (an. 1828).18 Ibid.13 Ibid., XIV, p. 124 (Oltenia, 1785).IA An. Ac. Rom., XXXIV, p. 57.16 Sfe§nic vechiu de lemn", $tefulescu, Polovraci, p. 32.16 Tier mic de copil", Studii $i doc., p. 146, no. 298 (Ar-

deal, 1803 . V. §i p. 227, no. 4 (Hateg, 1881): §i blide.17 TroacA de sAponit", ibid., p. 146, no. 298 Ardeal, 1803 .

V. §i XII, p. 146, no. 298 Ardeal, 1803).18 CI plosca cu cureale", dar §i o plosca de pAmint", ibid..

XII, pp. 227-8, no. 4 Hateg, 1811 . Un ploscar, V. A. Urechik1st. Rom., IV, pp. 173-4, nota.

1^ Ibid., XIV, pp. 57-8 Hurezi, 1738 , p. 99." .Doc. economice $i financiare, p. 38 (an. 1764).

Mesterii satelor 23

Sint anume safari, cari fac si blidele de lemn, intrebuin-tate in gospodariile teranesti. Un cas din Moldova, grin1680, in care e vorba de Iftimie ScAfariul", care, fiindbejanar, au ramas acolo in Poeni cu sidere, cAtva ani, silucra la strug" de aici strugarii din orase si s'aunumit aceli Poeni pe numele lui de le zic: Poenile Blida-,rilor" 1. Blidarii se mostenesc, cu poiana for de lucru cutot. Apostol Blidarul, feciorul lui Eftimi Blidariul" celde mai sus vinde la 1694 poiana de lingA Socola, infiinta a altor doi blidari 2.

Jugul pentru boi si-1 poate face omul singur 3. Dar separe ca trebuie mai mult decit indemanarea oricui pentru aface plugul accesoriile lui, mai toate de lemn, cum erain cutare sat moldovenesc, inca din 1834: ,,pluguri de lemncu barditile oticli for i cu 80 gun de ham si toate ha-laturile lor", plus cinci boroni de fher si altele de lemn4".Definitia carului de tars romanesc o da un document mun-tean din 1791, care vorbeste de un car nou si mare, curoate, de treaba cImpeanului, cu dricul strimb, ins& farade fier", pe cind carul sirbesc mare" e cu dricul drept",dar tot Vara de her" 5. Caale mocanesti cu osiile si dricu-rile legate cu fier represintA o inovatie 6. Din Austria ve-cina Oltenii pe la 1738 carul de la care se putetalua fierul 7.

1 Sludii doc., VI, p. 62, no. 28.2 Ibid., p. 59, no. 16; p. 62, no. 28. V. si satul Blidari, in

pArtile Trotusului.3 Intr'un catastif: 5 giuguri"; ibid., XXI, p. 428 (an. 1828 .

& Ibid., p. 441.5 Si o car* noun fall de fier"; V. A. Urechia, 1st. Rom.,

IV, p. 319, nnta.' Sludii doc., XXI, p. 426 an. 1828 . V. si p. 427 (an.

1828 : thilne de car mocanesc"; Doc. Callimachi, II, p. 122.Cara de boi, le-au luat fierul ce au fost la ialez iar de

cai ferecat"; ibid., XIV, p. 57 mankstirea Hurezi).

§i

luaserA

si

ei

24 Istoria industrillor romAnesti

flop le in noul sistem apusean sint ferecate" cu sinede fier", pe cind cele vechi erau sade" I. Unele si alteleerau fAcute de rotari de sate, din cani gAsim cite unul 2,mai ales in Moldova. De fapt ei lucrau carul intreg, cum sevede din pomenirea la 1652 a lui PAtrasco rotariul dinBraniste", care iea mosia lui pentru niste cocii si carA"3.

De la Tigani, numai de la ei, se luau lingurile. Lingu-rarii erau in parte gospod", ai Domniei: un act mol-!

dovenesc din 1799 ii arAta plAtind 3 lei si 4 parale la Ca-mara Doamnei in momentul cind ii scrie la aceasta cate-gorie; apoi dau patru dajdii pe an si la Sfintul Gheorgheun leu de nume, banil masalalelor, cu rAsura, 10 parale deleu 4. Ei se alegeau dintre laieti 5. In Ardeal la mesteriliberi se lucreaza pentru gospodarli mai complicate cir-pitori" si sucitori" 6.

Pentru bucAtAria sateanului trebuie o sin. deasa" saumistreats" ': ea e datorita unor sitari de sate de carigAsim inca din veacul al XVII-lea 8. Vasele de metal, deanima, ;Aced, pe care se intimplA sA le alba, trec grinminile spoitorilor tigani, cari se intilnesc insa mai ales

1 Ibid., XXI, p. 426 an. 1828.2 Ibid., VI, p. 45, no. 109 la cisla ; XI, p. 57 (an. 1738 .

V. ibid., VII, p. 116, no 53 an. 1776: eu, Ivan rotar ofFordsti, sint om ca de 80 ani si traesc in Fordsti".

8 Ibid., VI, p. 61, no. 25.4 Studii si doc., XI, p. 95, no. 223. Tigani lingurari dom-

'testi, ibid., XXI, p. 197; Doc. Callimachi, I, p 425, no. 18(an. 1759 ; Melhisedec, Cron'ca Husului, II, p. 141 (an. 1793).

5 Laietii ce se numesc si lingurari"; V. A. Urechia, 1st.Rom., IV, p. 508. Al(i lingurari, Studii si doc., XI, p. 200, no. 10an. 1792 Linguri de lemn cu testeaua", 1791, Muntenia,

V. A. Urechia, o. c., IV, p. 320 nota.6 Studii si doc., XII, p. 146, no. 297 Ardeal, an. 1803).7 Studii si doc., XXIII, p 337 Moldova, c 1830); Cores-

ponden(a lui Aman, p. 171, no. 25 an. 1808).5 Antonovici, Doc. birlcidene, II, pp. 152-3, no 168; cf. si

p. 175. V. si Studii si doc., V, p. 506, no. 87 (Sima Sitarul,rucla cu un dogar, an. 1785).

Mesterii satelor 25

la Draw I. Pentru a acoperi lutul de jos se cere lucrul ro-gojinarului

Am spus city pricepere dovedqte teranul la durareadin a§a de putin a casei lui. Nu numai preoti sint purta-tori de grija §i chivernisitori la facere besearicii par s'auispravit °", casa Inca mi-am facut", spung pe la 1760,popa Ion de la Ighiu, §i eu Inca molt am lucrat la ia",,on mWeri fail carte ci simpli plugari

Patru me$terul, Dragoiu meVerul §i calfa lui, Lupul, sintastfel, la 1684, ctitorii frumoasei biserici de Iemn de laSocoteni (DO) 7. La 1680, in CimpulungLi Moldovei, Ifrim zetCiurlei" 10 spune me§ter de biserici'". Administratiafanariota va vorbi cu despret, la sfirOtul veacului al XVIII-lea, de aceasta zidarie" teraneasca: Din prostime", spuneo ordonanta. din 1715, in Muntenia, 0 din cei fugari dupaafara, care se ascund aici, casele ei §i le fac de gard, farade mqteri, §i lipesc cu pamint cu ovar invelesc... nu-§ifac nemestiile cu mesteri ' 9. Cu citva timp inainte insa, pela 1740, la Iasi, trebuiau numai 300 cars de spini" .,pentrusa sA ispraveasca gradina gospod de supt curte" I°.

Casa teraneasca, intru cit ea nu iese astfel intreaga, cumam spus inainte, din truda priceputa, din instinctul teh-

1 Vezi mai departe.2 Bogojini de a doua si a treia mina' ; V. A. Urechia, 1st.

Rom., IV, p. 32'), nota Muntenia, 1791 .8 Studii doc., XVI, p. 325, no. 928 an 1785.

Ibid., p. 242, no. 22.6 La Perjani Ardeal , Lazar batranul nostru mester

besearici" (ibid., XIII, p. 143, no. 478 .6 V. ridicarea unei crame la Odobesti: Crama de birne du

rata; hruba supt crams; girliciu de caramida, iara pe pimnita, lasa de pus papusoi, Sopron de facut rachiu"; Revista'storied, V. p. 231.

7 A. Vincenz, in Arhivele Olteniei. \', pp. 184 5.8 Stefanelli, Doc. cimpulungene, p. 13.9 V. A. Urechia, Isl. Rom, V, p. 290.19 Studii fi doc., VI, p. 378, no. 1274.

ri

2.

', si

gi

51


nic si simtul de frumuseta al unui singur om,,, ar avea ne-vole de caramida, dar pans foarte tarziu carAmidarii lu-creaza numai pentru orase. Vararii cari se intilnesc ici sicolo, mai ales in vremi mai noun, stateau insa la inde-mina celor ce cladiau sau si numai a gospodinelor obis-nuite a-si intineri astfel in fiecare an mica locuinta l. Teranise indatoriauala 1710 sa. dea lui Mihai Cantacuzino Spatarul60.000 de oc& de var, cite douazeci de bani suta de oca." 2. Fra-tele lui Vasile Lupu, Hatmanul Gavril, se plingea insA la1638 ca nu putem afla aicea in Cara la not mesteri sa poatalucra var de piatra "". Acoperisul poate fi numai de sovar,de stuh, une on foarte frumos asezat in snopi, pe cuknesi la muchi, cum se obisnuia de altfel in secolul trecutin jurul Venetiei, unele exemplare raminind Inca si Oraacum linga coperisurile de tigla solids. Dar, cind casa emai cuprinsa, sindila formeaza ca un tuguiu de zale ce-nusii de-asupra usorilor pareti. Teranii cari stiu pregatisindila din stejar ca si din brad 1, carl fac gindila" 5 §i

Still s'o aseze, lucreazd mai mult pentru biserici si pen-tru boieri 6, 4indilarii se invoiesc la bo:eri, in conditii pecare le fixeaza cu de-amanuntul cutare invoialA din veaculal XIX-lea, bogat& in nume si precisari tehnice, de pe va-lea Teleajenului 7.

Venim acum la teranii mestegugari cari au in vedere oclientele alta decit a clasei tor, cari produc mai mult pen-tru o mai rasplatitoare plats departed.

Cei d'intiiu sunt numerosii lemnari, buvtenari, dirvari, caH,in unele Tinuturi ca Vrancea, au o practice secular& 8.

. Ibid., XXIII, p. 335 Moldova, 1836); An. Ac. Rom.,XXVII, p. 147 Bucuresti, 1836.

2 Academia Homing, Cre$terea colectiilor, an. 1910, pp. 145-6.8 Hurmuzaki, XV, la aceasta data.4 Hurezi, 1738; S(udii $i doc., XIV, p. 57.6 Ibid., V, p. 157, no. 104 (Oltenia, 1745).6 V. mai departe.7 Iorga, Valea Teleajenului, p. 81, no. 114 (an. 1865).8 V. Arhiaa din Iasi, VII, p. 260, nota 3. Material de lem-

narie la Munteni in 1792, V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p.330 si urm., nota.

Mesterii satelor 27

Cu barda, care e gi o arms, de temut, acegti zdravenimunteni din tam pAdurilor dau lemnului formele cele maisimple ca gi cele mai alese, pentru nevoia strainatAtii in-sagi, de ale &aril cereri, in lumea turceasca, va fi vorbain alt capitol, pentru o epoca de mai mare desvoltare gidiferentiare.

Socoteli din secolele al XVIII-lea gi al XIX-lea mentio-neazA: butuci, pari, despicati gri obli, garampoi, drugi, bu-lamaci, tumurugi, dulapi, brain de nuc, de brad, de paltin,de teiu, cu specialA intrebuintare la acoperiguri, birne,grinzi, amnari, cApriori, lati gi lAteti, de arin, de teiu,cogaci, adeca stinchii de uluc", talpi, talpoaie de uluci,podine pentru tavan, podele, costoroave, praguri, grindei.gi lemne, de patru roti", de o roata", ursoaice, sliced debrad", matracuri, virfuri, galAtugi, furci de flotilla"furci oable"1, Din acest material se fac, in sat chiar,fugcei de colter" 2, corlati, etc. Lucrul la fierAstrAu", laherisau", dA scinduri: de podealA" sau dugumele, lA-turoaie, pardafuri, tinichele" ; herAstrAerii" intrebuin-teazA la cutare hirastrau" grecesc de pe Valea Tele*.jenului, acuma trei gferturi de veac: pinza de herastrAu,roate, cujbe, lanturi, pene, adica cirlige, roata de apa cucercuri, boldul" 3. Moldova pregAtia Turcilor, pentru aface transportul pe Bistrita /Ana la Galati, Inca din vea-cul al XVIII-lea macar, catarge, cirme de ulm, trencheturi,since mari gi mici, tahtalicuri, cift-dulapi, grinzl sau ugoril,In legatura cu aceste ocupatii ale cherestelei se inseamnAbArdagi gi toporagi, cari duc marfa, legatil cu funii, in cli-

1 Studii 0 doc., VI, p. 214, no. 61; XII, p. 228, no. 4 lIa-teg, 1811); XXI, pp. 416-7 (c. 1821); XXII, p. 26 (Moldova,1775), p. 45 c. 1820), p. 305, no. 38; Doc. Tudor, passim; Co-responder/to lui Aman, p. 193, no. 87; p. 127, no. 285 (an.1830); Doc. economice 0 financiare, p. 129 (an. 1822); V. A.Urechia, 1st. Rom., IV, pp. 318-9, nota.

2 Reuista istoricd, IV, p. 84 (Moldova, 1823); V. A. LI-rechia, 1st. Rom., VII, p. 547.

8 Iorga, Doc. Vdii Teleafenului, p. 80, no. 110; pp. 81-2no. 115 (an. 1866-77).

4 Studii 0 doc., XXIII, p. 11 (Moldova, 1775).

28 Istorla industriilor romanestl

turi", §i pans la Sulina boaz", ping la golful Sulinei1.Pluta§ii de la Roznov treceau Inca la 1853, din schela Pie,trei la Galati §ase poduri herestaie" 2.

Intre me§terii cari pregatesc din lemn obiecte de intre-buintare terAneasca adaug pe cirjari 3. Cruceri 4. lucreazaLa frumoasele cruci impodobite care se in*a la drumulmare, §i cu privire la unul dintre ei, din vremea lui Cuza-Voda, legenda sateascA spune cu city delicatA discretie, ne-tulburat de oameni §i nici mdcar de glasul pasArilor, sestradula el la maiestrele lui sapaturi de cea mai vechedating romaneas-ca 5. Unul din Vilcea, pe la 1800, a lasatlucruri minunate.

In poienile ascunse, in bahne, carbunarii, taciunarii, pre-gatesc, mai mult pentru ora§e, mangalul6. Din scoartateiului se fac funii, de funari, care se vind cu testeaua,de teiu topit sau netopilt" 7. Ling& ape, riuri §i .maiales multele hele§tee §i iazuri, dese in Moldova, impletescntivoade (se zice §i: a navozi"), mreje, navodari §i mre-Jeri 8, pe cind altii gatesc pe§tele sarat. Iar in a§e,zarile

I Doc. economice 0 financiare, p. 63 an. 1792).2 Academia RomanA, Cre.sterea colectiilor, an. 1910, p. 190.8 Studii si doc., XXIII, p. 376 an. 1834 . Cf. cirjob" in

traducerea lui Herodot, pe care am publicat-o la Vglenii de-Munte, p. 116. i

6 Necolai Crucer of Mehedinti, protopop", la 1815; lorga,Doc. Vail Teleajenului, p. 39, no. 34.

5 V. Un(versal, din 21 Iunie 1926, dupa un articol al ar-hiectului Zagorit, in Convorbiri Literare, an. 1914.

6 Protopop Pam Carbunar", Studii 0 doc., XIII, p. 263,no. 139 Ardeal, 1760); Revista Istoricil, IV, p. 84 (Moldova,1823: Bahna Carbunariului". Taciunari, Stoica Teodorescu,Telega, p. 202 an. 1826).

T V. A. Urechig, 1st. Rom., IV, p. 320, nota; p. 335, notaMuntenia, 1792).8 Arhiva Istorica, I, p. 95, no. 128 Bgrcan Majearul la

Piatra Neamtului, in 1665 ; Antonovici, Doc. btrladene, I,p. 359 (soda lui Iani Navodariul, 1853). V. si Herodot, pp.25, 53, 321-2. Botite de pastravi, 1814, Oltenia, Doc. Tudor,p. 54, no. 54.

Meterii fsatelor 20

din jurul ocnelor cioefinarii si maglasii sint muncitoriiprin earl. se tale si se scoate sarea 1. Folarii pregatescfoalele in care se vinde brinza 2. In sfirsit prin poiene in-florite ale codrului ulieri cioplesc uleiele lor, din care seva culege miere si ceara 3. ()data am gasit si un fluierar,la Banovita olteana 4.

In Tinuturile de pAcura 5, dohotarii aveau si ei ocupatiafor specials 6, care prevestia asa de putin o milreattt siimbogatitoare industrie.

1 Pentru Ocna Moldovei, Analele Academiei Romine, XXXVII,p. 245 $i urm., Pentru Telega, Stoica Teodorescu, Telega,passim. Invoirea ciocanasilor cu schilerii, ibid., p. 223

2 Branza iaste in foale de caine"; An. Ac. Rom., lit., XXVIII,p. 212 an. 1796).

3 Un spitelnic pentru ulee in An. Ac. Rom., XXXIV, pp. 57 8V. si ibid., XXVII, p. 147 Bucuresti, 1836).

4 Doc. Tudor, p. 30, no. 37 (an. 1812).6 V. Studii si doc., VII, p. 288, no. 9 an. 1608 ; p. 292, n-le

27-9, 293, no. 32; p. 298, n-le 56-7; p. 306, no. 65.6 Gheorghe Dohotariul din sat din Mgndresti", StUdii si doc.,

XI, p. 60, no. 62 an. 1750 ; Doghotarita", Revista !storied,IV, p. 83 (an. 1823).

CAP. III.

Industriile de oral Inaintea concurenfei stritine.Nu e nicio indoiala astazi ca orwle noastre nu sint

intemeiate de Romini. Unele din ele, ca Baia, Siretiul, Su-ceava, in Moldova, iar in Tara-Romaneasca Cimpulungul, Tir-govi§tea, vin de la o apzare strains, de Germani din Ge-ntle, de Sa§i sau de Armeni; altele, ca Romanul sau ce-tatea lui Roma§cu (Roman-VodA I-iu; de unde: RomaFani),Hotinul, Chi lia, Cetatea-Alba, Ia§ul chiar, la Munteni Arge-§ul §i chiar Bucuregtii, au la origine o cetate zidita de Dom-nie, in jurul careia s'au strins meseriqii ca §i neKustorii.Cele mai multe a§eziu urbane din principatul munteansint tirguri: adecA, intre mai multe sate, la local intilniriilor, §i-au ridicat negustori de asezare vremelnicii atrele,corturile lor, pref Acute de la o bucata de vreme, °data cuputinta unui cA§tig de toate zilele, in case cu largi pale-nuri de lemn in fata, cu tarabi,, care se puteau ridica sprestre§ind, inchizind astfel pravAlia, sau, lAsate in jos, intinseorizontal, oferiau me§terului putinta de a se wza acoloturce§te §i de a lucre, dupA stravechiul obiceiu oriental,de fata cu clientul sau trecAtorul.

Coloni§tii strain, adu§i de Domnie sau veniti de la sine,une on chiar inainte de consolidarea ei, apartineau unei ci-

aceia a Europei Centrale, care continua pe a vietiiromane de odinioara. Aici plugarul, me§terul, negustorulrepresintau indeletniciri deosebite pe care de obiceiu tatAlbe transmitea fiului, rudei de singe on ginerelui, odinioaraucenic, calfA in acela§i atelier. Sistemul acesta de osebire

vilisatii,

jndustrille de or inaintea concurentei strgine 81

din cealalta perpulafie a megtegugarului, legat adesea ereditarde meseria lui, s'a introdus inca din cele d'intaiu timpuri,prin descalecatorii in domeniul acesta, i la noi.

Intre cei d'intaiu orageni din amindoua terile cea maimare parte erau fara indoiala megteri. Ei lucrau pentru co-Ionia din care faceau parte, une on gi pentru Domnie, nici-°data pentru export, in spre feri de o mai veche gi mai so-lids munca industrial& Nu li se arata insa, in listele demarturi, alipite la zapisele municipale, profesia pe care oexercita fiecare. Astfel, in cutare act de la 6 Mart 1655, aloragului Bacau, cine ar putea spune ce anume faceau strai-nii de nume, de religie rasa cari vin dupa Boldur Gheorghegoltuzul lonageo pirgarul mare: Nortbat (Rothbart)bro (Imre, Emeric), Ivin, Tiler Martin, Marco starosteof Sohodol (din Valea Seaca), Vasile nepotul lui Bindoc dinRacaciuni, Tinpur, Oanag ?

Vor fi primit de la inceput ucenici romini, devenifi calfegi apoi megteri? E indoielnic. De la o vreme, vechea classorageneasca, pe care n'o cregteau imigrafii ulterioare, atrebuit sa se continue prin localnici.

Dar acegtia cunogteau gi fart aceasta invafatura esenfamegtegugului lor. Caci pufine meserii sint numite cu ter-mini strain, de imprumut. Lemnarul, timplarul, care lu-creaza pentru timplele minunat inflorite ale bisericilor,fierarul, curelarul, caldararul poarta nume de batrina originelath* data nu e astfel gi numele de cojocar, impunindu-se inlocul celui unguresc, de socs, sociu sau sociu, de unde sa-tele cu numele de Soci. Pentru croitor, la care radacina eslava, se zice cravat, sufixul romanesc s'a adaus in-laturindu-se forma slavona, dulgherul s;ngur pastrind aspec-tul strain, pentru masarul" ardelean (din germ. Tischler)semasiologia fiind insagi strains.

Ceia ce caracteriseaza epoca intaia, care se intinde asu-pra secolului al XVI-lea gi asupra celui urmator mai ales

Ghibanescu, Surete $i izvoade, IV, p. 291.

sisi Mi--

si

1


e libertatea individuals a meqterlior. Ei se pot lega dupe.un obiceiu slay din partile rutene§ti ale Poloniei, adus °datacu a§ezArile, in secolul al XIV-lea, de la Suceava §i Siretiu,in bresle" (bratstvo; slay: fratie), ai caror membri se vorzice mai tarziu numai, §i nu in chip curent: bresla0",vechiul §i frumosul termin hind totdeauna: frati". I0 vorputea alege biserica de hram, ziva solemn la °spat, 0 vorpetrece cins tit, in conditii de amanunte pe care le vom ve-dea in secolul al XVIII-lea, cind capata ultima formA gi ceadefinitive; au toatA voia sA-0 aleagA baltrinul cel mare, sta-rostele, §i ceilalti batrini" (cuvintul romanesc s'a pAstratdeci, ca la organisarea satelor gi a municipalitA(ilor), si sA ise supuie supt pedeapsa de toiege pe spinare §i de a-mends din punga; ei cer fire0e binecuvintarea de la Bi-serica, iar de la Domnie asigurarea monopolului. Dar con-stringerea, intrarea, de bund voie sau ba, intr'o corporatieinchisA, judecata la Domn, care el §i boierii lui pot face§i desf ace, toate aceste stravechi obignuinte romano-bi-zantine, trecute la Turcii otomani, sint Inca strain deviata me0e§ugarilor no§tri §i mai ales a celor din Moldova,can p&na la sfir0t vor resista la tiraniile inovatiei orien-

tale, stApind, dupA 1774 asupra activitatii industriale dinTara-Romaneasca. Sistemul e, in aceastA epocA, atib deintinat §i corespunzind cu o mai mare bogAtie, cel pa-triarhal romanesc §i occidental german.

Incep cu industria orawneasca a alimentaiii. °data, in1559, Alexandru Lapu§neanu se rugase in Ardeal, la Safi,,a i se primeasca cloud femei spre a se deprinde a facepine de lux, ca aceia din care, ca gi din turta dulce (tortamellita) 1, se facka de ora5enii terii vecine daruri Voevo-zilor 2. Aceasta e cea d'intAiu dovada de ucenicie a noastra

1 V. de ex. Hurmuzaki, XI, p. 792. Un Pitar Petru la elIn 1558, ibid., p. 797. Un Pitar al lui Voda cere fAina, in1559, ibid., pp. 800, 801.

2 Venit Pythayr, fainiliaris Alexandri Wayvode, adducensduas mulieres que pinsere similas addiscere debebant; Hurmuzaki, XI, p. 801.

Industritle de ora§ lnaintea concurentei strAine 33

in acest domeniu la Sasi, deprinsi cu o hrana mai putinimbielsugata poate, dar mai ingrijita. In 1564 Domnul ce-ruse doi brutari in Ardeal, dar iatA ca descopere pe unadin cele doua. femei de al carii mestesug e acum multa-mit 1". Domnia a pastrat datina de a tinea o pitarita aCurtii, astfel gAsim mai tarziu pe 'Nazarina pitArita ceadomneasca de jitnit'a 2".

De la Voda se vor fi invatat apoi boierii. Cuvintulbrutar (de la Brod, germ. pine; se zicea cocar araticit de mare a fost Inriurirea de peste munti in fabrieareaunui produs mai ales. Dar, foarte mutt timp, papa inpragul chiar al timpurilor noastre, pinea, jimbla, luata dupe.Semmel, simila, a cetatenilor ardeleni, ca cea mai obis-nuitA, nu s'a cumparat de la prAvalie, cum se faeea cu co-vrigii, poate mai de mult, ci fiecare-si cocea pinea inma la dinsul. Pinea de casa" era de traditie si in co-pilAria mea: in Moldova, aceasta pine, mai putin ames-tecata cu drojdii, mai putin aerate." si mai putin acrAdecit aceia a pitarilor evrei, era de o calitate cu totulsuperioara. Orice casa de tard avea cuptorul inalt necesarpentru fabricatia de pine. Episcopiile, mandstirile iii tinurade acum jimblariP. Tigani si Tigance erau intrebuintati laaceasta, inca la 1825, Tigani chitari" apar in Mol-dova 5. La tail boierul avea monopolul pitariei ca si almAcelAriei, cireiumei bacaniei R.

Catastiful unui pitar din. Moldova, cam din aceasta din

1 Ibid., XV, p. 604, no. MCXXVII: mins arte hoc temporecontenti sumus".

2 Revista Ion Neculce, I, p. 261.8 Bucur Cocariu; Studii doc., XIII, p. 40, no. 44 Am-

la§).Episcopia de Arge§, la 1810; An. Ac. Rom., lit., XXVIII,

p. 220.6 Studii dqc., XXI, p. 287; Erbiceanu, Mitr. Moldovei, p.

441 (an. 1828).6 Cas din 1817, in Muntenia: a-§i face zahanii, bacaniie,

carciuma, brutarie, macelarie"; Iorga, Doc. Will Teleajenului,pp. 95-6, no. 15.

Istoria industrzilor romanefti. 3

si

gi

gi

si

gi,

gi

$i

5

$i

34 Istoria industriilor romanoti

urma vreme, poate lamuri, terminii fiind romAnesti sau sla-voni, asupra apargului unui cuptor de pine, in vre-mile de la inceput. Gasim: covata, cimpina de trei miini",,,,gripca de piine, sitele, 2 poslovaci, 1 capac de gura cup-)torului, o masa de placinte, laiti, 2 culmi de pus panecoadi,1 sata di cernut Mina" 1.

Praciatarii erau foarte vechi, si aveau la Iasi staro.stein 1744, pe Coste2.

Cofetarii continua traditia fabricantilor de confetti", con-fectiones", din coloniile orientate ale Genevei. Ii gasim insecolul al XVIII-41ea in Iasi (Savin, 1722-3), in Bucuresti(Gheorghe, 1774) 2.

Rachierii%, braharii 5 vor fi pomeniti mai tirziu.De mult, Sasii aveau berArie la Baia si poste i aiurea. La

1567 Alexandru Lapusneanu void sa faca o fabrics pentruel, pro gustu nostri ipsius", cu doi mesteri din Bistrila 6,

Pentru pregatirea linii lucrau pieptanarii. Se pomenescpieptenii de postavari", cu parechile, 0 in Ardeal 7. Uneon erau Tigani e. StAteau si in sate, cAci la 1632, in Pis-

1 Ibid., VII, pp. 147-8, no. 106 (c. 1820-30). V. qi chel-tuiala ce merge pa zi la un cuptor pentru lucru a treichile grau, leat 805", in Bianu, Catalogul mss. romclne$ti, I,p. 127. Mavrodin brutar din Foc§ani, 1790; un Milea tot acolola 1792 (Arhiva Statului din Bucure§ti, SL loan din Foc§ani,6, 10, 35, 42; comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu).

2 Academia Romans, Cresterea colectiilor, an. 1909, I, pp.43, 70, 81.

s Ibid., an. 1908, II, p. 167; Arh. Statului, Radu-Voda, C. 6comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu). Paraschiva In 1823, la Bu-

cure§ti (Condica Agiei, 1824-5, fol. 1; comunicatia aceluia§i).In Bucure§ti, 1774, Constantin, (Arh. Statului, Radu-Voda,

C., 6; comunicatia d-lui Iuliu Tuducescu); Zisu, 1790 (ibid., CXXI,idem).

6 Dumitru, la Ia§i, 1697 (Academia Romina, .Cre.gerea colec-fillor, 1912, p. 118).

6 Hurmuzaki, XV, p. 623, no. MCLXIII,Studii doc., XII, no. 91 (an. 1740).FoiletonuI Zimbrului", 1855, p. 260.

gi

Industrille de ora* inaintea concurentei strAine 35

cani, la besearecA", Petrea CheptAnariul din HAndseanik,face danie o parte de moaie 4.

Pinzarii, cari lucreazA la pinzA de tars sau la pinza tre-pezeneasscA", moda de Trapezunt 2, culesi, une ori, ai dintreflii de terani 3, alte on dintre Tigani 4 pislar.i5, gatiau ma-terial pentru croitori. Tot aaa postAvarii cu razboiu" dinvigurile" cArora se fAceau habacie 0 alte haine obianuite 7.

In secolul al XVIII-lea se vor cuprinde multe mentiuni depostAvari: proprietari de case in Bucureati, ca Manu din 1699,intitulat jupin" M, negustori, ca Mihai din acelaai ora*,la 1714' gata sA treacA la acel meateaug, ca Hristea din,1762, apoi aalvaragiu1°; la Focaani i se zice, in 1908, chit.Petre" unui postAvar ".: niate frati postdvari din Romaniai fac la 1777 dugheni pe locul dat de episcop 12.

Dar postavul ,..aar ai de all& speta se aducea, ai in schimbpentru linA, din Brasov, unde par a fi fost al postavari ro-

1 Bianu, Documente romdnesti, p. 201, no. 218.2 Studii si doc., VI, p. 544 Moldova, c. 1740).a lin copil de Ruman panzari"; ibid., XI, p. 263, no. 6

(Craiova, 1728).4 Tigall pinzar din Moldova fugit la Munteni, 1714, Antono-

vici, Doc. Birlcidene, III, p. 331.6 Doc. Tudor, p. 30, no. 37 (an 1812 ; Studii si doc., VII,

p. 125, no. 17 (Boto§ani, 1766): Florea Paslarul"; ibid., VI,p. 44, no. 109 (Moldova, 1748-9).

6 Ibid., p. 44, no. 108 (1748-9), Postav pe laviti; DocumenteCallimachi, II, p. 124 an. 1763-4). loan al Postavaritei inPloe§ti, 1775; Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 108.

7 Studii si doc., V. p. 99, no. 36 I4, 1706).8 Arh. Statului, Miitropolia Bucure§ti, 220/39 netrebn.ce, 6, 7

(comunicatiea d-lui Tulin Tuducescu).9 Ibid., Episcopia Arge§, 69 bis, 34.1(i Mid., Condica domneascd 27, caiet VII, fol. 6 v-o.11 Ibid., Sf. Ioan din Foc4ani, 6, 10, 85.12 Bibl. Ac. Rom., 181, LXIII. Soichita la Bucure§ti, 1763;

Arh. Statului, Condica de cOpii, 1819, p. 360. Hristea tot la1763; Bibl. Ac. Rom., ms. 907, fol. 59. Vasile din Roman, 1776;ibid., 178, LXIII. Gheorghe, tot acolo; ibid., 177, LXIII. Altulin Roman 1776; ibid., 179, LXIII. Marin la Foc§ani In 1786;Arh. Statului, Sf. Ioan din Foc§ani, 6, 10, 21. Dragoiu din Bu-

36 istorla industriilor romAne§ti

mini 11, Zablaiele groase pentru saci, ca aceia in cari sepun posmagii pentru Turci, sint gi ele facute in tara 2. Darboboaiele vin tot de la Bragov, ca gi unele cAmtigi gata 3gi sucmane 4.

Hainele luxoase ale Voevozilor munteni, cum se vadin mormintul domnesc de la Curtea-de-Argeg, cu dulamede mAtasA purtind in tesatura florile de crin, acelea, incamai bogate, ale Domnilor infloritoarei Moldove din epocalui Alexandru-cel-Bun gi mai ales a lui tefan-cel-iMaregi a urmagilor lui, n'au fost cumpArate intregi, gata", dele negustorii rAsariteni de bogasie gi camocat, de mAtasA, a-claz gi brocart, on de la Sagii, Germanii din Polonia, Armeniigalitieni cari adunau marf a de stofe a Silesiei gi Boemiei,a Gertnaniei, a Flandrei. Une ori, cum se intimpla odatAin Domnia, mai strAlucitoare de cum se crede, a lui Alexan-dru LApugneanu, se cere pentru a potrivi stofa stump phi-tit& un croitor de la Bragov, gi oragul trimite pe Celestin,care nu va fi rAmas in tara strains 5. Steagurile se fac peatunci tot in atelierele sasegti 6.

Moldova ca gi Tara-RomaneascA trebuie &Ali fi avut insa,intalu dintre strAini, dar gi dintre localnici, megteri de haineagezati. Din Galitia, cum am spus, li venia numele de cravati7.

.curesti, Bibl. Ac. Rom., ms. 637, fol. 109. Nitul tot acolo,in 1805; Arh. Statului, Condica domneascd, 51, fol. 247. Uncle,comunicatii ale d-lui Iuliu Tuducescu. 0 matdseireasci, Sorica,in 1786, Bibl. Ac. Rom., 23, LXVIII (idem). Un pislar, inMoldova, 1766, Academia RomanA, Cre$terea colecliilor, an.1915, p. 167. V. mai sus.

1 Studii $i dot., V, p. 362 catastiful brincovenesc ; X, p.47, no. 1 an. 1649 . Postavari si ibid., p. 346, no. 1 Brasov,1696 , Stoica postavariul".

2 Aricescu, o. c., pp. 122, 416 (un carucean cu zabl5u, custreanguri"; catastiful brincovenesc.

8 Studii .$i dot., X, p. 56, no. 1.t Flurmuzaki, XV, p. 609, no. MCXXXVIII.6 Curialis sartor"; ibid., XI, p. 796.6 Hurmuzaki, XI, p. 794 an. 1556).7 V. §i Dulea crav in Iasi sec. al XVII-Iea ; revista Ion

Neculce, I, p. 101.

Industrille de ora§ inaintea concurentei straine 37

Cei can se ocupau cu cusutul t s'au putut chema in* Oraa nu se impune numele de croitori: cusatori". FemininulcusAtoreasA" s'a pAstrat pans astazi, iar odata se ziceacusatoare": Paraschiva cusatoarea" figureaza la 1747intr'un zapis iegean Rua Vasile croitorul 2.

Pentru croirea de haineturi" 3, deci, se putea intrebuinta,ca gi pentru coacerea Pinii, trei feluri de meseriagi: Tigani,oameni de cask, patroni de pravalii.

Pentru o epoca mult mai tarzie intilnim cite un Wigancroitor 4, dar aga trebuie sa. fi fost din capul locului princasele boieregti, cu lume multa de imbracat, la stApIni, laslugi gi la robi. Cite un Romin e insurat cu o Tiganca, scoasaprin urmare din robie, care Tiganca-i va fi adus gi pricenereala cusut. Astfel la 1642 in Moldova Filip croitoriul gi cufemeaia sa, Tiganca, den trag den Iagi", oameni cu casea for pe care ajung a o vinde 5. Peste aproape doua vea-curi aceiagi e legatura de cisnicie a lui Nicolae croitorul"oltean 6.

Lucrul de croitorie acasa apare gi in legaturA cu centrelebisericegti: astfel croitorul episcopiei de Hugi in 16237, In-tilnim gi chemarea de croitorese pe la boieri: consulul rusescKirico urma in 1810 la Bucuregti acest obiceiu 8.

Duple nume nu s'ar putea hotari nationalitatea, ci nu.mai religia cregtina, rasAriteanA, a celor d'intaiu croitorican apar in documente.

Nu cunosc vre-un cas inainte de 1600. Intre 1608 gi 1617

1 Inblgnitul, cusutul, vapsitul, deosebit"; Revista !storied,VI, p. 206 Bucure§ti, 1818).

2 Revista Ion Neculce, II, p. 274.8 A§a zice Catinca Bibescu, In Oltenia ei, la 1838; Studii ci

doc., XIV, p. 179.4 Ibid., XXI, p. 287 (Moldova 1825).5 Ibid., V, p. 83, no. 28.6 Ibid., XI, p. 234 (an. 1813).7 Melhisedec, Cron. Husului, II, p. 54.8 Studii si doc., VIII, p. 98, no. 13.

38 Istoria industriilor romane§ti

hainele boierilor moldoveni erau cusute insd, in Ia.gi chiar, decroitorul Luca 1.

Puf in dupti aceia, doi croitori bueuregteni, Ienachi gi Du-mitru, figureazd ca marturi la caprttul unui zapis 2. DacALuca gi Ienachi ar putea sd fie Greci, venifi din Constan-tinopolul celor mai mari splendori rdsdritene, dupa carese va indemna bogata Domnie imparateascd", bizantinda lui Lupu, care si -a zis, ca dattitorul de legi de pe Bos-for, Vasile, Iafco, croitorul iegean din 1636, aratA a fiRutean, venit din Polonia 3.

Dar Voico croitorul, al cdrui nepot era, la 1640, in Tara-Romaneasca, grAmAticul $teful4, $erban, croitorul munteande la 1642 5, MihAild, croitorul din Pitegti, cam la acei*data B, sunt de sigur Romini, ca Vasile Tegle, cravAtul"din Iagi (1648-9) 7. Intre 1673 gi 1680, Gheorghe croito-rul pitegtean corespunde croitorilor Constantin gi Cirsteadin Romans. La 1694 in Focgani figureazd ca martur Ion

1 Ibid., XI, p. 276, no. 22.2 Bianu, Documente, p. 172, no. 188 an. 1630).3 Arhiva din Ia§i, I, p. 106 (an. 1636). Fata unui potcovar

vinde In 1648, la fa§i, un loc unui croitor; Academia RomanA,Cresterea colectillor, an. 1911, p. 113. La 1664, croitorul Teo-dor, acolo; ibid., p. 238. 1714, croitor cu case in Ia§i, ibid.,an, 1908, p. 77. Constantin croitorul, in 1730, tot acolo; ibid.,an. 1911, p. 135. I se zice Schiopul; ibid., an. 1912, p. 102.Apoi alti croitori, in ordinea cronologica: Petre la Fogani (Arh.Statului, Sf. Joan din Foc§ani, 6, 10, 115); Gavril la Ia§i in 1786Academia Roming., Cresterea colec(iilor, an. 1908, p. 92), Gri-

gore la Foc§ani, in acela§i an Arh. Statului, loc cit., 15, 11, 7),Cirstea la Ia§i in 1798 Bibl. Ac. Rom., 50, V), Iene la Foc§aniin 1799 (Arh. Statului, loc. cit., 6, 10, 59), Ilie din Bucurtvti,probabil (ibid., Cond. dep. 8, 3, 62 Vo; comunicatii ale d-luiIuliu Tuducescu); unul care vinde la 1828 casa-i In Ia§1 unuiplacintar (Academia Romina, Cresterea coleceillor, an. 1911, p.232).

Studii si doc., V, pp. 481-2, no. 13. Vinde un loc deprilvAlie".

5 Ibid., pp. 298-9, no. 24.6 Ghibanescu, Surete i izvoade, VI, p. 210.

Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 167, no. 10.8 Studii doc., V, p. 486; XVI, p. 100, nota.

§i

gi

Industriile de ora. l inaintea concurentei strAine 39

croitorul 1. Mai tarziu Botosanii vor avea pe croitorul Za-haria 2. Pe atunci Iasul are o croitorita, pe Maria sauMarica 3, precum la inceputul veacului celui nou gasim la 0-dobesti o batrina care croieste pentru nevestele vierilor deacolo: moaga Mariia croitorita" 1*. Maria Costandoaiacroitorita" din Iasi la 1730 pare a fi exercitat ea insasiacest mestesug 5, ca si Maria croitorita" ieseana din 178e.Se facea", probabil tot de o croitorita, o rochie de dimierosie unei Oltenee la 1713 7.

Croitori romini se intilnesc si in Ardeal, unde in subur-biile cetatilor sasesti Rominil joaca un roI tot mai ac-tiv si mai ridicat. 0 icoana din biserica Sfintului Nicolae inSchell Brasovului, ale carii temelii sint din vremea luiNeagoe Basarab, e daruita, pe la 1650, de Ioan fiul luiDumitru croitorul 9" . Si vedem la 1697 pe beizadeaua Gheor-ghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Voda, staruind pe ling&judele Brasovului pentru un croitor al nostru", carcuia

i se fac neajunsuri 9. La Brasov functiona un tehiu alcroitorilor si al cojocarilor", de care vorbeste, intro seri-soare, Voda Brincoveanu 1°, dar e vorba, probabil, de mes-teri sari.

5i obiceiul de a-si comanda hainele la mesteri se in-tinde si prin sate. Croitori de acestia terani ii intilnim ade-sea duly& anul 1700, in Oltenia la Govora, la Hurezi,in panne Odobestilor la Patesti, ling& Argesla Fla-

1 Ibid., p. 95, no. 86.2 Ibid., VI, p. 264, no. 436.3 Ion Neculce, II, p. 139; Ghibanescu, Surete $i izvoade,

VIII, p. 126.Studii $i doc., VII, p. 62, no. 21.

5 Bibl. Ac. Rom., 225, LXXXIX (comunicatie a d-lui Iu-liu Tuducescu).

6 Academia Romina, Cre$terea colec(iilor, 1900, p. 196. Comu-nicatie a d-lui Iuliu Tuducescu).

7 Studii si doc., VII, p. 8, II, 1.6 Ibid., XIII, p. 65, no. 140.9 Ibid., X, p. 278.iu Ibid., p. 99, no. 7.

A

40 Istoria industriilor romAne§ti

minze§ti, in regiunea Sucevei la Rotomptine4ti, in re-giunea Vasluiuluj la Sole§ti, etc. 1.

Deocamdata se lucreaza cu vechile stofe dupA modaindatinata. Stofe §i mode se vor schimba insa peste putin,§i originea chiar a croitorilor va fi inriurita de aceasta.

Cingatorile, briiele se comanda supt LApu§neanu in Ar-deal; oda ta se aduc 4.000, poate §i pentru oaste 2, de Me-tura tatAreascA.

Pentru un anume fel de stofe, roO 3, lucreaza. baibarAcarii. ,Si-mion Armanul baibArAcarul, ficiorul Clbstei zlatariul", ela Ia§i in 1662 4. In curind se va face la Ia§i o breasla 5,§i ulita for va fi BaibarAcAria" 8.

Zabunarii, fabricantii de zabune (grec CC7CCAVL, jupon),de cari se va vorbi mai mult pe urritA, aveau in Bucure§tila 1763 o ulitA" a for 7. Se spunea pe atunci: in Zabu-nari, pe ulita cea mare" 8. La 1788 unul din ei, Tudo-rawo, era capitan, in ranguri9.

Un singer §alvaragiu: la Bucure§ti, in 180310.

1 Ibid., V, p. 94, no. 82; VII, p 15, no. 48; XIV, p. 34,no. 29; p. 39; p. 47, no. 39; p. 56, no. 50; p. 187, no_ 1, p.201, no. 8; pp. 255-6, no. 18; p. 268, no. 35; An. Ac. Rom.,XXXVI, p. 7, no. 12; Buletinul Comisiei Istorice, IV, pp. 209-10,no. 21. 0 mo§ie Croitorul in Ialomita, Academia Romina, Gres-terea colec(iilor, an. 1911, p. 141.

2 Hurmuzaki, XV, p. 436, no. DCCCCXX (an. 1553).3 Miron Costin, la Saineanu, Influenfa orientald, supt acest

nume.Studii si doc., XI, p. 92, no. 200.

6 Ibid., XVI, p. 379 (an. 1721).6 Ibid., XXVI, p. 24 an. 1775 . Un baibaracar la Chi§inau

in 1798; ibid., XXI, p. 117.7 Bibl. Ac. Rom., ms. 907, fol. 59 comunicatie a d-lui Iuliu

Tuducescu).Academia Romina, Cresterea colec(iilor, an. 1909, p. 48.

9 Ibid., an. 1910, pp. 48, 49.10 Ark Statului, Condica domneascd, 52, fol. 347 Vo. (comu-

nicatie a d-lui Witt Tuducescu).

Industriile de oras inaintea concurentel strAine 41

Caltunii incep a se cumpara la ora' pentru sAtencet.

0 situatie cu totul superioarA o ocupau megterii ne-gustorii de lux ai acelei vremi cari erau blanarii. Nu vor-besc de modegtii bltinari birsani", cu pieile for de oaie,cum e unul din Trotug, pe la 1740 2, ci de aceia cart eraufurnisorii Curtii, atit de imblAnite'', ai caselor boieregticare urmau un exemplu aga de inalt, dat, de alminterea,gi de Ungaria gi Polonia. Inca de pe la 1590, apare .unStefan Blanariul ot atineni"3. La 1621 LazAr blAnarul PA-hArnicelul e in Blidareni, linga CAiuti 4. La 1662 Andonie MA-nariul din Iasi tinea o nepoati de sor a Iorgai Postelnicul",ruda lui Vasile Lupu, Maria, gi avea satele aceluia 5. Unstrain pare a fi contemporanul sau Drosea (Drosos), foststaroste al breslei, formatA la aceasta datA 6. Mihdila-chie BlAnariul", al treilea din acest deceniu, era insugi fi-ciorul mAscAriciului" doninesc 7. Mama lui Ion Blanariul

1 Studii $i doc., VII, p. 8, II, 1, V. ibid., p. 203: cAltuni debumbac cu flori".

if Ibid., VI, p. 312, no. 704.a Ghibanescu, Surete .i izuoade, VIII, p. 112.

Bibl. Ac. Rom., 77, XXI.6 Studii .i doc., V, p. 37, no. 174.6 Arhiva istoricii, I, p. 136, no. 198; p. 182, no. 273.

in doc., 121-122, LXXVII, ale Ac. Rom. (an.1673 . Vasile Blanarul din Iasi, la 1691; ibid., 168, LXX. Apos-tol, tot acolo, la 1708; Academia Romina, Cre;terea coleciiilor,an. 1911, p. 134. Toader in 1711; Bibl. Ac. Rom., 38, LXIV.Statie in 1715, ibid., 146, LXVIII. Stefan, ginerele lui Capa-tinii, In 1719; ibid., 36, LXIV. Chirita In 1727; Academia Ro-mina, Cre;terea colectillor, an. 1909, p. 192. Toader din Ro-man, 1732, ibid., 185, LXXXVIII, 188, LXV, Vasile din 1744; Bibl.Ac. Rom., 153,LIX. Ienachj, in 1753; Academia Romina, Crestereacolectillor, an. 1907, p. 202. Dumitrachi, din Moldova, Bibl.Ac. Rom., 61,V. Panait, de acolo, in 1759, ibid., 136, LXXXVI.Pavel din Iasi, in 1760, ibid., 112, XIII. IonitA, in 1761; ibid.,59, LXXIV. Constantin, in 1763, ibid., 246, CLXXXIX. MihalachiGrecul Dumitru, in 1763, ibid., 246, LXXXIX. Dobre si Pa-nait Tarapaian" in 1764, ibid., 259, IV. Toader in 1765; ibid.,88, C. Gligore Solomon in 1773; ibid., 64, LX, Vasile Rugina in1'774, ibid., 52, LX. Nicolae in 1777; ibid., 252, XXXIV. Nistorin 1778, ibid., 193-4, LXV. Nicolae ot Ullman, in Moldova, la1783; ibid., 251, XXXIV. Chir TAnase blanarul in Galati, 1784;

li

a

si

gi

Ibid.-5i


din 1737, ginere al lui Cirstea BlAnariul, tot din Ia§i, eranepoata unui vAtaf I. Blanarii jucau un rol prin judete, caApostol din Roman (1678), Simion de acolo 2,, tefan dinCOthari 3.

Se blAniau timbare, contep, ghiordii, cataveice, malo-tele, cu soroace de samur" sau de sobol", de cacom,cu pacele de samur" 4, cu zagarale" §1 alimii" de ace-ibid., 82, LXXXVIII. IonitA Tulea, In Iasi, 1785-7; ibid., 37,XCVII, 52, XCVII. Jupinul Dima, acolo, In 1787; ibid., 44,XCVII. Badiul, la Focsani, in 1790; Arh. Statului, Sf. Ioan dinFocsani, 6, 10, 31 comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu). Ionit.Ksi Toader capitanul, mosieri, la Iasi, 1790, Bibl. Ac. Rom.,155, IX. Istrati, mort la aceasta data, Academia Rom Ink .Cre$-terea colectiilor, an. 1908, p. 92. Pavel, la Focsani, 1792; Arh.Statului, Sf. loan din Focsani, 6, 10, 46 (de la d. Tuducescu).Nicola Penciul $i Simion Dumitru, In Iasi, 1792, Academia Ro-minA, Cre$terea colectiilor, an. 1911, p. 144. Dumitru, acolo,In 1794, Bibl. Ac. Rom., 103, XCVI. Gheorghe in 1795, ibid.,216, LVI, Nicolae Racovitl, 1798, ibid., 54, L. Vasile din Boto-sani, In 1802, Academia Roming, Cre$terea colectiilor, an. 1909,p. 199. Toma In 1803, Bibl. Ac. Rom., 278, X. IonitA, la Ro-man, In 1804, ibid., 183, LXIII. Dumitru, la Bucuresti, in 1804,(Arh. Statului, Condica domneascif, 50, 77; de la d. Tuducescu),Marin, la Focsani, in 1805 (ibid., Sf. loan din Focsani, 6, 10,72, idem). Manole, la Bucuresti, In 1806 (ibid., Condica dom-neascd, 53, 307; idem). Tatul, la Birlad, In 1811; AcademiaRom Ina, Cre$terea colectiilor, an. 1905, p. 108, Antonie Mihail,la Iasi, In 1816, ibid., an. 1911, p. 150. Ionig, acolo, In1818-23, ibid., an. 1909, I, p. 46; Bibl. Ac. Rom., 126, XXV,132, XXV, 134, XXV, 136, XXV, 137, XXV, Hriste loan, In 1820;Academia Romina, Cre$terea colectiilor, an. 1907, p. 228. Teo-dor, la Focsani, in 1823, Arh. Statului, Sf. loan din Focsani,6, 10, 119 (de la d. Tuducescu). loan, porusnic, la Ocna, In1824, Bibl. Ac. Rom., 163, XXV, 222, XXV. Zamfir la Iasi,Academia RominA, Cre$terea colectiilor, an. 1909, I, 44 (Bibl.Ac. Rom., 181, CXV), V. si ibid., 60, LXXIV, si 64, XXVI.

1 Studii $i doc., V, pp. 55-6, no. 253. Pare a fi Lapusnea-nul din doc. 225, LXXXIX, al Ac. Rom. Familii de blAnarila Iasi, revista Ion Neculce, I, pp. 89-90.

8 Bibl. Ac. Rom., 68, LVI, 71, LVI (1742-3).8 Studii $i doc., VI, p. 90, no. 74; Ghibanescu, Surete $i

izvoade, VIII, p. 19, no. 20.4 Doc. economice $i financiare, p. 166; Studii fi doc., V.

p. 156, no. 104.

Industriile de oral tnaintea concurentei straine 43

ia§i spetA 1, cu singiape", cu scumpa vulpe de Mosc"3,cu pintece de singeap 4, ba chiar cu lup 5, on cu .pin-tece de tine" 6 §i alte misazi".

Socotelile Brawvului mentioneazd pala'riile de stofd saude bland trimese de negustorii de acolo Domnilor no§trila unele prilejuri solemne 7. Dupd 1600 insd §licurile, cd-rora Ii se zice mai tdrziu: i§licuri, sint fabricate de i§limcan a§ezati in Ord, cari intrebuinteazd acela§i materialca §i ace§ti blAnari, Mil a se bucura de aceia§1 trecere,ajungind la aceia§i bogatie8. Ei puneau pe calipurile 9 saucalupurile for cume turldne§ti 10, came le§e§ti cu funduride postav §i de plisd, cume mocane§ti 11, §i lie boieregi§i domne§ti cu jder §i sobol 12, cu samur 13. Acestea dinurma erau deosebit de luxoase: unul are §apte flori (lamargAritar, cu cdsutale dd auru, cu robinuri §i cu mud-ragduri" 14, gugiumanele erau tot in sama for 15. Pe lingt§licari, se intimpina, in secolul al XVIII-lea, §.i o §licaritd"din Ia§i, Maria, care e sofa de cojocar 16. Pentru pomenile

1 Ibid., VI, p. 260, no. 416; XI, p. 281, no. 39.2 Ibid.. VII, p. 8, II, 1.8 Ibid., V, p. 370 (catastiful brincovencscA Antonovici, Doc. birladene, II, p. 925 Studii si doc., V, p. 260.6 Doc. Callimachi, H, p. 111.7 Hurmuzaki, XI, passim.6 Sandu islicar in Iasi, 1798; Academia Romina, Cresterea

colec(iilor, an. 1908, p. 9 7.2 V. A. UrechiA, 1st.10 Studii si doc., XXI

in Herodotul romanesc,11 Antonovici, I. c.

cariul din Blrlad).12 V. Studii .7i doc., VI, p. 213; no. 16 Moldova, 1696) :

slic naramgiu cu sobol", si altul cu jder". V. si ibid., VII,p. 201 (Moldova, 1735-6): slic cu sobol".

18 Ibid., XIV, p. 247 (Oltenia, 1693): islic cu samur".14 Ibid., XI, p 266, no. 7 (an. 1740 .15 Documentele Callimachi, II, p. 124 (an. 1763-4).16 Revista Ion Neculce, I, pp. 50-1.

Rom., IV, pp. 404-5.(Moldova, 1829) .

p. 533.diata din 1800

V. mifurcii, milascti,

a lui Constandin $1i-

44 Istoria Industrillor romane0

mi§eilor" se aduceau din Brasov cumanace, al diror usa lost apoi restrins la calugari 1. Am gasit si un potcapi.ceriu, negustor 2.

Tabacii, tabacaril sau *lull sint de infati§at lingd cojocari. Pomenirea for e rara inaintea epocei de privilegiifanariote; am notat un singur tabacar moldovean, Ia Foc-sani, pans la 1700 3. Saftianurile §i iufturile 4. pregatite dedinsii, trebuiau sa intimpine concurenta Orientului, de omare vechime Si de o fine inegalabila.

Cojocarii apar ca o breasla deosebita de a blanarilor 5.Unii. sint simpli negustori 6, altii isi lucreaza singuri marfape care o vind. Se impart in cojocari pirv", sau de clasaintaiu, cojocari de cojoace proaste", §i cirpaci"7, acestiadin urma fiind pentru terani§i sateni si satisfAcind si obiceiulorasanilor da Ia Gras dA dau pre anu cojoace la vezetii sila comisai" 8. Cel mai vechiu cojocar cuprins in docu-ments poartA numele unguresc de Suciu (Rocs), 0, anumee soltuzul de Trotu§ Suciu Mihai, din 1590-1 9. Episcoplile,ca acea de Husi, la 1623, isi aveau cojocaril for 10, ca §i.

1 Studii $i doc., X, p. 56, no. 1.

2 Academia Romina, Croterea colec(iilor, an. 1909, p. 210an. 1823).

2 Stratulat tabacar"; Studii $i doc., V, p. 95, no. 86. Con-tracte pentru piei pe la 1720 in Ardeal, ibid., XIII, pp. 23-4,no. 34; pp. 25-6, no. 25-6, no. 38. Pielari in Bucuresti (sec.al XVIII-lea , Inscriptii, I, p. 353, no. 906. In Iasi: 1740, Aca-demia Romina, Cre$terea colec(iilor, an. 1911, p. 243; 1816;Bibl. Ac. Rom., 201, XVIII.

a Revista Ion Neculce, II (si pentru saftianuri de Diarbecr).5 Studii $i doc., XVI, p. 379 Moldova, 1721).6 V. ibid., V, p. 347 (catastiful brincovenesc; alaturi cu

matasarii . V. §i ibid., XIII, p. 3, no. 4 preturi de cojoace,cataveice, plus o cretinta", o ie §i mahrami).

7 Ibid., VI, p. 44, no. 109 cisle 1748-9).8 Ibid., V, p. 362.° Ibid., VI, p. 263, no. 429. V. i§i Dumitra§co Suciu, biv Vet

Aga, ispravnic de Putna, ibid., p. 263, no. 433.10 Melhisedec, Cronica Hu$ului, II, p. 54.

lndustriile de oral tnaintea concurentel straine 45

Domnia, care pe vremea lui Brincoveanu lua cojoace deris" de la dinsii, pentru Sultanul insusi 1. Nu e de mirareca la 1662 era in Bucuresti un cojocar fiu de Persan:Cirstea cojocariul, feciorul lui Dumitru Clizalbasul"". Iigiisim panA dupes 1700 in orase un Petriman cojocarulde Tirgoviste pe la 1640 3, dar si pin tirgusoare si sate

Doud bresle moldovenesti, de o indeletnicire in legaturacu acestea Infloresc, in veacul al XVII-lea, si din causathzboaielor ce inth se poartd si a unui comert care incurind va fi distrus de ndvala importului din Apus. La1623, episcopia de Huai isi avea curalaru15, precum pela 1700 Deadiul curalarul era pe ling& Vlddica de Niceia,retras la mdnastirea Burdujeni ". Pe la 1680, Iasul add-postia o breasla intreagd, cu starostele ei, Nicolae 7. Sestie ca ei aveau aici o biserith a for 8, care trdieste 'Ina.

1 Aricescu, o. c., p. 516.2 Academia Romina, Cre$terea colec(iilor, an. 1914, p. 73.8 Ghibanescu, Surete $i i.zuoade, VI, p. 210. Cf. Iorga, In-

scrip(ii, I, p. 322, no. 785 (an. 1732).6 Zota cojocarul din Filipesti, c. 1700; Studii $i doc., X,

p. 211, no. 16. Un sat Cojocarii din Vasluiu, GhibAnescu, o. c.,VIII, p. 301 si aiurea. Dan la Bucuresti in 1784. Arh. Statului,Stavropoleos, 13, 16. Until la Hirlau, c. 1800; Academia RominaCre$terea colec(iilor, an. 1908, p. 100. Hristea in Bucuresti, 1803;Arh. Statului, Condica domneascii, 52, fol. 347 v-o. 51. Atanase,Manole, ibid., 50, fol. 166, Vo. de la d. Tuducescu . La Tirgul-Frumos, Academia Romind, Cre$terea colec(iilor, an, 1909, I,p. 45.

b Melhisedec, Cronica Hupilui, II, p. 54.8 Care au fostu la Vladica la Nichee"; Studii si doc., X, p.

55, no. 46.7 An. Ac. Rom., XXXV, p. 346. Alti curelari ceva mai vechi,

se Intilnesc la 1661. Radul Curdrariu" la 1718 in Oltenia(Studii $i doc., XIV, pp. 293-4, no. 12 . La 1730 Vlase staros-tia de curdrari" in Iasi.

s Ibid,. XV, pp. 177-8. V. si ibid., XXII, p. 23 an. 1775);Doc. economice $i financiare, p. 220 an. 1764 . Gheorghe cu-ralarul, la Focsani, Arh. Statului, Sf. loan din Focsani, 6, 10,72 comunicatie a d-lui Iuliu Tuducescu).

46 Istoria Industriilor romanestl

La Boto5ani lucrau curAlari In secolul al XVIII-leaintilnim pe alocurea prin sate 2.

Ei fac, pe lingA curele tintuite sau tintate 8, s1.. bite, hamuri,cu alamuri", cu presin", cu paftale cu moturi4, guri dehamuri, friie, ceprAzariide unde li se zice gi ceprazari°,asociati s1. cu facAtorii de nasturi°, zgArzi7, 51eauri, opritoride la hamuri a, cApetele.

Talpalarii, s1. el cu bisericA la Ia51 aveau inainte de 1682ca starosie pe INitrachie", care vinde, in fiinta urmapluisau in dregAtorie, Gligora5co, un loc lingA casa starostelulde mi5ei, adecA de calici, in mahalaua talpalariasci" 10.

Selarii sau sAhaidacarii isi au tot atunci cea mai bogatAclientelA de boierrrazboinici, mai ales in Moldova.

IncA din 1631 la Tirgovi5te, cu o populatie strains, ungu-reascA 5i sAseascA, ramasa catolica pAnd tsrziu, un Lemberi5elar" lucra pentru Domnie 5i boieri 41. In 1779 la Boto-gani Iacob $Alariul vindea o casA lui IonitA Ciobotariul, gi-nerele lui lordachi Sahaidacariul 12. La sfirgitul secolului,

1 Studii s1. doc., XVII, p. 127, no. 25 (an. 1777).2 Ibid., XIV, p. 101 Oltenia).8 Ibid., X, p. 224 Bran, 1760).A V. A. Urechig., 1st. Rom., IV, p. 403 1790, Muntenia);

Studii s1. doc., XI, p. 267, no. 8; Doc. economice si financiare,p. 43 (an. 1764).

6 Studii s1. doe., VI, p. 45, no. 109 an. 1748-9).6 Niisturari apar pe la 1700; ibid., V, p. 74, no. 3.7 Doc. Callimachi, II, pp. 129-30 (an. 1763-4).

Corespondenta lui Aman, p. 194, no. 91.Ibid., XV, p. 183, si urm. Privilegii pentru dinsa, V. A.

Urechia, 1st. Rom., VII, pp. 266-7.10 Studii Si doc., V, p. 92, no. 72. V. si Mane Talpitlarul,

c. 1740, ibid., VI, p. 253, no. 383; Simion sin TAlpalar laBotosani, ibid., VII, p. 23, no. 8. Stefan TAlpalar la Iasi, in1789, Academia Roming, Cresterea colec(iilor, an. 1905, p. 116.V. si ibid., an. 1.911, p. 247.

u Arhiva istoricd, I, p. 22, no. 34.19 Academia Roming, Cresterea colec(iilor, an. 1908, p. 89.

1, 5i-i0

i

9,

H

9

Industriiie de oradinaintea concurentel statue 47

Oltenia avea §elari §i prin sate 4. De la inceput, moda a fostcea turceascA: §elele cu poclAzi 2, cusute cu fir cu toatehalaturile", pe lingA raftul greu cu prestin cu pohi"3, §e-tele cu gran gi cu frAu" 4, cu skulk cu rafturi turoe0grele" 5. In deosebi, era strAluciti la nuntile boiere§ti, har-napmentul calului de mire, cu raftul lui de argint; in Mol-dova-de-sus, el costa, la 1777, 150 de lei s. SAhAidacariiadAugiau la lucrul de piele cusAturile cu fir de aut.'. Moldovaavea in secolul al XVIII-lea atit de buni meFteri in a-ceastA ramurA, incit ii trimetea tpi Hanului 8 a §a precumin vremea mai veche Ardealul sAsesc initia terile noastrein cunoa§terea unor ramuri mai grele de meserii.

Anume me§teri .lucrau traistele, pAturile, chingile" pen-tru caii lui VodA 9.

Nu cunosc niciun cas in care incAltAmintea sA fi fostiadusA pentru Domn §i pentru boieri de peste munti, onto care Sa0i sA fi trimes la Curtile noastre pe vre unul dinexcelentii for cizmarl. Numele eel mai vechiu al meOewgu-lui e acela pe care i-1 dau Moldovenii §i care e luat de laItalienii veacului al XV-lea, intAii furnisori de incaltiminte:ciubotari"; cizmari" e dupA ungure§te, $i in Ardeal sezice chiar, §i cu sufix unguresc: cizma0"1°. Numele de

Studii si doc., XIV, p. 240: Carstea $elariul" (an. 1684).$elArite, ibid., XII, p. 146, no. 298 Ardeal, 1803).

Ibid., VII, p. 213, no. 26.3 Ibid., p. 196 (Moldova, 1735-6).' Arhiva Istorica, I, p. 139, no. 120 Muntenia, 1620).6 Studii $i doc., VII, p. 179 (Moldova, 1678).6 Ibid., p. 152, no. 5.' V. Herodotul romanesc, p. 382 Cf. Studii $i doc., VI,

p. 45, no. 109 (Moldova, 1748-9).8 Sahaidgcar ce merge la Hanul"; Documentele Callimachi,

II, p. 119 (an. 1763-4).9 Aricescu, 1. c., p. 443.io Studii doc., XII, p. 214, no. 2 FAgaras, 1781). Intre

ciubotari qi cizmari era o deosebire, arAtatA prin alcAtuireade bresle separate In Moldova, la 1721, ibid., XVI, p. 379.

1

2

;i

48 lstoria industriilor romAnesti

scarpi" pare a fi §i el vechiu, i se recuno4te seek* ori-gine italianit, care nu poate fi atribuita altei epoce 1. Altenume, turce§ti, cavafi", papugii", condurag-ii", vor venimai tdrziu, ca i numele occidental de pantofari".

Cizmdria tigdneascii n'o intilnim decit in vre-un casIsolat 2; rasa n'avea gust pentru a§a ceva. IncAltdminteanu se facea in casd. PAM Fi pentru slugi, Mocanii luati inserviciu de Vodd-Brincoveanu 3, magopita", bucdtdreasa,unei miindstiri din Moldova 4, se comandau afard ciubotele§i cizmele. Frumoasele cizme de mods ungureasca §i polond,

papucii turceiti lard calcdiu, de piele galbend, se lucrau afard,de me§teri liberi. In Tara-Romaneascd. ii gasim §i prinjudete: un Zlate, cu nume sirbesc", de sigur, din mahalauaSirbilor, la Tirgovite, un Andrei cizmariul la Pite§ti.5.

Un Bulgar care venia de peste Dundre la Bucure§tii luiMircea Ciobanul ca sa.' ispraveasc.a apoi ca Sfintul Nicolaecel nou al Balcanilor, spune in notele despre viata sa ca aadus in Capitala munteand, unde hainele bogate impodo-biau o stralucita Curte, plind §i de atitia Greci in jurulDoamnei Chiajna, luxoasa flied a lui Petru Rare, cunop-,tinta acestui mee-tepg nou 6.

La Ia0 era o intreaga. ulitd ciubotareascd 7" in secolul

I V. scarpe de tot soiul"; Revista !storied, VII, p. 148(an. 1840). Scarpii puteau fi insa de stofA: astfel scarpfi dedimie" din Moldova, la 1824 (Studii .yi doc., XXI, p. 203).

2 La 1781 in Moldova Mihalachi ciobotariul Tiganul, ibid.,XVI, p. 378, no. 118.

8 S'au dat la 20 de mocani pentru ipingele $i pentru cizme",Aricescu, I. c., p. 104.

1,- Pe un baibArac si o pareche cibote magopilii", BuletinulComisiei Istorice, I, p. 251 (an. 1743).

6 Arhiva !storied, I, p. 8; Ghibanescu, Surete $i izvoade, VI,p. 210.

6 Comunicatie a d-lui $t. Cipbanu la Academia RominA,Maiu 1926.

I Uricariul, VII, p. 10 an. 1666); Studii fi doc., VI, p.158, no. 14 a. 1672); XXIII, p. 24 (a. 1775); VII, p. 86, no. 44(an. 1823). La Roman ulita 1W Borsu sau ciuboti".eascA",t(Melhisedec, Cronica Romanului, II, p. 49). La Birlad, ulita

Industdile de ora$ Inaintea concurentei staine 49

al XVII-lea, care e, mai tarziu, numita: Ulifa Cizmariei, sausimplu: Cizmaria 1. Mesterii, afar& de Armeni ca Iacov delinga Curalari in 1735 2, sint strinsi cu atelierele forlinga puternica zidire de la inceputul acestui veac careera manastirea lui Voda-Barnovschi. Unii erau, ca $i Zlate,strain, Sirbi (= Bulgari), mestesugurile bizantine fiind maibine pastrate in viaja, limas& Inca oraseneasca, a Balca-nilor. Astfel acel Dumitrasco Caba, feciorul lui Stoian Sir-bul", care, cu ginerele salt, un strain botezat, fost Turc sauArmean, Costandin Botezatul, si cu fiica, Maria, vinde un loc,asezat intr'un colt de mestesugari, caci, de o parte, staApostol Blanarul $i, de alta, un Dumitrasco Babaverdea, pro-babil cu asemenea ocupalii. Cumparatorul e un zliitar,Constantin, iar marturi Sava $i lenachi zlatarii, precum $iMihai Ungurul, croitor, deci Inca un strain. Tovarasie deviaja care -$i afla corespondentul in principatul vecin, unde,la 1727, niste yin e cumparat de Iancul cizmariul of Bran-coveni", mosia lui Constantin-Voda, si Costandin croitoriul"din acelasi sat 3.

Plapoma, obialul cu flori de hir", incep a se face la mes-teri anume, dupe. datina greceasca, $i la 1630, in Bucurestierau acuma doi plapumari, Dima $i CrAste4.

Dupii meseriile imbracrtminfii si incalfaminfii, ale metalur-giei, inceptira a inflori in veacul al XVII-lea pentru ca inal XVIII-lea concurenfa comerfului apusean, favorisat printratate si *tat in Principete de intermediari scutifi de dajdi$i ocrotiji de consuli, sa le opreasca in desvoltarea lor.

Lucrul figanesc, mai ales, continua a da tot felul de u-nelte de casa din fier, de fierotii5, din schija si din anima

cizmariei, intre Tanasa Ciobotaru gi Intre Anton Ciobotaru"(Antonovici, Doc. BfrIddene, II, p. 121, no. 36).

i Ghibanescu, Surete .i izuoade, V. p. 331.2 Bibl. Ac. Rom., 226, LXXXIX.2 Studii oi doc., XIV, pp. 273-4, no. 42.4 Bianu, Documente, p. 172, no. 188. Cf. Buletinul Comisiei

Istorice, IV, p. 69 (Moldova, 1734).6 Corespondenta lui Aman, p. 133, no. 294 (Craiova, 1831).

fatoria industriitor rontanefti. 4

Istoria industriilor romanesti

on alama: cazane, ceaune, chei, cuie, piroae" sau piroane"1,barzi, topoare, linguri de dulceti, sahane, tigai, tipsii, cal-

dari gi cAldAruge pentru rufe) 2 gratii, gratare, sahane,podugti de fier cutite, 'cutitoaie ', cutitage, pirostii, fri-

gari i rignite de cafea, felinare de trasuri, lighene (gilighinuri"), safertae (safertiasuri"), sfegnice, tiaruri. blidede cositor gi de tumbac 5, piulite piluge (pisAloage) saumaiugi de hier de pisat sare, de cinci litre de her" 6,

pente", balamale, obezi, zabale 7, her gi otele de moarA"8,cuetori, branci alte legaturi de her la case" 8, locatelanturi de car, sfredele de roate" "1, tAmiiernite de arama"",scarf de gea circei de fier", gini de fier pentru roate",cercuri de fier de buti", bleauri de fier", .scari deraft" 13, cinzeci", pilnii, calofire maiuri de fier, va-trae, cogi de hier", lanturi de cal"15; sape, fiara de plug '8

un plug cu fiare cu douazeci patru .de boi" se

1 Ibid., p. 127, -no. 285 (Oltenia, 1830).2 Studii $i doc., VII, p. 356 (an. 1812 ; XIV, p. 267, no. 32

(1710-20: tipsii de arama).8 Ibid., XXI, p. 417 (an. 1828).4 Ibid., VII, p. 262, no. 198 (Moldova, 1827).6 Ibid., p. 234 (Moldova, 1784).6 Ibid., XIV, p. 309, no. 18 (Oltenia, c. 1760). V. si piulita

de tuciu, cu pisalogul ei", An. Ac. Rom., XXXIV, p. 89 (Bu-zau, 1831).

7 Ibid., XXVIII, p. 209 (Ardeal, an. 1795).8 Buletinul Comisiei Istorice, I, p. 239 (Moldova, 1743).9 Studii doc., XIV, p. 57 (manastirea Hurezi, 1738) ; Doc.

Tudor, p. 148: broste de la usile casalor de sus".19 Ibid., XIV, p. 57 (ibid.).11 Ibid., XII, p. 146, no. 198 (Ardeal, 1803).

o zabala olacheasch"; ibid., XXI, p. 373 (Moldova,1829).

12 Ibid., p. 428 (Moldova, an. 1828).1 Doc. Tudor, p. 343, no. 481 (an. 1830).15 Studii doc., XIV, p. 276, no. 45 (Oltenia, c. 1730).16 Ibid., p. 57 (mandstirea Hurezi); VII, p. 213, no. 26 (Mol-

dova, 1696: pareachi de hiara de plug"); p. 356 (,,pareachihears da cat ").

(gi

13,

gi

Si

$i

50

gi

gi

gi

10 *1

Industriile de oral Inaintea concurenfei straine 51

intilnevte in Tara-Romdneasca inert de la 1557 1 -, dimerliide tnAsurat paine" 2, herestrae" 9, blide vi talgere deplumb 4.

Lucreaza Tigani robi, vi avem tocmeala, din 1622, a fiu-lui lui Vreames, care, vinzindu-se unui negustor din Tingovivte, ca Tigan de movie vi de strAmovie", drept uncal vi 600 de bani, ca sa" scape de Turcul ce-i cade a-supra", mai cere: hier, 20 oca derept 300 de bani de mi-amfacut ciocane 41 o pareachie de foi derept un galben" 5. Numelecel vechiu e acela de faur " (de unde a fduri"), apoi cel defierar, herar" 7 , de me;,. ter de fier" 8. Se deosebesc insdlacatuvil, rdspinditi vi prin tirguvoare, prin sate chiar 9 §1.

1 Arhiva lstoricd, I, p. 40, no. 44.2 Studii $i doc., XXI, p. 427 an. 1828).8 Ibid., XIV, p. 57 (si Iant de hanteu").4 Uricariui, XI, p. 120 Moldova, 1745). Mai vezi Studii $i

(loc., VII, p. 262, no. 198 Moldova, 1827); XIV, p. 48, no. 40(Oltenia, c. 1730); XXIII, p. 337, Moldova, 1830: frigare decafea); Analele Academiei Romine, XXXIV, p. 57; XXXV, p. 80(an. 1821); Documentele Tudor, p. 148; Coresponden(a lui Aman,p. 57, no. 138; p. 98; p. 194, no. 91; Arh. ist., I, p. 64, no. 71(Moldova, c. 1690); Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 72<Moldova, 1734); Herodotul romanesc, p. 12 (gratar defier"); Uricariul, XI, p. 219 (Moldova, 1711: caldari marlde rachiu"); Doc. economice $i financiare, p. 149 (an. 1825-6):gratille de flier ce din porunca s'au facut si s'au Willis laIasi"), p. 129 (an. 1822: obezi si altele la temnita").

5 Arh. istorica, I, p. 128, no. 187.6 Necolai Faor (sec. al XVIII-lea), Buletinul Comisiei Isto-

rice, IV, p. 40: Tigan faur de fier", ibid., p. 68 (Moldova,1734).

7 Herari, Melhisedec, Cron;ca Husului, I, p. 305 (an. 1768),p. 387 (an. 1795); Documente financiare $i economice, p. 40(an. 1764).

8 La 2 Tigani, mesteri de fier ce s'au trimis la Maria SaHann"; Documente Callimachi, II, p. 119 (an. 1763-4); Studii.gi doc., XVI, p. 224 Galati, sec. al XI-II-lea: Dima beraru").

9 Studii $i doc., VI, p. 45, no. 109 (Moldova, 1748-9 ; XIV,p. 97, no. 105 (manastirea Hurezi, 1780 ; p. 123 Oltenia,1785), p. 128 (Oltenia, c. 1790: ereditari); Iorga, Inscriptii,I, p. 320, no. 378 (an. 1795); Doc. Vail Teleajenului, pp. 36-7,po. 31 (an. 1814).

istoria indushillor romAnesti

potcovaril (se vorbegte *i de cite o potcovarita") intrecari eel domnesc in Moldova, la 1733 9, Un preot dinArdeal, notar vi patron, paronur al bisericii din Lu-diwr, poartA, la 1786, numele de Iacov Lacatup13.

°data. la 1700, lucreaza la Munteni HanA§. Facatupil deacii de la Brasov". Cutitari anume se afla numai acolo-s. Uneon li se dAdea me§terilor materialul de dare client. Astfelin socotelile lui Voda Brincoveanu figureazA aceastA in-semnare: 2 cars cu procoane... la fierul ce s'au blehuit sis'au cercuit carata §i s'au potcovit boii §i s'au facut barde,cutitoaie, topoara".

ldarazii aveau un rol aparte. Puteau fi Tigani, ca sim-plii me#eri fierari, ei cari lucrau cu arama. Inca din 1612gasim la Tirgovi§te pe caldararii robi Cracea §i Stan 7, Ia-§ul avea la 1709 pe un Burca Tiganul caldarar R. Dar ca-pitala Moldovei numara inainte si dupe 1700 o sums decaldarari liberi, Romini de buns same ", aveau prava-liile10, pe aiurea; altii posedau proprietati si vindeau yin din

1 Studii doc., VII, p. 298, no. 52 Iasi, 1704: Ion Viar-des potcovariul" ; XV, p. 241, no. 693 Valenii-de-Munte,1828: Voica potcovarita").

2 Postolachi, Academia Romina, Cre$terea colec(iilor, an. 1908,p. 79.

3 Ibid., XIII, p. 126, no. 406; p. 127, no. 409; Ark. istoricii,I, p. 64, no. 71. (Moldova, c. 1690): tocuri de talgire".

Studii doc., X, p. 38, no. 7.6 Ibid., pp. 236-7, no. 260. De acolo se trimet, de care

boierul expatriat Nicolae Ruset, in Moldova priijitori decafea"; ibid., V, pp. 56-7.

Aricescu, I. c., p. 400.7 Arhiva Istoricd, I, p. 128, no. 187.8 Melhisedec, Cron. Hwului, I, pp. 257-8.

An. Ac. Rom., XXXV, p. 346 Iasi, 1682 ; Studii si doc.,VII, p. 324 Iasi, 1701 ; V. p. 74, no. 3 (Iasi, sec. al XVIII-lea);revista Ion Neculce, II, p. 287 (Iasi, 1713 . V. si Nicolae Simacaldararul, in 1807, Bibl. Ac. Rom., 60, V.

18 Ibid., VI, p. 267 (Iasi, c. 1740): cAldArarii cu dugheanade lucrul aldararii".

0

1,

cari-#

$ic

' $i

3

2

Intlustrille de oral inaintea concurentei strAine 53

Ville for '. Catastiful brincovenesc aratA ca supt vAtaful decaldarari erau la tirguri: cAldarari domnesti, boieresti, ea-lugAresti, altii ca seimeni, cazaci, talposi, straini, cu mar-M caldarAreascA", toti dind dajde pe samsana si car" sidatorind a drege vasele Curtii 2. Manastirile intrebuintau cal-darari tocmiti cu contract, sari primiau arama cu patru pa-rale ocaua si fierul si er..0 plb till eau mertic, legume si vin.primind o arvuna si plata de 14 parale ocaua. Ei fabricaulinguri, fier de Levi, foarfeci, fundulete, titie", ciocane, clesti.carmacuri", maxildare", cotale", sorapuri" (suruburi),cauce cu toads ", nicovale" cOpii", tipare de arama"si alte maruntaie" 3.

In acest timp se aduce de aiurea numai acel hier alb'"de care vorbeste documentul lui Stefan-eel-Mare citat maiSUS 4. Cu el se lucreaza in 1707 la Mitropolia Balgradu-lui 3, si in 1656 Moldovenii il aduceau din Ardeal pentru omandstire domneascA8. Cel d'intAiu tinichiglu ce cunosce Stan din Bucuresti, la 1669'. Tot de importatie par afi obiectele de acivae", de cioaie"8.

Cele mai vechi clopote, ca la Cozia 9, slut turnate inArdeal; secolul al XVII-lea le aduce din Danzig-Gdansk,Dan(ca noastrA ". Odata, intr'un tarziu, clopotul pentrumanAstirea Sf. Pavel de la Athos, neputindu-se face la Sibiiu,e comandat la Viena". Clopotari de tars nu arata si fi1 Ibid., V, p. 490, no. 41, c: 1700: Ivan caldararul" mun-

tean; X, pp. 40-1, no. 9 Bra§ov, c. 1700).2 Ibid., V, p. 357.8 Studii $i doc., IX (an. 1757).A V. mai sus. In traducerea lui I. Bogdan e numai: tier".6 Studii $i doc., XIII, p. 96, no. 268.6 Hier albu care este de triaba mAnAstirei a /aril Sale lui

Voda"; Studii $i doc., X, p. 31 (Ocna).7 Academia Romina-, Cresterea colecUilor, an. 1914, p. 73.8 Revista Ion Neculce, II; Studiii $i doc., XIV, p. 57 (ma-

nastirea Hurezi, 1738).9 Inscriptia la Hasdeu, Istoria crit:ccl.10 Iorga, Inscriptii, I, passim.U An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 13.

54 Istoria industriiior rotnaneti

fost panes foarte tArziu dupes aceasta epocA, dar se puteaaduce temporar un mester din alte pArti. Astfel pare cae vorba de fabricarea la not a unui clopot brincovenesc inaceasta mentiune din socotelile Domnului pe atit de pios,pe cit de bogat: 360 taleri s'au dat la Neamtul clopotarulpentru un clopot ce s'au facut la beserica domneascA deba Tirgoviste" 1.

Nicio breasla decit a blAnarilor nu stAtea alAturi ca bo-gape si insemnatate cu a argintarilor, cArora pe urmil lis'a zis cu un nume turcesc: cuiungii" .

Urmind exemplul inaintasilor sari din Ardeal, ca Lucaargintarul, chemat de LApusneanu 2, ei ferecau" cu ar-gint aur. Putea fi ferecata" o Evanghelie, o truce, darsi o sabie, ca in Tara-Romaneasca la 1557 3 Doi ani maitarziu, pentru imbriicarea cu argint a unor moaste se faceaceasta socotealA in Moldova: 92 aspri argint: 50 lemnulcruel!, 50 pietrele, mtirgaritarele, 9 ughi aurul de poleit,32 zloti facerea lucrului"; iscaleste mesterul care e popaNichifor, probabil un cAlugar, un ieromonah 1. La bisericadin Brusturi, boierul Sarpe des urmAtoarele odoare: sfes-nic de 16 masuri argint, pithar de argint, patrahir cufir, icoane mArgAritare, pe lingA vesmintele de ursi-nic cu aur 5. Se lucreadt de ei sponce de argint"! 6,nasturi de margAritare cu eltsute de aur 7, eipetare cu sir-

1 Aricescu, I. c., p. 661.2 Hurmuzaki, XI, p. 804, Un vas de argint din Bra§ov pen-

tru acest Domn, ibid., p. 800.8 Arhiva Istoricd, I, p. 40, no. 44. Cf. Studii ;i doc., XV,

p. 129, no. 356, §i Herodotul romanesc, pp. 43, 237.An. Ac. Rom., XXXIV, p. 464.

6 Ghibanescu, Surete si izuoade, I, p. 260. Pentru averea Injuvaiere a lui Petru $chiopul v. Hasdeu, Cuvente den batriini,I; Hurmuzaki, XI §i comunicatia mea despre foaia de zestre,din 1587, a Mariei, fiica lui Petru-Voda, in An. Ac. Rom., an.1926.

6 Arhiva Istoricii, I, p. 63, no. 71.7 Studii ;i doc., XIV, p. 243, no. 8 (Oltenia, 1691).

§i

§i

Industritte de oras inaintea concurentei strAine 55

mil cu margaritar cu 6 poctale de aur 0 12 diiaman-turi in poctale §i 5 rubinuri cu cuiburi intre poctale" 1.

Romini de obiceiu am gasit un singur 'Wigan zlatar"In Moldova anului 17442, dar acela pare sä fie un aurae,culegator de aur in riuri, ei faceau Domniei boierilortot felul de lucruri de arty din metalul scump care era Mere-dintat indemAndrii §i gustului lor. Calul fAgAduit de MateiBasarab craiului" ardelean Gheorghe Rakoczy I-iu, arescarele de argint §i abdioard de Strrna." 3. Pentru a douajumatate a veacului avem nume de zlatari Chiradin 1669 4, Calodin de pe acela0 timp 8, Cristea, care in1662 avea un fiu Ia alt me?tepg, acela al bdibArdcarilor 6.Bogatul Vasdiu zlAtarul din Tirgovi0e vinde la 1680 patruprAvalii boierului Apostol Catargiu 7. Dar incd inainte desfir0tul veacului importul din Ardeal scade veniturile aces-tor iscusiti me4teri, rapede ajun0 la bogatie: la 1678se purtau brAtari de Dansca" 0 se intrebuintau Ia bucd-tdriile celor mari piulite de BraOu poleite pe dinitun-tru 8".

In legfituril cu zldtal" -ia era Maria 9. Istrate -VodA Da-bija, in dorinta §i nevoia lui de a plati osta0i colaboratieimilitare, oricit de modeste, cerute de Turd, puse ca laSuceava sa i se batd monedd falga suedesd, *edit (dupe:

1 Bulefinul Comisiei Istorice, II, p. 211 Moldova, 1711).2 Ibiid., IV, pp. 80-1, no. 35.8 Studii .i doc., IV, p. 27.

Arhiva istoricii, I, p. 136, no. 198.6 Studii $i doc., VII, p. 103, no. 5. E in cearta cu un ne-

gustor, si in act e martor un schimbatoriu" de bani, un za-raf.

6 Ibid., XI, p. 92, no. 200. Cf., si revista Ion Neculce,p. 99 (Iasi, 1726). $i un sat in Putna, ZlAtari, Studii .i doc.,VI, p. 262, no. 126.

7 GhibAnescu, Surete si izvoade, IX, p. 233.8 Studii si doc., VII, p. 175.9 Ion Banariul biv Vel Cdpitan in 1737, Academia RomlnA,

Cre$terea colectiiilor, an. 1907, p. 220.

iegeni:

gi

gi gi.

gi

5i

56 Istoria industri for romanesti

schillingi) ', precum si unii bani purtind numele si chi-pul au. Ina. bAnarul-sef fu Ienachi zlatarul, fiul lui Gheor-ghe zlatarul, cu care VodA avu apoi un proces, cerindu-io despagubire de o mie de lei, asa incit Ienachi trebuialio puie chezasi nu mai putin de treizeci de negustori si.boierinasi 2. Un alt document, din 1676, aratA cum aufost pus Dabija-Voda pre Ghine ispravnic la bAnAries. Doiani mai tArziu, un Iorga at Banari" pare a arAte le-gatura de famine cu unul din cei de mai sus '.

0 meserie care, in acest timp de lux, trebuia a culeaga.multe comenzi era a caretasilor (numele e mai nou 5), Celmai vechiu nume de vehicul e acela de: car; in Tara -Romerneasca la 1557 el avea cinci telegari6. Pe atunci carAle secereau de Domni in Ardeal, ca supt fiii lui Rarev si suptLiapusneanu 7.

Mesterii intrebuintau une on 'i Tigani. Astfel, la 1719unul fiu al zlatarului BArgau e arAtat ca Tigan domnescu,trebuitoriu Curtii domnesti, carili lucriazA la bolduri deradvanuri domnesti" radvanul era marea trAsura de pa-

1 V. studiul d-lui C. Moisil asupra acestor banari. $i laRodna, posesiune moldoveneasca, in Ardeal, se bateau bani falsi,supt Ilie, fiul lui Petru Rarer; Hurmuzaki, XV, p. 483, no.DCCCXCVII.

2 Studii 0 doc., III, p. 20.3 Antonovici, Doc. birlcidene, III, p. 258.A Studii .gi doc., VII, p. 185.5 V. §i Documentele Callimachi, II, p. 124 (an. 1763-4).

Caretasul gospod", catre 1760 (plata 5 Id pe lung., in Mol-dova); Studii $i doc., XXII, p. 133. V. si V. A. Urechia,1st. Rom., XIII, p. 360, nota (an. 1822). Rotari $i hermit ibid.,p. 569, no. MLIII.

6 Arhiva istorica, I, p. 40, no. 44.7 Hurmuzaki, XV, p. 489, no. DCCCCVIII. Cf., ibid., XI,

pp. 801, 802. Roate de fier de acolo, ibid., p. 794. Carata cubogasie pentru Alexandru-Voda, ibid., p. 793. Cu postav deLund, ibid., XV, p. 496, no. DCCCCIX, Cf. pp. 527-8,DCCCCLXVII, no. DCCCCLXV. Pentru Petru $chiopul, ibid.,p. 601, no. MCXX.

Industriile de oras inaintea concurentei strdine 57

rada cu Base cat, ca cuhnea" 1 gi la cocii ace-lucru ca qi cuhnea"; avem cocieri gospod", cu vA-

taful for 2. ce sA fac pentru treaba MAriilor Sale Ha-nilor altor Agi gi spoegte hiArile"3. Cociile erau span-,zurate in curdle" 4. DaeA mai vechiu decit price trAsurA eraleagAnul tras de telegari5, VodA mai avea pe la 1700 carAtedomnegti", card domneg1"6, a3emenea cu acelea care pe la1580 duceau tributul la Constantinopol 7. Din Ardeal li setrimeteau hintee 8. OdatA se vorbegte de o camara. cu6 telegari bAtuta cu bulgariu de Mosc" P . Erau ¢i leftice, fA-cute de lefticari 48. Sanii, anume de os, le intrebuinfa,spune Ureche, in Iagul de pe la 1580, laneu-Vod'aPe vremea lui Vasile Lupu insa carAtele se ivesc, adusedin Polonia, unde, la Liov, Domnul trimete pentru aceststop pe Marele Comis gi pe Ioan Robuletco, goltuzul deCernitut-i12. Brineoveanuli avea earatapl la Bra§ov, §i Serban

1 Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 68 an. 1734). V. maitarziu radvan cu cafasuri ferecate spanzurat in curate";Doc. economice $1 financiare, p. 37 an. 1764. Radvan, 6telegari cuhni Muhl cu pulgariu cu 6 cai telegari"; Studiisi doc., VII, p. 192 Moldova, 1730 .

2 Joan vatavul de cocleri gospod"; Studii $i doc., VI, p. 61,no. 23 an. 1719 . Cf , MihailA, vat .if de carausi", Ghibanescu,Surete izvoade, III, p. 63.

3 Studii doc., XI, p. 94, no. 2196 Doc. Callimachi, II, p. 111 an. 1763-4).5 Leaglin cu telegari"; Studii doc., V, p. 298, no. 23

(Muntenia, 1642).6 Cinci carate domnesti"; ibid., VI, p. 313, no. 707.7 Hurmuzaki, XI: calatoria lui Bongars.

Studii $i doc., XII, p. 98, no. 186 Ardeal, 1778); 2 hanteaecumparate cu florinti 360"; Studii doc., XIV, p. 57 (ma-nastirea Hurezi, 1738). Pocliturile se faceau deosebit, de po-clitari; Revista !storied, X, p. 121 an. 1778).

9 Studii doc., VII, p. 196 (Moldova, 1735-6).io Leftica cu hamurii bulgariu, 250 lei"; Studii $i doc., VII,

p. 152, no. 5 Dorohoiu, 1773); ibid., p. 223, no. 69 Moldova,1773). Jacob lefticariul d'n Botosani, ib:d., VII, p. 127, no. 25;p. 130, no. 38 an. 1777, 1783).

Cronica lui Ureche.12 Studii doc., V, p. 120, no. 13.

§i

§i

;i.i

si

8

;i

;i

11

;i

sisi

si

si

58 Istoria industriilor rem5nesti

Greceanu se servia de o car* nemteascA"4, dar in ace-iagi vreme in Para se faceau cocci pentru Turd 2.

Citeva megteguguri mai mArunte inainte de a trece laacelea, aga de importante, care sint legate de zidarie.

Din cele pentru razboiu, care vor dispArea odatA cuMita unei ogtiri de lupta in ferile noastre, Stefan, fiul luiAlexandru-cel-Bun, chema la dinsul din Bragov, in 1435-47, pe Hanea Arcagul 3. In Moldova o breasld era ocupataca fabricarea arcelor incujbate" incordate" 4: arcarii.OdatA Ardealul furnisa arce lui Lapugneanu 5. Ei aveau inIasi o IntreagA strada.; se zicea la 1701: pe Podul Vechiu,in arcari" 6. Mille, simple gi ferecate" erau facutede cordari sau sabieri, ca aceia cari faceau sibii fere-Cate" in Suceava la 1655 8. La 1519 Stefan-cel-TinAr dadeasatul Cordareni, care venia de la fiica lui Andreica cor-der" 9. Intre sabieri erau Tigani, ca Ghiorghifos sabierulde pe la 170010. Dar cu vremea sabii strAine, orientale, pa-trunserA: la 1780 gasim o sabie bunA cAzAlbAgeascA",adecA persanii tt

Sulitele, pirlite in virf, se zice ci lance de sulita"t

1 ibid., X, pp. 84 5, 86 7, n-le 3-4 (an. 1708j.2 La Vel Pitar de au facut cucia Vizirului §i alte patru

cucii"; Aricescu, I. c., p. 15.S Bogdan, Rela(iile Brapvului cu Moldova, p. 16.

Herodotul romanesc, pp. 143, 383.6 Hurmuzaki, XI, p. 800.6 Revista Ion Neculce, III, p. 91; Studii doc., VII, p.

105, no. 11.7 V. §i 15.rcusul sabiei", In Herodotul romanesc, p. 172.8 Academia Romlna, Cre.Fterea colec(iilor, an. 1906, p. 99.9 Arhiva Istoricd, I, p. 86.10 Studii doc., XVI, p. 318, no. 58 an. 1724); V. §i ibid.,

VI, p. 45, no. 109 (an. 1748-9).11 Ibid., VII, p. 233, no. 103.12 Herodotul romanesc, p. 18. V. descrierea in Acte frag-

mente, I, partea II, in 1663, a unei osti romanesc ingrmate cuasemenea suliti. Sulite arse la virf in Herodotul romanesc,p. 384.

7,

si

si

gi

gi

Industriile de orag Inaintea concurentei strAine 59

zalele, pavezele sau pavetele, platogele 1, erau datoriteTiganilor armurieri. Trebuie sd fi fost gi un fabricant debuzdugane, de mdcluci gi maciucite" 2. far bAltAgarli lu-crau baltagele S. Pentru coifuri, erau coifanari 4. Gasim In1655 un fecior de selitrar, care pregatia sdlitra, gi mult maitArziu un prayer, pregAtind P,raful de pugca 5.

Pentru negotul vinului se crease Inca din secolul al XVI-leao intreagA industrie. Doamna Marghita, a lui Simion-VoddMovild, scutia la inceputul celui al XVII-lea pe gase butnarigi doi puutagi din Piatra Neamtului de orice angArii gi debirul talerului ' . La Nicoregti, in 1693, butnarii aveau upchehaie 7 Tot aga va fi fost gi la Odobegti, poate gi laCotnari. 0 socoteald de cisle deosebegte pe butnariul cefaci buti not sau burii" gi pe simkplul butnariu legato-riu" 2. N'avem despre dogarii munteni decit gtiri din se-colul al XVIIIlea.

Moldova are faclieri pe la 1680 pe Ursul 0, Alexandru, Ur-san 1°, la Iasi, pe PAlade la Focgani, pe Andrei din ail-tenill. La Bucuregti, BrIncoveanu intretine lumlnararia lui, cu

1 Herodotul romanesc, pp. 51, 137, 260, 309, 382, 388.2 Ibid., p. 81.8 Ieremia StrArbinuta BAltagarul, revista Ion Neculce, IV,

p. 17.' Baciul Coifanar in Muntenia la 1672, Studii si doc., X, pp.

338-9.5 Litt' Pravari; ibid., XII, p. 200, no. 36 (Fagara§, 1809),8 Adduct !storied, I, p. 70, no. 82.7 Studii $i doc., V, p. 224, no. 55.

8 Ibid., VI, p. 45, no. 109 Moldova, 1748-9). Vasile vatafde butnari, la Ia§i, 1706, Academia RominA, Cresterea colec-tiilor, an. 1912, p. 153.

8 An. Ac. Rom., XXXV, pp. 345-6. V. §i revista Ion Ne-culce, II, p. 287.10 Studii si doc., VII, p. 60, no. 10 an. 1693). La 1809 Ne-

.cula Meier din la§;, Academia Homing, Cresterea colectiilor,an. 1911, p. 254.

11 Studii $i doc., XI, p. 53, no. 28 (1681).

60 Istoria Industrillor romanesti

lumintirari cari o ieau in arenda si pot fi despagubiti pen-tru ce au dat mai mult, ca Hagi Vasile, Mihul, Sterie 1;

Navodaril de lath aveau concurenti, in Ardeal, pe vremealui Laptupeanu 2. Un funar apare la 1723 in Botosani a.Pentru trecerea apelor cu dubasul erau dubAsaril, de la carinumele unui tirg pe Nistru 4.

Lemnaril aveau un rol intins, dar modest, Broscasii" sibarda0" sint inscri§i deosebit la cislii 5. Ei fac sicrie sausecrie (§1 pentru scrisori 8), sicrinuri 7 , sacrie§e, lazi (§1 zu-gravite), scatulci, in care infra. clondire in toe de piele, al-tele legate cu fer" 8 , etc. Une ori, bogati, ei pot vinde vii,ca Arsimie lemnarul din Iasi, la 1742 9. Mesele de pin casesi cu scaunele lor" apar pe acest timp, linga paturi, lavite,dulapuri4°. Sint §i lemnari mesteri la Curte" in Tara-Ro-mAneasca pe vremea lui Constantin Brincoveanu 11.

1 Aricescu, /. c., pp. 86, 217, 321, 432. La 1831 Ina VilcealumInararul din BuzAti, Academia RominA, Croterea colectiilQr,an. 1912, p. 233.

2 Hurmuzaki, XI, pp. 795, 796 (an. 1556).8 Studii si doc., VII, p. 121, XII, 1.6 Academia Romina, Cresterea colec(iilor, an. 1908, p. 82.6 Studii si doc., VI, p. 45, no. 109.8 Ibid., XVI, p. 192, no. 37 (Moldova, 1653).7 Cf. Corespondenfa lui Amon, p. 195, no. 92; Doc. Tudor,

p. 148; Studii si doc., VII, p. 192 (Moldova, 1730) ; p. 196(1735-6). Dar sipet mare de Lipsca, turcesc", ibid.

8 Studii *i doc., III, pp. 27-8, no. 2 (1708).9 Ibid,. V, p. 239, no. 97.10 Ibid., XIV, p. 57 (manastirea Hurezi, 1738).11 Ibid., V, p. 372 Dulgheri: 1774, Paraschiva; Bibl. Ac. Rom.,

109, XCI. Oprea, 1784; Arh. Statului, Condica domneascd, 86,215. 1792 l nciu; ibid., Sf. Ioan din Focsani, 6, 10, 45. 1794Serban, ibid., Condica domneascd, 85, 215. 1808 Neacsul; ibid.,pp. 54, 159. 1811 Radul, ibid., Condica departamentului, 8, 3, fol.62 v-o. 1815, Dumitru; ibid., Condica domneascd, 84, 46. 1838,.Ilie, care e si barbier; ibid., Condica de vinzari, an. 1839. 78comunicatii ale d-lui Iuliu Tuducescu).

Industriile de tray inaintea coucurentel strAine 6!

Astfel teslarul devenia un fel de arhitect unit cu un an-..

tieprenor.In Tara-Romaneasca me§terii de lemn" aveau p!Ati ca a-

celea ce se arata In 1673 la zidirea schitului Fedele§cioiu:unuia lei 5 pol, altuia lei 6 vi iar la altul ughi 5, iarla altul lei 3" 1.

Alexandru LApupeanu, negustor indraznet inoitor in in-dustrie, chemase doi oameni din Skate ca sd-i facA unfierastrau in Cara : erectum molam serrariam" 2. VocIA

avea in Moldova teslari gospod" 3. Teslaria, lemnAriade clAdire, pare a fi fost in secolul al XVII-lea o da-toHe gratuitA; de aceia se vAd scutindu-se orA§enii dinHui la 1645-50 ''.

Ce putea face un teslar se vede din contractul incheiat la1755 intre Clement Laydet, superiorul bisericii catolice dinIa§i, §i Manolachi teslarul, care se indatore§te a face cutotul ni§te dugheni, specificand pardosele, fere§ti, paturi,lavite i hiara", prispa pe dinainte dughenilor de pin-ta" 5, poditul huditei portii", poarta din dos, ie0torile".

In Tara - Romaneasca se zicea timplar acelui care poateface timple meter scobite yi inflorite, u§ii sculptate, icaIoan timplarul" de la VAlenii-de-Munte 6. In Ardeal ter-minul e mAsar" : Manu Apostolu, agentul de afaceri allui Voda-Brincoveanu, are discutii la 1709 cu juplineasaAna masarita" din Brasov 7.

1 Studii ;I doc., V, p. 485.2 Hurmuzaki, XI, p. 806, an. 1559.8 Doc. Callimachi, II, p. 127.4 Melhisedec, Crbnica Husului, I, p. 69.h Literature! $i arid rominel, IV, pp. 689-90; Iorga, Scrisori

si zapise de meseriasi, la aceastd data. La 1781 Nicolae tesla-rul gospod in Iasi, Academia Roming, Cre$terea colectillor, an.1907, p. 223. Toader, fiul lui Mihai Rotarul, tot acolo in 1789;Bibl. Ac. Rom., 101, CVI. Nicolae calfa de teslari, Iesean, ID1800, ibid., 185, XVI. Ivan Sirbul, tot acolo, in 1815-6, ibid.,169-70, XVI.

8 Studii $i doc., XV, p. 232, no. 668 an 1742-3).7 Ibid., X, p. 261, no. 12. La 1764 o danie a lui Gheorghe

Masarul catre schitul Valeni; Arh. Statului, Cotroceni, 55, 84(comunica(ie a d-lui Iuliu Tuducescu).


Sindilarli sint parte fabricanti de §indild, parte acoperi-tori de cladiri. Pe la 1742, Baia poate da °data. 30.000, anddata 60.000 pentru mandstiri'. La 1698, in Tara-Romaneascase spune ea, la Berea streaOnele mAndstirii. §i foipruldenaintea mandstirii au Minas tot ne§andilite" 2.

Pentru cele d'intdiu constructii de caramida, care nuincep in Moldova decit cu Alexandru-cel-Bun, pe cindin Tara-Romaneasca biserica din Arge data acum de ojumatate de veac, stapinitorii romIni au trebuit sd se adre-seze strAini'or obi§nuiti de veacuri cu acest lucru. Nu 6tim§i probabil nu vom §ti niciodata numele constructorului zidiriidomne§ti muntene, care va fi fost un Grec, cunoscator alsistemului de arhitectura din Macedonia §i Salonic. Mi s'aspus cindva de I. Bogdan ca Alexandru-Voda a recurs lameaeri poloni §i fArd aceasta nu s'ar intelege zidirea purgoticd de la Baia. Stefan-cel-Mare a chemat peniru sapareapietre:or inflorite de pe mormintele de la RAdauti ale ina-inta§ilor sai pe acel Ceh, mistr Ian", al cdrui nume e sd-pat cu discretie, intr'un colt de lespede. Fara indoiala came§teri poloni au fost chemati de dinsul 6i ea prin ei avenit toed partea de gotism din zidurile lui, frumoase§i trainice, la care Armeni din Caffa, §tiind milenarele tra-ditii ale Orientului, au putut adAugi legdtura cu totul spe-ciald a turnului central §i chiar arcadele lombarde, adusede Genovesi in aceasta margine de Crimee.

La Munteni, Basarab-cel-Tindr face sd4 aducd me§teriarde:eni pentru mandstirea de c&dmidA I plata" ce inalta3.Stirile precise, care lipsesc pentru secolul al XV-lea, afar&de numele zidarului Joan din Liov §Ji a Greco-Genovesului

Studii $i doc., VI, p. 214, n-le 50-1.2 Ibid., X, p. 164, no. 18 8indilire de schit In Hurezi,

1726, ibid., XIV, p. 33, no. 29.s I. Bogdan, Documente prSvioare la relatlile Terii-Romilnoti

cu Brapuul $i Tara Ungureascd, II, Bucuresti, 1905, p. 177,no. CXLVI.

Industrille de or Inaintea ccnctnentei straine sa

Joan Privana de la China 4, venit, cred, din Caffale avem pentru arhitectii de peste munti ai lui Pe-

tru Rarq, care n'a facut decit sd urmeze un mult mai ve-chiu obiceiu. La Cetatea Neamtului el void sd aducd din 1529incd zidari bistriteni. Un Adrian me§terul e pomenit in1536. La 1543 Vodd se adresa personal credinciosului me-ter" care-i trebuie pentru lucrul la cetatea Sorocai2. $i la1545 el scrie unuia tot la Bistrita pentru o biserica asemeneacu cea din Suceava, puind cheza4i pe VlAciicii lui3.Un lungproces ni arata. ca Loan Mqterul a fost adus de el de un-deva, devenind omul lui" O. luinduii case, locuri, laSuceava §i aiurea 5, pentru o clddire bisericeasca din Su-ceava, plAtindu-i-se In total 1.500 de zloti tatarqti sau 18.000de aspri. Dupes navAlirea turceascd, loan, care gre§ise con-structia, indatd ddrimatA, dar inlocuita de Vocla cu o altadin temelie", se retrasese la Bistrita. Intorcindu-se Petru-Vodd, el incerca zadarnie sA readucli pe fostul sau servitorartistic pentru zidirile biserice§ti noun pe care le plAnuia,la Roman 0. aiurea. Se simtia nevoia lui pentru ca zidarii

rclunati de Vocla, nu 4tiau zidi dupes Me§-terul refuses, pretextind ca Petru vrea sit afle de la eluncle sint comorile ingropate ale boierilor tAiati pentrutradarea din 1538. Cum Domnul, care striga ca ce are elcu moartea lui" 7, ca frumoasd bisericA ar face el cu singenevinovat, Il scotea dator, facindu-i proces, bietul om,speriat, fugi la Sibiiu, numai sa nu dea ochii cu stdpinulteribil de odinioarA. Oferise o curatire prin jurAmint, pecare acesta n'o primi. Un Luca, un Gheorghe, un Andrei

I V. Lapedatu, in Buletinul Comisiunii Islorice a Rominiei,IV, p. 23 §i

2 Hurmuzaki, XV, p. 432, no. DCCCVII.8 Ibid., p. 440, no. DCCXCIV.6 Ibid., p. 447, no. DCCCXXXIII; p. 453, no. DCCCXLI.6 Ibid., pp. 454-5, no. DCCCXLV.8 Vestrates non noverant iuxta consuetudinem nostram edifi-

care, ibid., p. 448, no. DCCCXXXV.7 Quid nobis cum sua morte auferat Deus; ibid., p. 448,

no. DCCCXXXV.

poliet-nica,

4,

saki, dating fere.

§i

urm.

F4 Istoria industriilor romaregti

se unira deci cu Adrian, o mai veche cunogtintii, pentruspornicul lucru domnesc, urmat de Voda lie, dar cel d'in-tAiu nu fu multAmit cu hrana gi bAutura ce-i dadea inv.&tatul VIddica Macarie de Roman, la a arid bisericA lucra, gifugi. In zadar Domnul oferi ca hrana gi vinul megterului,cit ii va cere inima, sa fie in sama unui boier ca isprav-nic .1; omului ii era destul.

Alexandru Lapugneanu, &Mind a-gi intrece predecesoriiprin proporjille gi impodobirea mAndstirii sale Slatina, re-curse la aceiagi ajutAtori tehnici gi artistici. CArAmidarii in-sigi veniau tot de acolo2. Cea d'intAiu scrisoare a lui catreSagii cei mai de aproape, din Bistrita, poartA data de 1560,gi lucrul se gi vede a fi fost inceput prin cumparaturade cilti cari se puneau in tencuialA. Fintinarii sagi, decari se simte nevoia odata, aveau sa lucreze, lira indo-ialA, nu numai colacele de piatrA", despre care se vorbegtegi aiurea la alt& epoca2. Din partite Hategului cAtre Banatse cere marmurA pentru pietrele de mormint din ctitoriasa. Pentru intaia oars Alexandru-Von imprumut/i, in tarawide pima atunci se facea acoperigul cu gindila sau, incasurile celui mai mare lux, cu plumb gi anima, datinamunteanA de intrebuintare a pamintului ars. In locul ola-nelor lui Basarab 4, el cere ins& tigla ca in Ardeal. CindPetru Schiopul se apuca de lucru la mAnAstirea sa Galata,din nou, la 1577, se intrebuintara Sagi: \Todd, constatinda in tarA nu sunt megteri de aga ceva5, vrea nu mai pu-tin de cinsprezece liana la gaisprezece megteri cu cApete-nia for numita de judele gi juratii BWritei, cad voim canimeni sa nu ii porunceasa in tara noastrA" °.

1 Ibid., pp. 465 6, no. DCCCLXV.2 Ibid., XI, p. 795 (an. 1556).8 V. mai sus.2 Ibid., XV, p. 557, no. XXXXVI: ettliche Brunnengraber and

Fontanenmacher" recunoa§tem pe fintinarii no§tri).6 Ad quam constructionem in regione nostra magistros ad sa-

tisfactionem habere non possumus; ibid., p. 669.8 Quia volumus ut nemo imperet eis in regione nostra ; ibid.,Subiectul a fost tratat, pe basa actelor ce am dat in Hur-

Industrille de orag inaintea concurentel straine

La 1564, intors in Domnie, gi cu megteri rasiriteni 1, A-lexandru-Vocla pofte.,;te de la Bistrita megteri pentru baiadomneasca din Iagi, oferind doi bani peste p'ata" z Meg-terul eel mare, magister magnus, primaries ", it avea elde'nainte 3.

In veacul al XVII-lea se poate ca, odata, Vasile Lupu, ur-mind obiceiul din vremea Lapugneanului, sZa tearer pentrucladirile sale un megter ardelean in sLare a invata pe ailui. Dar lucrul de zidarie se razima de acum inainte de a-cegti zidari indigeni cari sint pentru Moldova: pietraf, eelce la Munteni inseamna exclusiv lucratori in piatrA 4. Nu-mai cind ,Serban -Voda Cantacuzino lucreaza la palatulsalt din Curn-Cegme, linger Constantinopol, el intrebuin-teath oameni, materiale, mode gi numiri de acolo. Cetim in-tro chitanta greceasca, pastratA din fericire; 5.450 deaspri 25 dulapuri 41 7 iucuri de rahturi (Pzrta 1, dulapulcu 170 aspri". Urmeaza socotelile pentru odaia cea mare,a doua, cea catre Arnaut-chioiu, cea mica de de-asupra stra-zii, odaia cea mare a Doamnei gi a doua odaie a ei, aceleaale fetelor gi copiilor din cask zidul gradinii celei mari gial gradinii domnegti, pardoseala in jos, cu pietrele ei; lu-crAtorii ieau °data o mie de aspri 5.

La Bucuregti, Brincoveanu, urmagul lui Serban, lucreazacu zidarii Domniei" 6. In socotelile acestei marete stapi-niri gAsim: s'au dat plata petrarilor ce au 'Kra petrelela Curtea domneascA de la Tirgovigte gi la zidari gi la cd-

muzaki, XV, pp. 317, 325, 371, 432 si urm., 513-21, 556, siurm., 600, 610, 669, no. AICXXXIX (v. si pamantul pro caramidi-bus faciendis in oppido nostra Bania" , de d. Al. Lapedatu, inBuletinul Comisiunii Monumentelor Isfor;ce, IV, p. 23 $i urm.,83 si urm.

1 Lapedatu, I. c.,2 Hurmuzaki, XV, p. 592, no. MCXVI.8 Ibid., p. 600, no. AICXVIII.

V. §i Herodotul romanesc, p. 125.5 Hurmuzaki, XIV, p. 261.6 Studii doc., V, p. 372.

latoria induariitor romcine.;ti. 5

65

A

$i

66 Istoria industriilor romknesti

ramidari" 1. OH: 123 taleri s'au dat la megterii ce aulucrat la casele domnegti de la viile de la Pitegti gi lacaramida gi la gindriLl, la cuie, la her §,i la alte maruntaie,afar den ce au dat gi de la Camara, tal. 65 g". Pentru luLcrari de specialitaie se facea insa tot recurs la megteriiorientali, ca Alexandru Lapugneanu cind igi cladia baia luidomneasca din Iasi, admirata de cancelariul loan Za+moyski. Aceleagi socoteli inseamna, la alt loc: 600 tal.s'au dat, s'au plata marmuriie ce s'au adus de la Tarigradde treaba bail, i plata la trei Armeani megteri, ce auvenit de la Tarigrad de au lucrat la bait", iar, indata dupaaceasta, fiind vorba numai de lucrul obignuit: S'au datCornescului pircalabul" un boier din acest neam, sculptor,si -a Limit insemnarea numelui pe piatra bisericii episcopatedin Argeg, refacuta, de au plata megterilor gi arga-tilor carii au lucrat la casele domnegti, gi nu li s'au fostplatit 3."

Alti pietrari", cu vataful lor, sint tocmiti, la manasti-rile ce se inalta acum mai ales in Tara-Romaneascii. La.Fedelegcioiu s'au pastrat socotelile: Datu-s'au la Stoicamegterul de zid, lei 10. Datu-s'au lui Mann zidarul, intaiulei 14 pol. Datu-s'au logofatuaii Dragomir candu s'au la-sat de zidit gi s'au socotit cu zidarii, datu-li-s'au ughi19". Sau: Viind pietrari la Bucuregti, li s'au dat ughi 5,deosebit dintealtd tocmeala" 1. La 1698 dam de un Oheor-ghie megterul carele au fost tocmit sa lucreaza la manasti-rea dumnealui Stolnicului Mihalcea [Cindescull la Berea"(jud. Buz Au) 5. Zidarul cel mare de la Hurez, Manea, e in-fatigat pe zidul maretei cladiri cu unealta megtegugului inmina.

Boierii munteni, imitatori zelogi ai lumli apusene, pre-cum Voda insugi imita, in masura sa, pe maretul Lu-dovic al XIV-lea, tocmesc astfel de megteri la can adauga,

1 Aricescu, I. c., p. 231.2 Ibid., p. 335.3 Ibid., pp. 38-9.4 Studii 0 doc., V, p. 485 (an. 1673).6 Ibid., X, pp. 164-5, no. 18 (an. 1698).

indusbille de oral inaintea concurentei straine 67

pentru lucruri not sau mai gingage, gi cite un strain. Ast-fel Matei Filipescu, scriind la Bragov, pomenegte pe acelJane zidar" care nu e deci Sas 1. Dar Toma Cantacuzinocere din acel orag negte zadari, trebuindu-mi sa-mi spo-iasca nigte case ce mi-am facut la Bucuregti", g,i anumepentru lucruri de stuc, de buns sama in genul acelor ra-muri, flori, pauni, lampi atirnate pe care le vedem la ca-sele din Mogogoaia, din Filipegtii-de-tirg, de la Fundenii-Doamnei: un gtiucatur ce au fost aici de au lucrat" 2,

Cred ea sapAtor", titlu intilnit o singura data, gi foartetarziu sapittorul" Alexe din Birlad 3,- a avut odi-nioara o mai larga raspindire, cu sensul de sculptor.

In ce privegte materialul ni s'a pastrat o invoiala de ca-ramidari din 1722: megterii se indatoresc a da unui preot6.000 de bucati cu 90 de bani una 4.

Megterii de zugravie lucrau Inca din veacul al XV-lea laimpodobirea lacagurilor sfinte, gi, adaugim, gi a caselordomnegti 0 boieregti, caci Despot puse pictori necunos-cuti sa-i infatigeze in Curti le de la Suceava biruinta lui dede la Verbia, Petru -Voila Munteanul trimese aceluiagi, ca unuilogodnic, portretul surorii sale, 0 in zestrea Mariei, fiica luiPetru Schiopul, sint gi chipuri domnegti5; pe zidurile de laMogogoaia Brincoveanu-gi infatiga periculosul drum la A-

1 Ibid., p. 142 (an. 1712).2 Ibid., p. 113, no. 7 an 1709 ; Literaturd $i and romind,

IV, p. 687.3 Antonovici, Doc. birleidene, I, pp. 774-5 (an. 1822).4 Studii $i doc., XIV, p. 191, I, 1. Zidari la 1780, in Iasi,

Luca; Academia Romina, Cre$terea colectillor, an. 1905, p. 117.1785, Diicul, in Bucuresti; Arh. Statului, Stavropoleos, 13, 16Contract pentru biserica din Oniceni cu calfe din Bucuresti; A-cademia Romina, Cre$terea colecti;lor, an. 1909, I, p. 46. 1804,zidari bucuresteni, Arh. Statului, Radu \Todd, CXXI, 2. 1806, Mu-sat, din Bucuresti; ibid., 3-4. 1806 Neagu, CXXI, 4. 1815. Leon-tie, ibid., Condica domneascA, 84, p. 46.

7 Iorga, si Bals, L'art roumain ancien §i foaia de zestre aMariei, 1. c.

68 tstoria industriilor romAne01

drianopol, si chioscul Callimachilor de la Iasi era acoperitcu osteneala a doi zugravi 1. Apoi si la facerea de icoane 2.

In Tara- Romaneasca, doi marl pictori religiosi, un Grecsi un Slav, au asternut in Biserica Domneasca de la ArgeF,1o mAreata serie de chipuri si scene care va face din a-qeastil bisericA una din tintele cele mai cunoscute ale pe-lerinagiilor de arts.

Vladislav Iagello, regale de curind crestinat al Poloniei,ic;i adusese zugravi ruso-greci pentru capela sa din WavelulCracoviei 3. Moldova avea pictori Inca de la 1445, ca unStefan 4, une on Greci, ca acel Gheorghe din Trikkalacare e inmormintat in biserica domneascA din Hirlau 5.

Alexandru Lapusneanu trimetea la Venetia ca sd-i vie mes-teri de picturi de acolo pentru frumoasa-i ctitorie de la Sla-tina 6. Dar pan& in cea d'intaiu juma.tate a secolului alXVII-:ea numarul zugravilor pomeniti in documente e foarterestrins, de si o intinsa si frumoasa operA picturalA aco-pere atitea lacasuri din amindoua terile. Pe cit e de lung?it'll' uricarilor, pisarilor, caligrafilor" 7, acela al tahigra-filor", lucrind pentru manuscripte in manastiri, pe atita deanonim se presinta opera acestor harnici si cuviosi ar-tkti. In Ardeal vedem, odata, pe Maierani recomandlpd

1 Doc. Callimachi, II, p. 118 (1763-4).2 Cele mai vechi la Ambras, linga Innsbruck gi Mile° manas-

tire din Cefalonia, la Biblioteca Batthyanyi din Alba-Iulia (v.Draghiceanu, in Buletinul Com'siei Monumentelor Istorice, April,Iunie 1926, la cronica (cf. foaia de zestre, citatA, a Domni(ei Maria).

2 V. §i Revista 'storied, VI, p. 192.4 Uricariul, XI, p. 58.6 Iorga, Inscrip(ii, I.6 Dupa un document publicat de C. Esarcu in Revista pentru

istorie, arheologie §i filologie, Iorga, Istoria comer(ului, I, ed.a 2-a.

7 Patravo caligraf, .,dascal domnesc"; Arhiva din Ia§i, I, p500; Revista Istoricd, X, p. 233. Cf. lista din Documents paleo-graphiques moldaves a lui I. Bogdan, prefata de N. Iorga,V. §i Arh. istorica, I, p. 146, no. 202 an. 1680).

Industriile de oras Inaintea concurenfei strgine 69

Sagilor pe zugravul satean de la biserica for 1. Se stie cevPnumai despre conditiile in care, la o vreme de scAdere avechiului megtegug, Vasile Lupu, imprietenit cu Petru Mo-vila, Mitropolitul Chievului, si -a adus de la acesta megteri,cari au lasat ucenici de Cara 2.

Brincoveanu va avea megteri formati in Venetia 3, doi-sprezece tineri boieri invatau pe la 1740 in acest orag pro-babil zugravia 4, pe vremea cind un Liotard zugravia peConstantin Mavrocordat la Iagi, gi pe el insugl cu barbs,supt iglic de boier.

De-odatd, dupti 1670, putem pAtrunde in oarecare intimi-tate a acestor zugravi ai vechiului regim moldovean. tat&Mihai zugravul din 1678 2, Stefan zugravul din 1682, careface o cumparaturA, in Iagi, de la Alexandra zugravita 11. Ale-xandra, Alicsandra ce batranA zugravitA", e fameia zu-gravului lui Neculai celui batran den Iagi" gi casa pe careo vinde in 1685 e lingd a Anutei lui Stefan zugravul men-tionat mai sus 7. Pe atunci iscalegte, tot in capittala Mol-dovei, grecegte, un zugrav Constantin . DacA, la 1692,

un Dimo iea numai titlul de zugrav", tovaragul lui, dinaceiagi Moldova., tine sa. fie istoriograf" 6.

Moldova mai are de-a lungul unui intreg veac multi zu-gravi de la cari nu s'a pa.'srtrat numele. Esceptiile sint rare:Mihai de la 1698 in Focgani 10, Ion din 173811, Grigore, Joan

1 Hurmuzaki, XII, p. 1175.2 Ei au lucral la Trei Ierarhi si la Golia.3 Del Chiaro, Rivaluzimi della Valachia, ed Valenii-de-Munte

1914, tabla.Banul Alihai Canlacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, cap.

Raducanu Cantacuzino; reprodus $i in Buletinul Comisiei Illo-numentelor Istorice, an. 1926, arlicolul Valenii de-Munle.

6 Studii $i doc., VII, p. 184.6 An. Ac. Rom., XXXV, pp. 345 -6, reprodusa in Iorga, Seri-

sori de megteri.7 Ibid., p. 346, reprodus ibid.8 Ghibanescu, Surete $i izvoade, VI, p. 123, no. 117.9 Studii doc., XI, p. 281, no. 38.

Studii $i doc., VII, p. 323, no. 33 V. Rev. Istorica, X.p. 253 (an. 1700).

11 Ghibanescu, Surete izvoade, XIII! pp. 44, 81.

gi

gi

6

010 i

0

70 Istoria industrillor romdnesti

de supt Callimachi 1, Balomir din Iasi 2. Mai putini shitdap cu numele la Munteni. Rusul Tihan (Tihon) fiul luiIvan (1703), David, care face drum la Brasov, Mincul de la1800 3; la 1698 in Tirgoviste lucrau zugravii Constantin,Joan si Stan 4 ; la Craiova Simon Oprovici e destul de cu-noscut, in 1771, ca sd fie chemat a impodobi biserica ar-deleand din Poiana Sibiiului 5, precum alt Craiovean, Simon,iii inseamnd numele in satul vecin, Apoldul-de-jos6, apoi:Nicolae zugravul din Pitesti, care se and in 1776, cu loan dinVeva, to Gura Sadului 7 iar cu mull inainte de dinsii datatrecem cu vederea pe zugravul cu inscriptie slavond de laSingiorgiul-Streiu al Inidoarei9, Caian Constantin si Stancari zugrdvesc biserica din Inidoara insasi, la 1684 9.

;.coala din Rasinari si din Saliste, care a durat pana in zilelenoastre, vine de la astiel de imprumutatit0. Tot asa Po-placa, Vestemul, Caransebesul intrd in acest curent dearta care se transmite pand la Geoagiu, la Petrid, laTurda 42, prin mesteri ambulanti, pand la acel insemnatpictor abrudean de care va fi vorba in alt capitol.

Zugravii formeazd, ca sri alti mesteri, familii in care artase intinde de la unul la altul sau trece ca mostenire. Ast-fel la 1759 intilnim pe un calugar Teofil, care e fiul lul

1 Studii si doc., XV, p. 194, no. 545 an 1766-7); RevistaIstoricei, X, p. 160.

Ibid., VII, p. 236.3 Studii doc., XV, p. 132, n-le 79, 80; XVI, p. 351; Revista

lstorica, X, p. 233.& Studii si doc., XV, p. 369, no. 1070.6 Ibid., XIII, p. 147, no. 499.8 Ibid., p. 38, no. 6 (an. 1772).7 Ibid., p. 109, no. 317.8 Articolul mieu In An. Ac. Rom. pe 1926.9 Studii doc., XIII, p. 118, n-le 362-3.io Zugravi la Crete§ti (Dolj), ibid., XV, p. 84, no. 223 (an.

1772).11 Ibid., XIII, p. 201, n-le 709, 710.12 Ibid., p. 76, no. 184 (an. 1787); p. 104, no. 313 (an. 1771);

p. 144, no. 480; p. 195, no. 684 (au. 1760); p. 196, no. 689(an. 1742).

11,

§i

*

gt

Ii

Industrille de orq Inaintea concurentei straine 71

Gheorghe zugravul, iar fratii lui Gheorghe, Matei si Dima,sint si ei zugravi. De si au mosie la Focsani, de unde facnegot, cu sare si altele, trecind la Munteni, unde se marittidin nou vAduva lui Gheorghe, ei sint priviti ca oamenistreini" 1. Pe Tofil zugravul monah of Putna" it gAsimin acelasi an judecndu-se cu Catrina zugrAvoaia si cu Ionzugravul 2.

Domnia isi are de la o bucatA de vreme in Moldova mes-terul ei, zugravul eel domnesc". Un Stefan poartA acest ti-tlu la 1730 3. Cite un zugrav se poate ridica si in ran.guri de boierie, cum e casul la 1739 cu Sulgerul Costeazugravul i'.

Dar se observA ca de la un timp acesti artisti cari cudegete adesea infiorate de taina celor infatisate IncondeiazAchipul Mintuitorului, al Maicii Domnului, al sfintilor si sfin-telor, mucenicilor si mucenitelor, Nada titluri bisericesti, caacel cAlugAr din Putna harnicului fost Mitropolit Iacov,Tofan. Pe la 1700 avem un calugar zugrav 5. Zugravul Va-sile din 1742, care luase asupra-si a fad. o catapetiazmala maniistire la Niamtu", e frate cu diaconul David 6. La 1731popa Ursul din Iasi e zugrav 7, ca si un preot Ion de pela 1760 8. Apoi, la Rimnicul-Vilcii In 1748 popa Gheorghesi diaconul Badea °, la Bucuresti, in mahalaua Sirbilor la1775, popa Tome; pe acelasi timp la Breaza, pe Prahova,diaconul Manole (linga zugravii laid Manole siRaducan)t

1 Revista Ion Neculce, I, pp. 308-9.2 Documentele Callimachi, I, pp. 425-6, no. 21.a Studii si doc., V, p. 104, no. 116; Revista 'storied, X,

p. 238.5 Uricariul, XVII, p. 200; Studii si doc., XVII, p. 200 §i

urm.5 Ibid., IV, p. 85, nota 1.e Revista Ion Neculce, III, p. 81. Nepoatele lui David dia-

conul, 1760; ibid., p. 85.7 Ibid., pp. 82-3.8 Ibid., p. 80.9 Studii si doc., XV, p. 321, no. 912.10 Inscriptii, I, p. 345, no. 877." Revista 'storied, X, pp. 63-4.

72 Istoria Industriilor -rornane01

in 1794, la Ve,tem, pope loan Grigorievici I. La 1765 Teo-fil monahul fiul lui Dima zugravul, venit, cu fratii, din Ia-nina, lass averea unei nepoate 2. Cutare, ca Stan zu-gravul din Torda, la 1782, e fiu de preot 3. Cutare al-tul se mindre,1 e cu dascalia lui ca dascAlul Grigorie zu-gravul Ranitie" din SarAcinestii Vilcii 4. Din ce in ce maimare e apoi numArul zugravilor de sat, al chiparilor"cum li se zice la Saliste 5, statornici sau ratacitori, can in-locuiesc pe oamenii de bresle din orase 6 .

Unii lucreaza in case'' la cineva 7; altii fac contractesi cu biserici straine, ca a catolicilor din Iasi, unde Stefanzugravul face in 1793 tabernaculul", scaunul de de-asupra"si un Inger , asigurindu-st, ca Joan si Gheorghe, cei carilucreaza la Balicesti pentru Dumitrachi Clucerul, hranA,dar si yin i rachiu pentru osteneala stari in picioare"8.

Ca mijloc de a invata era slugaria si invatatura la un me--ter. Avem invoiala, de pe la 1770, intro zugravul Constan-tin si fiul lui Radu, copil de case, care va sta un an §.1jumatate, platind 30 de taleri pe an; in acest cas nu seajunse la niciun capat, mama copilului cerindu-1 inda.'rAt, iar

1 Studii .,i doc., XIII, p. 201, no. 708.3 Academia Romina, Creeerea colectiilor, an. 1911, p. 140.

Un portret, de vre-un zugrav indigen, al episcopului Filaret deRimnic e dat ibid., an. 1910, I.

8 Ibid., p. 194, no. 693.* Ibid., p. 155, no. 531. Popa Bunea in Bucuresti in 1813,

Inscriptii, I, p. 330, no. 816.6 Studii ;i doc., XIII, p. 40, no. 41; p. 128, no. 414.6 Ibid., p. 38, no. 36 Poiana Sibiiului ; p. 73, no. 169

Calborn ; p. 90, no. 242 Saliste ; p. 101, no. 298 (Gelmar ;pp. 122 3, n le 378, 386, Letca ; p. 166, no. 571 Saliste ;

p. 198, no. 696; p. 210, no. 752 (Zirnesti); p. 246, no. 706Suceava ; Academia RominA, Cresterea colectiilor, an. 1908,

IV, p. 279, (Vasile Porucicul, la Chisinlu). V. si lista ce amdat in Iorga si Bals, L'art roumain ancien.

7 Cand am fost la dascalul Samoil in case ", spune Aronzugravul din Soimus pe la 1778 (Studii ,Fi doc., XIII, p. 188, no.646 .

8 Literaturd ,Fi artd romind, VI, p. 691; reprodus in Scrisoride me. teri.

a Ibid., pp. 690-1.

Industriile de orag inaintea concurentei straine 73

Voda hotarind a nu se gase0e cu tale om slobod a setine ca un rob, far de voie" I.

Joan zugraful se gindise inca de la 1785 sa faca o gcoalala Rimnicul-Vilcii, de a invata copiii la me0e§ugul a-cesta", cea d'intaiu Scoala de Bele Arte"

Pentru lucru, ei se indreptau dupa. vechea Erminie",tradusa din grece§te in romane§te, de mult ce o cereau ne-carturarii 8 . Tratatele de pictura greceti nu lipsiau . Si separe ea in adevar la 1775 un Nicolae Zalomit ar fi scris inTara-Romaneasca o opera, originals sau compilata, asu-pra subiectului 4.

Alexandru Lapupeanu trimetea in Polonia dupa coloripentru zugravii Mai tarziu se tirguia materialul inoracele ardelene. Se cumparau: feteale, sau tefeale, de aur,faioara alba de Venetia cu ocaua, hartioare de ,Armil"ro§u cu duzlna sau tutunttl", lazur albastru §i verde, in-dihi (indigo), chinovar pisat gi nepisat, chilermeniu, ohra,(ocre) suptire, coloare de piatra (culur piiatra"), arsenic,minau" (miniu), vernelacu" (vernis tape), Vii, bine in-teles, penele, adeca, in graiul timpului, cu testeaua, con-deae, mai suptiri §i alte mai de mijloc §i alte mai marl ",care in Cara se faceau, iar in Ardeal se gasiau facutegata" 6.

Sapunari sau soponari (Moldova) se gasesc Inca din vea-cul al XVII-lea: la Ia0,, la Vasluiu (Iosif sapunariul) 7. Ca-

V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 94, nota 3.2 Ibid., V, p. 416, nota 1.8 Literature gi arta rominci, I. c.I Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti ale Acaderniei

Romine, pp. 523-4 an. 1795).6 Hurmuzaki, XV, p. 606, no. MCXXXI.6 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 229. V. gi ibid , pp. 217,

220; XXIX, p. 15 an. 1797, 1800, .Studii doc., V, p. 76, no. XIX; revista Ion Neculce, II,

p. 286. Un soponar" iegean la 1763, Academia Romlna, Cres-terea colec(iilor, an. 1914, p. 137.

2.

sai ''.

1

2 0

74 Istoria industrillor ronigne§ti

tastiful brincovenesc pomenegte la Munteni pe Dobre TA-tarul i brat ego Stoica SApunariul" 1.

In veacul al XVI-lea ceasornicele se cereau 0 se reporauin Ardeal2 ; intr'un cas, la 1554, Alexandru Lapugneanu tri-mete din Moldova argint pentru a i se face un ceasornic laBrew/ 3.

Se credea ca intAiul ceasornicar e Gaspard Caine din Iagi,Gagpar Calle ceasornicarul Franfuzul ", sau Gagpar CaleFrantuz", de la 1670-6 4, care-gi cumpAra casele de la unboier in 1671 °. Avem ins& pe Petre ceasornicarul incAdin Februar 1649 in acelagi crag 6. Ceasornicele din acesttimp erau, bine infeles, numai ceasornice de sin", 0 sar-cina ceasornicarului statea numai in a le drege 7.

1 Studii 0 doc., V, p. 362.2 Cf. Hurinuzaki, XI, pp. 787,790; XV, p. 491, no. DCCCCXIII

.(an. 1553).2 Ibid., XI, p. 790.& Studii 0 doc., V, p. 89, no. 60; p. 90, no. 63.6 Erbiceanu, Mitr. Moldovei, pp. 2-3.6 Ghibanescu, Surete 0 izvoade, III, p. 139.2 Ceasornic de sin, sä sä driaga"; Studii 0 doc., V, p. 155

(an. 1814).

CAP. IV.

Vechiul me0e*ug modele

Am urmarit papa in secolul trecut pe zugravi flindcd mes-tesugul for a fost scutit de once influentd strains hots-ritoare, mentinindu-se in vechea directie traditionalk Strai-natatea a lucrat ins& puternic prin relatiile tot mai strinsecu viata, muit timp mai isolatk a terilor noastre, asupracelorlalte ramuri de meserii. Materialul a devenit altul,sosind gata facut din ten unde lucrau alte ateliere decitcele ale casutei teranesti, si ale Curtiii boierului, cu ceatade robi la indeminA pentru once. °data cu acest mate-rial, a venit alt obiceiu de a-I intrebuinta, alt gust pentrua-I impodobi.

Perioade se pot fixa in aceste mari schimbAri, care autransformat esential vechile noastre mestesuguri, inainte dea se ajunge la o prefacere tot asa de adincA in conditiileinsesi de organisare a mestesugarilor.

Este, intAiu, mai ales in Tara-RomaneascA o puternicaunde orientalii, care izgoneste sau ineacA tot ceia ce paneatunci, prin Ardealul ale -.Arui cetati si-au pierdut autonomiasi cu dinsa energia, initiative, puterea de inriurire, sauprin Po Ionia, intrata in fasa luptelor interne si impartirilor,ni venise din Occident. Nu atita lumea turceascA, al cariicaracter simplu, patriarcal se pastreara din veac in veac,

1 Dar in Moldova si tuiulgii, cari fac tuiuri pentru Dom)dupe obiceiul turcesc; Studii doc., XV, pp. 295-6, no. 852(Tirgul-Frurnos, c. 1820).

0 strgine.

,Si,

1,

;i

76 Istorla industrillor romAnestl

educe aceasta revolutie in moda clasei de sus, singurainteresanta supt acest report, ci Constantinopolul, mareacetate contopind in ea atitea curente si resumind atitea des-voltari istorice. Luxul fantastic, facut pentru a viata carea ajuns indolenta pan& la trindAvie, risipa de splendid:A de-eadent6 a Capita lei pentru care muncesc toate provinciile,aceasta indeamnA pe Rominii bogati de pe la 1680 inaintela un alt fel de viatA, copiat dupd acela, atit de impunA-tor si plin de iresistibile ispite, al Bizantului otoman. Mol-dova e in stare, prin situatia ei geograficd si prin aminti-rile ei, se resiste mai bine, dar principatul Cantacuzinilorsi al Brincoveanului, mai pregatit pentru Domnia fanariota,care desAvirseste revolutia, se supunea acestor not cerintiale timpului papa la cinchirea pe divanurile din jurul odai-lor cu plafoane si stucaturi turcesti, papa la mobilarea cumesute rotunde sau poligonale, incrustate cu sidef, papa laprinzurile a cthor eticheta cere minecile goale fluturind pevesmintul larg, pAnA la capul ras cu codita atirnind laceafa ca la musulmani 1.

Dar e mai ales o alts imbracthninte. Tratatele incheiatecu Austriacii de la 1718 inainte, deschiend Dunarea ca sipasurile muntelui, aduc ins& peste vre-o cincizeci de ani,supt ocrotirea consulatelor, un aflux de obiecte, de uneltefelurite, si el face ca in orice domeniu omul, deprins cu fa-bricatia casnicA sau cu produsul vechilor bresle-fratii libere,sä deie de fabricatul venit de peste granita si purtind pe-cetea unei civilisatii moderne, de mult despArtita de dati-fiele speciale ale inventivului si variatului ev mediu. Pretu-tindeni lucrul de duzinA apere astfel in locul celui de produc-tie spontanee, cu mult mai interesant in felurimea lui.

Moda francesa, aceiasi in toed Europa cultivatA, va cis-tiga apoi o biruinta definitive si durabilA asupra fabrica-tului, avind Inca un caracter local si national, din celelaltemonarhii ale Apusului. Acuma nu mai e vorba numai de

1 V. introducerea la forga, Documente priuitoare la Cons-tantin Brincoveanu.

Vechiul mestesug si modele str5ine 77

stord Si de croiala, de pieptAnatura, de usantele in odailede primire devenite ni ?te saloane ca la Paris, la Viena, laPetersburg, data nu gio. la Pera, decazutA, gi la Fanarul,rob. Intr'un nor de pudra gi intr'o dulce music& de epinette,in fluturarea farbaralelor, panglicutelor gi dantelelor, inscinteierea gaioanelor vine i o bona mobilare a casei, cutot ceia ce poate aduce dupe sine. Bizantinisati in formaotomana pe la 1680-1720, nemtiti" pentru citeva deceniidupA inceputul guvernarii Fanariotilor, intreruptA prin de-sele gi destul de indelungatele ocupatii imperiale, austriecegi rusegti, boierii romini se franciseazA in momentul cindvintul parisian bate pe toate granitele, chiar gi pe aceia deMiazazi3 caci Turcii ei insigi, supt mai mult decit un ra-port, au primit, fie gi cu oarecare hesitare gi stingacie,moda cea noua.

Inca de la 1557 in principatul muntean se purtau caf-tane de maia", de mincag" gi de Ionir", alaturi de du-lami de postav I. Babachi terzi dintr'un act bucuregteande la 1571-2 pare sa insemne: croitorul Babachi'. Adamascaneagra la o ghiurdea sau ghiordie facea parte din im-bracamintea unui boier de pe la 1650 3, pe cind dulamabagrenitA, de felandrag", de postav flandrisch", de Flan-dra, nu iegise inca din us ''. La 1620, in Muntenia se poartains& dulami cabanite cu guler vulpe de atmigcele rogii"5.Pacelele de sobol, ris, jder impodobesc dulami de atlas gide tabin, pe. 1:nga contawri6. La 1678 o foai2 de zeqeo

1 Revista Istoricd, I, p. 60, no. 1.

2 Arhiva Istoricd, I, p. 40, no. 44.2 Studii si doc., V, p. 120, no. 12.i Ibid., p. 13, no. 1. Vezi si ibid., V, p. 14, no. 60 an.

1619 ; Aricescu, I. c., p. 347.6 Arhiva istoria, I, p. 139, no. 200.6 Studii $i doc., VII, p. 176. Haine de sarasir, ibid., V,

p. 298, no. 23. $i celelalte casuri sint din intgla jumatate gsecolului al XVII-lea, afara de ultimul, din 1678. Cf. si Arhivaistoricd, I, p. 62, no. 69 an. 1687 . Chindes conths de a-tlaz albastru, moda ungureascg, 1693, Studii $i doc., XIV,p. 247.

78 lstoria industrillor romAne§ti

presintA aceste varietati de stofA: sucnA qahmarand, alb,verde, agraban, de tabin agraban cu fir, de atlas alage cufir de hate cu flori de fir, de adamascA turugi, timbare detelen galbAn, de §ahmarand §i cu izme de mArgAritarel".Timber verde de postav turcesc" se pomene.4te la 1696 2 ;

se fac sucne §i de hataiii 3, conta§e mahut timbare delastrA 5, belacoase de catifea cu galoane de hir, petiala"6,belacoase cu fir" grele, embirboz" cu petiala di ga-lioane de fir" 7, mined de tulpan cu colturile de fir cufluturi de argint poleit" 8 timbare cu zagarale" de so-boli9, ghiordii de coftirie", pane cA in Ar-deal (1670), rochii de beldirea" rochii de beal-cea-menie", cAptu§eli cu idal cacum" 12, rochii de pma-lagea" (de alagea de Sam, Siria)13, cite un habaciu"cu blane negre tatarce blAnite cu sangeap"15, haine desavaia19, atlazuri cu flori de fir cu riatrange", roichii deatlaz cu flori de fir _in satrange, cu antereul for ", giubelede ghermesut"17, genedane de teletin" 18, dulami cu an-

1 Ibid., VII, p. 177.2 Ibid., p. 213, no. 26.3 Ibid., p. 191.

Ibid., X, p. 423 an. 1734 Cf. Buletinul Comisiei lstorice,IV, p. 68 Moldova, 1734).

5 Ibid., VII Moldova, 1735-6): si timbare sahmarand ghiur-ghiuliu".

6 Ibid., p. 191. In general, ibid., p. 190 §i urm.7 Ibiid., p. 194.3 Ibid., V, p. 318, no. 90 an. 1730).9 Ibid., VII, p. 194 Moldova, 1735-6).10 Ibid., V, p. 156, no. 104 an. 1745).11 Arhiva din Iasi, X, p. 259 Muntenia, c. 1750 .15 Studii doc., XI, p. 266, no. 7.12 lb:d., X, p. 340, no. 21 Brasov, 1764).13 Ibid., XVI, p. 376 Moldova). Unui mirzac i se cla pe

la 1690 un conto§ en paces de jder, cu zagarale de samurcu ciaprage de fir" catastiful brincovenesc ; ibid., V, p. 371

5 Doc. Vail Teleajenulni, p. 87, no. 2 (c. 1750).I 6 Ibid.11 Studii $1 doe., XI, pp 267-8 an. 1772).IS Ibid., VI, p. 234 Moldova, 1784).

4,

11

$i

ei

4

Vechiui me0e,tig si modele straine 179

tereu stambolsalisd alb" (sal de Stambul), binese sal cap-tusite cu maltin", contese bldnite cu nee", saiele si cuantereu for de citarie, de yard", glare turungii"1, benisuri deenghiursal (sal de Angora) negrui blAnite cu singiap alb"2.

Din Constantinopol, terzimanul Joan Callimachi trimeteo deghermia de iaminiia", un pambliu cu fir" nepoatelorsale de frate 3. La nunta lui Dimitrie Cantemir cu domni(aCasandra Cantacuzino, Brincove,anu trimete cu Vel Aga 2lastruri, taleri 100, i la 2 hataiale cu flori de fir t. 60 si la2 sigideale t. 20 si la o pacea samur..., t. 80" %. Din salse fae giubele, caftane (de sal evri"), straie, de lastra.5,dulghet ft.

Abaua patrunde tot mai mult, ajungind pand la fabricatiapopulard 7. 0 breasla anume vinde bogasie, de veche intre-buintares, apoi giubele de zuf", de hatai, de ghermesut, care

1 $i o ghiorde de norca"; ibid., VII, p. 256, no. 170 Moldova, 1795).

2 Ibid., p. 233, no. 103 Moldova, 1784 Cf. si ibid., V, p.499, no. 79; VIII, p. 153, no. 5 an. 1777). V. si Academia Ro-mina, Cresterea colec(iilor, an. 1909, p. 215.

8 Studii si doc., XXI, pp. 242, 243, no. 5.* Aricescu, 1. c., p. 490. Total 410 taleri. Se (la solului si

postav sai si postav feld de Ardeal).6 Doc. financiare si economice, p. 167 (an. 1777); Studii

si doc., VII, p. 153, no. 5; p. 225, no. 69 (Moldova, 1773:strae de sal, cusute cunaturile cu carsac"; strae de lastra";ibid., p. 223, no. 64 (Moldova, 1765).

6 Dulghet row in coti; V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 406Muntenia 1790).

7 Pe la 1660, neaflindu-se bumbac ieften la Brasov, secumpara abk; Studii si doc., X, pp. 52-3, no. 1. Stati a-bageriul" la Iasi, ibid., VI, p. 84, no. 44 (c. 1663). Abageriin Moldova, ibid., VII, p. 184. Abagiu la Ploesti : Dima; ibid.,V, p. 499, no. 79.

8 Bogasie trimeasa pe la 1660 din Polonia la Brasov; ibid.,X, p. 53, no. 1. Bogasieri pray, Carl nu sant la briaslanegutitorilor", ibid., VII, p. 44, no. 109 an. 1748-9). UlitaBogasierilor la Birlad, 1815, Antonovici, Doc. blrlddene, 1,1

p. 127.


poate fi exarica" si octaricon" 1, cu profilurile de za-vadea veche 0 inlAuntru sandrace" .2, rochii de maltin,cu nafe" si icier, si de stambolosalA" 3, de citarea deHindie" (India) 4, de unde, ca si din Constantinopol, vinghermesufuriie 3, malotele tot de maltuh", anterie la-hori" (de Lahora) 6.

Aceasta inseamna ins& o neconteniti impu(inare a lucruluide casA si de atelier pe care stofele rAstiritene, frumoase.;i de o faimA de atitea on seculard, le puneau in umbrA,cautind sä le inlature. GAsim fote de tulpan" in catastifulbrfncovenesc 7, din acel tulpan care se vindea cu cotulin Tara-Romaneasca de pe la 1620 K. Chingile sint prinsein paftale de Tarigrad 9. CAmasile sint de melees 1°. Seprefer& brice mocadin" ca la Craiova In 171311. GAsim briiede Tarigrad", platite 30 de lei in 1735-6 (Moldova), briiecu stele" 12, briie cumpArate de-a dreptul la Tarigrad 13.Steagurile, praporele" se fac, in veacul at XVIII-lea, laMoldoveni, din sandal" albastru, ibrisim, cu topuz sifuntA", din sandal galban si albastru" '4. Aceiasi modttse observA la hkrsalele de postav"15. Ling rochiile obis-nuite se inseamna degremele de saris cu flori albe", de-

1 Documentele Callimachi, II, p. 118.2 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 403 an. 1790).3 Studii $i doc., VI, p. 109, no. 173 (c. 1796).8 Melhisedec, Cron. Romanului, II, p. 129.6 Documente Callimachi, II, p. 120 (an. 1763-4).8 V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 432 an. 1793).7 Studii $i doc., V, p. 362.8 Arhiva 'storied, I, p. 139, no. 200.9 .Studii $i doc., V, p. 156, no. 100.10 Ibid., VII, p. 134, no. 48 Botosani, 1794).11 Ibid., p. 8, II, I.19 Ibid., p. 191. $i, colan" cu paftale de argint.13 Ibid., Pretul e de 30 de lei.14 Dcc. financiare $i economise, p. 72 (an. 1792 . Se pome-

neste si suli(a, canafurile, coada de sulitl bogasiul alb pen-tru sainne".

16 Cusi to cu cgmasa de postal, ros"; Studii $i doc., VII, p.233, no. 103 Moldova, 1784).

Vechiul ine0e§tig modele &gine 81

gremele tulpan pentru saric" (sint opt feluri de sarice") 1.Proboadele de Ismail, cap de matase" impodobese la Bu-curegti in 1752 capetele 2. Mese le", fetele de masa, semai zic: legegti, dar alaturi apar cele de.Tarigrad in Mol-dova de pe la 1735-6 Avem tot pe atunci naframi deTarigrad, cite 30 lei, de celi lungi", odata cu naframi ra-tali cusute cu fir in capat", de veche datina on cu tidescu fir" cu sirma"; raft:1mi de tulipan" sau tulpan, gi

cusute cu matase" se cauta Pewhirele de tafta cu fircu petiala, de pus impragiurul mesei", se intilnegc cu cele

de Tarigrad" in aceiagi Moldova de pe la jumatatea vea-cului c .

Incep a se intrebuinta perdelele, in locul carora trebuiausa fie °data naframile, maramele de feregti 7, perdele decanavati cu rinduri" 8 La agternut, saltelele se fac dinadamasca sau damasca9 gi din atlaz cu flori de matesa"Sint poloage de tafta alagea, cu sandal captugite" 1" dehatae veche cu flori de hir i cu beleiugi de argint"". Pe-rinele se confectioneaza acum din cutnie de Tarigrad, dinsangulie du flori; facute din tiriplicca gervetele, suntumplute cu matasa Plapoma, oghialul sau obialul" ede tafta alba-Ara 13, de belacoasi verde cu flori. Ceargafu-

I V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, pp. 432-3 (an. 1793).I Ibid., II, p. 481.

Studii si doc., VII, pp. 194-5.4 Ibid., p, 192.5 Uricariul, XI, p. 125 (Moldova, 1713 ; lorga, Doc. Vaii Te-

leajenului, p. 87, no. 2 (c. 1750).6 Studii doc., VII, p. 223, no. 64 (an. 1765); XIV, p. 174,

no. 735 (Ardeal).7 Perdea in Moldova la 1784; ibid., VII, p. 232, no. 1028 Ibid., p. 223, no. 64 (Moldova, 1765).

V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 433; An. Ac. Rom., XXXVI,p. 934; Studii $i doe., XI, p. 267 Muntenia, 1792).

101bid., VII, p. 191 Moldova, 1734 .Buictinul Comieei Istorice, IV, p. 69 Moldova, 1734),

1* Studii $i doc., XI, p. 267, no. 8 Muntenia, 1772 ; Revista!storied, II, p. 30 Oltenia, c. 1760 ; V. A. Urechia, 1st. Rom.,VI, p. 433 (an. 1793).

"Studii $i doc., VII, p. 234 (Moldova, 1784).fstoria industriilor romanegti. 6

fi

'`.

.-

gi

gi

4

si

3

11

82 Istoria industriilor romAnesti

rile terminul, cum am spus, e turcesc pot fi de pin,*dar cusute cu tiriplic gi implute cu fir", ca la Constanti,nopol, de gi, impreunA cu ele, in Tara-Romfineascii dela sfirgitul veacului al XVIII-lea se mentioneazA elemente dinvechea garderobA romaneascA: fete de pinza legasca cu or-bote", retele de peril& de pinza legeasca", gervete depinza legeasca", pegchire" cuvintul vine din acest Orientacum normativ de pinza de tare" t.

Croitorii priv", de prima clasa, cei de a doua sim-plii cirpaci" 2, lucreaza acuma piese de imbracAminte alecaror mime ciudate li arata originea.

De pe la 1750 mai ales fabricatia apuseanA se adaugela asaltul dat lucrului de mina al satelor oragelor noas-tre.

Am spus ca forme, fasoane" not& de vegmint se in-troduc in aceasta epoca, gi se vor mentinea. La 1726 lingAnadragii de postav aflam sarachiu" de aceiagi materieTatarca apare ca hainA obignuitA A. La 1777 se impartiau,de Curtea moldoveneasca, anteree albe ceaugilor5. De peacelagi timp e aparitia iamurlucului 6. $arvanale, haine denoapte, cu ceprage" sint Inca din 1619'. Fustanlicul agaba-baniu e de prin 1780 8. Satirilor domnegti li se dau la Iagi,in 1777, 10 topuri cotnie galbanA pentru unsprezece

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 403 (an. 1790).8 Studii Si doc., VI, p. 44, no. 109 (cislA din Moldova,

1748-9).8 Ibid., XIV, p. 33, no. 29 an. 1726).

Tatarca de postav, blanal cu spinare de rAs"; ibid., VII,p. 356 an. 1812).

6 Doc. linanciare $i economics, p. 166 (au. 1377 . Antereiealanesti" la trei caratqi, Doc. Callimachi, II an. 1763 -4.Anlereu de manila", 1796; An. Ac. Rom., lit. XXVIII, p. 212.

6 Iamurluc de postav Ault cu baslic"; Studii si doc., VII,p. 234 Moldova, 1784).

7 Studii $i doe., V, p. 13. V. si 8aineanu, o. c.,8 Melhisedec, Cron. Romanului, II, p. 129.

gi

gi

gal-

6

II.

Vechlul mestesug $i modele strAine 88

vari" 1. La 1796 un scolar scrier SA-mi trimiti postav casti-mi fac nidragi, iar nu nAdragi. strAnsi, ci cu salvarion poturi2". Se poartA ciacsiri", de ilbichir ros", sialtfel B. Intilnim ciac,irlAcuri enghiuregali" 4, postav rowdat pentru clacsirlicuri '' dunlucuri", .stofa somichi" n.

Stofa", stova" apuseana. e pomenita numai la 1772-1790 7. Dar incA de mult se aducea canavat" (canava-zzo) din Italia, cheneafas" 8, pentru tot felul de costume 9.Tot spre negotul italian din secolul al XVIII-lea ne trimetementiunea rochiei lastre cu naturale" din 1735-610. Din Ve-netia se aducea pe vremea lui VodA-Brincoveanu un anumefel de acliimasca: adamasca vinelca" 11. Mahrama de Venetia,intrebuintatA in Ardeal, e tot de pe atunci 12, ca si sandalulde Venetia" 13, garveturile de Venetia cu horgote"I1. Atla-zul fiorintin", figurind linga ,,,postaje ecstra", e din 1764,Moldova 15. Odata. cu tabacheri de purfulan" vine zd-branic de Niapoli" 16. Pos tavul ardelean, sai, felanareg, poate

1 Doc. financiare $i economice, p. 166. Nadragi in Ardeal,c. 1770; Studii $i doc., XII, p. 85, no. 157 (c. 1770).

2 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 216 nota 2.8 Ibid., p. 212; Studii $i doc., VII, p. 256, no. 170 (Mol-

dova, 1795).8 Doc. economice $i financiare, p. 85 (an. 1805-6).6 Ibid., p. 166 (an. 1777).8 Documentele Callimachi, II, p. 125.7 Giubea de samur cu rochii de stova"; Studii $i doc., VI,

p. 109, no. 173.8 Ibid., XII, p. 81, no. 144 Ardeal, 1766 .9 DulamA de canavat inhlanita"; ibid., V, p. 822, no. 103

(Muntenia, 1745).10 ibid., VII, p. 194 Moldova).11 Thiid., p. 213, no. 26 (an. 1696).is !lad., XII, p. 45 an. 1747 . Ibid., p. 46, no. 90, in Ar-

deal, la 1740, bogaciu" boccassino , care poate fi din a-celasi izvor.

19 Arhiva din Iasi, X, p. 257 an. 1755 . Zavasa da sandal dAVenetia"; Studii $i doc., XI, p. 266, no. 7 (an 1740 .

14 Ibid., XIV, p. 44, no. 35 (Oltenia).15 Dcc. economice $i financiare, p. 44.18 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VI, p. 491 si urm. (an. 1794)

84 lstoria industrillor rornIn4t1

si brecles, nu iesise din us 1. Anglia va da Inca de pe la1740 stofa care-i poartil numele, anglia" 1. Din anglie sefac mintii, sucne cu surf, cu chipce $i ipigele Si brAul eide argint s ". Avem perine gi macaturf englizAsti" 4. Bas-malele di olandr, ca gi cele de ibri", inlocuiesc nAfra-mele pe la 1770 5. Postavul poate fi gi de Olanda 6. SepoartA capoturi"7.

Din Polonia aducea la 17774 TAnase negustorul din Bo-tosani marfa sa R.

Dar terile germane, scum bogate IA manufacturA, trimitmai mult decit orice alti exportatori in Orient. Fireste caArdealul e On de marfa lor, variatA, ieftena si nu tot-'deauna uritA, cum m'am putut convinge vAiind probele destofe trimese lui Magi Constantin Pop, marele negustor ro-min din -Sibiiu, si astAzi aflatoare, dupA multe peripetii,in Museul Camerei de comert din Bucuregti. La 1747, uncatalog d4 lucruri cuprinde cele ce urmea7A : tupoltAc"(de unde moldovenescul: tobultoc), finet", fachiol alb",,,rochie cu hir cusuta", stuc postav vasmelirt", (weiss-meliert)anglie", stuc golon lat", gi o glofimt" (Schlafmiltze.bonetti de noapte)9. La not apart postavul din care se faccapoate" 10, cartonul care serveste si la saltele."1. FArA apArasi aclazul 5i periplocat", atlaja1"12 se iea rips

1 Dulama de §ai neblanita"; Studii .Fi doc., XIV, p. 307,no. 43 (c. 1750).

2 Mantle de anglie"; ibid., XIII, p. 243, no. 30; Studii $idoc., XII, p. 216 (Ardeal, 1747).

s Studii $i doc., XII, p. 188, no. 9 FagAra§, 1787 .* Documentele Callimachi, II, p. 111 (an 1763-4 .6 Ibid., VII, p. 153, no. 5 Moldova, 1777).6 V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 491 §i urm. an. 1794 .7 Ibid., pp. 259-60 Moldova, 1801).$ Academia Romina, Cre$terea colec(iilor, an. 1907, p. 203.9 Studii $i doc., XII, p 216. Dar gi o dulama verde la Bran.

in 1782; ibid., X, p. 224.io V. A. Urechil1, 1st. Rom., IV, p. 903.11 Revista Istoricii, II, p. 30.12 Atlajal in §atrange", V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 406.

Vechlut mestesug sl modele strAine 85

viirgat", pentru rochii in Oltenia pe la 1760 4, flaneld 2 rzofade cea neagra, tesuta in patru ite" la Viena 3. Camara poatefi un forhemet" (Vorhemd) I. Din Beciu vine chepeneagulpentru Ardeleni 5. Ciorapii nemte0i de matase" concureazala Bucure0 condurii de catifea cusuti" , cind §alul cupatru ite e luat din Viena, fabrica de Beciu "', cfnd urn-brelele de sandal via de prin Apus 8, ca Si pieptenele debags, periile de Bede. Vechea horbota sfnt rochii cuhorbota i rochii blonda"10 , e inlocuitd cu spituriff. ,,Flo -retul", fluda" apar la export, cu catarami nemtdOi"12.La 1790 se poartd in Muntenia la copii caitii nemteasca"13.Inteun tariu se poate alege intre rochia de bagzea, cea demarinar, cea de stamba" (origine stampa), in-ghineasca" si cea de tratidan" (drap des dames""). Pinzamoschiceasca se lupta cu citul oriental pentru §ervete, me-se", plapome, cearpfuri15.

1 Ibid.9 Doc. economice ;i financiare, p. 45 (an. 1764).8 An. Ac. Rom., lit., XXIX, pp. 14-5 (an. 1797).* Studii si doc., XII, p. 174, no. 376, Se cere in ArdeaT de

un ucenic de scoala si panzl de camasl"; An. Ac. Rom., lit.XXVIII, p. 10, nota 2.

6 Chepeniag de Beciu"; Studii ;i doc., XII, p. 100, no. 187,p. 98, no. 184 ambele an. 1778 : carps de matase, bundA, che-peneag"; p. 94, no. 181 (ideal): pe ling brine sasesti", che-peniag de Beciu vIndt".

8 V. A. UrechiA, 1st. Rom., IV, p. 403 (an. 1790).7 An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 14 an. 1797).8 V. A. UrechiA, 1st. Rom., IV, p. 403 (Muntenia, 1790).9 Ibid., p. 406.10 Studii ;i doc., XI, p. 93, n-le 18-9.11 Cale de spituri" ibid., XII, p. 146, no. 298 (Ardeal, 1803).7.2 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VI, p. 491 si urm.18 Ibid., IV, p. 403.14 Stoica Teodorescu, Telega, p. 418.16 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 405; Documentele Callimachi,

II, p. 124 (an. 1763-4); Doc. economice ;i financiare, p. 45an. 1764 . Numai babel din casa." i se dau ben* de postav

sait vinat, giubele tAtaresti de sal negre-verzi, blanite cu sin-giap"; Studii fi doc., VII, p. 234 (Moldova, 1784).

italianit:

86 IstoriaTindustrillor rornanetl

Croitorii de lard lucrau gi in noile imprejurari. Ii vedem,la inceputul veacului at XVIII-lea, ificind gi terancelor ro-chii de alageft, caltuni negri, etc. '. Ii aflAm pretutindeni,de la Rimnicul-Vilcii 2 la Valenti-de-Munte 3, gi la Bo-togani 4, gi la Iagi 6. Intilnim pe croitorul Ienache gi sodaSora inchigi la Brasov in calttatea for de chizegi la 1723 6.Ei nu lipsesc nici din sate', unde in curind numbrul for seva inmulti foarte mutt.

Lucrul acestor megteri se vadegte in cutare socoteala mol-doveneascA de la 1772: Am Mut o giube de stofa vinataca mum, tij una cu cacom. Am cumparat o rochie de stofAgalbana cu fir: 0 rochie cu fir atlas rogu am prefAcut §iantereti nou am cheltuit. Am fAcut o rochie asteri" 8. Co-seau bucAtile de stofa gi adaugiau btrzunarele, care sechemau sinur1"6. Avem .5 i unele socoteli care arata pre-turile. DacA nu pentru Ardeal, unde cutare croitor face caf-tane la ingropari 16, in socotelile domnegti ale Moldovei care,la 1763-4 11, presinta aceste comenzi pentru steaguri : Unstiag ce s'au facut la beglii... 60 lei pe atlaz pentru 4stiaguri, la dunalma 12,.. 85 coti, un rup sandal... la 10 stia-guri... Croitoriului de lucru... Gaitanuri cu canafuri ce s'aufacut la stiaguri".

Ca gi in secolul al XVII-lea, croitorii au casele for pro-

1 Ibid., p. 9, no. 1 Oltenia, au. 1713).2 Stoica croitorul, 1723; Rev. istoricii, VIII, p. 153.8 Studii .,i doc., XV, p. 243, no. 695 (an. 1814).4 PAntelii si Chira croitori. V. §i Zaharia croitor; ibid., VII,

p. 123, no. 10. Tanasie crau", 1766; ibid., p. 125, no. 17Ionita Munteanul, ibid., XXI, p. 472, no. 2 (c. 1830).

5 Revista Ion Neculce, II, p. 290.6 Studii $i doc., X, p. 328, no. 9.7 In Dolj, ibid., XV, p. 84; XIV, p. 91, no. 97 (c. 1770).8 Ibid., XXIII, tabla.9 Herodot, p. 350.10 Studii $i doc., XII, p. 83, no. 156 c. 1770).11 Doc. economice # financiare, pp. 39, 45; Documentele Cal-

limachi, II, p. 124.12 Iluminatie,

Vechiul me§tequg §i modele straine 87

prii on cu bezmen, ni s'au pAstrat actele de cumparatura.La Iasi, in 1754, Anita croitorita" declare cA tine cabezmenara o case de la biserica Sf. Nicolae 1. Ceva mai tAr-ziu, Antohi croitoriul", Antohi crav", cumpara o locuintain Muntenimea-de-sus 2. Un mester de sat, la Telega, Milea,e judecat pentru ca. a taiat patru pruni ceresi altoiti" inlivada unei femei, vecina lui 3. Li se da o cinste deosebita:La 1751 Ioan croitorul din Iasi, proprietar de vie, e dintreostasii ai Curtii 4. Croitorului din VAlenii-de-Muntela 1814 i se acorda titlul de chir State" 5. Vedem pe unMihai croitorul dindu-si copilul la dascalul romAnesc dinCernavoda, loan, ca sa invete carte 6.

Strain' nu se intilnesc niciodata, pane la Moldova dela inceputul secolului al XIX-lea. Doar intre Chiproviceniibulgari pe ear' pe la 1720-30 Austria ii colonise in Olteniasint croitori 7. Intilnim basmagii la o epoca foartetarzie H. dar basmalele se aduceau de peste granite. Bas-maua nemteascA", batista" 9, cistiga tot mai mult te-ren. E basma picatA in tipar" In. De la Sibiiruse comanda basmale de cele ce porta domnele la piept"11.Dumitrana Stirbei vrea basin& de Orbota alba de git" 12,Trebui ca Fanariotii, dusmani ai luxului, pe care cauritsd-1 impiedece prin adevArate edicte somptuoare, sa. opreas-

1 Studii $i doc., V, p. 107, no. 134.2 Documentele Callimachi, II, p. 162, no. 5.

Stoica Teodorescu, Telega, pp 198-9 (an. 1821).13iabu, Catalogul mss. romeinesti, I, p. 52.

6 Stud!! doc., XV, no. 695. Are qi o calfa..6 V. A. Urechia, 1st. Rom., II, pp. 163-4. V. capitolul precedent.

Sartores, pelliones, tonsores; Studii $i doc., V, pp. 139-9,no. 75.

8 An. Ac. Rom., XXVII, p 147 Bucure§ti, 1836).9 Stud!! doc., VII, p. 17, no. 10 c. 1816 ; p. 356 (an.

1812).18 Ibid., X, p. 224 Bran, 176011 Ibid., VIII, p. 8, no. 36 an. 1783 .12 Ibid., p. 11, no. 5, (an. 1785).

si

si

si

beslli

si

tiparita":

gi

88. Istoria Industrillor romanesti

ca formal flude ci linez sathdicl i in cusAturi. si basmaleffl,

MAnuOle se mai confectioneaza in case, de mAnusari. 0socotealA domneascil din Moldova, la 1776, spune explicit:pentru o manure ce s'au facut" 2. Sint insA in mattparte articole de import: manusi de lines ", mAnusi cusutecu aur" 3, manusi flanel" 4.

Matasarii nostri se pAstreaza In aceasta vreme: diaconulMarin Matasariul" de la Iasi 5, Sandu mitasarul de a-colo 6, Apoi altii: la Putna 7, in Ploesti 8, in Oltenia siaiurea 9. Ei fac si frine, haturi de matasA ". AlAturi se a-.seaza matasarii greci, pe cari-i afram de pe la 1740", Schim-tari aduse de moda cea noun europeanA nu se observesinsii.

Cizmaria se mentine in mare parte si ea dupes vechea da-ting. Se lucreazA cizme si cizme galbene", specifi-,-cindu-se, in Ardeal cizmele muieresti" ", ciubote, cu tu-riace" si fait", conduri, papuci 15 Socotelile Domniei mol-dovenesti din 1777 ne lamuresc asupra varietiitilor: cio-bote negri la 12 fustasi de varta", ciobote rosii la fustasi

1 V. A. Urechil, 1st.' Rom., V, pp. 306-7 an. 1794).2 Doc. economics si financiare, p. 56.8 Studii si doc., XII, pp. 6-8, no. 120 Ardeal, 1784).4 An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 13 (an. 1790).6 Studii si doc., XIV, p. 47, no. 39 Oltenia, c. 1730).6 Ibid., XVI, p. 116 nota. V. si revista Ion Neculce, II, p.

29 (an. 1755).' Studii si doc., VII, p. 345, no. 24 (Costandin s'anu Ma-

tasaru").8 Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 109.9 Studii si doc., XIV, p. 100 (an. 1780). V. §i Stan Matti-

sarul In 1785, ibid., V, p. 506, no. 88.10 /bid., XII, p. 174, no. 376 (Ardeal, 1817).11 Ibid., VI, pp. 319-20, no. 375.la Mid., X, p. 225, no. 5. Cf. ibid., VII, p. 9, no. 1 (an.

1713).18 /bid., XII, p. 63 (Sad, an. 1752).u Ciubote nu pre. lungi in turiace"; ibid., XI, p. 56, no.

49 Moldova, 1724).Papuci negri; ibid., VII, p. 9, no. 1 (Oltenia, 1713).

Vechiul me§te§ug Si modele strgine 69

de spre Doamna, la mehteri cre3tini, la trimbita3ii Curtii,la vatavii grajdului", ciobote galbene la 14 ciohodari", con-duel gi ledecuri la spalAtorese 1.

Cizmari, ciubotari se intilnesc pretutindeni in numar mare2,31 la tat% a. La BIrlad ei au la 1735 un staroste 1. Pro-prietari de case, ca 31 croitorii, ii vedem, facind vinzari 3icumparari 5. Ca 3i aceia, ei pot ajunge 31 la oarecare boie-rii: pe Ia 1740 &Mau in Ia31 Ion cibotar Ugeriul" 31 Ga-vril cibotar, etrarel" 6. Avem c.1 pentru aceasta breasla ourma de tarif: in Moldova Ia 1743 se inseamna aceastaplata: 1 leu am dat pe o pareche cibote lui PAladi monah"7.

Moda turceasca a rasbatut 31 in acest domeniu. Socoteliledomne3ti pomenite mai sus arata ca Voda 31 familia lui,oameni nascuti adesea, traiti mult timp la Tarigrad urmeazaa se incalta ca acolo. De aceia se noteaza: ciboti i condurii papuci cu mestii i tirlici ce s'au dat Matt Sali Voda,Marti Sale Doamnii 31 Marii Sale beizadelelor 31 Mara lor SaleDomnitelor" 9. CiZmele 31 papucii de Tarigrad apar inscrisori muntene de la sfirgitul veacului 9. Tirlicii, papucicu tirlicuri", ajung destul de rapede a fi de o intrebuintaregeneral& 16.

Ardealul romanesc fire3te s'a mutat de mult ca gust la

1 Documente economice $1 financiare, pp. 54, 166 an. 1757-7 .2 Studii $i doc., XI, p. 57 Suceava, 1735 ; VII, p. 125,

no. 15 Boto§ani, 1765); p. 67, no. 59 Odobe§ti, 1792 ;. XXI,p. 118 Orheiu, 1798 ; But. Comisiei Istorice, IV, p. 107 (Plo-e§ti, 1775); VI, p. 23, no. 8 Boto§ani, 1742 V. capitolul precedent.

3 Studii $1 doc., XIV, p. 98 Oltenia, 1780 ; XXI, p. 263,no. 9 (Putna, Crucea-de-sus : Stratulat, ficiorul ciubotariului§i Ion Ciubotar:ul, Radul C ubotar:, Grigora§ Stratulat, ciubotar").

4 Antonovici, Doc. btrlcidene, II, p. 24, no. 16.6 Documentele Callimachi, II, p. 161, no. 4 an. 1763: cash'

vinduta de un ciubotar unui circiumar, in Muntenimea-de-sus6 Studii $i doc., VI, p. 253, no. 383.7 Buletinul Comisiei Istorice, I, p. 269.8 Doc. economice $i financiare, p. 166 (an. 1777).9 An. Ac. Rom., XXIX, p. 227.10 Studii $1 doc., XIV, p. 311, no. 52 (Oltenia, c. 1780); V

tt. Urechia, 1st. Rom., III, p. 488 (Galati, 1785).


cele apusene. In 1754 socoteli de acolo cuprind ce urmeaza:suh glat, strjmfi vines, ainrah, pea alba, chindras (Kin-derschuh) glot"1. Dar si in Moldova din 1777, importatiadin Occident se InfAtiseaza pe neasteptate: cioboti negrinemtAsti la 4 caratasi" 2

Scoartele vechi romanesti, moldovenesti"3, se pastreath,ca $i cergele, dar covorul oriental se introduce in acestmoment, Inca din 1678 e vorba de vase, de opt covoarAhagimis", adeca de Persia 4. Scoartele turce0i", chili-murile" 5 , cite o mahla cu covora $i cu scoarte", ba chiarcu perdeale de Tarigrad" se intimpina tot atuncea 6. Se ziceune on : covoare seasidea" '. Socotelile lui Voda-Brinco-veanu chiar au aceasta mentiune cu privire la covoarele deimport: S'au dat la Vel Camarag pentru covoarAle si per-dealele caselor of Tirgoviste, ce au cumparat de la Ta-rigrad" R. Avem si preturi: cloud covoare se vind la 1777in Moldova cu 30 i 80 de lei 9. Incep sa se cumpere insa,la Moldoveni, chilimurile de Breslau I°.

Doar *Hearn Isi fac si mai departe, rostul la caciuli, dehfrsie neagrA" sau altfel 11. Avem $i tariful for pentru Mol-dova: Odata: 2 lei de lucru pentru o gugiumana". Alta

1 Studii .i doc., XII, p. 67, no. 120 an. 1754 .2 Doc. economice si financiare, p. 166.8 Studii si doc., VII, p. 72, no. 88 an. 1823).

Ibid., VII, pp. 176, 1179. Alte covoare agimesti" (c. 1740),ibid., VI, p. 544.

5 Corespondenta lui Aman, p. 235. , Chilim de Tara Turceasca,vArgat", Revista Istor:ci, II, p. 39 (c. 1700 .

6 Studii si doc., VII, p. 191 Moldova, 1730). V. $i ibid,pp. 232-3 (Moldova, 1784).

7 Ibid., XI, p. 266, no. 7;: VII, p. 191 Moldova, 1735-6),p. 195 (idem).

8 Aricescu, 1. c., p. 87, V. $i Studii .Fi doc., XIV, p. 43 (Ol-tenia, 1726 ; VII, pp. 322-3, no. 102 Moldova, 1784); V, p.318, no. 90.

9 Ibid., VII, p. 153, no. 5.10 Revista Ion Neculce, II."Studii ;i doc., X, p. 224 Bran, 1760). V. mai sus, pp. 43-4.

Vechiul mestesug si modele strain 91

data: 4 lei postav saita albu i taftA le§ascA pentru cap-tu§ala §licului gospodu". Ori: 1 leu, 105 bani de postavsaita albu pentru iOic gospodu, 1 leu de lucru acestui 4-.lic, 3 lei, 45 bani pe sandal, pentru acoperemantu i§li-celor 4".

Mindirigiii coase din bumbac *ernuturi, puind inuntru§i pAr de caprii 2.

In activitatea ?i rostul carata§ilor se petrec maxi schim-bAri in cursul acestei epoce de transitie. Vechiul car detransport 3, vechea carat& acum cu roatele incAltate",cercuite" 4, iese din mina mqterilor de traditie, ca §i ca-rata cu telegari", radvanul" din veacul al XVII-lea 5. Daracuma se adoptA harabalele 6, cu postav, cArutele tAtAre§tiale Crimlenilor 7, carutele de Giurgiu, giurgiuvene411",ghiurghiuvanice", §i la vechile radvane se adaoga cA-fasuri" ca la vehiculele care transports haremurile 8.

Caruta nemteasca" se introduce 9. Butcele-O fac apari-

1 Documenlele Callimachi, II, p 124 an 1762 4 . Cf. Antd-novici, o. c., II, pp. 119-20, 126-7; revista Ion Neculce, III, p. 73.

2 Studii $i doc , XXI, p. 199 Moldova, 1824 ; 428 an. 1828 ;467 Botosani, 1814 ; Revista Ion Neculce, II, p. 290 Iasi.1766).

8 Car cu blanarie, cavafie, citarii; Doc. economice $i financiare,p. 110 an. 1812).

4 Shia $i doc., XXIII, p. 337 Moldova, c. 1830). Chelnede car", ibid., XXI, p. 119, no. 5 dupa 1821 . 0 descriere decamp, la 1812: una (la cai, legata, 2 roate $i 3 ochiuri (lalamoc si crucile si tohturile da her", ibid., VII, p. 356 an.1812 ; Camp cu opt cercuri de her"; ibid., XIV, p. 309, no.48 (Oltenia, catre 1760).

5 Ibid., VII, p. 233, no. 103 Moldova, 1784); p. 234.6 Ibid., XXI, p. 427 (an. 1828 .7 Revista Ion Neculce, II.8 Cart* giurgiuvenesti ferecate, radvan cu cafastui ferecate

si spanzurate in curele"; Doc. economice $i financiare, p. 37 an.1764). Car ghiurghiuvanic", ibid., p. 78 (an. 1805-6).

9 Se ere din Sibiiu una la 1822; Studii $i doc., VII, p. 65,no. 420 (Oltenia).

92 lstoria industriilor romanesti

tia 1 , probabil intaiu pe calea polona, cum pare sA in-dice numele. Sint butte cu Base telegari" peste carecurararul" pune un teletu (teletin) nou Yi postav"2. Ele sintastfel pinfagurate". Pot fi butte turcegti" de acest fel 3.Ce se intrebuinta pentru transport in vremea butcelor, pela 1760, reiese din aceste socoteli moldovenegti: Butca ciamica ce s'au facut Marii Sali beizade Alixandru... Ce s'aucheltuit cu meremetul la carata fetelor... Bogasii, atA, labroagti i bunghi... 2 radvanim Pentru zugravitul unuia...,pentru ferecat altul... Meremetul unq leftici a Marii Sali bei-zade Alexandrui".

De pe la 1780 lucrul caretagilor de tail e tot mai mullingustat de navala importului din Apus. Se comanda carA-tele in Ardeal mai ales de boieri dar de VIAdicaIosif din Argeg, care avea atitea legaturi peste muntiEl cere acolo l vehicule de purtat, carute de patru caipentru trebuin(a drumului, insa incheiate ca o lads (cu co-viitiriu cu piele) 7", car bun, legat cu fier" 8, pe lingabutca de postav negru pentru calatorii personale A.

Dar de la un timp ceia ce se doregte e marfa noua oc-cidentals, ce se numia pe atunci naimodul". Pentru bo-ierul oltean Oteteliganu, se cere o butca englesa sau deBeciu", frumoasa, tapana, ugurica, mai eftioara"avind pe ea gi corone"1°. Contelui Constantin Dudescu,vestit pentru drumurile lui, cu frati de truce" francesi, pAna

1 1 butca vechi ce sa meremetisgsti acum di catrA un toe-mit herari", ibid., XXI, p. 414 dupa 1821).

2 Ibid., XIV, p. 157, no. 162 (an. 1798 ; XII, p. 144, no. 295an. 1802 . Ordin catre un lime din Sibiiu ea sit dreagA

rotile; ibid. Butts cu bobou" in Moldova, la 1784;ibid., VII, p. 234.

8 Ibid., XII, p. 174, no. 376 Ardeal, 1817).Documentele Callimachi, II, p. 126.

6 Studii doc., VIII, p. 5, no. 18.6 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 198 an. 1784 .

Studii doc., VIII, p. 225.Ibid., p. 217 an. 1798).

9 Ibid., p. 212 an. 1796 .101bid., p. 9, no. 47; p. 10, no. 50 (an. 1784).

§i

§i

r.

§i

beteg

I

cited,

5i

0i

ei

VechlullmeOepg-§1 modele straine 93

la Paris, Ii trebuie o adevArata carozza occidental& 1. TudorVladimirescu insugi face din Viena, pentru amicul ski Glo-goveanu, socoteala pretului unei calegti de frunte": maijos de 1.800 de florinti nu s& poate lua" 2. Poate supt in-,fluenta ruseascA, intr'un moment cind gi prin sate se stre-coarA cite un Muscat ca sii facA cars de tuna" (sic) 3, seincetatenegte bricica, brigca, ordinara" sau pe rAzoarA"4,brigca acoperit& gi fericatA" 5. 0 lungA ocupatie ruseascava impune drogca", gi cu patru telegari" 6, i birja (trA-sura cetAteneasca") 7. &aside, albe on zugrAvite, se facdupA nouA gusturi 8. Pentru nevoile ordinare se aleargA,incAde prin 1820, la carutele jAdovegti", adevArate diligente caremerg de la Iasi la Galati 9.

In marea imbulzealA a modei, care necesiteazA gi unelemAsuri de aparare 1°, mergind pan& la amenintarea cuspinzurAtoarea, vin gi megteri de inoire apuseanA, cari lu-creaz& la noi. Un ravag de la 1832 are acest cuprins: AmfAcut o caliagca" (franc. taleche) la Vais Neamtul de 1aLipscani de vale, in 5elari, de mods. De-ti va placea fasonulintocma ca de modA, m& rog a numAra taleri o mie dopsute gi a lua caleagca la dumneata. Tocmeala mi-au fost:cafenie fata; cum zic: de modA, numai fait felinare"11.Consulul austriac la Birlad e pe acea vreme caretagul An-driko NIanaki 12.

1 Ibid., XII, p. 108, no. 211 an. 1785).2 An. Ac. Rom., XXXVII, p. 137.3 Stoica Teodorescu, Telega, p. 283.4 Hurrnuzaki, Supl., Is, p. 152.6 Studii ;i doc., XXI, p. 290. Tot acolo caruta ferecata,",

cocii de un cal ferecata, radvan..., sanii vechi" de dotra §ipatru persoane , cos de sanii zugravit".

6 Corespondenta lui Aman, p. 155, no. 334 (dupa 1830).I Doc. Tudor, la an. 1849 (§i vataf de birjari la Craiova .9 Corespondent(' lui Amen, p. 194, no. 91; Studii si doc.,

XXI, p. 477.9 Doc. economice $i financiare, p. 142 an. 1824 .

10 V. A. Urechia, 1st. Rom., V, p. 307.11 An. Ac. Rom., XXXIV, p. tsp.

11 Revista !storied, X, p. 159 an. 1837 . V. §i melt de ca,rat apa, cu cotiga ei"; Studii $i doc., XXI, p. 427 (an. 1828).

94 Istotia industriilor romAnesti

Hamurile tree de-adreptul la naimod"1, afarA doar defriiele turcegti 2. Inca la 1678 Moldovenii le cereau de isLiov 3. Brincoveanu la comanda la Bragov 4. Ceapraiuride Sibiiu cu fluturi" se inilmpina mai tarziu 5. Din Bragovtrimete pribeagul Nicolae Roset hamuri nemtegti" rudelorsale din Moldova 6. leaurile ardelenegti sint de usagiu co-mun 7. La Chh3inau, in 1763-4, se lucreazA bulgArii", un felde piei 8. Din Rusia se iea numai harapnicul, biciu ca-zAcesc" °.

Selarli se ra3pindesc gi la sate 10. Seaua rumaneascA" nuse pArasegte, dar alaturi apare geaua frinceasca" geauapozargic cu scArile de alama gi cu ha[r]ga postav" 13. Des-criptia de la 1802 a unei gele de acest din urmA model elimuritoare: gd cu oblancile imbricate cu argint, insagi poliite... 1 harga, cu cabarile de argint, iarag poliite,1 hargA cusutA cu sirmA" 13 Aceleiagi mode-i apartine cutareraht pe curele cu ciucuri, albastru".

1 Studii si doe., X, p. 224 Bran, 1760).2 V. hamuri rotasi... cu capetelele for ", Studii si doe., VII.

p. 355 (Moldova, 1812).9 Ibid., p. 179.5 Ibid., X, pp. 88-9, no. 1.5 Ibid., VIII, p. 24, no. 116 an. 1792).6 Ibid., V. pp. 56-7. Cf. si ibid., XXI, p. 428 (an. 1828).1 Studii si doe., VIII; p. 107, no. 3 Ardeal, 1754 ; XXI, p.

373 Moldova, 1829 . Penlru tesali, perii, piepteni de cai; ibid.,XII, p. 110, no. 217 Ardeal, 1787).

8 Documentele Callimachi, II, p. 130.9 An. Ac. Rom., XXVIII, pp. 208-9.10 Cf. ibid., VI, p. 45, no. 109 1748-9); XII, p. 187, no. 8;

Revista Istoricd, IV, p. 84 1826-7, Moldova , Iorga, Doc. VailTeleajenului, pp. 85-6, no. 1 an. 1741).

liStudii si doc., XXI, p. 428 (an. 1828): 5 seli vechi, str-cati: 2 nemtasti si 3 moldovenesti".

12 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 404; Studii si doc., VII, p.356 an. 1812).

1 Studii si doe., VII, p. 259, no. 185 Moldova .15 /bid., p. 23, no. 108 Craiova, 1792).

Vechiul me§te§ug §i modele straine §5

In ce prive*te pe sahaidacari, intr'o vreme fait razboaieodata numai aflam, in socoteli domne0, la 1764, mentiuneaplatii sahAidacarilor, pentru a?ternuturile for" 1.

Bucataria veche romaneasca, mai ales cea din Moldova,era influentata, de Apusul vecin2. In Ia ?i gasim o bor*rita" dupa datina polona, la 1760. La Munteni numele desocaciu" (1631), unguresc, aratA originea noii indeletni-ciri 3. Cu datinele turce0i se ivesc maghirii. Un bucatar dinMO e taLwn", din insulele Arhipelagului4. Me§tqugul seinvata prin incredintarea copiilor in sama unui meter1-am dat intr'un han ca sa Inv* bucAtariia, i 1-am dat in-caltat, imbracat" 5. Se gate§te acum la Curtea Moldoveialts lists de bucate. Dar *i aceasta va fi inlocuitA cu abucatarului frinc", frances, din 1763-4 6.

Cofetarli, cari, cum am spus, par a fi de foarte veche da-tin& de cind Genovesii din Caffa 0. de aiurea primiau cuconfections, cu confetti, se gdsesc, deosebit, am maiaratat-o pe la 1700, in ambele teri .

RApede ci§tigati de retetele turceVti, ei fac baclavale, pea-jituri i zaharica" (1764) 8, zaharica albe, roA galbene"(i in Ardealul de mods nota) A. Cu prilejul unui ziefet la

1 Doc. economice $i financiare, p. 45 (an. 1764).2 Revista Ion Neculce, I, p. 115. Socacii, curechearii §i

gradinarii hatmanoti"; Bianu, Doc. romaneei, II (1907), p.189.

8 Herodot, pp. 229, 330.4 Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 323 an. 1792 . Isca-

le§te grece§te.5 Iorga, Inscriptii, I, pp. 345-6, no. 880.6 Doc. Calimachi, II, p. 124. Acolo §i gardinariul franca",

Dar plAcinta cu sorti" se pastreaza; Doc. economice $i finan-ciare, p. 164.

7 Pe linga locurile aratate mai sus. Revista !storied, V. p. 70;Studii $i doc., VI, p. 149, no. 35 Savu Coftitariul, Ia§i, 1709).

8 Doc. economice §i financiare, p. 38.9 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 212 an. 1796); comanda

la Sibilu.

96 Istoria industrillor romane§ti

chiogcu domnesc" din Iagi, in 1805-6, se gitesc douAsprezecepaneri zaharecale" 1.

Neschimbati, cAlclararil, in parte numai Tigani, se intilnescadesea. Constantin cAldararul poate fi ctitor, in 1785, la Sf.Arhangheli din Craiova2, un altul, la ChiginAu, e hagiu 3.

Spoitorii, ce spoesc vasele de cuhnii", apar, ca gi insocotelile brincovenegti, gi in Chiinau la 1798 4.

Potcovarii sint tot Tigani, dar Turci, ca Mustafa Tur-cul potcovariul gi ca fameia Maghiula feciorul lor Dimu",cari au casA in Iagi, on ca All Potpovarul . Dar lAcatugliincep a fi Nemti in Moldova n.

In lucrul uneltelor de metal, Constantinopolul intAiu cig-tiga teren in veacul al XVIII-lea. Se intrebuinteaza linguri cucoadA, de Teligrad '7. Pe lingA sfegnicile legegti" care maisint in us'`, avem sfegnice mari de arami de Tarigrad' ", cumucArile lor, tot de arama 10. AceastA arama este, sau va a-

1 Doc. economice financiare, p. 78.2 Sludii doc., XV, p. 67, no. 181. Tigani, ibid., XXI, p

172 (Moldova, 1794 , 287 an. 1825 , 413 d. 1821).8 Itagi Gheorghe Caldararul, ibid., p. 118 (an. 1798). Cal-

dkrar la Fagara§, 1809, ibid., XII, p. 200, no. 36 an. 1809);la Craiova, c. 1820, Doc. Tudor, pp. 112, 141; la Birlad, 1825.1824, Antonovici, o. c., I, p. 42, no. 34; 104, no. 36; la Bo-to§ani 1764 5, Studii doc., VII, pp. 124-5.

Ibid., V, p. 362; XXI, p. 117.6 Secolul al XVIII-lea; ibid., V, p. 74, no. 3. Potcoave ce

vin chn Turcia la Munteni, 1792; V. A. Urechia, 1st. Rom., IV,p. 330, nota.

6 Rey. 1st., IV, p. 84 Moldova, 1823).7 Sludii si doc., XII, p. 95, p. 181 an. 1778).8 Ibid., VI, p. 544 c. 1740).9 Ibid., VII, p. 192 §i un sipet mari de Tarigrad"). V. §i

ibid., p. 196 Moldova, 1735-6).to Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 69 Moldova, 1 1734)

V. §1 mucari en tAblalutal' lor., la 1821, in Moldova; Sludiidoc., VII, p. 262, no. 197.

§i

§i

gi

pi

Vechiul mestesug modeie straine

junge a fi in curind: alama galbend, cu ale cdrii fabricatese mindria Orientul cu mult inaintea frumoaselor obiectepe care le da Danemarca 1. Inteo lista din Moldova la1784 afliim lighene cu ibric, sfesnice de argint, tacimuri demask blide talgere de cositor, solnite, scatulce, tavecu zarfuri argint felegene", stropitoarea argint" si''afumAtoarea", care apartin acelorasi articole de menaj o-rientale 2. Felegenele de tumbac" (alma), galbene cuzarfuri", se gasesc in Moldova, la 1784, pe toate mesele,linga lingurile de tumbac cositor. Cutitele sint insa totde cele cu manunchele negre §i de os" 4 Tintele gal-bene" tintele de fier mesin" apartin aceluiasi paragraf5.

IndatA insa. Apusul, prin bilciul de la Lipsca mai ales,nivAleste cu alte produse metalurgice. AflArn tabld liptcd-niasca" c. Blidele talgerele de cositor au altd infd-tisare decit aceia, foarte veche, pe care li-o dadea Rasa-ritul in forma ultimA, turceasca. '. Se pomeneste o tavade cele de Beciu cu 8 pdhare", lingd grAtarul de her",sufertasul", ibricele orientale, hiarele de ciorapi" ru-sescul ceainic de inovatie R. Tablalele de Liptca" sint maitArzii 2. Blehul" (Mach) vine din aceleasi parti germanei avem o ,,tabla de bleh vapsita frumos pentru cinstit"10.

Fulculita proastit de os" e inlocuita cu furcuta" decarne", cum se Intrebuinta 'n Ardeal la 1803'2. De la Lipsca,

1 sfesnice de alama catre 1818, in Tara-Romaneasca, ibid.,p. 18, no. 12.

8 Ibid., p. 232, no. 10.2.

8 Ibid., p. 234.+1 Ibid.6 Doc. economice Si financiare, p. 45 (an. 1764).6 Ibid., p. 129 (an. 1822). Tipsii blide, taiere de cositoriu

In Ardeal la 1803; ibid., XII, p. 146, no. 297.7 Tocuri de blide talgere, ibid., VII, p. 223, no. 64 Mol-

dova, 1765); Buletinul Cornis:ei Istorice, IV, p. 69 (an. 1734 .8 V. V. A. Urechia, 1st. Rolm, IV, pp. 404-5 Muntenia, 1790).9 Revista Istoriccl, VII, p. 148. .

io Studii doc., XII, p. 174, no. 376.11/bid., VII, p. 262, no. 197 (an, 1821 .12 Ibid., XII, p. 146, no. 297.

I8toria industriilor romaneeti. 7

07

$i

gi

sigi

ei

gi

gl

si

si

gi


Liptica, se aduc, pe ling& furculitele noun, cutitele,cele deDanzig 4 ajungind in discredit, linguri de ciorba, de ar-gint 2, 0 de sigur ciorbalicuri, linguri mari de sups, po-lonicele noastre 3. Se cer ai din Sibiiu cutite, linguri, sot)nice 4. Dupa. vechea scatulc& mare cu aapuri creatal deZdansca"5, vine , scatulca cu ceate poliite alte lucruriintr'Ansa" pe care o trimete Occidentul. Tipsioare dedulceturi" par a fi de aceiaai proveniente. Cazanele secomanda in Ardeal, la Sibiiu, la Brasov A Episcopul deArgea Iosif cere in Ardeal sfeanice de cele de acioaie", s&nu fie tocmai din cele marl." 9. Prin doctorul romin Mol-nar, scriitorul, Ardealul trimete panA la Cildaru9ani sfeanice,si anume din alam& turciascA, iar nu batuta, 0 date In strung,cu lustru frumos"ln.Un policandru neghiob" e prefacut, dupadorinta Vradic&i, la Sibiiu in sfeanice 11. De import grinArdeal sint, pe ling& calamarile de criatal cu wane§ roa,cu clopotel" ai dilamarul de criatal cu sauna? verde",foarfecile, si cele de hirtie 12. Se introduc meaanele" (ma-ainile) de catea 13, mang&lAul di calcat straie" 14, sau man-

1 Revista Ion Neculce, II. Pentru cutitele de Liptca" siStudii doe., VII, p. 356 an. 1812 .

2 Studii doe., XXIII, p. 315 Moldova, 1811 .Doc economice financiare, p. 129 (an. 1822 .Studii doc., VIII, p. 34, no. 173 (an. 1796).

5 Ibid., VII, p. 192.6 Ibid., XVI, p. 92, no. 19. $i totusi, la inceputul veacu-

lui al XIX-lea In Moldova, garnitura de masa turceasca apare2 tablali di cafe si cu dulceti, sass linguri, rasa furcuJitadi tumbac si tri cutati di os"; ibid., VII, p. 262.

Ibid., VIII, p. 23, no. 108 (Oltenia, 1792).8 Ibid., XII, p. 168, no. 260 an. 1811). Cazane pentru pre-

Meat rachiu"; ibid., p. 153, no. 293 (Ardeal, 1804).9 An. Ac. Rom., XXIX, p. 10 1785).10 Ibid., lit., XXVIII, pp. 232-3.11 Mid p. 225. Un sfesnicar" in Moldova dupa 1821; Studii

si doe., XXI, p. 415.12 Ibid., VII, p. 262, no. 198; p. 263, acelasi nr. (Moldova,

1827 .18 Pe linga ibricele pentru cafe, de lut"; ibid., p. 263, no.

198.1 i Ibid., XXI, p. 415 (c. 1821).

§i

8 Si4

°,

4idi

ci

Vechiul me§te§ug §1 modete strAine 99

ghinul mari de c.i1cat strai". Spunculite", undrele",se mentioneaza atunci intaiu 2. Imprumutul merge pan&la broa0e de u§a nemte0i" 3, la soba de fir turnata" 4,la soba de mods" 5, la tulumbe cerute in Ardeal 6, la co-menzi de sirma-drod" (drot) 7, la condeie de plumb0 ni0e carami (sic) nemte0i" 8. Cunoa§tem intimplator§i preturile care se cereau pentru asemenea articole impor-tate la 1815, in Moldova: 1 toc cu rasa parechi cutati,cu furculitale §i lingurile lor, §1 un scaue mic argint, acarora pretul este §asa sute lei" 9.

La inceputul secolului trecut se faceau comenzile la anumeme0eri din Ardeal: un Oltean lass astfel la Sibiiu lui me --ter Gheorghe Valtiter, in ulita Cisnadii", material din caresa-i faca tipsii in cornuri", castroane de bucate" §i cas-trona§e de hrean"1°. Treizeci de ani mai tarziu, egumenulde Hurezi scrie: Este ca sa viie din nauntru acolea la vamaun Neamtu, fabricant, cu cinci cazane ale mele" 11. Inca.din 1795 la Craiova ciuma ucidea la un han §i ni0e me0eride fier nemti12. Tot acolo lucra la 1825 fierarul I. Bau-mann 13.

Clopotarii continua a fi straini, sau macar ardeleni. In Ar-deal la Inidoara este in 1805 o jupaneasa Dima Eva do-

1 Ibid., p. 429, no. 7 an. 1828).2 V. A. Urechia, Ist. Rom., IV, p. 407 Muntenia, 1790).3 Ibid., p. 406. Balamale la Porumbac, Studii $i doc., XIII,

p. 41, no. 236 an. 1805).4 An. Ac. Rom., XXIX, p. 15 an. 1814 .6 Doc. Callimachi, II, p. 143 an. 1813-4 : mai proasta" si

de flier nob".6 An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 10, nota 1. V. si cintari

mart de tulumbA"; Studii si doc., XXI, p. 427 an. 1828 .2 An. Ac. Rom., XXIX, pp. 16-7 (an. 1799).8 V. A. UrechiA, 1st. Rom., IV, p. 406.8 Studii $i doc., XXI, p. 191.10/bid., XII, pp. 143-4, no. 294 (an. 1802).il. ibid., XIV, p. 177.22An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 203.15 Corespondenta lui Aman, p 81, no. 206.

Id() Istoria industriilor romanesti

potArita 1. Iosif de Arge§ cere la Sibiiu un clopot cu glasbun" 2. Gheorghe Wolf din acest ora§, care dAduse atitalucru de metal lui Brincoveanu : Evanghelii, tipsii, inele,lucra pentru Arge§ din cositor de Olanda; dar el are un(rate la Bucure§ti 3. Acest Vo If clopotariul din ulita Cis-nada" face §i policandre Bra§ovul furniseazA partea luipans la lucrul din 1878 al unui Andrakowski 5 . Un Bota, careface clopotul pentru Topolnita lui Caragheorghe, clopotramas in Craiova, trebuie sä fie qi el Ardelean, dar, fire§te,Romin 6,

La Ia§i se Warn& dupd 1828 §i clopote din tunuri tur-ce§ti 7, cum, dupa anexarea Bucovinei de Austrieci, se to-piau tunuri la Patrauti R. Se ceruse la Ia§i, de presidentulDivanurilor romAne§ti, Chiselev, o limbA de clopot pen-tru Bucure§ti" §i ea se face la fabrica din Bocovina" cupretul de 870 sorocoveti, 2 puiwri, cuprinzind §i vama 9.

Armurieri de Cara nu apar incA, dar se &km de afarA,§i din Venetia (pentru Moldova in 1763-4), pistoaleflinte I°.

Teslaril moldoveni se mentin dupA datina 11, ca §i ro-.

1 Studii doc., XIII, p. 120, no. 371.2 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 225.

Ibid., XXIX, pp. 17-8.4 Studii si doc., XII, p. 144, no. 295.6 Ibid., VII, p. 18, no. 11 c. 1818 ; X, p. 70

urm., 105-6; Stoica Teodorescu, Telega, p. 280.Iorga, Clopotul lui Caraglzeorghe, in An.

Bulletin de VI [Wit& pour l'etude de l'EuropeVIII, p. 58.

7 Erbiceanu, Mitt. Moldouei, pp. 285-6, 462.Revista 'storied, IX, p. 170.

9 Erbiceanu, Mitr. Moldouei, p.10 Documentele Callimachi, II, p.UStudii si doc., XXI, pp. 458 si

1779).

si urm., 90 si

Ac. Rom. Cf.sud-orientale,

473 (c. 1830).114.urm., 4611., no. 2 (Botosanf,

gi

8

6

8

et

Vechiul metepg gl modele straine 101

tariff de acolo 1 §i timplarli munteni 2, pentru lucruri ma-runte: crivate, sanduce, tavale de scinduri 3, sfe§nice carese zugravesc%, apoi sipete 5, tetrapoade la biserica poatebisactele 7. Dar la 1792, Hagi Stan Jianu, boier oltean,trimete un dulap la dres in Ardeal, uncle i se pare ca sintmasari mai buni 8.

Dar mobile nu mai e in mina acestor me0eri. Dupe' 1810apar paturile de mods, canapelele de culcat, de tisa.",,mesele de tisd",scaunele de tisd cu jelturile for cuciturile for ", scaunele de lemn prost, negri, imbricatecu plisa, de sofragirii", de la Mosta Jan, scaunele im-bricate cu adamascA, cu cit, cu meOnA, canapelele cu §al.Socotelile moldovenqti cuprind aceasta mentiune: dasca-lului Gal pentru o canape cu §asi scaone 4 oglinzi ce s'auluat pentru Curte 9".

Se continua doar cu facerea §indilei"9, intrebuintindu-se la§indilit §i cutare, bAiat slut §1 nu tot in mintile lui care§tie sA §indrileascA"10.

f Ibid., VI, p. 186 c. 1780 . Invoiala de rotari la Bobo-§ani 1837; ibid., VII, p. 149, no. 115.

2 Ibid., XV, p. 243, no. 696 Valenii-de-Munte, 1814). Blane§i speteze la sicrie; ibid., XXIII, p. 45 Oltenia, c. 1820).

8 ,,20 scinduri ce s'au facut 3 tavale de dus bucate";Doc. economics fi financiare, p. 38 (an. 1764). V. qi ibid., p. 219an. 1826 §i Studii $i doc., XXI, p. 441 (an. 1834).

4 Zugravitura sfe§nicelor celor de lemn"; ibid., XIII, p.25d, no. 97.

6 ,,Sapit cu cheli imbracat"; ibid., VII, p. 262, no. 197Moldova, 1821 . V. §i X, pp. 327-8, no. 8 Brasov, 1720).

6 .,Tratapod de 45 flor."; ibid., XIII, p. 161, no. 552.7 1 pazactea"; Coresponden(a lui Aman, p. 195, no. 92

(c. 1820); Studii $i doc., XV, p. 243, no. 636 Valenii-de-Munte,1814). Blane §i speteze la sicrie ibid., XXIII, p. 45 (Oltenia,c. 1820).

8 Ibid., VIII, p. 23, no. 108,9 Doc. economice $i financiare, p. 132; Studii $i doc., V,

p. 166; VII, p. 262, n-le 197-8; XXI, p. 414.id V, A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 70.

6,

gi

gi

102 Istorla Industrillor rom5ne01

Nevoia de a furnisa Turcilor lemnarie pentru corabil daduin acest secol un mare avint industriei terane$ti de che-restea. Inca pe vremea lui Brincoveanu se exportau catarge,se fabricau cupclicuri sau scinduri pentru cAptu§a1A, us-tuacicuri sau poduri de vase 1 ; se noteaza saniile ce audus catarturile la Giurgiu". Acum se lucreaza pentru trimete-rea part& la Ismail, la Sulina la Vozia (Obeacov), laHanul, la Angora, stilpi, babale, lemn crib, mesecri§, chiri-sie flamura, hatelie, dupmele (dusemel), mesesi", scinduritahtasA sau orth-tahtas.A, top-conndaclari, tarhane,facute la Neamt Bacau 2, bastarde, trincheturi, canatlicuri,tecnelicuri, mAtrace, pe linga vulgarii dulapi4. Vedem la 1882un boier stand in munti trei luni de zile intru Mere ca-tarturilor Sucevei" 5. Un marangoz" supraveghiaza livra-rea

Ai no§tri, can §tiau sa lucreze dubase (de unde dubasari,tirgul Dubasarilor) ', faceau supt Brincoveanu caice pen-tru Sultan, cu cherestea, cu me0eri, cu pinzele, cu fu-niile" 8. Condica de socoteli scrie : 10 tal. s'au dat la unmeter de la Giurgiov ce au venit de s'au tocmit caicelesa le faca, dar pentru psteneala lui, cad au venit de s'autocmit sa le facA"9. Acuma, cheresteaua de la Oltenita va merge§i la Ismail, §i sAtenii se vor preface In seicari, ¢i ghi-migii"lo. De altfel, caice duc glastre pe Prut" alte

1 Aricescu, I. c., pp. 79, 92; Studii $i doc., V,2 Documentele Callimachi, H, p. 111 (an.

123: butuci de tisk scinduri de teiu §i de nuc"Doc. economice financiare, pp. 35, 65, 77, 125

8 Ibid., p. 126.Galati-dulap stejari, ibid., p. 161.

6 Ibid., p. 126.6 Ibid., p. 145. Cheresteaua

p. 133 (c. 1760).7 V. Arh. ist., I, p. 11.8 Aricescu, I. c., p. 541.9 Ibid., p. 314.10 V. A. Urechil, 1st. Rom., VI, pp. 323-4.11 Doc. economice si financiare, p. 142 (an, 1824).

p. 374.1763-4; cf. p.pen tru Galati);

urm.

Orheiului, Studii doc., XXIII,

gi

gug,iii-tahsi,vi

R.

11. i

$i

'§i.

$i

Vechiul mestesug si modele stralle 103

socoteli spun: Se fac, la CdFloare, §A.ici cu fier adus dela Roman la Foc§ani §i mai trebuie§te lemne, scinduri §io funiie si 220 fuldi, lopdtari din judetul VIA§tei Ilfov"I.

Un rol important au in aceasta. vreme boiangiii. D.

vedem vapsind *i. hamuri: hamurile", scrie un Oltean,la 1822, le-au v('psit boiangiu, Ina doo bucAti de un felii doo intr'alt feli, adeed unele de§chisd 41 altele mai in-

chisd"2: Boielile le pregatesc ei singuri Oi bat de spa-lat" ), sau le cumpArd de la teranii can le fabric(' dupdfoarte vechi procedee, asemenea cu acelea intrebuintatede femei pentru admirabilele for tesaturi, procedee in-dicate de un Italian in Caronni in Dada: astfel un WW1,furniseaza la 1799 clientului sau bucurestean 40 de cintarebola de caprite" 4. Sint §i femei, care exerciteaza acestmestesug, ca Maria boiangioaica din 1775 5. Cutare bo-iangiu i§i trimete la 1733 fiul la dascalul Serban din Bu-cure4ti ca sd invete carte 6. Grigore boiangiul din 1822,care merge la Constantinopol, are de sotie, pe doica de laDoamna lui Grigore-Vodd Ghica 7. Gdsim pe un boiangiuie§ean destul de bogat ca sd fac(' u§a de la biserica Sf.Constantin 8. Dar ()data apare, semn de alte vremi, deo-camdatA numai in Ardeal, un ferbdr nemtesc" 9.

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 506.2 Doc. Tudor, p. 202, no. 244.A Revista Ion Neculce, II.6 V. A. UrechiA, Ist. Rom., VIII, p. 98. Sd nu fie un yap-

sitor Stefan Gillbanar of Orheiu, din 1630? Studii $i doc.,VI, p. 537.

6 Buletinul Comisiei lstorice, IV, p. 108.6 V. A. Urechia, 1st. Rom., XIII, p. 336.9 Litzica, Catalogul mss. grecesti ale Academiei Romine, p.

214, no. 421.8 Studii $1 doc., XV, p. 200, no. 572.9 Ibid., XII, p. 67, no. 120 (an. 1754 . V. si Bibl. Ac. Rom.,

ms. 4236, fol. 104; Arh. Statului, Zlatari, 1716, $i 20, netrebnice.10 Bucuresti, 1739-48); ibid., Cond. domneascd, 52, fol. 347v-o., 351 1776-1802), 86, fol. 79 1782 (comunicatii ale d-luiIuliu Tuducescu); Academia Romina, Cresterea colec(iilor, an.

0


In sfirs't, in ultima fasa a vechiului regim de imbramintelucrul de casd e aproape cu totul InAbusit. El nu mai fi-gureazA in socoteli de mostenire $i in foi de zestre. Numai inlumea teraneascA el pAstreaza $i toad valoarea toadfrumuseta.

CumpArAturile de materii $i piese gata facute dupA modaOccidentului n'au impiedecat moda rAsariteanii de a se con-tinua mai ales in anume cercuri de burghesie. PAnA -ziu in secolul al XIX-lea avem bohcele de buhur de Ta-rigrad" 1, came*i de helalie", de hasa, de melez 2, benisurienghiursali, ceacsiri de plisti perviia, catifele, caftane depambriu 3, giasuri de Tarigrad cu flori la cApAdie, tar pinprejur cu chenaruri" rochii de dibet i ghermesut, salopede atlaz 6, on altele, fata pambriu cu catife prin pre-jur, blanite, cu blana innituntru, salvie, si gulerul cu samuri"7,degremele de tulpan alb, de legat", thmbare de sahma-rand cu pace de sobol, cu sireturi de fir", sucne de cat:flayed' cu flori de fir, cu petile cusute cu sirmA, eu sponcede argint" °, fermenele de bucumett" ", benisuri de atlaz1t,

1910, p. 49 (la Bucuresti, in boiangl "; an. 1788); Bibl. Ac. Rom.,64, I, 203-4, CLXXIX Iasi, 1800-4); Arh. Statului, Cond. dom-neascd, 46, fol. 62 (Bucurestii, 1803 , 90, fol. 282 (Bucuresti,1815) (comunicalie a acelulasi).

Studii $i doc., XXIII, p. 48 Oltenia, c. 1820).ibid., p. 317, no. 6 (Moldova, c. 1811); XXI, p. 202 (Mol-

dova, 1824).8 Doc. ecorlomice financiare, p. 131 (an. 1822).

Studii $i doc., XXIII, p. 49.6 Revista !storied, VII, p. 148 (an. 1840).e Ibid.

Studii $i doc., XXI; p. 201 (Moldova, 1824).8 Ibid., p. 20Z9 Ibid., VI, p. 250, no. 955; VII, p. 55, no. 28 (1818). V.

si 39 coti maltin ghirghiliu", ibid., XXI, p. 199 (Moldova,1824). Binis de poala imblanit cu cacom, Mara de atlaz,vargatA en fir, cu sireturi, rochie atlaz vargata cu fir, cu antereu ei, fust.1 de maldeh, rochie ghermesut sada", ibid., VII,p. 18, no. 12 (Muntenia, 1818).

to Revista !storied, VI, p. 206 (Bucuresti, 1818).51,S(udii fi doc., VII, p. 15, no. 9 (c. 1816).

14i

9

pf

a

Ii

Vechiul mestesug si modele straine 105

rochii de hasa i de tulpanl, de amalagiu, de chismeriu,de agabanlu, fuste de malton ghinghiurluc2, checele de Ta-rigrad 3, malotele de ghermesut %, filii de hatal", veznele",strafilele de paioare", buianale"5.

Pe la inceputul veacului aI XIX-lea, unii boieri incepiuserAsä poarte §aluri ca turbane: portrete din acest timp ii in-,

fAt4eaza astfel turce#e" gi a trebuit o formalA opre4rtedin partea Domniei la 1813''. Mai ales la tall datina orien-talA se pAstreazA: pe vremea lul Tudor Vladimirescu se pur-tau poturi cu copci de argint, ilice, giubele de postav blA-nite cu nafeA; femeile cereau cepchene cu hargiurile de fir, tuz-luci cu gAitane de matasA cauce §i taclituri7. Ori chiurturi in-blAnite cu nefea cu vArgi spinare vulpe8", qalvari postav&tan mAtacA", epingele, igialicuri9, mintene cu ceaprazuride argint 19. Se gasesc can-14i de matasa turceascA de Ta-rigrad 11, izmene de pafta" 12.

In orinduirea camerei de culcare se intilnesc, pe lingercear§afuri cusute cu §apte rinduri, grele, cu fir, perinele,cu fir, §ervetele, cusute" §i viirgate"13, aqternuturi cu un

i Ibid., XXI, p. 190 (Moldova, 1815).2 Studii $i doc., XII, p. 123, no. 258 (Ardeal, 1798); Doc.

Vcsiii Teleajenului, p. 23 (an. 1807 .8 Studii $i doc., XI, p. 103, no. 24 an. 1779).4 Ibid., XIX, p. 58 Bueuresti, 1803).5 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 403 Muntenia, 1790).

V. si Studii $i doc., VIII, p. 18, no. 84 Oltenia, 1790).8 Hurmuzaki, XXI, p. 648.8 Cf. Documentele Tudor, p. 81. si Aricescu, lstoria revo-

lutiei de la 1821, II, p. 81. 1

8 Straie cu coade samuri", cu pintece samuri" si cucacomi" la 1806 in Moldova; Studii $i doc., XXI, p. 186. Con-tas samur de Mosc ", 1805-6, tot acolo; Doc. economice r $ifinanciare, p. 78.

9 Studii $i doc., VII, p. 15, no. 9 Muntenia, c. 1816).10 Ibid. La 1807, Homoriciu Prahova , haine de dimie bla-

nite cu nurca; Doc. Vdii Teleajenului, p. 22, no. 16.11Studii $i doc., XII, p. 226 (Ardeal, 1817).12 Si de bumbac de casa; ibid., VII, p. 45. no. 57.is ibid., p. 18, no. 12 (Muntenia, c. 1818).


rand de agabanii"1 si de tulpan 2, cultuce de cit, ca si.perdele de ghermesat cu inti de fir" 3.

Dar pinza de Brasov patrunde 4. Se fac din ea fultuce"(cultuce), aldturi de pernele de carton, captusite cu bo-gasiu" 5. Din Sibiiu i§i are Dumitrana Stirbei materia degiubea" la 1780 6, si de acolo vine chembrica englesii 7 simese lesesti" la 1796 5. Pohcelele de Tara NemteascA"apar 6. Avem, in Ardeal, e drept, canasi faine de Linz"impreuda cu izmene de Hausleinwand' 10; Casa Pop dinSibiiu furniseazA insA pinza. de Linz si clientilor de dincoacede munti li. Citaria de Liptca" se intrebuinta curent deOlteni pe la 182612; avem si taclitul de Liptca"13. Cama-§ile de Olanda sint pomenite in Moldova pe la 1811, im-preunA cu cele de batiste 14. Stamba" italiana I:), pinza a-merice 16, chimbricul", chembrica englesa 17 pAtrund maitarziu.

Dar ce rAshate tot mai mult e fabricatia francesii 18, care

1 ibid.,2 Ibid.,

XXI,XXII,

p.p.

130 (Moldova, 1815).325, no. 12 (Moldova, 1827).

3 Ibid., VII, pp. 259-60, no. 185 (Moldova, 1802).4 Ibid., p 355, no. 6 an. 1812).6 Ibid., p. 44, no. 57 an. 1815). V. si ibid., XII, p. 157,

no. 221 (Ardeal, 1804).6 Ibid., VIII, p. 4, no. 11.9 Ibid., VII, p. 44, no. 57: camAsi de chimbric, meletu, pinzfi

suptire".8 Ibid., p. 33, no. 163.9 Ibid., VIII, p. 355, no. 6 (an. 1812).10 Ibid., XII, p. 145, no. 297 Ardeal, 1803).21 An. Ac. Rom., XXVIII, p. 220 (an. 1800).ul,Studii ;i doc., XXIII, p. 45.13 Ibid., pp. 47-9 (c. 1820).16 /bid., XXII, p. 317. Batista pentru camasi; Reuista Is-

toria, VI, p. 205 (Bucuresti, 1818).18 Ibid., VI, p. 137, no. 34.16 /bid., XIV, p. 180 (Oltenia, 1838); Erbiceanu, Mitr. Mold.,

p. 216.17 Ibid., VII, p. 44, no. 57: Climasi de chimbric, meletu,

pinzl supjire ".18 Postavuri belgiene, c. 1850, Rev. 1st., V, p. 351_

Vechiul mestesug si modele stralne 107

va cere, pentru capoduri de lama 1 " 0. rochii, i altfel demeteri dintre croitori. Iata la 1804 camelotul care, lucratdin par de camila, nu mai vine din Orient 2. Apoi rochiilede bazea 2, capoatele de percal %, poate testopanurile fa-meie0" 5, rochiile de croazea" (croise) 8, anteriele de du-micaton (demi-coton) 7, Eemintele" simizeturile" (cu or-bote" §i cu thbranic" sau vi sade") 8 (chemisettes) dehorbotan vapelele sau vapelurile"--, acelea§i se pare, cavazduhurile", (vapeurs), dradidanul (drap des dames), dincare se fac fermenele, giubele, ciac§irt", linoul (linot) pentrucamA§1 §i izmene", catrilatul (cadrille), cadriletul, cadrilinuO,plisa15, pichetul16, pica17 nanchinul sau nanchinetul, anghinetu118,

1 An. Ac. Rom., XXXVII, p. 23 (an. 1814).2 Il cere epiiscopul de Arges, Iosif la 1804, ibid., XXVIII,

p. 225.8 Bucuresti, 1818; Revista Istorica, VI, p. 205.a Studii si doc., XXIII, p. 49 (Craiova, c. 1820).6 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 403 Muntenia, 1790).6 Studii si doc., VII, p. 355, no. 6 an. 1812).7 Ibid., XIV, p. 180 Oltenia, 1838 ; Rev. 1st., VI, p. 205

(mintean de dimicoton"; Bucuresti).2 Studii si doc., VII, p. 45, no. 57 an. 1815); XXI, p.

202 (Moldova, 1820: o sAmintetA blond', dol sAminteturi cuvalpeluri".

8 An. Ac. Rom., XXXVI, p. 935 Moldova, 1825).12 Ibid., p. 935 (idem); Studii .i doc., XXI, p. 201 (Mol-

dova, 1824).li Antonovici, Doc. btrlddene, I, p. 261 (an. 1813).n Studii Si doe., XIV, p. 180 Oltenia, 1838); XXIII, p. 49

(Oltenia, c. 1820,; Doc. Vail Teleajenului, p. 67 (an. 1842).12 Studii si doe., XXI, p. 232 Moldova, 1824); XXII, p. 49

(Craiova, c. 1820).14 Ibid., VII, p. 18, no. 14; p. 44, no. 57 an. 1815).36 ibid., p. 15, no. 9 (Muntenia, c. 1816). AlAturi de ar-

bechir", pinza de Diarbecr.18 Ibid., XII, p. 174, no. 376. (Ardeal, 1817).11 mid., VII, p. 263, no. 198 (an. 1827). $i izmeni olanda".18 Isladragi de anghinet "; ibid., XII, p. 174, no. 376 (idem),

Se fac In Ardeal haine de anghin, pentru varA"; An. Ac.Rom., XXIX, p. 45 (an. 1823).


flanelul sau flanela 1, cavnirul 2, forantul" 3, y,creditorul"4,gaza", petinetul 4, musilinul (mou sseline) 6, t hiar §a--lul frantuzesc"7. Pe linga vechile spit-uri" §i galoane"8,panglicele, cordelele, care se cer 9, podoaba e Mout& dinblonde sau Olionduri", din gherlanturi de flori"1°,ditL, bibi-luri ,7i. dantele 11, din bucheturi 12, din par (paille).14.

Noii vinzEitori de asemenea materii" striiine, sint in Mol-dova Jadoavce" sau Evrei masculini ca Leiba Growl §iIancu Chiorul din 182e. Se croiesc on 'se curaptira gatepantaloni alaturi de arhaicii ceaqiri15.

Ardealul purta manete vineti" Inca de pe la 1817 6.Cal--tunii" .de odinioara., coltunii" rama§i in Moldova 17, sint

1 Nadragi de flanel pentru iarna"; Studii $i doc., XII, p.174, no. 376 Ardeal, 1817).

2 An. Ac. Rom., XXXVII, p. 30, no. 3 an. 1815).5 Ibid., XXI, p. 201 Moldova, 1824 ; Doc. familiei Mano,

p. 459 an. 1814).4 Studii $i doc., VIII, p. 51, no. 706 (an. 1811); XII, p

146, no. 298 (Ardeal, 1803): creditor lilafarb, cirpa de bur-dunariu".

6 Ibid., XXI, pp. 198-9 Moldova, 1824).8 Ibid., XII, pp. 144-5 (Ardeal, 1802). Interesanta lista de

imbracaminte ardeleana.'1 V. A. Urechia, 1st. Rom., VII, p. 260, nota. Salgii in

Moldova, Melhisedec, Cron. Romanului, II, p. 156 c. 1800)8 Studii $i doc., XII, pp. 145-6, no. 297 (Ardeal, 1803).9 Ibid., XXI, p. 190 Moldova, 1815 . Cu alte stofe, pur-

tind nume curioase, ca nemeteturi".18 Ibid., VII, *pp. 44-5, no. 57; VIII,

nia, an. 1815).11. Doc. Nano, p. 459.Is Rochie de sal alb cu bucheturi,

petinel" ; Studii $i doc., XXI, p. 201cu bucheturi"; ibid.

18 2 rochii : una cu petiala(Moldova, 1824).

1* Ibid., pp. 199-200.15 Ibid., p. 373 (Moldova, 1829); Revista Istoriccl, VI, p.

206 (Bucuresti, 1818).Is Studii $i doc., XII, p. 174, no. 376.17 Ibid., XVI, p. 92, no. 19, an. 1811.

p. 51, no. 306 (Munte-

rochie cu petiala de(Moldova, 1824). Sal

si una cu pai"; ibid., p: 199,

Vechiul mestesug si modele strAine 109

WU strimfi di mitasA, dA tiriplic, fini", can intra inpantohii dA mitisArie" on di piele" 1.

Se poarti batiste cu fir 4i peteali" on basmale pur-plan" 2, (basmale di nas" 3), batiste zugrAviti prin pre-giur", batiste cu margini pe di laturi" i, basmale diLiptca, dA cele marl sau di cele negre" '. Umbrelele depinzi se importi 6, stocparisoalele", corturile cele deploaie" (0 de mupina verde), ca 0 apAratoarele", nemte0i,evantaliile '.

Tot din Apus vin servetele: se face socoteala la Craiova,prin 1820, a unui tutun servete cu mesele tor, di Liptca".

Vechii plapumari 9 nu mai lucreazi cu basma i canefas",cu c:t de Tocat", cu cutnie, cu cit .de cel bun", cu ma.-tasi, cu ghermesut 10.

Bra§ovul di pituri Moldoveill; Craiova are saltele di§tofita fir dA fir" 12, plapome de pambriu sadea, iar prinprejur cu chenaruri di cele di Viena""; prostiri de ()land&de batista cu horbotA", se fac in Moldova' 4i macaturile

2 Studii 0 doc., XXI, p. 49 (c. 1820 . Cf. ibid., XXI, p.198 an. 1824). Ciorapi bumbac suptiri"; ibid., XIV, p. 180(Oltenia, 1838 . $uh pantofi" de la Sibiiu, ibid., VIII, p. 33,no. 163.

2 Ibid., p. 44, no. 57 (an. 1815); VIII, p. 85, no. 30 (an.1796).

s Ibid., VII, p. 45, no. 57 Muntenia, 1815).' Ibid., XXI, p. 202.6 Ibid., XXIII, p. 46 c. 1820 . Cf. mgrama de batista

de s'au legat la git"; ibid., XII, p. 207, no. 49 FIgIras, 1817).6 Ibid., VIII, p. 85, no. 30 an. 1796).7 Ibid., XII, p. 146, no. 298 (Ardeal, 1803 ; V. A. UrechiA,

1st. Rom., IV, p. 405 Muntenia, 1790).s Studii $i doc., XXIII, p. 49.9 Cei din Bucuresti, 1823, Inscriptii, I, p. 336, no. 61.lo Studii $i doc., V, p. 156, no. 104; VII, p. 15, no. 9; p. 18,

no. 12; P. 44, no. 57; XII, p. 70, no. 367; p. 123, no. 258;Doc. Vail Teleajenului, p. 23; p. 50, no. 45; Doc. Mano, p. 459.

II Studii 0 doc., VII, p. 355, no. 6 an. 1812 .12 Ibid., XXII, p. 49 (c. 1820).is Ibid., $i fete de perna. de linot cu horbote.14 Ibid., XVI, p. 92, no. 19 an. 1811 ; XXI; p. 202 (Mol-

dova, 1824).

110 fstoria industriilor rominesti

sint de pinzA neamtascA" 1. Perdelele la feregti se fac dealte stofe 2.

aramidarii se pot urmAri pAnA la 1673: astfel socotelilepentru cladirea schitului Fedelegcioiu cuprind caramida dela Jab lea, ce s'au fAcut la 80.000, tocmeala cAte 1 leu,Wa cheltuiala adusului" 3. La Bucuregti ei ocupau o in-treagA mahala4. Domnia-i pune sA lucreze pentru dinsa 9.Cei de la margin" in Moldova dau cite 10.000 de bucAtipe an cAtre 1740, gi Voda chiamA de la Putna zece cAriuni-dari gi un miimar", un clAditor, megter de lemn" EifAceau tiglA chiunghiuri pentru aducire apii" (inMoldova)'.

cunoscuti mai de mult in Moldova, prin veci-natatea ei specialA, aduceau o industrie de peste Dun Are: la1840 la Bistrita Oltului, lucrau maistAri izrailiteni tinichigiidin oragul Braila" 8.

nouA indeletnicire era aceia a constractorilor de vase.In Moldova, la 1786 erau oameni pentru meremetul cai-cului gospod of Jijie" la 1795 se fAceau acolo zece bardcu tunuri 9.

Pentru aceasta se recurge gi la megteri de dear% od-

1 Ibid., p. 429, no. 7 (an. 1828). V. si ciudatele numiri ve-chi din aceiasi colectie, XI, p. 24 (an. 1779).

2 Pentru cele de sal verzi, de cit, ibid., XXI, p. 441 (an.1834).

3 Studii $i doc., V, p. 485.lnscriptii, I, p. 318, no. 768. V. $i Caramidaria din Bir-

lad, 1813, Antonovici, Doc. Birlddene, II, p. 156.6 Pentru cAramizile ce sä fac pentru Curte vechi", Doc.

economice $i financiare, p. 73, no. 1792.6 Studii doc., VI, p. 236, no. 227; p. 244, no. 303.

Doc. economice financiare, p. 73 (an. 1792); Studii $idoc., XII, p. 119, no. 243 (FIgaras, 1795).

8 Studii $i doc., XV, p. 84 nota. Cf. Doc. Aman, p. 195,no. 1. V. si mai sus.

9 Doc. economice $i financiare, p. 7; Doc. Callimachi, II,p. 506, no. 152.

si si

Tinichigiii,

si

$i

0

5i

it

Vechiul me§te§ug §i modde straine lil

goalie 1, cari lucreazA §i pentru poduri2. GAsim la 1822odgoanele, funiile fAcute la Tutova 1 Tecuci... spre legaresalupurilor" (§alupelor) cu catartele" 9. Dar de mult sfoarase aducea din Bra§ov, unde erau *i cunoscuti funari" 4.

Pentru podirea", cu birne §i scinduri, cu podele", careatunci Linea for de pavagiu, a ora§elor noastre i pen-tru intretinerea acestor poduri" 5, al ciror nume pe straziprincipale din Capita la Romaniei abia a dispArut, raminind ca-lificatia de podari", apoi pentru adevAratele poduri peste ape,pentru caldarim ca *i pentru pietruire 6, ttrebuiau, nu numaisAteni, scutiti de bir, ci §i oameni cari sA se indeletniceascaanume cu acest lucru. Socotelile fanariote area de pe la 1770in ce sta aceastA 1ndoitA sarcina. In Tara-RomAneascA un po-dar se intimpinA Inca inainte de 1600 la Tirgovi§te7; insecolul al XVIII-lea Iapl- 4i avea podarii gospod"'. Astu-pind gropile cu nuiele §i nisip sau piimint, intintind po-

1 Moldova, 1825; Studii fi doc., XXI, p. 291.2 An. 1792; Doc. economice si financiare.8 Ibid., p. 26. Pentru papu§i de sfoara", v. Doc. Aman, p.

17, no. 25. t

a Studii $i doc., X, pp. 62 §i urm., 78 §i urm.; XII, p. 123, no.259 (Ardeal, 1798): jupan Carstiia Funaru".

5 In principatul muntean se propune °data ca aceasta intre-tinere sa se plateasca prin monopolisarea caramidariei §i olarieiIn douasprezece judete (V. A. Urechia, 1st. Rom., VIII, p. 674 .

Pentru dresul podurilor bucure§tene in 1782, ibid., I, p. 293.80 de dulgheri ce am hotarlt a se da la Casa podurilor, sa-iimpliniti on dintre poslu§nIci boiere§ti sau iamaci, on birnici",ibid., X, pp. 823-4 (an. 1813 . Este §i un lucru necuviincios 1politie sa nu poata cineva pe poduri umbla de tins §i necurate-nie"; ibid., I, p. 505. La Ia§i, sarcina se da unui numar de ne-gustori; Rev. 1st., I, p. 218-9.

6 Caldaramul de la poarta cia mare"; Doc. Callimachi, II,p. 131 (an. 1763-4). La carale ce-au carat gunoiu §i padure§i mancare oamenilor de au tocmit drumul de piatra"; Doc.economice ;i financiare, p. 45 (an. 1764). La Ia§1, in 1792,ibid., p. 63. V. §i ibid., p. 85 (an. 1805-6): facire podului E-§ului", facire podului de la Movilau". Caldarimgii la palatul ta-rigradean al lui $erban Cantacuzino; Studii $i doe., XXIII, p. 85.

7 Arhiva Istoricel, I, p. 35, no. 33.8 Grigora§ Crudu; revista Ion Neculce, I, p. 91.

112 Istorla industriilor roinAneti

dinele" gi urgii", lucrau la Bucuregti in 1794, pe ling&cite un Bulger, un Sirb, Dragul din Ostrov, in Tara Tur-ceasca, la Turtucaia", podari putini, zdraveni gi vrednicide slujbA" '.

0 meserie firegte mult mai grea, cerind in adevAr oa-meni speciali, cari se ispitesc de aiurea gi cari se fin cuprivilegii deosebite, e aceia a alimentArii oragelor cu apargrila de care nu se puteau lipsi Fanariofii venifi din oragulmaretelor apAducte romano-bizantine.

Suiulugii numele e turcesc , cigmegiii" de o spellmai savants, apar deci cu veacul trimeterii normale dinConstantinopol a Domnilor nogtri. Ii precedasera ins& meg-terii de girld" pe cari-i gasim, cu vAtafii lor, Inca din se-colul precedent, la Putna 2. IncA din 1622 vedem pe Stefan-Voda Tomga din Moldova scutind la Hugi de toate dabi-bile gi de toate angheriele gi de jold gi de podvoade gi decai de olac gi de alte mancaturi mai marunte, de toatecate simptu pre alti migei a dumimeale prin tragoveli precegti doi fantanari, anume Iliiag '.i Palau, ce ei simtu detreaba fantAnei domnegti"; ei sint scutiti astfel de toatemArunfigurile", gi dobitocul for Inca sA nu-1 tragefi printrualti oameni" 3. Ii regAsim pe cei doi fintinari domnegti"de acolo gi in 1656 4. In principatul muntean insl, Voda-Brincoveanu trebuia sii scrie la Bragov pentru un megtercarele ne lucreaza la un megtegug ce va ss facA aici, la ofantanA..., sA incarce sulinarile gi alte lucruri ce mai santde treaba fAntanii acegtiia" 5. La Sibiiu in 1728 avea bolts"de negof un jupin Hristea, care era feciorul cigmegiulura.In deosebire de simplii putari gi fintinari, de earl se aflagi pe la sate 7, tehnicianii de Tarigrad aduceau arhaice for-

1 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VI, p. 786 gi urm.2 Studii ;i doc., VII, p. 364, no. 4 (an. 1639).S Melhisedec, Cronica Hu. ului, II, pp. 45-6.A Ibid., p. 103.6 Studii $i doc., X, p. 107 (an. 1709 .6 Ibid., p. 417.7 Ibid., XXI, p. 292 (Moldova, 1825).

Vechiul me§tepg gi modele strAlne 1t3

me perfectionate. Erau la 1757-9 in Iagi doi frati, Dima4gi Constantin, ca suiulgii haznalelor oragului" 1. Dincoacede Milcov Dumitru suiulgibaga era intrabuintat inc din1781, rAminind in slujbA pAnd la 1798; urmag al lui eun Stroe din 1804 Un act privitor la olacul de apace se did in grAdina caselor" lui Dinicu Golescu, a case-lor ce be are din susul Bucuregtilor", cu acareturi i alteinfrumusetdri", ne face sd cunoagtem opera indeplinitA prinajutorul lui Dumitru de neobositul reformator fanariot. Eladuce apa de la Cringagi din jos de Giulegti pentru cloudcigmele gi se adauga cea din Crevedia linga Cretulegt 3. 0cigmea functiona la boiangii alta pe atunci, lingd clu-bul cel mare pe Podul Mogogoaii, in dreptul CluceruluiDegliu" 5. Rugii, in ocupatia for de Ia 1806 la 1812, legaseprin contract" nova cigmele la cigmegii", fie care proprie-tar Bind dator a -si face haznaua 6.

Meseria lui Petru ceasornicarul gi a lui Gaspard Caine con-tinua a gdsi clienti. In Moldova se intrebuintau ceasornicecialdr gi besactd dupd moda turceascA 7, avind cutia demetal pretios, dar gi de simplu tumPac 8. Mai tarziu CurteaMoldovei, care avea Ina de la 1763-4 un ceasornicar (ce)drege ceasornicele" 9, face sa se insemne in socoteli unceasornic de our cu diiamanturi gi mArgAritare, ce s'au cum-pArat de la Nicola Dimitriu pentru trebuinta Curtii" (1805-1806) 1/. Se intrebuinta cutare ciasornicar lidov de Ia

1 .Doc. Callimachi, I, p. 426, no. 22; revista Ion Neculce,I, p. 104; p. 63, no. 165. Si Academia nomina, Cre.Fterea co-lectiilor, an. 1911, p. 141.

2 V. A. Urechia, 1st. Rom., II, p. 503; V, pp. 398-9; VII, p.539; XI, p. 466 §i urm., 886.

Ibid., p. 102, no. 18 (an. 1819).Ibid., I, p. 511, nota.

6 Ibid., IX, p. 914.6 Ibid., X, p. 913 §i urm.7 Doc. Callimachi, II, p. 110 (an. 1763-4).8 Doc. economice financiare, p. 78 (an. 1805-6).9 Doc. Callimachi, II, p. 124.to Doc. economice financiare, p. 81.

latoria intlustriitor 8

1,

gi

$i

$i

ronatilicfrti.

2.

114 Istoria, induStrillor romane0i '

Hanul"1. De si se comandau ceasornice in Germania, si

pentru Turcii din Constantinopol, la 1763-4 2. Moldova-siavu la Iasi citva timp un ceasornicar geneves, de ace-iasi limba ca vechiul Caine. Indeplinind si un modestrol secret de informator, Arlaud se asezase la Iasi Inca prin1763 si se insurase probabil cu o RomincA: in adevAr fatalui, mAritata cu agentul diplomatic polon Boskamp purtanumele de Balasica3. Casa din Iasi a lui Arlaud, care par&sesta atunci tam, e incredintatA ceasornicarului grec GrigoreTeodoridi 41,

Intre ocupatiile pe care' nu era sd le schimbe moda e gviaceia a legatarilor de cArti. Urmasi ai mesterilor cAlugarisari le;au in argint, acesti modesti industriasi, cari nu in-trebuintau decit pielea lucrata in RAsArit pAnA la rosul ma-rochin cu grAuntele suptire si inlocuiau lemnul inaintasilorcu cartonul, mucavaua turceasca, puind une on in schimbfoi de vechi manuscripte sau tiparituri rare, prinse im-preuna cu cleiu de peste, ei leagA si reteaza" '. Une onsint preoti, ca popa Iosif legatoriul de carp" din Olteniape la 1730 6, on ca Isaia popa de la Poplaca un veac maitarziul, on ca popa Mihai din Iasi, c. 1760 2.

LegAtori mireni ieau la lucru o carte de bisericA pentrua o tocmi" pentru un leu si un loc la pomelnic, ca IonlegAtorul iesean la 1713 2, on scad plata pentru a fi nu-miti la liturghie 1°. Ii aflam pretutindeni: la Focsani, la

1 Doc. Callimachi, II, p. 115.2 Ibid., II, p. 125. $i. oglinzi.8 Iturmuzaki X, p. 1; ibid., II, p. 111; Filitti, Scrisori fran-

cese, p. 13.6 Hurmuzaki, X, p. 551.6 Legator de carp care sa o reteze"; Studii si doc., XII, p.

168, no. 359 (Ardeal, 1811).6 Ibid., XIV, p. 39.7 Ibid., XIII, p. 139, no. 454.8 Bianu, Cat. mss. rom., I, p. 70, no. 19.9 Ibid., XV, p. 133, no. 370. Vasile legatorul de catii mun-

Lean la 1822; V. A. Urechia, 1st. Rom., XIII, p. 336 nota.'° Astfel un legator de sat la Zvorita, care lasa. 30 de pa-

rale din 6 talcri; ibid., XV, p. 327, no. 936.

Vechiul megtegug 0 modele straine 115

Rimnicul-Vilcii I, ei aiurea in Oltenia 2. Avem el preturile:pe linga cel de mai sus, casul muntean din 1828 in care seieau 23 de taleri, sums foarte mare 9. Ardealul lei arepuhpinterii" sal romini, ca Moise Popovici de la Beci-cherecul Mare , dar clientii de dincoace se adreseaza ur-mind datina unui Voda-Brincoveanu de pe la 1800 lastrain, ca Samuil Handrecau, care leagii pentru scriitoruloltean Pleeoianu, la 1829 5. Boierul Vasile Bale lega la Cer-nauti 6. Inca de la 1798, se ivesc legatori evrei, la Mun-teni 7.

Tipografil, cari la manastirea Neamtului vor fi toti Ca-lugari, se ridicau adesea din rindurile necarturarilor. A-vem astfel un psalt tipograf 8, un tipograf Pavel Clopota-,rul (Moldova, 1796) 9. Agezate gi MO goon, cum void sitfaca, la 1709, pentru Sfintul Sava din Bucureeti, invatatularhidiacon ei viitor Patriarh de Ierusalim Hrisant Notara 1°,tipografiile aveau atingere ei altfel decit prin minuirea slo-velor cu cultura timpuluill.Odata, la Iasi, in 1796, asazatorslovelor" e diaconul Teodor, precum diacon fusese Coresi,gi pe vremea aceia protopopul Strilbifchi igi purta meeteeu-gul de tipar bisericesc din loc in loc. Oricum, oameni evla-

I Gavriil, legator de carp of Focgani, ibid., XV, p. 333,no. 988.

2 ,,Ion legatorul de carp sail Carstea", ibid., I, p. 458, no. 17.12 Me§teri ce leaga cArtile" (1796), ibid., VIII, p. 32, no.

159.A ibid., XV, p. 251, no. 724.6 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 267. Evanghelia legata la

Sibiiu in sec. al XVIII-lea, Studii ;i doc., XIII, p. 202, no. 712.6 Ibid., VII, p. 263, no. 201 (an. 1827).2 V. A. Urechia, 1st. Rom., VII, p. 211, nota 2. Legatori din

secolul al XIX-lea, mai ales clerici, C. Bobulescu, Crucea-de-sus,Bucuregti 1926, pp. 17, 74, 77.

8 Studii ;i doc., VII, p. 12. Un dascal, Barbu, la Mitropelie(mort 1783), Bibl. Ac. Rom., ms. 640, fol. 74.

9 Studii ;i doc., XII, p. 154, no. 5.I' Ilurmuzaki, XIV, p. 413.11 V. L'ornementaion du aid= liure roumain, in Bulletin de

1'Institut pour l'etude de 1'Europe sud-orientale", an. 1922 li

116 istoria industriilor ramane$ti

viosi mesterii tipografi fac daruri de carp pe la biserici,ca tipograful Erdache" la Voila Fagarasului 1. Asa, in1808, cu popa Ionita, sin popa Costandin tipograf, Bu-curesteanul", care iea cu 9 lei, 9 parale o carte de laSimian tipografu si de la Ioanu tipograful, Vistiernicultipografii al sfintei Mitropolii Bucuresti", iscalind pe no-titele lui de danie ierei Ion tipograful" 9. Formarea u-cenicilor se facea si cu copii veniti din alte parti in Prin-cipate, unde de la inceputul veacului al XVIIitea, dup.&importantul capitol precedent, lucrul de carti nu incetaseo clips. Astfel la 1766 gasina in Ardeal, vinzind carp, unDumitru Licatus din Chioara, care invatase mestesugul laBucuresti 1. 0 socotealti de la Rimnicul-Vilcii ne initiazain nomenclatura si tehnica tipografica din acest veac alXVIII-lea 4.

Erau si turnatorii in terile noastre. La 1789 se cere dinArdeal, plumb intarit" pentru turnat. Numai lucrarile delitografie se comandau aiurea: la 1796 niste hard sint ce-rute din Rimnicul-Vilcii la Sibiiu z). Eliad aduse din Vienaun tease de litografie" pe la 1832'', §i tot de acolo va fivenit si al lui Asachi, mai vechiu ceva, in Moldova.

Catre sfirsitul veacului apar tipografii privilegiate. Ast-fel cea din 1783 a lui Nicoll Lazar vamesul in Bucuresti 7,O. apoi a lui Caracas, Clinceanu si Topliceanu, tot acolo``

in Proces-verbaux et memoires du Congres international desbibliophiles, Paris, 1923 si tiraj a parte si Studii .Fi doc.,XIII, p. 154 no. 5.

1 Ibid., p. 209, no. 747.2 Ibid., XV, p. 192, no. 59. V. si un Stancu tipograful in

Bucuresti, la 1784; V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 400.8 Imbuta in Valachia civitaleque Bukarest arle typographica;

Studii $i doc., XIII, pp. 257-8, no. 107.t V. Iorga, Scrisori $i zapise de mesteri, p. 17 si urm.4 An. Ac. Rom., XXIX, p. 58.6 Studii $i doe., VIII, p. 32, no. 16.6 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 265.7 V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 269 nota 1.8 Ibid., X, p. 427 $i urm.

CAP. V.

Bresle vechi $i bresle noi.

Am pomenit de mai multe on breslele, care, i pentrualte ocupatii decit acelea cu megguguI, se intilnesc dinvremea cea mai veche de 0 nu lipsesc documentele pen-tru inceputuri, legind impreunA un numar de oameni deaceia0 profesiune in jurul unor indatoriri religioase §i mo-rale, de solidaritate, de aparare a dreptului 4i de petre-cere onesta. E aici momentul sä le caracterisa'm inainte de aarAta in ce fel le-a inlocuit, pe aceste d'intAiu forma-tiuni, spontanee, libere, binecuvintate numai de Biserica§i ocrotite de Domnie, bresle de caracter occidental, ve-nite prin Galitia polona sau prin Ardeal, noile bresle,de pecete arhaica oriental& sprijinite pe privilegiul, con-trolul §i penalitatile Statului.

Avem, din fericire, ca tip al acestor asociatii, mai alesmoldovene0i principatul de Nord fiind mai mutt in le-gaturA cu Apusul, statutul, inoit la 1781, al breslelordin Roman.

Aici nu e vorba de o singura specialitate. In tara undebreasla cioclilor se alcatuia, la 1730, din toate celelalte:blanari, croitori, ceprAzari, abageri, sAhaidAcari, zlatari, ciz-mari, sapunari, curelari, olari, traistari, teslari, §elari, Med-tu0, pinzari, pietrari, stoleri, soronari, talpfilari, §i fAclierii,

1 Studii fi doe., VI, p. 430,

118 Istoria Industrillor rondinesti

asoc'atia roma;cand cuprinde aceste indeletniciri: bldnarii,croltorii, bArbilarii abagearii, cu cojocarii", plus brea,slade tArgu de Roman". Membrii se privesc ca frati", stringilaolaltd pentru slujba bisericeascd la Sfintii Voevozi gi pen-tru datorii filantropice: sd ospdteze sdracii ci strdi-nii ci sd-i adape". Par amintiri simple ci bune din cregtil-nismul primitiv al eleimosinelor gi agapelor. Din ele va re-sulta, pe lingA mull& ajutorare, gi impodobirea, de multeon chiar indltarea din temelie sau repararea temeinicd, aatitor biserici.

Math de aceasta, frAtia" se intemeiazd pentru petrecericinstite gi bine orinduite, fiecare aducinduli intru aceastapoclonul". La praznic se vor veseli cu voroave inteleptegti

cu cintdri dumnezeegti, nu cu giocuri gi cu haburi, nicic'un fial de cintece lumegti, ci dzac, nici cu cuvinte degeartesau cu minciuni sau sfadd". Orice nebunie" e oprita suptpedeapsd.

Autoritatea e exercitatA, monarhic, de bdtrinul, de sta-rostele" breslei. Carii ar cuteza a lucra fdra ctirea sta-rostelui, nedindu-gi bArbinta" ce vechiu termin, care, pc-menit in acte genovese din Caffa in secolul al XV-lea, in-semna o mAsurd de brinth: berbenita"! dupd obiceiu,acela sd nu fie volnic a lucra", supt pedeapsd de bldstdmarhieresc. Starostele are dreptul de a culege pe an cite doi

aceasta o monedd, polond, din secolul al XV-leade dughiand de blanari, de bdibarAcari, de cojocari gi deabageari. Pentru praznic, plata, in mina lui, e de doi lei

jumdtate, precum au fostu obiciaiu de vacu, lardmecterului carele a fi dijnitru pArintii de loc, acela

sa-g dea 1 leu bArbAnta". Ucenicii se ieau numai cu voialui, altfel: ate zile a fi slujit acel ucenic, atitea ortidia". Tovardgiile atirnd tot de el: a sd insoti mecter cumecter la niscareva negot". Tot lui Ii revine sd iea zdloage,

1 Un coiffeur frances la Bucuresti in 1850, Documentele$tirbei-Vodel, p. 120. Pentru Andronachi bArbierul domnesccare -ci iea cask la Iasi, inpotriva chervas4riei ce se zice alui Macaria", Bibl. Ac. Rom., 58, V.

miseii

si

ortisi

si ficio-rul

si

Bresle vechi 0 bresle not 119

gloaba, cum 0, de la cei ce petrec cu zgomot gi scandal,patru lei, in afard de cele o suta de toiege.

Fiind el cap breaslii",..nime sa nu alb& voe a in-toarce cuvintul starostelui sau a-1 sudui, sau a-i zkce cu-vint de scandald; ::aci cel ce nu va veghea voe starOste-lui", igi va primi aceiagi sutA de toiege in a cdror apli-care se fAceau de sigur reduceri, fiind data obignuita slA-biciune omeneascd, pldtind gi din pungd cinci lei gldabd.

Stiindu-se cu MA energie poate sa apere o femeie pesotul ei contra autoritAtii, un intreg paragraf e consacratresistentei femeiegti, de buils same probabil experimentatA.Agijderea femeaia a fiecdrui megter, cind va vrea starostelecu fratii sa certe pre vre un frate pentru vine lui, fi-meaia acelui frate ce iaste datoru sA is certare sa nu vieis gi sa-i pArtineascA gi sA galceveascd sau sA suduiascA prestaroste; lard, de va veni sa gAlceveascA, sa is parte 0ea depreund cu bArbatul ei, pentru galciava ei." Cum megte-rul e dator sa meargA oriunde-1 va trimete starostele, pu-tind fi adus gi cu sila, se adauge, ca necesard mdsura deprecautie, potrivit cu aceleagi obiceiuri de familie: ,,gi fe-meaia lui sau ficiorii lui sau rudele lui sa nu aibd voe asari pe porunca starostelui, sa scoata pre acel vinovat".

Nu e voe sa se adued vre-o sfadd" inaintea giudetuluimirenescu". Totul se hotArAgte gi se impacd la episcopulsingur, ceia ce aratd 0 mai bine adevAratul caracter,arhaic, patriacal gi bisericesc, lipsit de orice constringeredin: Oath', al tovArAgiei de frati".

E adevdrat ca intr'un timp cu alte obiceiuri, cind Sta-tul, influentat de monarhia absolutd turceascA, se ames-teca in toate, aceste legaturi, cu aga de aspre sanctiunide mode veche, tindeau a se desface. Obraznicia tinereascA,in relatie cu alte moravuri, 0 intliritd de oameni din alteOrli, cari vin in orag, cautd sA se afirme contra acestorconstringeri. Dail acum",spune episcopul de Roman,Ioanichie, care se refers la o confirmare din veacul al XVII-lea a statutului de doi, trei ani necdutAndu-se aceste1)resle, s'au rddicat catva megteri tineri, altli de aiurea 7euiti3

120 Istoria Industrillor roingnest1

0 nu bags sama pe starostele de breasla, s'au stricatob'cinuitului praznic .., din pr:cina nesupunerii megterilor".

De aceia s'a simtit nevoia de a rosti o noua intArire a Bi-sericii pe numele lui Ion sin Iftimi, starostele 1.

Cu mai putin element de patriarcalism indatinat oinflueng, uwarA de intele3, a breslelor, tehiurilor", imprti-mutate sau aduse din terile germane, sint normele, de si-gur ele destul de vechi, de gi n'avem -documente deeittot din veacul al XVII-lea, ale breslei cizmarilor sau piela-rilor, tabacilor din centrul romAnesc al FagAragului, incun-jurat de satele boierilor" de supt munte gi ale tovarAgilorfor plugari. Si ei sprijina biserica lasata in sama for maimult, gi la inceput nu erau cloud biserici fatA in fag, cadiva Unire. Si aici grija ospdtului". Socotelile for iiarata contribuind gi la o ridicare de biserick sAsasca, demilti", la un popA de bArati", adeed un Franciscan, la in-groparea unei femei sarace 2. Oameni simpli, negtiutori decarte, ei platesc gi la un cetitor care au poftit sa ne ce-teasca artile de belit" $. 5i aici este un fond comun, incare intrA gi lada feciorilor, adecA a megterleghenilor". A-ceiagi impunere de ucenicie: trei ani pentru inagi".se prevede: feciorii de meateri care mearge la tirg d'intiiu,ca sti dea nanagul 10 potori la acel tirg"; altfel 5 dutceamencia. Nu se specified drepturile starostelui, care trebuiesA fie ca acelea ale capului breslei" din Roman, dar aiciavem juramintul batrinilor", de stil foarte vechiu, carelipsegte dincolo: In numele sfintei Troite, MUM, Fiul, Du-hul Sfint, jur eu sau jurAm not precum ne vom tirnea toate articuluorile cinstitului tehi poruncile celor maimarl deregatori. [Mai nou:1 Si la orice judecatA voi lua samagi la nime n'oi partini gi numai sufletului: aga sa-mi ajuteDumnezeu. Si megtegugul din mina noastrA pans vom trainu 1-om da (gters: orice pricind vom vedea inpotriva ar-

1 Melhisedec, Cronica Romanului, II, p. 11 $i urn. Con-firmarea anterioara e din 1624-5. Analog e statutul faclierilordin Botosani (1794 , aici, la Apenctice.

2 Studii doc., XII, p. 216, no. 9.Ibid.

$i cu:

$i

$i

si

Si

8

eiei

'e

ei

Bresle vechi pi bresle not 121

ticulupurilor cu sufletele noastre drept vom arAta vom dainnainte.) Apia sa ne ajute Dumnezeu"I.

in principatul muntean trebuie sA fi fost bresle dupaaceste norme, la ele se gindiau calfele de la patru al-cituiri profesionale, reglementate acum dupit sistemul deStat, cind cereau sa li se ingAduie a face un petlic, ce-1pi numesc trifintie Isle) cu cheltuiala cutii for ", adecasa se adune la un loc sA facA chef cu mincAri bAuturidupa adetul for ", farA nicio netrebnicie in aceasta adu-flare" 2.

Asupra acestor datine se intinse, pi anume la o data pre-cisA, in Domnia munteana, dupa 1774, a lui Alexandru1psilanti,un reformator de vocatie, chemat a da o not& ape-=ire terii pe basa tratatului ruso-turc de la Chiuciuc-Cai-nargi, milenara practicA imperials cu privire la meptepu-guri, formula rufeturilor, care, cu tot acest nume turcesc,e absolut bizantina.

Caci aceste masuri nu sint decit copia acelora care,secole intregi, au stapinit vechea industrie a Bizantultd.Cartea Prefectului" din vremea Imparatului Leon eel lnte-lept (secolul at X-lea), alit de fericit descoperita acum citva timp, impiedeca,in adevar, pe EsatvrP'hat, vinzatorii vep-mintelor de lux, de a tinea haine de un pre mai tide vide a da ceva din cele oprite celor de afara.", aceastasupt pedeapsA pi de amends pi, in rindul intAiu, de bataie;ei au datoria de a presinta prefectului, pentru ca acestasa-pi puie pecetea, marf a care trebuie sA se dea barbarilor".Oricine intra in breaslA se cere sA fie presintat de persoanecare sA dea marturie ca e un om de treabA: cu acest pri-lej el platepte vase bani de our acestei bresle, Telt ancietiatt.Pentru a fi cineva stApin in breasla, cu pravalia lui, oIx6xu-PK, i se impune a scoate dupd porunca starostelui, epar-hului, zece monede. Nu poate fi cineva pi vestioprat", vin-

1 Ibid.. p. 215, no. 6.2 V. A. Urechia, 1st. Rain., VIII, p. 99 (au. 1801).

si

$i

si

pi

pi

122 Istoria Industrillor romgne§ti

zAtor de astfel de veminte scumpe, §i sericoprat", caredesface marfa de matasd: o alegere neaparata, altfel pe-deapsd: amendA on bataie. A create chiHa unui tovard§, fa-ti§ sau pe ascuns, aduce asprd pedeapsa: bAtaia §i tun-derea. Starostele breslelor se nume4.te de prefect; el, acest7:Plzitir, poarta numele de exarh al acestuia. Maka adusdse aeaza intr'o casA anume, de unde se face impartirea.Smomirea ucenicului se opreVe supt aspre sanctiuni. Sepedepsesc luminArarii can amestecd in ceara inaterii straine,inferioare. Pitarilor li se fixeaza nartul dupd pretul griuluicumparat, me§terilor de cladire li se interzice ali parasiclientul pentru un ci§tig mai mare: altfel ii ajunge bataia,tunderea, surgunul. Ei au timp de base pAnd la zece anirAspunderea clAdirii pe cari au ridicat-o I.

Sa cercetam acum la Romini aceasta opera, conceputa tiexecutata in spirit strain pentru singurul principat muntean,inainte de a-i vedea urmariie, deosebite de acelea pe carepAstrarea sistemului patriarcal le are pentru Moldova.

Incepind §i in acest capitol cu industriile alimentarii,Fanariotii au gasit la not pitari, chitari" 2, brutari (§i. inMoldova) s, liberi de once legatura in relatiile cu calfele I§i cu cumparAtorii. Totu§i se pare ca o breasla in sens mol-dovenesc exista §i la Bucure§ti in 1763, caci un Stanciulvataf de brutari se presintA ca unul din ctitori la bisericaStejarului 5.

La 1775 insA, supt Alexandru Ipsilanti, se stabile* offi-cial rostul vdtafului. Va primi 1 taler de la cei cu coptor",60 de bani de la cei ce vind cu zeciuiala", iar sarcina luiva fi sa fie pinea bunk nu crud& ca sA traga la ci.n-tar, sau proasta, on mai mica" §i sit ingrijeasca de pro-

1 Le liure du prefet ou Vedit de l'empereur Leon le Sagesur les corporations de Constantinople, ... publie... par JulesNicole, Geneva, 1893.

9 Bogdan Arman sin Chitariului, Botosani, 1742; Studii .idoc., VII, p. 123, no. 6.

9 Ibid., VI, p. 45, no. 109 (an. 1748-9).9 Ibid.6 Inscriptii, I, p. 337, no. 848.

Bresle vechi i bresle not 123

visie, de zaherea" pe o tuna in cas de inghiatA morile I.Spitalelor li se dau brutari anume; frangilagii", cei ce facfranzele, pine francd" 2, jemlarii au in Moldova, de laCurte, hacul for anume 3.

Rdzboiul an 1789 introducind cAlcAri ale regulamentului,in 1791 e inlAturatd darea luata asupra brutarilor din Bu-curesti de zapciii politiei: 70 de parale de cuptorul depine 4. Se fixeatA tot odatA nartul, pretul curent, dupenorme vechi din Constantinopol, oraol unde e primej-die mare tu multimea doritoare, i supt Turci, de pa.nein et circenses: jimbla alba cu drojdii de harnei..., pineaalbA de griu spalat, fiind impreunate trei mini de griu,precum obicinuiesc brutarii..., simitul alb..., covrigii albi5.,prescurile i colacli §i pinea ce-i zice corn, care se lucreazAde mueri, iara§i alba .., covrigii care fac iard§i femeile...,cei marunti cu drojdii" 6.

Cum brutarii cei mai ehlierzi" (cinstiti), se spune inprivilegiul dat cu acest prilej, se pling di de la incepereahostilitdtilor multi iabangii sermainsizi" (venetici lard ca-pilal) li fac concurenta, neaducind pinea la tirg" §i, cind nuse vede buluc de pine in tirg", ceilalti, jaluitorii, rdspund,dar totu0 acei intru0 yin la obor §i strica preturile, secere ca brutarilor can CO2 in fie care zi sd li se dea prio-ritatea la cumpirat, rdmiind numai pe urrnd nfAinarti, saumai bine sA be zicem: matrapazii", cu lAsarea la o partea ficlenilor lapidati de rufet". Aceasta se 4i acorda, darimpunindu-se beneficiarilor privilegiului anumite indatoriri;a gAti Mina pe trei luni, ca nu cumva sA flAminzeasca o-rapt prin inecarea de ape sau inghetarea morilor 7.

1 V. A. UrechiA, 1st. Ronz., II, p. 180.2 Al SPntei Vineri din Bucuregti la 1775; V. A. UrechiA, 1st.

Rom., II, pp. 269-70.3 Ibid., IV, p. 347 nota 1.4 Ibid., IV, p. 347, nota 1.5 Un covrigariu pentru Able", 1782; Studii si doc., XII,

p. 102, no. 196.6 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, pp. 302 3, 'Iota.I Ibid., pp. 304-5, nota,

pi


Reglementarea oficiala urmeaza neintrerupt. La 1792 VodAaflA di in Ialomita, acolo de unde vine griul", se dau 80-90 dramuri la path", §i aceasta nu alba curate, pe cindla Bucuresti 150, si vor fi *i 200, hind ieften griul, bru-tarii ialomiteni sint luati la socotealA 1. Un nqu nart stabiliaplata de 11-2 lei chila de grin de frunte, spAlat", celalt a-vind a se lua cu 8-9 lei; dar pinea de o path poate sA nuaibA mai mult ca 135 de dramuri 2. Cind, peste doi ani,ajunge a lipsi griul, se ieau de guvern 150 de chile de lacumpanisti", ocrotiti de agentul austriac, unii capanliiWept (mAcelari exportatori), si se impart la brutari 3.Pentru aceasta lipsA Domnul se plinge ca. brutarii, dupemulte viclesuguri vinovAtii trecute ale lor, scum unii iiiinchid cuptoarele" sau furnurile", si fug si se ascund,...cu pricing ca n'au zaherea sau ca n'au sermaia" (capital),sA cumpere zaherea". Ei sint amenintati cu ocna pevials data nu lucreaza, scotind zilnic pine din dm& cup-toare; simigiii sint inv:tati a deschide fumuri" 4. BrutarulCristodor e minat, pentru lipsA la cintar, in tirg la treithspintii batut cu cite cinzeci toiage la tAlpi §i apoidin mijlocul tirgului trimes la ocne", spre invatatura ce-.

amenintati cu streangul%Prigonirea brutarilor neascultAtori urmeazA. In 1796 unii

sint, de fapt, trimesi la salinele din Telega, fiindcA fAceaucumpArAtura la obor cind era griul mai stump, pesteceia ce se chiama cisniur, pretul mijlociu, ca sa creasca

ei preturile; se pone in vedere lintuitul urechilor printirg" 6, intocmai ca la Constantinopol. La 1803, fiind iarasilipsA, li se impune simigiilor sa nu mai lucreze covrigi

1 Ibid., p. 306,E nota.2 Ibid., p. 307, nota.

Ibid., VI, pp. 768, 770.Ibid., pp. 764-5.

A Ibid., pp. 765-6. Cf. iibid., V, p. 338.6 Ibid., p. 238. Cf. preturile din Studii doc., VII, p.

222, no. 62.6 V. A. Urechid, Isl. Rom., VII, p. 106 si urin. Pen Wu cisniu,

v. $dineanu, o. c., II, pp. 135-6.

lorlalti,

si si

s

gi

gi

gi

gi

gi

gi

flresie vechi gi bresle not 126

gi simiti Oa in primAvara 1. Ispravnicii din provincie cartnu poarta grija de pine buns gi ieftena sint taxati demagari" prin adresti a Domniei 2. Brutarii de prin gateerau supugi dreptatii" proprietarului: astfel la GherghitaMitropolia intervine oprind pe megterii de acolo, intre cariun fiu de macelar gi Armeanul Magirdici, Petre Dogarul H.

Ocupatia ruseasca aduce mAsuri aspre din partea coman-dantilor imparategti. Breasla jimblarilor e reunite silnic cua simigiilor gi a brutarilor, in 1810 ". Nemultamiti de vre-oalts mantra, brutarul din Ploegti Marin gi Tanase simigiul sealatura la asculati, intre cari gi un pescar gi un bArbier 5.

Intoarcerea Domniei aduce aceleagi masuri=grijA de faina,care, la un inghet al morilor, se da din magazie, cautindu-segi de-a lungul Dimbovitei, la top morarii, obligatia de a seface pravilii, impunerea de pine bunA, alba gi curate, nartuloficial 6, La 1817, legare silnica a jimblarilor de brutari7. Cuun an inainte de oprise vinzarea pinii afara din brutarii:Trebuinta este sat fie politia indestulata de pine gi nuface trebuinta a o cara pe la bacanii gi pa la alte prAvalii,ca sa c> vinza chiar la brutariile lor, unde nu dau niciozlaciuiala, cAci o vinde oamenii lor, ale carora simbrii sintintrate in cheltuiala de taleri 15 pe zi, cum gi a pravaliei" 8.

In sfirgit iata gi o masura mai crutatoare pentru breaslain sama careia se punea flaminzirea poporului. La 1818se recunoagte eh slujbagii Agiei, supraveghetorii de paneatunci,nu au frica lui Dumnezeu, pentru interes al lor inparte", aga incit lass pinea mica, neagra gi necoapta. A-ga-gi va avea venitul sau de 2.000 de taleri pe an. Supuin-du-se breasla inspectiel a doi-trei boieri din cei mai marl,

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., VIII, p. 665. Nou nart de pine,ibid., XI, pp. 327-9. Alte mAstul pentru pine bunA, ibid.,pp. 921-2.

2 Ibid., VIII, p. 665 (an. 1806).8 Ibid., XIII, p. 311 nota; p. 313, nota (an. 1822).4. ibid., IX, p. 622.6 Buletimul Comisiei Istorice. IV, p. 122.8 V. A. Urechia, 1st. Rom., X, p. 877 gi urm.7 Ibid., X 2, p. 223.8 1 b:d., X, pp. 924-5.

126 lstoria Industrillor rornane;ti

i se da o alcAtuire ca a rufeturilor" tairigrAdene: un sta-roste ales inaintea boierimii de intdia clasd gi intArit de Domn(se alege Babic), patru proegti" (proestogi), un Loga At, unceaug; va fi vechea loggle genovesd, adausd la Constan-,tinopolul bizantin mogtenirii romane, longea, pentru judecatigi adunari 1.

Acegti brutari bucuregteni puteau fi printre fruntagii ora-gului. Manea vitaful de brutari face in 1814, dupd o cd-lAtor:e la Ierusalim, biserica Manea Brutaru 2; fratele lui epapa loan J.

Sistemul breslei turcegti, a rufetului" trece gi la Iagi, pela 1803 4, i la Galati, unde rufetul pitarilor" face oicoand la Sfinta Vineri in 1814 5. Breslagii ierau in parteGreci, gi se pare ca ei au pus la tale peste vre-o treizecide ani un fel de grey& °.

In restul Moldovei nicio tirml de reglementare domneascA.Calfele gi lucratorii pitAriilor" stau alAturi gi supt Regu-lamentul Organic 7. Chitarii" gi chitariile", cu edecurile"lor, se presintd ca in vremea veche 8 . Pe lingd franzelariide lux a, pitArie mai ideas& e a furmagiilor sau formagillor,ca la Botogani, la Telinegti (lacob gi Necola, la 1798)1°,Am pomenit acel inventariu de formag,ii care cuprinde: co-vata, cimpina de trei mini, gripea de pine, sitele, doi pos-lovaci, un capac de gura cuptorului, o masa de plAcinte,

1 Ibid., X2, p. 224.1 Inscriptii, I, p. 318, no. 769; p. 319, no. 770 (an. 1787),

771-2.a Popa loan brat Manea Brutarul"; V. A. Urechiti, 1st.

Rom., VII, pp. 382-3 an. 1798 . Un brutar la VAlenii-de-Munte,Dinu, In 1814, Doc. Vail Teleajenului, pp. 36-7, no. 31.

* Uricariul, I, p. 106.6 Studii si doc., XV, p. 343, no. 988.6 Hurinuzaki, Su p1. 16, pp. 346-9 an. 1841).7 Cind cei din Ia§i dau o icoana bisericii Rufenilor; Studii

$i doc., XV, p. 194, no. 543.8 Ibid., VII, p. 220, no. 55 (Birlad, 1756-7) ; Antonovici,

Doc. birliidene, I, p. 82, no. 17 (an, 1798: Ivan), p. 88, no.22 (c. 1806).

9 Cf. Inscriptii, I, p. 347, no. 885 an 1857).2-0 Studii $i doc., XXI, pp. 119, 471.

i3resle vechi *i bresle not 127

lititi, dotha culmi de pus panacoadi, o sata di cernut fitinAml.Brabaril ', brAgarii, fabricanlii de brags, spar cu veacul al

XVIII -lea. La 1733 Iagul avea gi o ulita a BrAhArier 3.Breasla exista in Muntenia la 1780, cind un vAtaf o con-ducea: lucrul for din meiu" e din nou permis la aceastAdata, in pAnA la douAzeci de pravAlii, daca." dau Orfanotro-fiei 600 de taleri pe an, indatorindu-se a nu lua materialul,zahareaua", in tail; cel mai de frunte" stt fie cAsAtoriti4.Dar la 1796 rAmAsese un singur bozagiu, lani, cu patrucopii gi cloud fete de maritat, oprit gi el de a lucra din causalipsei de grin; I se ingAduie bozagilicul, in masura de douttchile de meiu iarna gi 6 banite vara 5. Cele douazeci de bra-gagerii existau in 1803 6.

Rachierii terani se intilnesc gi la sfirgitul secolului atXVII-lea'. Se bea inch' mied 8, dar VodA-Brincoveanu im-partia vutcA gi orelca", horilca de la pomenile moldove-negti de atunci °.

Sagii cei vechi aveau berArli la noi. In secolul al XVIII-leaGermanii introduceau din nou bautura. Astfel Alexandru Dosinceardi la Roman, in 1816, altii seria, incepind la1740-1, cu Franz gi Joan, care au venit acum din Tara Un-gureasca gi stint megteri bArari"I°, la Iagi, Krebs gi Kube

1 Ibid., VII, pp. 147-8, no. 106 Botogani, c. 1820-30). Sefrige qi came. 'rot a§a simigiii din Bucure§ti (Prager, Mein&ria In trecutul Terilor Romeinesti, Bucure§ti, 1906, p. 136, no.XLI); p. 141.

2 Studii 0 doc., XXI, p. 453.8 Revista Ion Neculce, pp. 99, 101, 113.8 V. A. Urechia, 1st. Rom., I, pp. 446-7.5 Ibid., VII, p. 112, nota 4. Privilegiu qi la 1791; ibid., IV,

pp. 287-8, nota.6 Ibid., XI, p. 355.7 Studii si doc., X, p. 184, no. 13; XIII, p. 113, no. 345,

Rev. 1st., II, p. 155.8 Arhiva Istoricei, I p. 64, no. 71: la o ingropare in Mol-

dova, c. 1690.2/bid., §i Aricescu, o. c., p. 225.Jo Studii si doc., VI, p. 443, no. 1675; Hurmuzaki, X,

p. 597; V. A. Urechia, 1st. Rom., X2, p. 376.

128 istoria industrillor romane§t1

la Bucure0i in 1826. Dar despre aceste industrii de fabricimai departe.

Alte indeletniciri in legAturA cu hrana rAmin nereglemen-tate. Astfel industria exercitata in Moldova mai mult deArmeni, in special la Boto§ani, a pastramagillor 1. Seexporta pastramA i in Turcia2, dar Iosif, episcopal de Arge§,,cerea din Ardeal o provisie de ghiuden3. Tot tip §i *lard,cari fac o biserica, cercetatA §i de macelari, la Bueure0i.

Buclitarii full supu0 de reforma lui Ipsilanti, dupA in-sa0 a for cerere, puindu-li-se vataf un anume Panait, pa-mintean", bucAtarul domnesc sau acci-ba0t, purtind titlulaceluia al Sultanului. Il aflArn 0 la 1791 5 pe Panait Ahci-ba§a al cuhniei gospod". In 1792 ei in00, buatarii dinBucure0i, cer din nou a li se admite breasla, cu acestadrept staroste, iar cercul de activitate sa. fie numai 0numai pentru trebuinta nuntelor §i a praznicelor ob0ii"6.Aceasta se §i acorda, ahci-gba.01 pAstrindu-0 titlul de laCurte, cAci, se spune in 1797, ar fi cu necinste a se numidin acci-ba§a domnesc vataf de bucAtari". Breasla avea,,paraclisul ce este din dreapta la biserica domneasca ofCurtea Veche", cu tejghea cu luminAri de ceara" 7.

Mai tArziu, in 1793, bucAtarul domnesc fiind un Petre,breasla nu-i primege pretentiile, staruind a se pAstra PanaitGrecul, buctitar, carele s'au insurat aici §i se aflA pAmintean",ca unul care a fost indemnator §1 silitor dintru intitiu a seface aceastA orinduialA intre din0i" 8.

Venind la imbracAminte, abageril 10 aveau isnaful laCraiova pe la 1800, cind dAdeau o icoana la biserica Oota 9.

6 An. Ac. Rom., XXVII, p. 147 (Bucure§ti, 1836).2 La 1803, V. A. Urechia, 1st. Rom., XI, pp. 255-6.8 An. Ac. Rom., lilt., XXVIII, p. 212.4 lnscripfii, I, p. 285 gi urm., V. A Urechia, 1st. Rom., I,

pp. 374-5, nota.6 Ibid., IV, p. 218.6 Ibid., p. 287, nota.7 Ibid., VII, p. 121, nota." Ibid., V, pp. 286-7, nota.9 Studii si doc., XV, p. 70, no. 195. La Botopni, Petru Naghi

cofetar, Gorovei, Monografia orasului Botosani, p. 85 (an. 1820).

bresle vechi $i bresle not 129

LegAtura dintre cei de la Bucure§ti pinzari, pe basaconstantinopolitanA, o cunoa§tem printr'un act de la 1781. Austaroste §i ceauq, epitropi, cu platA ca §i starostele, careface adeverinfe de zapis" i rasplate0e" in adunare"pentru necinstirea" batrinilor, inaintindu-se §i raport al sta-rostiei" la Vornicul politiei; ceau5u1 fine catastili pentrucapitafia Visteriei. Me§terii au hram comun, al Sfintului Pe-tru §i Pavel, se indatoresc a inchide la Inviere i la celedouasprezece praznice impilrAte§ti; precum si din pinzarisA nu fie volnici sA dea la Jidovi cilm4i sau pinta in nu-mitele zile". Pentru cutie se ieau de abageri de la client20 de parale la 30 de bucati, iar pentru cele de Maras 20la 20; clienfii obi§nuifi, cumparAtorii", plAtesc dupa mina"din care fac parte, cite 20, 15 6i 10 lei pe an la cutie, plusdouA parale Simbata. Nimenea din brasIA sa nu alba voea de§chide prilvAlie uncle nu-1 va ingAdui brasla"; amendAse va lua i de la me§terii carii ii vor face tovaro§i dincalfe in prAvAlia sa" gi de la aceia cari artorisesc chiriaprAvAliei altuia, §i de la aceia cari zavistuiesc calfele on leieau pe ascuns. Cei cu cinci lucratori 5i alfi cinci la ma-halale nu mai au voie sA iea la odaia prAvAlier nicituzlucari". StrAinii trebuie sA cearA voie de a deschideprAvAlie, dind §,i ei la cutia breslei, cAreia calfele-i depun50 de parale pe an. Pe aceste base Hagi Dinu sin RaduChitu se avaza ca starostea corporafii abagiilor §i pin-zari" 1, Nimic din toate acestea in Moldova, unde aflampinzari liberi pAna §i prin sate 2.

In ce prive§te confectia, zabunarii 4i capatau privilegiilefor Inca din 1780, apoi din 1784, 1785 §i 1793, §i ele erauconfirmate la 1797 3 , apoi la 1813 *i 1819 4.

1 Ibid., II, pp. 195-8; Studii $i doc., VII, pp. 36-7, no. 28.2 Ivan Pinzarul, in Tinutul Vasluiului, 1816; Studii si doc.,

%I, p. 177, no. 147.3 Prager, o. c., pp. 144-61, n le XLN-VI; V. A. Urechia, 1st.

Rom., V, pp. 285-6, nota; VII, p. 113, nota 2. Zabunari, Studii$i doc., V, p. 28, no. 16 Muntenia, 1679 , VII, p. 9 no. 1

(an. 1713 ; GhibAnescu, Surete $i izvoade, V, p. 339.3 Prager, o. c., pp. 147-51.

18toria industriilor romcineei. 9

$i

130 lstoria industriilor romanestl

Ei singuri an voie sa inple cu bumbac cu linA",vinzind marfa de zabunarie" in Bucuresti aiurea, an-tiree voinicesti zabune femeiecti copilaresti vi alt-fel de zAbune marl "; dar sint datori sa aibA lucrul gataspre vinzare indestularea taranilor ce via de pe afar&cari nu se pot zAbovi cu asteptarea Ora se face hainA";nici Armean, nici Giurgiuvan, nici croitor" n'are voiea-i coneura. acestia 41 au cutia starostele, amenzilepentru tine stria lucrul sau mica legAtura breslei a lu-era la prAvaliesi"; si pentru nevoile Curtii tot prin starostepot fi chemati2. La 1801, numindu-se seful lor, iorgangl-bava, se intareste privilegiul 3.

In 1775 Alexandru Ipsilanti avea acum o breasla organi-sata a croitorilor, supt terzi-basa, cu numele constantino-politan, ajutat de batrini, si el dAdea acestei cApetenii diep-tul de a ju,deca si pentru stricarea hainelor de lucru"Intr'un act din 1776, de intarire a vechilor datini negustoresti,calcate de acei strAini cari, WA a voi sa se aseze si fail ainstiinta starostia, vindeau cu mAruntisul, se ocupa de ne-ajunsurile pe care noile abusuri din timpul razboiului le a-duceau croitorilor, negustorii avind obiceiul de a cumulavinzarea stofelor cu croirea lor: Avijderea negutitoril cei cupravalii ce vind marfa si n'au avut obiceiu, ca, vinzinduisimarfa, sa o croiasca ei, sa o facti si haine, ci muvteriul,dupA ce isi tirguia marfa, o da In croitor osebit de i-ocroia facea haine, iar, de la o vreme incoace, obivnuin-du-se unii din negutitori cu pravAlii, de metaherisesc

1 V. in privilegiul de la 1780 pentru cei §apte zabunari: mes-testigul zabun5riei, care este on cite se umple cu bumbaccu lina"; V. A. Urechia, 1st. Rom., I, pp. 437-8.

2 Zabune de ibrisin; Sindii si doc., XIV, p. 257 Oltenia, c.1700 . Mune de matasa, ibid., p. 191 Oltenia, an. 1753 .

3 Urechia, 1st. Rom., VIII, p. 100, nota, noun confirmare in1813, ibid., X9, pp. 220-1. Apoi in 1819, ibid., XII, p. 371 siurm., nota. Starosle de iorgangii, 1814, ibid., X2, p. 224. Cf.si ibid., VII, p. 113, nota. Pentru Moldova, IAA breasIA, v.

Comisiei Istorice, I, pp. 234-5 an. 1743).4 V. A. Urechia, 1st. Rom., II, p. 177.

gi

ii

$i

gi

gi

si

Method

ei

si

si

si

pi


megtegugul croitoriei, caH, dupd ce igi vind marfa, o gicroiesc gi lucreaz'a haine ei singuri gi la alti negutitori ia-rAgi sint de nimic aligverig, raminindu-li marfurile nevin-dute 1".

La Craiova se gi face o invoialA intre croitori gi cei cuprAvAliile, inaintea a neguratori gi megteri batrini ai bres-lei", in aeel sans ci negutatorii prAvAliagi" sa alba voiedupA vechiul obiceiu a croi gi a lucra haine de vinzare nu-mai de cele mici, iar alte haine mai de credintA, cu chel-tuieli mai grele, sA nu fie slobozi a lucra ei, ci sa le deala croitori sa le facA", agezindu-se gi pretul pentru a-cestea 2.

Hrisovul dat in 1781 de Alexandru Ipsilanti definegte ros-turile ingAduite fiecareia din categoriile megterilor de im-braciuninte. Negustorii gi oricari altii sA nu fie volnici alucre megtegugul croitoriei, adeca sA croiascd sau sa coasamaterii cu fir i alte cumaguri, ori... cu mAtase, i de bo-gasier i alAgele i de postav bun". Dar galvaragiii audrept sit lucreze din postav de tars" pentru terani, cosindhaine gata; abagiii se tin la marfa for de al* zAbunariila haine de bumbac". Dar pentru folosul satelor venitela tirg li se impune croitorilor ca, pe linga." cele gatahaine vechi ce tin telalii 3", sA feed primirea de tot felulde haine trebuincioase teranilor gi cAlAtorilor", cari nu-oipot pierde vremea agteptind. Tot °data se confirms orga-nisarea de breasIA dupA normele arAtate mai sus, precumgi la analisarea invoielii, contemporane, dintre abageri gipinzari. Starostele, terzi-baga, are patru epitropi, un ceaugcare educe la judecatA pe cal cu vre-o vine. Se fixeaza cetrebuie sa dea la cutie oricine infra in breasla, cu aceiagiscutire pentru fiul de megter urmind tatAlui sail, gi cit stagiu

1 Urechia, 1st. Rom., I, p. 98.23 Ibid., II, pp. 184-5. Cf. si ibid., I, p. 281, nota 4. Se ho-

tAraste in acelasi timp ca de beilic se vor da numai doicroitori, la Caimacam.

5 V. in confirmarea de la 1820: telalii carora aceasta leeste hrana, cu haine gata, date de obste"; ibid.. XII. U. 3850, urm.

132 Istoria industriilor romkesti

se cere in ucenicie. Se ieau masuri contra celor cell pArA-sesc stapinul: calfele ba§calii ce vor lucre haine cu platain pravAlii, intru a aror nAdejde stApinii dughenilor cro-iese mu§teriilor haine din destul, iar apoi, la vreme depas, ei se prefac la altii §i ii lass in necaz"1.

Regimul lui terzi-ba§a se dovedi insa cam aspru. Miciicroitori furs opriti de a lucra tot o data §i pentru negus-tori §i pentru mu§terii2. Se vede de acolo ca la 1791, cindse produce conflictul, pe linga mai marea capetenie era§i un simplu staroste ca pentru celelalte bresle. Domnulhotara§te Ea fie slobozi a lucra lucrul for §i a face ali§-veri§ul lor" 3.

Privilegiul fu inoit in 1793, dupa ispravirea unui razboiucare atinse §i pe ace§ti meseria§i unul se sinucide pentruca a omorit pe neferul 1 turc care-i necinstise nevasita 4.Croitorii bucure§teni avjeau biserica Flaminda5. Erau o breaslaputernica, in stare sa raspinga, cum a fost casul in 1812,cu un prea tinar Ionita Craioveanu, §efi fat% ipolipsis"ne-ipolipsico§i"6.

Satele muntene i§i aveau pe atunci mai peste tot loculmode§ti croitori: ba la Telega in 1810 intilnim trei cuacest me§te§ug, avind proprietati ca §i ceilalti sateni 7.La manastiri calugarii i§i faceau rase cu lina adusa une ondin Ardeal 8.

1 Ibid., II, p. 192 si urm.2 Ibid., IV, p. 292, nota. Cf. sii ibid., XI, p. 797.8 Ibid.4 Ibid., VI, p. 575.6 Ibid., V, p. 282 si urm. Nart pentru imbracamintea si in-

ealtamintea proasta, ibfd., IV, p. 323, nota; p. 329. Numire deterzi-basa in 1803, ibid., XI, p. 278.

6 Ibid., pp 796 7. Confirmarea privilegiului in 1813, ibid.,X2, p. 221. Carte de staroste in 1820, ibid., XII, p. 384, nota.Privilegiul din 1820 fi\eaza ca plata pentru deschiderea depravalie patru galbeni stamboli si doi pentru terzi-basa; ibid.,p. 385 si urm., nota. Cf. si Inscriphi, I, p. 355. Tarife in Bu-curesti, Revista Istorica, VI, pp. 205-6 an. 1828).

2 Studti si doc., XIV, pp. 98 9, 103, no. 106 an. 1780);Stoica Teodorescu, Telega, pp. 188-90, 192-3.

8 An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 14.

Bresle vechi si bresle not 133

Si, iardpi, in Moldova, starostii functioneath liberi ca°clinical* fArA nicio impunere din partea Domnului, desigur cu vechea binecuvintare arhiereasca I.

Alexandru ipsilanti reface gi vechiul" rufet al galv ara-giilor, care, din prefaceri vremilor, cAzuse din obiceiullor". Ei sint osebiti de croitori, avind ca specialitate recu-noscutA, nu numai galvarii, ci gi duldmi, mintene, giubele.iamurluce", pe care sd le hied cu bune cusAturi gi curat",adAugindu -se a sii nu le ingire numai, fArA niciun te-mei, de a se descoase in putine zile". Breasla e constituitAin condiliile obignuite, cu staroste gi cinci proegti", cuceaug gi cutie 2. Si ei aveau legaturi cu bisericile, unde-iivedem dAruind icoane 3.

Ibrkingiii, cari lucreazA cu ibrigin, fiind prea putini, sintreuniti, la 1820, cu croitorii, dupd insAgi a for cerere 4.

Inca de la 1780 gasim la Munteni tariful blanarilor, in-semnindu-se contegul de samur, coburul de cacom, giube-lele femeiegti, blana de nurcA gi nafea, tatarca, binigulgi giubeaua de singeap, tivilichia de cacom, de singeap gi,alAturi, prefacerea, mutind blana pe alts fatA"5. Cu un aninainte, cum se socotia ca. bldnarii din Bucuregti au in-ceput a face feluri de ingeldciuni norodului la vinzareamArfii lor, cd misAzile le face mici, de nu poate ajunge ase face o bland", iar pretul it cer scump foarte, pe citnu lac", se numesc doi boieri epitropi cari cu geful bres-lei, numit, ca la Constantinopol, chiurci-baga dintr'unchiurci-bagel se coboarA gi Ipsilantigtii, sau Psiolii, gi cu

1 Studii si doc., VII, p. 126, no. 24; p. 129, n-le 34-5, 37;p. 130; XXI, p. 459 starostele Tanase la Botosani, 1777-81 .V. croitori la Birlad in 1812, Antonovici, Doc. birleidene, I,p. 259. Negul croitoriul" lucrind o vie in Ifoldova la 1802;Studii si doc., VII, p. 139, no. 65.

a V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, pp. 289-90, nota.8 Studii si doc., XI, p. 102, no. 18 Bucuresti, 1819); XXV,

p. 147 Bucuresti, 1863 ; Inscriptii, I, p. 333, no. 833; p.336, no. 61; p, 353, no. 906.

3 V. A. UrechitA, 1st. Rom., XII, pp. 390-1, nota.5 Ibid., II, p. 191.

134 Istorla industrillor romanesti

alti trei-patru batrini ai breslii for ", sa fixeze numArultanelelor de fiecare bland gi pretul de vinzare I.

La 1794, breasla, formats tot de Ippsi lanti, la 1780, in-tarita la 1786 de Voda Mavrogheni, capata un nou privilegiu,care ingira gi el singepii de Nicsi", blana intreaga dezardavolegi"2 (zardavd samur), blana intreaga de san-drace", blana intreaga p*ntece de singep negru", blanade rigi", blana de crocu", blanile ce le fac mici pentrupanighiruri" (bilciuri), inoindu-se gi tariful de mai sus In1795 se facea osebire formals intre acegti cojocari suptiri",de o parte, 41, de alta, iglicarii gi cojocarii grogi". Nouaintarire la 1795 gi 1799 4. Constantin Ipsilanti dA un hri-sov aparte la douAzeci trei blanari straini cu noua cAlfi,agezati inca de pe vremea tatalui sau, scutindu-i de cotarit,iar de fumarit numai data stau la han Vara a -si face acololucrul, avind a se judeca numai la Marele Vameg 5. In 1806se ivegte discupe asupra numarului de tanele impus, gi bld,narii observe ca masura blanilor nu este cu putin(a a oface precum sa arata in hrisoave, caci s'au schimbat felu-rimea hainelor ce sa purta mai nainte gi sint siliti a faceblanile dupe cea de acum mods a hainelor". Revenind acestproces, Domnul pamintean Grigore Ghica intaregte vechiulprivilegiu, in care blanarii sint apa'rati de concurenta ca-zacliilor" can aduc marfa din Teara Cazaceasca" gi a ce-lor ce aduc marfa Rumele" 6, de Rumelia, de a bogasie-rilor can vind haine blanite gata, de a celor ce desfac vul-pile, jderii, pisicile alte maruntai de cojocarie", bogasieri,abagii, Bragoveni, matasari, croitori, Armeni, Ovrei, bras-lagi", slujitori, slugi de ale strAinilor de prin alte parti".

1 Prager, o. c., pp. 54-5, no. IX.3 V. zardavo-paces, paced de samur; ibid., p. 105. $i zar-

davobuni", ibid.8 V. A. Urechia, 1st. Rom., XI, p. 274 $i urm., nota.

Ibid., V, pp. 284-5, nota. MisAzi de oae pentru Ynblanitulgiubealii", An. Ac. Rom., XXVIII, p. 212 an. 1796).

6 Prager, o. c., pp. 116-7, no. XXVII. V. si ibid., pp. 19-20,no. XXVIII. Numirea vatafului celorlalti (an. 1811), ibid., pp.120-1, no. XXX, pp. 122-3, no. XXXII an. 1824).

8 La spate se adaugA: tanele cu cafaleli for ", Singepi ne-

si

'.

gi


La sfiroitul anului se confirma of vechea orinduire interioarda breslei 1, de care rdmin osebiti strAinii cei doudzeci Sitrei insemnati in privilegiul din 1803 2.

Cu totul altfel in Moldova traditionald. Un timp, in vea-cul al XVIII-lea, se urmeazd cu meoterii lucrind fiecare de-osebi, fled vre-o legAturd I. La Botooani era un centruimportant al lucrului de blandrie 4. Sdpunari, olicari, cojocariparticipti la fabricatie. laoul iii avea 51 el bldnarii, intrecari intilniim of pe unul care e calificat de Ungur 5. Bldna-rul Sandul avea, la 1743, o movie, Coldneotii B.

gri", singepi de Sibir", singepi pro5li", carsaci cu boga-zurile (gurile for ", pacele de samur cu frtscAi", bland deveverita", ,,bland de elangicuri", blana de croculungul"; Pra-ger, o. c., pp. 98-107.

1 Ibid., pp. 107-10. Un chiurciba5a la Craiova pe la 1800,ctitor la biserica Oota; Studii doc., XV, p. 70, no. 194.

2 Papiu Ilarian, Tesaur, II, pp. 322-3, no. VIII.3 $i 5ube; Studii $i doc., XIX, p. 18 de urs, de ianod ; Ba-

sarabia, 1839).Neculai, Toader. blanarii 5. a.; ibid., VI, p. 264, no. 436;

VII, p. 123, no. 8. V. si Iorga, Breasla bldnariilor din Boto-sani, in An. Ac. Rom., XXXIV, p. 7.

6 Vasile blanariul 5i sopa, fata lui Iordachi Cracatita; Doc.Calliinachi, II, p. 162, n-le 5, 6. Costandin sin Savii, starostede blanari", 1799; Studii $i doc., VII, p. 139, no. 62; An. Ac. Rom.,XXXIV, no. 11, not 1 1. Blana sangiap, de Sibiiu, Dcc. Calrmachi,p. 110; bland carsac, ibid., p. 118 an. 1763-4). Blanarul un-gur, 1766, revista Ion Neculce, II, p. 279; III, p. 91 (an. 1771).Supt Ru51 in razboiul de la 1806 la 1812, revista Ion Neculce,III, p. 129 5i urm. BlAnari din Birlad, Antonovici, Doc. bir-ladenc, I, p. 32, no. 24; p. 53; p. 59, no, 44; pp. 69, 71, no. 3; p.243, no. 2 an. 1798). Pe la 1790 ei fac o bisericl; ibid., p127. Din Vasluiu; Studii doc., VI, p. 167, no. 100. DinFolticeui, ibid., p. 237, no. 112 an. 1785 . Din Suceava1768: Manole , ibid., VII, p. 224, no. 66 Din Cimpulungul Bu-

covinei, Stefanelli, o. c., p. 130 51 urm. an. 1782 . Varietatide blAni, Studii $i doc., VII, p. 225, no. 69 (an 1773 . Mieii cese taie de blanari", Uricariul, VI, p. 471. Din Chi5inau, maimulti, Studii doc., XXI, p. 116 5i urm. 1798 pp 119-20.BlAnar, care se face diacon 5i preot, ca socrul, pe la 1820,in Ion Ionescu, de la Brad , Agricultura romdnd de la Bradu,Roman 1886, pp. 13-4.

Bianu, Catulogul mss. torn., I, p. 60.

si

si

si

ai

,

136 1storia industrillor romanesti

La 1760, din porunca Domnului, dar din a Mitropo-litulul, frate cu acesta e vremea de inceput a Callimachi-chilor , un mare numAr de megteri au cerut ei cu voefor ca sa faca briasla blanareasca la Botopni" adunindtoata briasla la un loc", radica staroste cu voe tuturora",pe Andrei 5licarul, puindu-i alaturi patru epitropi 1. La1768 apoi Gavriil Mitropolitul li avaza osebita breasla",in aceste conditii: hram la Sfintul the, care e la Birladpatronul breslei 2, a caruia biserica va fi ocrotitA impodo-bita de dinOi 3; in acea zi sa fie datori a merge la casastarostelui ca sa slujasca"; formarea unei cutii, hranitadin gloaba pentru neascultarea de staroste, dupd obiceaiulvechiu" (6 zloti), pentru lipsa de la inmormintari, pentrusmomirea de ucenic (12 zloti, plus 100 de toiege ucenicului),de la blanarii strAini" cari scot pielceale ce sint deme§tqugul ace§tii bresle", dupa veachea a§azare obiceiu"(20 de zloti). Ucenicul da la primirea lui intre calfe, cuvoia starostelui §i a breslei, 5 zloti barbintA", fiul de me--ter urmind tatalui doar jumatate, blanarul strain barbintatoata Voda intervine numai cu cartea cea domniascA pen-tru tdetul meilor"

Andrei licarul gasi insA ca fratii" sint prea neasculta-tori ca sa-i poata conduce: el demisiona deci, se supara",la 1772. Indata breasla, ramasa ca o turma Mt pastor",it rechiamd, admitind ca amends pentru nesupunere 5 ocA

1 Breasla blanarilor din Boto$ani, p. 7.2 Biserica de acolo zidita si facuta cu toata zestre ei prin

agiutorul numitii bresle a blanarilor"; Antonovici, Doc. bir-Ilidene, I, p. 319.

3 Imprejmuirea cimitirului, Breasla bliinarilor din Botosani,p. 16. Odajdii pentru preoti, ibid., p. 17. Dascalul e si ceau§ sise a, dupa treisprezece ani, un loc de awl& Ajunge si preot;ibid., p. 23. Impartire la breslasi de locuri pentru cask pp. 25-6.V. si Studii doc., XXI, p. 457 si urm.

Breasla bliinarilor din Botosani, p. 5.6 Ibid., p. 22.

si

gf

gi,

ei

ei

ei

ei

t,

a

Bresle vechi §i bresle not 137

de ceara breslei, 10 lei gloaba judecatorului de Boto4ani",plus 50 de bete in talpi" 1. La 1795 it inlocuia un Ma-nole sin Ionita, jar far& niciun amestec de sus; e ales cubuild voia 0 primire noastra", zic me§terii, eari cer boe-rilor dregatori" o simpla carte" de recunoa0ere 2.

Dupa o plingere la Domn §i un ordin de acolo, la 1797,Armenii dughengii care tin bogasierii a'ce in Botosani" seindatoresc a nu mai cumpAra de acum §i a tine prin du-ghenile lor orice fel de gujulii", cum pi strai gata b1A-nite, adeca maloteli, cataveici, care le lucrau tot la briaslablAnarilor", avand vole a lua de la negutitorii latura0 cevor educe sAngiap de vanzare la acest oral §i blani gata"tangle" sau blani pentru a blani straiele de vinzare cevor face", dar nu pentru a vinde deosebit '.

La rindul lui, Mitropolitul Veniamin intArevte statutelebreslei, care cuprindea tineri veniti din Hotin, Suceava, Cer-nauti, Folticeni, din satele Patrauti, DAnuleni, Stance0i,fiulpreotului, Vladeni, Zvancea, un fiu de diaconita vAduvA,un neme§, un ginere de vame§, un fiu de dascal, un licar4,adaugind ca, pAnA ridica marf a, materia prima, orice mevter e dator a da §i altuia. Havaetul it vor da 0 cei cari lu-criaza mege§ugul acesta la mahalale, pe la casele lor, 0,numai la zioa targului obicinue3c de scot cate putinA martacu rogojina la uliti". Se prevede ca strainii nu pot fi pri-miti la lucru. Niciunul din bresla0 sa nu fiia volnic apriimi ucenic la invatatura me0e0igului din limbi streine, a-deca din Armeni sau din Jidovi, pentru ca nu dupa vremisa sa intariasca aciastta brias,la prin minile lor, 0 ca sanu rAmiie aceste bune a§ezari, ce sant acute spre folosul§i podoaba bisericii, spre rasapire. De va veni vre un me-ter blanariu armean strein, dintr'alt ora§, aicea §i va vrea

1 Ibid., p. 9 Tudose blanand din Boto§ani cu mo§ia la CA-tamare§ti in 1785, Studii si doc., VII, pp. 344-5, no. 23.

2 Breasla blcinarilor din Botosani, p. 10.8 Ibid., p. 11.A Ibid., p. 15 li urm.

138 Istoria industriilor romare§ti

ca sa -1 a§aze i sa lucreze me§tepgul acesta, sa nu fiiavolnic" 1. Vom vedea ce va ieci de aici.

Starostele §i epitropii aveau i voia de a imparti cu bez-man, Cu embatic" locul liber al bisericii for 2,

0 singura data, la 1805, vedem Domnia amestecindu-se inrosturile generale ale blanarilor, 4i aceasta pentru a osebiprivilegiul for de al altora, vecinii lor, de cari va fi vorbaindata: cojocarii. Cu§mele §i blanele" se atribuie acestorcojocari suptiri" can sint blanarii. Si 'cu acest prilej re-latiile intre cele dor& categorii de meseriaci se lumineazaincepind inca de la 1761, cind se rupe vechea legaturddintre blanari c1 cojocaril.

La acea data, reformatorul, filosoful" domnesc din Mol-dova hotarise ca de la Pa4ti papa la Ispas blanarii sin-guri, deosebiti §i ei de blanarii greci ce lucreaza lablani suptiri", sa cumpere pielcele de miel ci sa taie mieipentru pielcele, cojocarii neavind voie chiar dupa acest ter -min sa ieie piei de blani, ci numal de cojoace. Dupa aproapeo jumatate de veac, probabil in fata concurentei strain,cele doual bresle se cer a fi reunite, 4i li se acorda. Darindata blanari ci cojocari 41 aduc aminte ca inteacestedoua bresle dintru inceput au fost vrajba ci gilcevi", ceiace aduce noua osebire 4.

Despartiti de cojocarii baccalii §i de iclicari, blanarii 4.iau privilegiul intarit la 1799 §i precisat la 1826, cind con-

1 Ibid., pp. 13-4. Un Chiriac BlAnaritil la 1801; Studii sidoc., VI, p. 139, no. 64 Ajunge staroste la 1812. Vacluva luiin 1822. Un nepot de olar, calfa cu dughianA, ibid., p. 22 Cfcu ibid., VII, p. 141, no. 77. Ghime§ blAnarul, c. 1830; ibid.,XXI, p. 471.

2 Ibid., pp. 25-6 §i in Scrisori de niesteri). Actul, din 1825,e dat de starostele Ionita Popa, de protopop §i de ipitropii"Dabija, Schipor §i Nec§oiu.

8 Prager, o. c., pp. 45-6. Scutirea ei de camana la 1741.* Codrescu, Uricariul, III, p. 140 din editia 1-a.6 Pentru cei doisprezece cojocari baccalii din Bucure§ti, cu

prAvalii h Sf. Gheorglie, in 1819, Academia Romina, Crestereacolectillor, an. 1910, p. 298.

Bresle vechi bresle not 139

curenta bogasierilor e strict oprita ea sa nu se piardA cuto:u1 breasla. Grigore-Voda Ghica hotarise impotriva anafo-ralei boierilor, favorabila celor din urma. 1.

Vechii cojocari munteni arata sa fi fost legati permanentcu croitorii, stind ca acegtia supt privegherea lui terzi-baga, care era astfel cuiungi-baga, capetenia megteri-lor de cojoace, avind a osebi, la indeplinirea functiilor salede judecata, pe unii de altii: sa judece pe cei de supt breaslalui, adicA croitoru cu croitoru, cojocaru cu cojocaru, carevor fi avind pricini intre dingii pentru ale megtegugului,i pentru ucenici gi cAlfi, cum gi cei ce va cadea in vinede stricarea hainelor la lucru". De aceasta asociatie se o-cupA gi creatorul breslelor turcegti", Alexandru Ipsilanti,la 1775 2. Dar, la 1776 incd, acelagi Domn apAra pe pA-mintenii negutAtori cojocari" de noua concurenta legalA acojocarilor streini, cregtini" gi a Armenilor 1. La 1778 co-jocarii singuri 10 aleg staroste pe Daniil Ciupag. Cojo-carii faceau insd individual asociatii cu de carine vom ocupa gi in deosebi.

La 1779 Alexandru Ipsilanti, intemeiat pe hrisovul ceau, vechiu", pretuiegte acest megtegug ales", Yi, consta-tind ca isnaful n'are niciun nizam". gi ca nu sint cunos-cuti" cojocarii, li da ca epitropi pe Marele CAmArag .i doiboieri de frunte, cari sa cercetete starea de lucruri pentruca, impreuna cu chiurci-baga gi cinci-zece truntagi ai me-seriei, sa inlature pe cei cari, negtiind megtegugul cumse cade, fiind putintel depringi a cirpi qi impunge cu acul,sa numesc cojocari". Comisia va redacta nizamul", carelipsegte, statutul 6

1 Prager, o. c , pp. 93-8 Confirmare de privilegiu in acelasi an,ibid., pp. 98-106. Adaus in Decembre, ibid., pp. 107-10.

2 Ibid., p. 47.5 Ibid., pp. 52-3, no. VII.et Ibid., p. 48.5 Proces in 1784, ibid., p. 51.6 Ibid., pp. 64-6.

',

gi

ai

ialicarli

140 Istoria industrillor romane0

Ca o breasld separatd cojocarii capatd tot la 1779 in-tArirea dreptului for de protimisis la cumpararea, in prima-yard, de la Mocanii cu oile, a hirgiilor de stirpituri gi degemeni spre a be lucra pentru bilgugul oragului Bucuregfigi pentru chivernisala lor" 1. In schimb li se impune o anu-mitd lungime a mistizilor gi un anumit tarif 2. Cei din Gorjsint apdrati de amestecul matAsarilor gi mAmularilor",de cari se plinsesera ca din causa for sint numai cu nu-mele cojocari, iar aligverigul for nu pot sA gi-1 facd cu a-ceastA amestecatura" .

La 1780, se incearcd de Domnie o singurd breasld unitspentru bldnari, cojocari, iglicari gi matrapazi", consideratica negustori, chiurci-baga avind a servi ca element de legA-tura, cu autonomie interioard pentru fiecare specialitate 4.La 1784, Vodd fAcea insd breasld organisatA pentru cojorcarii singuri, cu obignuitele organe, de la staroste la ceaug,trecind prin epitropi" gi purtatorii de griji"5.

Dar la 1785 e rindul iglicarilor, cari ceruserd o cercetarecu carte de blastdm in pravAliile concurentilor for 6, sa fieapdrati de amestecatura" cojocarilor bagcalii. Acestora 11se interzice sa cumpere pei de cele stirpituri sau peialbastre, cari Sint de trebuintA megtegugului iglicArier, pen-tru a face din pielcelele mieilor avortati cAciuli cazacliegtisau bozniecegti", iar din hirgii altfel de cdciuli. Scusa case vinde material amestecat la tirgurile de prin alte teri"ca gi de cdtrd Mocani e rdspinsA. Fiecare, e porunca Dom-nului, sa se tie de lucrul sau n. Aga se vorbia gi la Bizant.

In schimb, pe acelagi principiu, breasla e ocrotita contrabogasierilor gi altora, cari ,.nu numai aduc marfd de cojocA-

1 Ibid., pp. 53-4.2 Ibid., pp. 54-5, no. IX.3 Ibid., pp. 55-6, no. X.4 Ibid., pp. 66 74; V. A. Urechiti, 1st. Rom., II, pp. 187-92.6 Ibid., I, p 439 qi orm., nota.6 0 dughiana de §licar in Chisiniia, 1798; Studii $i doc.;

XXI, p. 118.7 $i Prager, o. c., pp. 58-61, no. 18.

Bresle vechi 11:bresle not 141

rie de la panighirurile Terii Tureegti',' dar ieau din tarapentru prAvaliile for gi lucreaza cu minile lor" sau cuale simbriagilor, imblanind gi tot felul de haine taranegti",fArA a vinde fabricatia for la isnaful blAnarilor. Astfel acegtiusurpatori trirnet pe la tirguri tot feliul de haine blanitecu feliuri de blane", pe cind cojocarii nu pot vinde nimicgi n'au cu ce-gi Linea calfele, care li sint gi smomite. Ordinse chi ca blanile aflAtoare la aceia sa se vinda singurei breslecare e indrituita a practice megtegugul 1. La 1786, prinnoul privilegiu al cojocarilor, grogi" gi suptiri" (acegtiaau patru din Base proegti"), carora li se fixeaza taxelepentru cutie, se prevede din nou ca bogasierii n'au voie saface marfa cojocareasca" nici sa blaneascA gordii sau li-vilichii, sau jubele". Din nou se impune Cazacliilor a des-chide marfa la sosire ca gi cei ce vin din Rumelia, Bra-gov gi Lipsca , gi vor da la cutie 30 de bani la 60 delei. La marfa mai ugoara ce sosegte: 'singeap, cacom,latca, dihor, pisica", impartirea, gi cu blanarii, se va facedupA anumite norme. Se ieau masuri ca fabricatia sA fie.pe mAsura hotarita" gi neputredA, precum gi ca sa nu semizduiasca vama 2.

Tree citiva ani insa, in aceasta fluctuatie a raporturilordintre megtegugari, gi iaragi iglicarii sint alAturi cu co-jocarii bagcalii, despartindu-i numai de breasla blanarilorgi de ehiurci-baga" al cojocarilor", adeca al celor suptiri3(1794). La 1796 insA iglicarii smulg cojocarilor indatorirea

e vorba de un agezamint prin singe, cu voia gi primi-

1 V. A. UrechiA, Ist. Rom., I, pp. 447-9, nota; Prager, o. c.,pp. 61-3. Pentru cojocarii din Bucure0i 1a aceasta datA de 1785§i V. A. Urechia, 1. c., p. 375 nota. Cf., pentru Oltenia, Studiisi doc., XIV, p. 283, no. 66.

2 V. A. Urechia, 1st. Rom., III, pp. 56-60; Prager, o. c.,pp. 74-80. Intarire la 1788, V. A. Urechia, 1st. Rom., III, pp.53-4.

I Ibid., V, p. 270 §i urn].., nota; Prager, o. c., pp. 81-6. Pri-vilegiul pentru cei suptiri, uniti cu blAnarii, ibid., pp. 86-92 (an.1795).

142 lstoria industriilor romAnesti

rea tuturor" de a nu furnisa ei pe prat mai mic mate-rialul de iglice

0 breasla era gi la Craiova, pe basa vechii companii, cum-panii" austriece, breasii. care se judeca la 1804 cu vamew§ii pentru hirgiile, pieile de miel albe sau negre", de lafatliciunea oilor",dupeste cimp" 2, §i ea inceara la 1818sa opreasa pe negutAtoragii" din Caractil 3 de all facevinzare gi in aceastd ramura, ceia ce se admise de Caima-cam, dar cu un hoarit refus din partea lui VocIti-Caragell4.La inceputul veacului functionau bresle gi la Tirgovigtela Slatina 6, la Ploegti 7, la Rimnicul-Vilcii R. Prin sate-igasim amestecati cu teranii, al caror fel de viatti-1 impart&gesc, avind ogoarele gi villa for 9, acegtia, bine lute -,

Ibid., pp. 110 1 confirmarea oficialA la 1799). Casele luiVasile cojocarul, ibid., VII, p. 98 an. 1797). Cf. si ibid, p. 212,nota tojocarii subciri" la 1836, Inscriptii, I, p. 352, no. 903.

2 Ibid., pp. 130-2. La biserica Sf. Arhangheli e ctitor Ica-clihn cojocarul; Studii doc., XVI, p. 67, no. 181. Nume decojocari, linga un sticlar, un boiangiu, un cizmar, un cibucciu,

"Reuista 1storicei, VII, p. 175 (an. 1792).3 Un Stavarache, un Ivanciu, ctitori la bisericA; Studii $i

doc., XV, p. 60, no. 160. V. si p. 59, no. 158, (c. 1800); An. Ac.Rom., XXXVI, p. 719 (an. 1838).

a Prager, o. c., p. 113, si urm. V. si p. 120, no. XXIX, p. 124urm.

6 Ibid., pp. 132-4 Uniti cu. tabacii, V. A. Urechia, 1st. Rom.X2, p. 223. V. si Studii doc., XV, p. 92 no. 252 c. 1830). La Oota,Sandu Cojocar, cu rufetul; ibid., XV, p. 70, no. 194 (c. 1800 .V. si Doc. Tudor, p. 112, no. 141.

6 Prager, o. c., pp. 134-6. Si ei se cearta cu vamesii ca sAnu dea o a doua vama dupa cea luata de la macelari. Ceidin Bucuresti se piing ca la cercetarea in pravalie, li se facezinacinarie" in marfa, care se framinta", ibid., p. 137. V. $iibid., pp. 139 si urm., no. XLIII.

Ibid., pp. 138-9, no. XLII Cf., pentru anul 1775, BuletinuiComisiei Istorice, IV, p .107.

8 Ctitor pe la 1835; Studii doc., XV, p. 313.9 Studii doc., XII, p. 129, no. 265 (c. 1800 ; Ghibanescu,

Surete si izuoade, VI, p. 205 an, 1795 ; Stoica Teodorescu,Telega, pp. 188 8 si t,n t minas Mate:u ; Coresponden(a lui Await,p. 56 an. 1820 ; p. 97, n.) 232; pp. 102 3, no. 248. Unulstringe ling, ibid., p. 156, no. 337, (an. 1836).

6,

I

'.

gi

gi

91

iiii

Bresle vechi gi bresle not 143

les, fara nicio legaturA cu breslele ordgenegti, principiul fiindacela ca o breasIA se osebegte numai atunci cind se ivegteconcurenta intre cei ce exercitA aceiagi ocupatie. La DrA-gAgani cojocarii Patru, Dina sint ctitorii bisericii Sf. Ilie,in 18341.

Cojocarii umblA tirgurile: pe cei din Craiova-i aflam labilciul din Riureni, in 181 9 2. Prin Ardeal nu odatA gasimcojocari romini, ca, la Apoldul-de-jos, unul care face untetrapod la biserica'. Cutare cojocar din Bucuregti la 1824e proin vameg" 4. Ba la Ocna Sibiiului popa Ion Cojo-cariul aratA profesia sa on a parintelui 5. In Timigoara,cartierul Fabr:c, mahalaua rumineasca", adApostia in 1833un rufet al cojocarilor" 6.

Cu totul altceva e in Moldova, unde, afarA de osebireadin 1805, fAcuta mai sus, cojocarii nu par sa fi avut obreasla in fata celei a blanarilor.

Inca la 1775 apare la Iagi starostele de cojocari al&turi de alti gapte gefi de bresle 7. In cIteva alte orage,megterii apar razleti. Astfel la Birlad, unde, in 1812, Arse-nie cojocarul, vinz:ndu-gi casele, spune ca le-a avut descA-lecAtura veche ca gi alti BirlAdeni" 8, la Galati 9, la Odo-begti

Slicarii, asociati un timp cu cojocarii aveau la1773, in Bucuregti, o capetenie, pe calpacci-baga al Dom-

1 Studii $i doc., XV, p. 302, no. 870.2 Ibid., VIII, p. 89, no. 66.S Ibid., XIII, p. 38, no.' 36. Un cojoc, un chieptariu", la

Fagaraq, pc la 1820; ibid., XII, p. 208, no. 53.6 Arh. Statului, Condica velitilor boieri, 17, fol. 328 comunica

tie a d-lui Iuliu Tuducescu5 Studii $i doc., XIIJ, p. 139, no. 456 an. 1806).6 Ibid., p. 197, no. 692.

Ibid., XXIII, p. 23. Un cojocar in 1755, revista Ion Ne-eutce, II, p. 296.

8 Antonovici, Doc. birlcidene, II, pp. 123-5, no. 100. UnIonitA a Cojocaritii in 1792; ibid., I, p. 82.

9 Studii doc., XII, p 2)4, no. 43 (an 1813).19 Ibid., VII, p. 70, no. 84 (an. 1819).

el

bascalli,

.

*

g'

144 Istoria industritlor romAnesti

nului, Jane. Dar intaiul privileg-iu al breslei constituite nue decit din 1784, de la Alexandru Ipsilanti; conditiile sintcele obi§nuite 1, El e intarit la 1787 '. Prin sate se fac invoie caciuli (§i cAciuli femeie§ti" 3), de eaclular14.

AlAturea de i§lice se intrebuintau la Munteni, fesuri (fe-suri albe" in 1793) 5. SApcile, introduse de Ru§i, se pri-mesc odatA cu veacul cel nou *i mai ales cu ocupatia dela 1806 la 1812 6. Cele d'intAiu palarii s'au adus de sigur.din Ardeal 7. Palarii de Lipsca se vindeau la Craiova inepoca lui Tudor H. Dar Inca din 1815 Ploe§tii aveau un pA.lArier, pe Ioachim 9.

Slicarii din Moldova, pomeniti intre cele opt bresle, n'auldsat documente despre rosturile lor. Nici ei n'au avut unisnaf" sau ,.rufet" de (Latina turceasca, cu nizamul" lui.

Tabacii din Bucurqti numiau o ulita in 175210. Domnia liacorda Inca din 1766 scutire pentru scumpia de care aveaunevoie pentru lucrul for ". La 1785, cind se piing ca va-me§ii de la oborul Tirgului-de-afara li ieau vamd de lascumpia §i alte ierburi ce aduc de peste cimp" Ii se o-biecteaza ca be §i vind, tabacii nu formau o breas1A,

1 V. A. Urechia, 1st. Roin., I, pp. 443-4, nota. Un islicarla Bucuresti in 1785, ibid., p. 509, nota.

2 Ibid., III, pp. 54-6, Un islic barbAtesc, un calip de islic",1790, ibid., IV, pp. 404-5. Un Patin islicarul avea la 1799 osimigerie, care-i e oprita, fiind cu adevarat pricinuitoare deprimejdii $i de multa suparare la atitea pravalii vecine"(ibid., VIII, pp. 105-6).

B An. Ac. Rom., XXXVII, p. 145.4 Coresponden(a lui Arum, p. 146 (an. 1833).5 V. A. Urechia, 1st. Rom., VI, p. 436.6 Studii $i doc., XXI, p. 374 an. 1829 ; Revista !storied, VI,

p. 206 (an. 1818).7 Sofdica Salmon, palarita", la Sibiiu, 1793; Leoniar (Leo-

nard) $uster, acelasi an; ibid., XII, p. 116, no. 230.8 Ibid., XXIII, p. 49 c. 1820).9 Doc. Vaq Teleajenului, pp. 23, 95, no. 1410Studii $i doc., V, p. 498, no. 72.11 V. A. Urechia, 1st. Rom., VII, p. 112, nota 3.

tiresle vechi 0 bresle not 145

ci li se spune numaf: toti citi sa hrAnesc cu megtegugultabacAriei de saftiene aid, in Bucuregti" 1. Ei igi vor con-firma aceasta sfadA gi pentru rinsa gi sovirfu, cum gifrunza de mar" 2. GramAditi in mahalaua Tabacilor, eiprovoacA din pertea vecinilor plIngeri ca tabacii ce sintpugi cu tabac-hanelele pe marginea girlitei of Radu-Voda...,cu gunoiul ce-I aruncA, au ingustat matca gi au inceputapa a face mincaturA". Meseria for era aga de suparatoareprin samanul gi rinza ce anima in mijlocul drumului",!mil s'au facut movila, de nu mai pot trace carele... gi

un batac in care s'au inomolit doi cai a trecatorilor gi, nepu-tind sA se scoata, acolo s'au prapAdit"1. Aveau un va-tat gi acestuia i se cerea sa arAte la carvasar& ce marfa a-d= °. Refusau sa dea vama pentru frunzele" gi bu-ruienile" necesare 5.

Tabacii lucreaza in libertate de once constringere Inbreasla la Tirgovigte6, la Pitegti, unde ei sint la 1748 printrefruntagii oraguluicontracte ale for ii indatoresc -a damarfA, bunA, alba, curate, nepatatA" 7 , la Argeg 8, laCraiova 9, ca gi prin sate 1°. Acegtia din urma au de lu-

1 Ibid., I, pp. 453-4, nota.2 Ibid., XI, p. 273.8 Ibid., XIII, pp. 288-90, nota. Se vorbeste si de tazul

Bucuresteanca".4 Ibid., IV, p. 254 an. 1792). Pentru mahala v. Inscriptii,

I, p. 345, no. 879. Mahalagiii of biserica Sirbilor din Bu-curesti, tabaci", V. A. Urechia, Istoria Rom., XIII, p. 340 $iurm., nota. Un tabac la 1856, Inscriptii, I, p. 370, no. 940.

5 V. A. Urechia, 1st. Rom., X2, p. 223 an. 1913. Pentruscutirea scumpiei, rinses, cum si celorlalte frunze" $i a piei-lor din afara , ibid., XII, pp. 395-7, nota.

6 LazAr Tabacul reface Biserica Rosie (Studii si doc., XV,p. 354, no. 1007 an. 1828).

7 Ibid., XIV, pp. 211-3, n-le 4-5 ieau 21 de taleri pentrulucrul a 300 de piei).

8 Ibid., pp. 188-9, no. 4 (acelasi an; acelasi tarif: Ma-ciala pieilor, de suta cate tl. 7").

0 Corespondenta lui Aman, p. 165, no. 3 an. 1802 .10 Studii si doc., XIV, pp. 77-8, n-le 77-8 c. 1750 ; p. 310

c. 1770); Doc. Tudor, p. 19 (an. 1811).Maria induatriitor romtinegti. 10

146 Istoria industrifilor romAnesti

cru cu linarii, negustorii de linA: eu foarte mult sint supa-rat cu tabacii", se scrie catre un fruntag dintre acegtia,tatAl pictorului Aman, in 1820 1. Ori, in alts scrisoare:Si, pentru lima neagrA, de n'or vrea tabaci sA-mi vAnzA lanecea albA, fArA neagra, cauta sa iau gi neagrA, sA oprimegti cu doao parale sau trei mai jos" 2.

Se lucrau gi piei de cape& verzi 3, piei de bivol 1. FA-cind felurime de saftian gi mesini tAlpi", ei le vindeaula cavafi pentru incalfAminte la norodu de obgte" 5. Seface de douazeci gi opt de negustori din Bragov, SapteSate, ce sint in finutul Bragovului, suditi chesaricegti, ca ne-gustori cu piei de capra", un export in Ardealul lor,de megine de oaie gi sahtiene" n.

E interesant induiogator casul acelor sateni din PreajbaolteanA, proprietate a lui Hagi Stan Jianu, cani fac ogcoalA, cApAtind de la Cirmuire voia 4e a inlocui birul prindarul de zece parale la suta de piei (1783, 1792 -).

In Ardeal se menfine panA pe la 1840 fehiul timarilor dinFAgArag, can au contractuge de uric", pentru holfile for

traiesc dupe vechile datini suet gofmania cinstituluimegter batrin" fehmegterul, latamegterul mare gi mic gi no-tarigul, precum alfi bAtrini, ingrijind de zugraveala bise-riciilor, ingropinduli morfii 8, platindu-gi gcoala cu inva-

Tabacii smulg piei de of mioarte de la linari"; Studiifi doc., VIII, p. 13, no. 58 an. 1787).

2 Corespondenfa lui Aman, pp. 4-5. V. p. 167, no. 9: Euramasei de minciuna cu lens, dar, frate, nu este gresala dela mine, ce este a tabacilor, bats -i Duninezeu pe ei, ca anisit pret pe Mil mai mult".

3 V. A. UrechiA, 1st. Rom., XI, pp. 253-4 an. 1803).6 Studii $i doc., XXI, p. 439 an. 1834).6 V. A. Urechia, 1st. Rom., XI, p. 276.6 Ibid., XI, p. 252 an. 1803 . Pentru pieile de vacs si ca.

pr.si exportate affabricatae et confectae rursus", care hand inexigua quantitate revehuntur in Valachiam", v. Studii $i doc.,XII, p. 177, no. 332 (an. 1820).

V. A. Urechia, 1st. Rom., I, p. 269; IV, pp. 123-4.8 Uneltele tehului cele de sapatura monitor "; Studii $i

doc., XII, p. 216, no. 9.

§i

0

§i

§i

§i

§i

1

I


tatorul ca Loan Fogaragii, dascAlul normalicesc FfigAra-gului gi reghiugului tehiului", din 1799'. La Alma], la Pogorta,la Tirgul MurAgului2, se intilnesc intimplator tineri ro-mini, la deosebitele date din veacul al XVIII-lea, farA a sepomeni insA tehiul, breasla. In acel centru sacuiesc, cusate de-ale noastre prin prejur, vedem la 1824 pe un Ste-fan Pantea, care pleath la FA.garag, sA-gi facA uceniciala jupdneasa Cregtina tabactirita" 3. Pe acel timp Timi-goara avea mutt cinstitul teh al tabacilor" in mahalauarumineasca"

Socotelile tehiului fA.garAgean cuprind mentiunea chel-tuieli Beclerenilor" (oamenii din Bec lean) care au avutpricing cu ciorogarl pentru ace le-au luat peile dinmane" 5. Iagul iii avea gi el ciorogarii, al aror nume s'aintins asupra dealului Sorogarilor de linga orag °.

TAbAcarii din Moldova sint foarte rani. 0 cis1A-i pome-negte la 1748-9 7, iar viitorul orag Focgani incepe de lasatul Stoegtii, devenit mahalaua Tabacarilor

Ina de la 1775 Alexandru Ipsilanti dA un privilegiufundational breslei reunite a cavafilor cismarilor, papu-giilor cregtini paminteni din Bucuregti", pentru cisme,papuci, megi gi tot lucrul cavafesc i papugesc", apArin-du-i prin acest solemn monopol de Turd papugii ca-vafi", contra arora se plinsesea la 1767 ina, supt alt

1 Ibid., p. 4. V. §i ibid., p. 211, no. 1, 3; pp. 215 6, no. 9;p. 216, no. 10; XIII, p. 95, no 263; p. 97, n -Ie 271-2.

2 Ibid., VIII, p. 87, no. 52 Chirila Pintea de la Moro§-Va-sarheiu ; XIII, p. 150, no. 513 c. 1771 ; Corespondcn(a luiAman, p. 181, no. 49 (c. 1818).

8 Studii $i doc., XII, pp. 210-1, no. 63.' Ibid., XIII, p. 197, no. 692.6 Studii $i doc., XII, p. 216, no. 9.6 Bevista Ion Neculce, I, p. 119 an. 1797). Pentru staros-

tele de soronari din Birlad la 1743, Antonovici, Doc. birld-dene, II, p. 24. Solonari ce curata grasimea vitelor, Gorovei,o_ c., p. 312.

Studii doc., VI, p. 45, no. 109.8 119:d., VII, p. 323, nota 5.

'.

S.

i

gi

' 0

148 Istoria industrillor romanest1

Domn. Aduvi sit dea ei ingii un hoget formal, Turcii nu vormai putea vinde decit marf a adusit de ei, nici cumpara cevade la indigeni, saftienele venite din Turcia trebuind sA trea-cA gi ele la breas1A. Armenii papugii, din lath' gi strilinii,sint supugi la aceleagi restrictiii, tim din alt act, datattot 1755, ca papugiii sau cavafii aveau un staroste ales,dar a trebuiau sa plateascA, toti cizmarii, ciobotAritul dre-gAtorului care se ingrija de incaltamintea lui Voda, ici-cioho-darul 2.

Un nart al incaltamintii se stabilegte numai la 1792, giel tontine enumeratia acestor categorii: papuci femeiegtigalbeni cu ctilciiu gi fare de topi, asemenea papuci liochii,conduri cu terlici gi cu topi liochiu de copil, de la cinci, easeani pand la noun gi zece..., papuci cu terlici femeiegti lio-chii cu topi gi postav rogu inlAuntru pantofi de copii lio-chii cu topi de la trei ani ptinA la vase ani gi opt ani,pantofi galbeni cu topi, de copii..., perechea de postali pes-trill de copii mici, cizme liochii de copii de la gapte pAnala zece gi doisprezece ani, cizme galbene, conduri cu topigalbeni gi cu megi lungi femeiegti..., conduri cu terlici gi cutopi liochii, cizme galbene muieregti bune farA de dip-tugalit, papuci galbeni femeiegti gi fArA de topi"3. Cizmevoinicegti", cizme rogii lurcegti de om mare cu douftcusaturi, captugite, cu carimb lung", surAturile cAptugite",iminei barbAtegti" gi rogii gi negri de sAftian, cizmele,papucii cu megi barbategti, cu postav sau Vara de postav"se intimpina in acelagi nart 4.

Breasla cizmareasca" e pomenitti la Bucuregti, in 1813,

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., II, p. 178-9.2 Ibid., p. 178. La 1785, carte pentru starostele de papu-

gii din Bucuresti" ca sa.-i judece pe mesteri, pe 4 ucenici sicalfe dupa vechea dating.; ibid., I, p. 445, nota. Alta cartede staroste de papugii, la 1791, ibid., IV, p. 292, nota.

8 Ibid., IV, pp. 312-3, nota. Conduragii la 13ucuresti, in1794, ibid., VI, p. 286.

4 Ibid., pp. 312-3, nota. Nart pentru cavafi iminei negripirpirii" la 1805, ibid., VIII, p. 664, nota.

Bresle vechi st bresle not 149

Cu nova membri, deosebit de papugii 1. MutatI, dupa fo-cul de la 1804, in dosul Sfintului Gheorghe Nou $1 lingA bi-serica lui Razvan, cavafii cer la 1817 all face samare lapravAliile lor, zicind a aceste samare nu supArA pre ni-meni in strada unde stau ascunsen". La 1820 cizmarii, pan-tofarii, papugiii $i iminigiii sint in cearta cu cavafii3.

Pe lingA cizmari lucrind individual, ca la Caracal 4, on laPite$ti 5, sau la sate 6, unele ora$e au breslele lor. LaCraiova privilegiul e din 1806 0-1 apei- .a. me$terii contraabagiilor ce vin cu Marfal de Tirnova, cizme, iminii $i

papuci", afara de seraclic, adecA Seale, frine si altele".Cu acest prilej se statornicesc conditiile de functionare alebreslei, care cuprindea case prAvalii de cavafi (la deschide-rea de pravAlie se dau 44 de taleri, iar starostelui o perechepapuci de Tarigrad")7. Stim de aiurea ca la Craiova fiecareprAvAlie de cizmar datoria polcovnicului trei taleri 8. LaPite$ti cavafii $i cizmarii fac breasld cu croitorii6.

In Moldova, care dadea saftiene $i piei verzi" $i pen-tru Ardeal 16, intre cei opt starogti pomeniti in cea de-e

1 inscriptii, I, p. 330, no. 816; V. A. Urechia, 1st. Rom.,X2, p. 223. Pantohi la 1815, Studii $i doc., VII, p. 45, no, 57.

2 V. A. Urechia, 1st. Rom., X2, p. 223. Cizme cu caltunii lor,1817, Studii si doc, VII, p. 15, no. 9. Ciahsiri dA sal" si pa-puci, ibid., XXIII, p. 45 (c. 1820).

8 V. A. Urechia, 1st. Rom., XII, pp. 390-1, nota.A Unde Toma Cizmariul, catre 1800, face o biserica; ibid.,

XV, p. 59, no. 158.6 Cizmari, papugii; ibid., XII, p. 370 nota (an. 1819).6 ,tudii $i doc., XV, p. 241, no. 693; p. 243, no. 696 (VA

lenii -de-Munte ; XXIII, p. 148 Oltenia ; Corespondenta luiAman, p. 73, no. 166; ,Doc. Tudor, p. 19; Stoica Teodorescu, Telega, p. 208; Doc. Vail Teleajenului, p. 71, no. 90(Mizil, an. 1846).

7 V. A. Urechia, 1st. Rom., XII, p. 380 si urm. (nota).8 Ibid., p. 390, nota.9 Ibid., X2, p. 222 (an., 1815). Papugii in mahalalele Craiovei,

la 1830, Corespondenta lui Aman, p. 126. Un pantofar la 1842,Inscrip(ii, I, p. 354, no. 905. In Ardeal, cizmari straini",Studii $i doc., XII, p. 116, no. 230.

10 Un Sava tabacar cumpara la 1784 pe Prut pentru negus-torul ardelean Hagi Constantin Pop. (ibid., VIII, p. 82, no. 7).

150 Istorla lndustrlilor romanesti

doua jumatate a secolului se afla cibotari ce lucreaza sAf-tiene" si starostele de ciobotari ce lucreaza teletin" I. Daraici nu e vorba de vre-o impunere administrative. Ci, la1767, vechea bresla a ciobotarilor, despartindu-se de alp&lari cu cari erau intr'un catastiv", merge la MitropolitulGavriil si-i cere intarirea statutului de pe vremuri. Pres-criptiile sunt aceleasi ca pentru blAnarii moldoveni. Breaslae aparatA de orice amestec. Sa punem intaiu al cizmarilor:Cizmarii sa -ii pazeasca cizmaria, cum si ciobotarii ciobo-tiiria, sa nu aiba voie a lucra teletin sau iminii sau o-pinci, nici sa vinda, dupe cum au fost din veac; iar cio-botarii sa fie volnici a cumpara piei, pazind a sa rin-duiala"- Armenii si Evreii pot cumpAra oricite ciubote,dar n'au voie sit le vinda alaturi cu ciubotarii, ci numaila alte tirguri". Naimitul Moldovean, de se va bAgala Armean, sa aiba a da herAia: un ort ciobotarilor." Mes,tern nu pot vinde marfa de-a Armenilor si Evreilor. Ciu-botarii pot lucra talpalaria. Supt pedeapsA de confiscarenu se poate vinde marfa de aceasta venita de aiurea" farAvoia starostelui si plata unei taxe. Tovarasia cu un ne-gustor e interzisa. Cavasii (pluralul de la cavaf) se potface din ciobotari, dind o ma de ceara la praznic, darpentru a putea vinde ei au a raspunde aceasta ofrandAbisericii 2. Mitropolitul Veniamin va intari mai tarziu breasla.al carii monopol e inoit de Domnie la 1827 3.

Breslasi se mai gAsesc apoi, la Iasi, unul din ei fiindsi circiumar de profesie 4. La 1823 seful cavafilor, cavacci-basa, era un Armean, capitanul Sava 5. Ceva mai tArziuinsa, la 1832, se punea la Biserica Alba piatra de morminta Ruxandei, fiica starostelui Vasile Cizmariu16. Tot unArmean, MAgirdici, se aseaza in Botosani, pe un be al ma-nastirii de la Papauti, in mahalaoa Sf. Neculai cel Sarac",

1 Ibid., XXIII, p. 23 an. 1775).2 V. A. Urechia, in Convorbiri literare, XXII, pp. 800-28 Ibid., p. 799.A Studii $i doe., VII, p. 86, no. 44.

6 Ibid., pp. 86-7, no. 44.6 ?bid., XV, p. 192, no, 530,

Bresle vechi $i bresle not 151

dind ca arenda o pArechi papuci negri cu mestii pe totanul, inse papuci negri buni, dupA cum ni-a place" (e-gumenului) 1. Un conduragiu, Mihalcea, lucra la Odobegtiputin dupti inceputul acestui veac al XIX-lea 2.

Traistaril erau prea putini gi prea sAraci ca sA incerce obreasla on ca sa li se impuie ceva 7. Dar Domnia intelegeasa li supravegheze munca gi preturile. Astfel cetim in 1792urmatoarea mustrare a Domnului muntean: Domnia Meaam zis cum ca o traista se cumpArA acolea cite 20 paralegi opincile un zlot gi altele asemenea, foarte peste masura.;de care ne-au prins mirare: cum de o ingaduiti aceastain vreme ce acestea sint lucruri ale locului de acolea ?" a.De obiceiu, se aflA prin sate 6. In Moldova trAistarii figu-,reazA la cisle in 1748-9 ". Traiste se poartA gi in Ar-deal, lucrate prin case 7.

Olari erau multi la Bucuregti, gi cu biserica for 8. Si peacegtia Cirmuirea-i are in vedere numai supt raportul fiscal.Supt Alexandru Ipsi lanti se taxeaza. astfel Ploegtenii, vechiolari: Birul ce au sA dea olarii din Ploegti, cite 200 bani

1 Ibid., VII, pp. 143-4, no. 84. Cizmari la Birlad, Anto-novici, D&c. birkidene, I, Cf si Gorovei, o. c , p. 314 (ciubotemoldovenesti' ; Studii si doc, XXI, p. 289. La 1829, In Mol-dova, 2 parechi turetci, una de vax si una de safteian"; ibid.,p. 373.

a Ibid., VI, p. 69, no. 77.8 La Ploesti, in 1775, Buletinul Comisiei Istorice, IV, p. 107.1 V. A. Urechat, 1st. Rom., IV, p. 324, nota. V. $i ibid.,

VII, p. 124, nota an. 1797); An. Ac. Rom., XXVII, p. 147 (Bu-curesti,. 1836).

6 Doi traistari frati fac lui Aman sad pentru dougzeci detaleri, in 1808, Corespondenta lui Aman, p. 170, no. 21. V.si ibid., p. 197, no. 98 (an. 1825).

6 Studii si doc., VI, p. 45, no. 109. Traiste pentru cai", ibid.,XXIII, p. 336 (c. 1830). V. satul Traisteni, in Arch. soc. $t..i lit. din Iasi, I, p. 112.

i Si o mosarca mare"; Studii si doc., XII, p. 86, no. 160an. 1771).8 Ibid., V, p. 498, no, 72; inscriptii, I,

152 Istoria indusbillor romAnesti

de cuptprul de oale pe dreptul de vinzare de la gura cup-torului, iar, scotind la tirg cu carul, va plAti cite 25 ban'de carul cu oale si 2 vase" 1. Olarii moldoveni, cari fAceau si sobe z, stau alaturi cu strachinaril in cisla din1748-9

Statutul selarilor e din Domnia lui Alexandru Ipsilanti, la1787, Med a se pomeni, nici in acest cas, vre-un privilegiuanterior. El cuprindea punctele obisnuite, copiate dupa celebizantino-otomane. Intre cei trei-patru epitropi, mai bA-trini si mai de cinste", pot fi strain`. Dar mai tArziuCaragea opreste pe strain de a-si avea prAvAlii in Bucu-resti5, La 1819, statutul for e intArit de dinsul Pentrucelelalte proyincii romanesti, materialul lipseste,

Sapunarli munteni dAdeau Vornicului de harem, careingrijia de odaile Doamnei, deci si de rtoale to ", ca sapu-narit un ban de °di, din ce lucreaza. cu ,,cherhanalele" for 7,asemenea cu ale luminArarilor, ei meseriasi cu fa-brics, dar mai legati de aceasta, de care va fi vorba in ca-pitolul urmator. La 1815 se si face o simfonie" intre a-ceste cloud bresle. Se prevede un monopol pentru isnafulbreslei sApunarilor de aici din Bucuresti, cari fac lucreazAsApun de aici de Cara si iardsi ei 11 vind cu ta.'rAbi pra-

1 V. A. UrechiA, 1st. Rom., I, p. 112 (an. 1770-80). Olari laCraiova, Studii si doc., I, p. 259 (an. 1781).

2 Buletinul Comisiei Istorice, I, p. 275 (an. 1743).3 Studii .i doc., VI, p. 45, no. 109. Un blAnar, ginere de

olar, 1756, ibid., V, p. 250, no. 126 (an. 1756). La Botosani,ibid., VII, p. 9, no. 111 (an. 1833). V. si ibid. V, p. 239, no.98 (Vasile olariul la. Iasi ; an. 1742. Un Constantin ola-riul, soltuz de Suceava, 1735, ibid., XI, p. 57. V. si ibid., XIV,p. 99 (an. 1780).

V. A. Urechia, 1st. Rom., III, p. 64. $elari In Bucuresti la1791, ibid., IV, pp. 165-6.

5 Ibid., V, p. 221 (an. 1813).6 Bianu, Catalogul manuscriselor romcine. ti, I, p. 127.7 V. A. Urechia, 1st. Rom.? XI, p. 16$.

§i

§i

§i

§i

6

'.

Bresle vechi si bresle not 153

vAlii de obste", facindu-se cu aceastA ocasie gi osebireintre sapunul cel bun, care este ca cel de Tirgoviste" sisApunul eel prost care se cheama cialcama" 1. Afltim sA-punari razleti la Caracal 2 si prin deosebite sate 3. Erau,prin orase, mesteri bine vazuti si cu oarecare aplecari spreinvatAturA. CAci descoperim in 1778 pe un Tudor SApunarulcare invAtase in zilele Nemtilor" la Stefan dascAlul" s,i.

putea iesi la osfestanie cu episcopul Inochentie" (deRimnic)'. Si la 1794 vedem un copil de sapunar dat la scoala5.In Moldova soponarii" nu area M. fi fost prinsi inbreasIA 6 1

Matadi, cArora li se zice acum cuiungii, breasIA cuiun-gereasca", au incA de la 1775 legatura Ior de tip nou, sipentru a se pedepsi cei ee vor cads in villa pentru schim-batul aurului, argintului $i a altor giuvaeruri" 8. Cuiung-i-basa e acela care-i supravegheaza (pentru giuvaiere e, deo-

1 Ibid., X2, p. 222. V. si Bianu, Catalogul mss. romeine$ti, I,pp. 127, 274.

2 Ctitori de bisericA, Studii $i doc., XV, p. 60, no. 160 (c.1800).

8 Litzica, o. c., p. 30 satin Ialomita); Doc. Vdii Teleaje-jenului, pp. 15-89; Studii $i doc., XXIII, p. 151 an. 1818).

A Ibid., p. 161, no. 111.5 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VI, p. 266.6 Fintina soponarilor" la Birlad, Antonovici, Doc. birlei-

dene, II, p. 115. Sapon prost pentru cAruti"; Doc. economics$i financiare, p. 64 (an. 1792).

7 Un deal al zlatarilor in Oltenia, la 1790, Studii $i doc.,XIV, p. 128. Argintari bucuresteni la 1791, V. A. UrechiA, 1st.Rom., IV, pp. 164-5, nota.

8 Urechia, 1st. Rom., I, p. 281; II, p. 177. Lucru de bu-hurdare, burdare" de argint, Studii si doe., XI, p. 267 an.1772); solnite de argint, ibid., V, p. 323, no. 103 an. 1745).Cingatoare de argint, V. A. Urechia, 1st. Rom., II, p. 481(14, 1792 . Undrea dd argint", Studii .yi doe., VIII, p. 356(an. 1812) Hamailii de argint, Aricescu, Rev. din 1821, II,p. 81. Numire de cuiungl-basil, V. A UrechiA, 1st. Rom., III,p. 65 an. 1788). Un Filip argintar, 1793, ibid., VI, p. 431.

154 Istoria lodustrillor romAnesti

sebit, giuvaergi-bapa)1. El vinde saricica poricioaica ne-cesare pentru lucrul mepterilor 2. OdatA un zliltar falsificAmonedA complicele lui e un profesor de chimie, Nico-lae Castripanul (1815) 3. Sint 0 zlAtari prin orape maimarl (Craiova) 4, sau pe la tirguri pi sate 5.

Cel putin tot apa de bogatd in argintArii, Moldova, care in-pira in catastifuri pi foi de zestre, in socoteli strachinuti dedulcet!, lingurite, solnite, zarfuri, sadea cu flori s, bumbi,harpale cu raht, bastoane de dregAtori 7, isi are la 1775starostele de cuiungii"8.

Mepteri se mai afla la Hupi, la Botopani, la Birlad, laChipinAu, i aiurea.

Dar, incA de la 1799, vedem ca se reiea obiceiul comenzilorin Ardeal, de unde episcopul de Argep aduce racla SfintilorSergiu pi Bah 10. De mai nainte incA incepuse, cum se va-vedea in alt capitol, concurenta strainilor in interior.

1 Ibid., pp. 700-1. La aceasta datA de 1793 e Elizar, proba-bil un Evreu. Filii de diamant, Studii si doc., XXIII, p. 48(c. 1820).

2 Toma argintarul ibid., XII, p. 395, nota an. 1819). Ar-gintarii mai tArziu, Bianu, Doc. ,romeinesti, pp. 123-4, no. 140.Tigani zlatari, V. A. Urechia, 1st. Rom., VIII, p. 105 (an. 1799).

8 V. UrechiA, 1st. Rom., X, p. 426.In 1821, Matei, Corespondenta. lui Aman, p. 66, no. 160.

6 Doc. Tudor, p. 19 (an. 1811: Ocnele Mici); Studii si doc.,XV, p. 243, no. 696 (VAleriii-de-Munte, 1814).

6 Dar si 1 tavA de tiniche de felegeani"; ibid., VII, p. 233,no. 103 an. 1784 . V. si ibid., XXI, p. 186 (an. 1803); VII, p.256, no. 170 (an. 1795 ; Doc. Callimachi, II, p. 124 an. 1763-4);Doc. economice si financiare, p. 167 (an. 1777).

7 Doc. economice si financiare, p. 134 an. 1812): tocmi-tul bastoanelor pe 52 dramuri de argint ce au pus la 7 bas-toane de iznoavA ". Plata bastonului Vornicului de harem pe123 dramuri argint sacazul lemnul. plata argintarilor ceau Mout trii lucrul... cumparatoare stofii".

8 Studii si doe., XXIII, pp. 24, 225, no. 69 (an. 1773). Tiganiibid., XVI, p. 337, no. 113 mime muntene; 1777).

Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 216 d. 1821), 410-1 (1825);Studii si doc., XXI, p. 117 Chisinau, 1798); Antonovici, Doc.billiidene, I, p. 329 (an. 1846).

10 An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 219.

gi

gi

gi

li

i

A.3

si, sipiluri si si

2

Bresle vechl ql bresle not 155

FatA de fierari Tigani §.i Sirbi", se ,tea numai, in1794, masura de a se impArti materialul dupes o anumenorms; erau si hierari teghetari" f, Nea§teptata aceastaivire a fierarilor sirbi, adecA din Bulgaria, balcanici, ase-menea cu acei caldarari romIni de peste Duniire, din cana ie§it nesfir§ita verve popular& a$21 de adaptatA sufletuluide aici, a lui Anton Pann, fiul Pepe lei". Intr'un tArziu gAsimla Bucuregi op§tea corporatii covacilor2"..

Ca butari erau socotiti, in principatul muntean, nu fa-bricanlii de buti, ci acei ce incarca §i des.-...arcA butile". Eierau orinduiti", la aceasta; deci, iara0, Statul fanariot seamesteca in rosturile for '.. Fabricantii erau dogari, alcAror isnaf era legat la inceputul veacului al XIX-lea debiserica bucure§teana a Oborului Vechiu 4. In Moldova,batnari liberi5.

rata acum §i situatia pe care o creiaza in Tara-RomA-neasca me§teritor de clAdire flout sistem tureen de orga-nisare.

In ce prive§te industria zidirii, caramidarii munteni lu-crau cu calip de la Domnie" in 1792 6. In Moldova, cu cA-me§luiala" for de hamuri", ei sint de la un timp in le-gatura cu ce-i invata Nemlii din Bucovina 7.

1 V. A. UrechiA, 1st. Rom., V, p. 307.2 Inscriptii, I, p. 342, no. 865 an. 1851f.8 V. A. UrechiA, 1st. Rom., I, pp. 281, 415, nota 1782--3 .4 Inscrip(ii, I, p. 330, no. 818. Pentru dogaria" munteana,

ibid., IV, p. 328, nota.6 Studii si doc., V, p. 557, no. 4 Roman, 1801); VII, p.

94, no. 22 CernAu0, c. 1760..6 CAramidA cu adusul sau de pe loc), insA sA se deae

calip de la Domnie, mia 2,60", V. A. UrechiA, 1st. Rom., IV,p. 332, nota, au. 1792.

2 CarAmidarii ce au catueOuit dok hamuri de carAmida ceau ramas de la Neamtu din Bucovina" li se des rachiu). BrInzatot la caramidari pentru came§luiall"; Erbiceanu; Miff. Mot-dovei, p. 56 (an. 1839).

156 !stone industriilor rontaneti

Cu dulgherii din Bucuresti, breaslA numeroasA si neastim-paratA, reglementatia fanariota avu necontenit de lucru 1La 1793 lemnarii, uniti cu zidarii, se piing de arhitec-tul domnesc, maimar-basa", care-i Injurii, ii iea de bei-lic, etc. Cum se aratA cA n'au longie" in care sa se a.leagA conduatorii, intelegem a dorinta de a pAstra breasladua sistemul nou ii stApinia 2 De fapt, Inca din 1784 sescuteste Toader [maimar-basa de lemnari, i de zidarl istrungari si timplarI", care lucreaa si pentru Curte. Aredreptul a iea de la zidarii pAminteni 11 parale pe an, iarde la eel ce vin pentru lucru si pleacA pe urma, 22, plushavaetul de la pretuiri, pe care-1 imparte cu batrinii"breslei. Lucreaa, in administratia sa, cu un ciau$ de lem-nari" si un ciaus de zidari" s. Domnia fixase la 1792si tariful acestor mesteri uniti supt marele supraveghetor alcladirilor: zidarul de lucru pe zi, bani 60, iarA uceniciide dulgheri sau de zidari de lucru pe zi, 36; timplarul pen-tru lucru pe zi, 105" 4. Cutia milosteniei de obste" abreslei functiona in 1795-5.

Un fost maimar-basa e trecut peste Duare doi ani dupAplingerile mentionate 6. In acest an 1795 se ieau apoi rasuride orinduiie nouA.

Isnaful lemnarilor i al zidarilor, arAmidarii si nisiparii"din Bucuresti aratasera a lucrul li e cu cheder" (pagubA)si aticnire", cu luarea tescherelelor de la staroste", cindtocmai e de lucru departe, asa ca li se stria ghi nde-licul". Cer sA fie liberi in schimb pentru 1.500 de ta-leri ce vor da la cutie si la starostie. Li se ingAduie a seadresa starostelui daca-i sileste cineva. Starostele va fi un

I Dulgheri cari, lucrind la biserica Mihai-VodA, ar fi gasito comoarA; V. A. Urechia, '1st. Rom., VI, pp. 589-90 (an.1793).

2 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VI, pp. 694-5.2 Ibid., I, pp. 444-5, nota. 0 carte de maimarba0, 1791, ibid.,

IV, p. 293, nota.4 Ibid., pp. 331, nota, 332, nota.2 Ibid., VI, pp. 657-8.

Ibid., p. 560.


om de treaba; dintre strain, gaisprezece sa fie calfe cu citeun vataf de fiecare ocupatie (gi avind dreptulde a fixa preturile, de a da pada la o stlta de toiege, dea trimete la gros", de a inspects mahalalele. Dar, inschimb, li se impune o amanuntita reglementare, on datae vorba de lucrul obignuit, on de acela cu ghiotura". Anu se intinde pe podu cu binaua ce vor lucra pe la uniialtii sau a face case din capatiiul podului inainte, pe lingerdrumu lui ca sä lungeasc.a podurile gi in afara de Bucuregti".(margenirea cuminte a razei oragului). Namestiile gi alteacareturi" sa nu strimteze strada, cum s'a facut, inoit pealocurea nu pot trece doua care alaturea." Starostelg va figata, cu gaisprezece calfe, la cas de foc. Se preciseazatot ce datoresc megterii: vor face zidirea cu tencuiala, cusobele, cu tavanurile cu pardoseala", cu ugile, cu ferestrele,cu paturile, fie daca e cu rupta, fie a atarostele alege meg-teril, impartiti pe dotra clase sau mini". Dulgherilor li seva plati 21/2 taleri mia de gindrila, iar pentru catul desus cite parale 2 gi jumatate uluca" 1.

In 1796 vedem pe starostele de binale" alegind patrumegteri 2, dar in acelagi an se constata Ca breslele reunite

dau cuvenita taxa la cutia de ajutor 3. Privilegiul einoit la 1797 pentru zidari, lemnari, timplari strungari(far& nisipari), confirmind organisatia suet un maimarbagacu batrinii lui gi cinci proegti, plus ceaugul. Se prevede a nuse lua arvunft de la mai multi clienti, a nu se naptusti"strada cu caramizi nisip4 Duper un act ceva mai tarziuse vede ca maimarbaga avea ofichiu" cu caftan, ca boie-rii, iar ai lui puteau fi gi iamaci duper la ogiacuri" (solda(i),caaragi de pe la lipcani" gi oameni domnegti"5. Mai-

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, pp. 289-91; VI, p. 695 siurm.,

Ibid., p. 700.8 Ibid., p. 660. Reparatid la manastirea Dealu, ibid., VII,

p. 19, nota. La Arges, An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 221;XXIX, p. 16.

A V. A. Urechia, 1st. Rom., VII, p. 114, nota. Carte de mai-rnarbasa la 1802, ibid., XI, p. 269 70.

6 Ibid.

si

nu-si

si

2

nisiparii),

9i

158 lstoria industrillor romAne§ti

marbaga Lazar, fost epistat de maimarbaga" era la 1802proin (fost) polcovnic", deci iaragi un militar 1.

El nu era instil ascultat gi de aceia demisiona, gi maivirtos pentru troposul cu care i se aratA acei ce 10 me-tahirisia in treaba aceasta". Dar, dupA cutremtuml ce s'aintimplat de la Dumnezeu", fiind atita de lucru, boierii nuvreau sA-1 lase 2. El va rAminea Inca multa vreme3

In 1819 Alexandru-Voda Suju are sa. judece o neinjelegereintre breslele asociate ale lemnului, timplarii dulgherii.Se constata cele cu urmeazA: Nici mai nainte, nici de cinds'au facut aceasta hotirire, dulgherii n'au fost opriji a nulucra impreunA cu binaua ferestre, gi timplariimetahirisesc de fac scaune, mese gi dulapuri; iar tine voiegtese tocmegte i cu timplar de face gi ugi ferestre detimplari". Domnul pune chestia din punctul de vedere alclienjilor cari au nevoie de lucrul mai ieften al dulgherilor;data s'ar da hotarlrea pentru timplari, acegtia ar puteasA ridice incA mai mult prejurile. O fereastra ce se facede dulgheri", zice el, cu taleri 6, timplarul mai jos de 7taleri 15 nu o face i o uga ce se face de dulgher cu ta-leri 12, timplarul o face cu taleri 30 gi mai mult... Cindvor fi opriji dulgherii, urmeaza ca timplarii sa mai scum-peascA lucrul for 4."

1 Ibid., p. 273 gi urm.2 Ibid. 0 ancheta la maimarba§a, ibid., p. 929 (an. 1808).

Un contract de zIdari in 1809, Studii si doc., VII, p. 44, no. 55.Alta carte de maimarba§A, V. A. Urechia, 1st. Rom., XI, p. 793(an. 1811. f

$i in 1813, ibid., X2, p. 219. Urma§ in 1819 prin alegere,ibid., XII, p. 375 nota. Un Minea Dulgherul la Buctu-e§ti,

o. c., p. 27, no. 40. Tarif de dulgheri In 1818, Rev.1st., VI, p. 205. V. pentru Impatrita breasla $i V. A. Urechil,1st. Rom., IX, p. 131.

4 Ibid., XII, p. 376 nota. Dulgheri in Buzau, ibid., VI, p./38. V. si Corespondenta lui Aman, p. 57, no. 138 (c. 1820_30); pentru dulgheri ce an Meat usile; la fereste..., ce an datla dulgheri ce au facut esli grajdului" Cf. si Inscriptii, I, pp.329-30, no. 813 an. 1832 . Dulgheri lucrind la biserica Troiladin Craiova, la coper4. Maninca la circiuma, Corespondenta lui

ugi

&

i-tzica,

.

si

si si

sf

areste vecht 0 bresle not 15§

In acela0 an, Sulu face o noua grupare a me0erilor decladire, legind intr'o singurd cumpanie" pe zidari, cfulgheri§i timplari, care sint uniti la ale for me0e§uguri, nepu-tind savir0 unul fAra de altul intregimea unei binale".Ii alcatuie§te in cruci, 0 crucea units din cloud' nume, ori-carele va fi din acele me0e§uguri, adeca zidar, lemnar §itimplar", dar sa nu unease& crucele cu nepotrivirea mq-te§ugului, ci zidar cu zidar, lemnar cu lemnar i timplarcu timplar, ca sa nu fie amestecare la unire". Starosteleva fi ajutat de epitropi, cite trei de fiecare ramura (unuldintre ei poarta ciudatul nume de Mocio Ipodromus";celelalte nume sint roznAne0i). Din venitul lui maimarbapse ieau 750 de taleri pentru strazi, pentru cutia podului",restul mergind la cutia cumpaniei". Membrii, toti halii-duitori", 41zatori in Bucure0i", sint scutiti de dijmarit§i vinariciu, data dau 24 de taleri de truce fa fiecare patruluni, cinstindu-se dupd plac intre sine; li se atribuie §i

noua scutelnici 1.Cum se vede, masura prive0e numai Capitala; prin ora-

§ele de provincie, prin tirguri 0 sate zidarii, pietrarii,lucreaza fall nicio constringere 2.

In Moldova, afara de rechisitii pentru Curte §i autoritatila 1775-6 se aduc pentru palatul domnesc 81 lespezi

i 37 card de ipsos de la Gircina s -, atit dulgherii, cariaveau la Boto§ani in 1815 un staroste, Dragu (supt el: Gheor-ghe Mustata, Ion Muraru, Ion Marla §i Gligore cel Miti.

Milan, pp. 142-3, no. 311; p. 156, no. 339 (an. 1832). Datoriepe vin, ibid., p. 156, no. 339. Dulgheri din Telega bat la 1795niste zapcii spataresti, V. A. Urechia, 1st. Born., VI, p. 560.

1 Ibid., XII, p. 377 si, urm., nota. La 1859 era numai corpulpietrarilor", in Bucuresti; Inscrip(ii, I, p. 347, no. 887.

P Studii ;i dot., XIV, p. 102 c. 1780); Doc. Tudor, p. 21,no. 24; Doc. Vail Teleajenului, p. 40, no. 35 an. 1819).

3 Doc. economice .i financiare, p. 55. La 1825-6: pentru680 lespezi ce s'au facut la manastire Slatina"; ibid., p. 149.Fentru facire unii simine" cheminee in Curtea gospod",ibid., p. 148 (aceiasi data . V. si chioschiul de ceia parte dehelesteulu de la Frumoasa, supt Cetatue"; Antonovici, Doc.bfricIdene, III, p. 295.


tel), cit §i pietrarii, chetrarii", cu calfele" for care 'idledla 1837 pentru breasla blanarilor biserica Sf. Ilie, lucreazape sama tor, dupa vechiul obiceiul.

Zugravil nu furA constituiti in breasIA. Niciodata insA einu furA mai larg rAspinditi asupra terii, unde, mai alesin Tara-Roma/leased §i cel din urmA sat tine sit-0 alba, cuplata gospodarilor de acolo, o bisericA frumos zugravita,dupA strAvechea datira 2. Se lucreazd la Bistrita °Reim&la Arges, supt supravegherea harnicului episcop Iosif, carepune sd-i Ma. 4i icoane pe mumna dupA model din Mi-tropolie, ca in Rusia f. Me§terii sint sau laid, une on lu-crind in tovar4i1 intimplatoare, cum e casul cu cel mai micintre zogravi Gavriil Andronescul zograf, avInd ajutoriu prefratele de monahi Costandin §i. pre Andronic", in 18115,alte on cAlugari 6; ba gAsim °data §i un polcovnio (1823)7.

Tirgovi.3tea 8, Rimnicul-Vilcii 9, Ploqtii, unde lucreaza liagi

1 Studii si doc., VII, p. 144, no. 87 Botosani: Dragu ;XVI, pp. 214-5, nd. 96 an. 1779, Iasi:: Gheorghe Scurtul siSimion chetrari" ; Breasla Blemarilor din Botclani, pp. 28 9.Alihaiu Popoiu, maestru de chetrari" la Birlad in 1861, An-tonovici, Doc. birleidene, I, p. 170 si urm. Cf. socotelile pen-tru zidirea bisericii Sf. Spiridon din Iasi, in revista Ion Neculce,II, pp. 296-7.

2 0 lists in lorga si Bals, L'art roumain ancien.3 An. Ac. Rom., XXVIII, pp, 215, 219-20; XXIX, p. 26.& Studii $i doc., XIII, p. 210, no. 753. V. in Literature $i

arts romInd, IV, pp. 690-1 an. 1816-9), contractul lui loanzugravul si tovarasul Gheorghe zugravul pentru manastirea BA-lacesti. Cf. §i Scrisorile de me$teri, Corespondenta lui Aman,p. 94 (raspetii", crucifixe) si V. A. Urechia. 1st. Rom.,X, p. 421, nota 3. Teohari si Chirita in 1835, Inscriptii, I,p. 371, no. 942. Un Dragomir, poleitor, ibid., p. 341, no. 761(an. 1857).

6 Studii $i doc., XIII, p. 210, no. 754.6 Revista Istoricii, V, pp. 199-200 (an. 1826).7 Inscriptii, I, p. 311, no. 867. Si ibid., p 330, no. 817.8 Studii si doc., XV, p. 339, no. 1028 an. 1854).9 Ibid., p. XV, p. 314 (an. 1831).

areste vechi §i bresle not 161

TAnase Anghel (1851, 1861) 1, 41 au pictorii. La Craiovae o intreaga §coala, cu zugravii Gheorghe, Ilie, Fotache,Barbu Copvici, pAnA la 1850 2.

Pictorii de portret apar: une on dintre boieri.Astfel cei ce lucreaza pentru bogatul negustor Aman,

eel ce face portretul lui Iancu VacArescu Negulici zugrd-ve0e pe Eliad, §i bursierii lui Voda-Stirbei vor deschidecoala de picturA modernA la noi, cu P. Alexandrescu, cu La-

pati §i mai ales cu Teodor Aman0 §coala ardeleand, pornitA §i influentata de traditia

Principatelor, se formeaza, dar numai ca individaalitAti ne-legate intre ele. Astfel, la Bra§ov, unde e de lucru la Sf.Nicolae din Schei, Constantin de la 17955, loan Pop tova-rAwl sAu lancul zugravul din 1805-28 6, la FAgArn LoanFogara§i din 1818 7, la Abrud un om de un mare talent,Simion Silaghi, de la 1795 liana pe la 1810 9 la cari sepoate adaugi Aradanul sirb Stefan Toretchi, caruia i sedatore;:te ingrijita catapeteasma a catedralei din Blaj 9.

In Moldova gasim zugravi la Ia0o, la Galati, la Bacau,*i On& la Cimpulungul Bucovinei 10. La 1847 o icoana de

1 Ibid., p. 248, no. 711; Sloica Teodorescu, Telega, pp.279-80.

2 Studii si doc., XV, p. 85, no. 231 an 1832 ; p. 67, no.183 (an. 1848 ; Doc. Tudor, p. 112, no. 141 c. 1820); Rev.Istoricd, X, p. 63 an. 1837 .

Corespondenta lui Aman, p. 155,Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 365.

4 Ibid., XXVII, p. 99; lit., XXIX, p. 190. Mai ales frumoasabiografie a lui Teodor Aman de regretatul pictor Horatio Di-mitriu, in revista Clip 2 pe 1926.

6 Studii $i doc., XIII, p. 80, no. 198.6 Ibid., XII, p. 213, no. 71; XIII,

vista 'storied, VI, p. 288.7 Studii doc., XIII, p. 181, no.8 Ibid., p. 130, n-le 425-6; XIII,9 Ibid., p. 58, no. 115 V. §i

Revista Istoricd, II, p 98 an.p 27, no. 59 an. 1840 ; p 343, no.Doc. cImpulungene, pp. 318-9 an. 1804).

no. 343 an. 1853); An.

p 65, no. 141. Cf. Re-

620,p. 202, no. 716.VIII, p. 169, no. 20.

1803 ; Studii si doc., XV,987 an. 1828 ; Slefanelli,

/stork& ihaustriglor rontaners 11

gi

to

$i

ibid.,

161 istoria industriiior romgnesti

la Patruzeci de Sfinti din Iasi pomeneste pe iconarul JoanVasiliu pe sopa sa Zamfira prezvitera"1.

Din Ardeal Hagi Constantin Pop cerea corespondentuluisau episcopul Iosif de Arges un zugrav pentru biserica luidin groapa" la Sibiiu. VlAdica -i scrie ca n'ar vrea uneirpaciu", ea la Bucuresti este un Grec, dar, din pricinacutremurului hind stricate besearieile si dregindu-se, saintrec care sa-1 apuce mai fritiiu"2. In curind insa. invasiastrAinilor se va produce si in acest domeniu, si vechea tra-ditie va trebui sa se piardA.

1 Studii doc., XV, pp. 118-9, no. 3119 An. Ac. Rom., XXVIII, p. 225.

§i

0

CAP. VI.

Me 0eri 0 fabrice.

Cea mai veche fabrics la not poate sit' fie aceia de sticlape care a intemeiat-o Matei Basarab, sau mai curind uninaintag, cAci la 1621 sint sticlari in Tirgovigte 1. Drago-mir Vornicul spune Bragovenilor ca, stapinul sau are aciastAsticlarie, carea iaste de treaba Mariei Sale", cerind, inurma unui ravag al aceluiagi, pentru pamintul ce sa aflAin olatul cetAtii" supt ascultarea judetului" bragovean2.Supt Brincoveanu, Del Chiaro vorbegte de sticla albAstriecare iegia din fabric& 3. Pe la 1791 Sava gi Coman lucrausticle la Tirgovigte, urmati de un culungiu"*Minea 4. Mai in-tilnim in acest principal sticlari, la Craiova5 gi prin sate,unii calificati de Nemti, sau Unguri 6. Pe la sfirgitul seco-lului urmAtor insA, Iosif episcopul de Argeg lua sticlade la o gleizkrie" ardeleanA, cerindu-gi-o MI% zgrAbunta gifAra. strambAturi"7; se aduceau gi ochiuri de sticle pen-tru ferestri" 8, in Moldova.

1 Inca din 1622 un Pavel Sticlaru la Tirgovi§te ci Stan Sti-claru, ca marturi la contractul pentru facerea schitului Valcani;Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 22, no. 32.

2 Studii ;I doc., X, p. 108.8 Rivoluzioni della Valachia, ed. Iorga, 1914, tabla.5 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 469; Cf. ibid., X 2, p. 225.5 Revista 'storied, VIII, p. 175 (an. 1792).8 V. A. Urechia, 1st. Rom., X2, p. 225 Stefan sticlarul, Neamt,

1818 ; Studii si doc., VI, p. 319, p. 765; p. 443, no. 1672 a-ce§tia In Moldova, pe la jumatatea veacului al XVIII-lea).

7 An. Ac. Rom., XXVIII, p. 213.8 Ibid., p. 219.

164 Istoria Industriilor romanesti

In Moldova nu fusese nicio fabric& innainte de 1700.Se aduceau de peste granita geamurile mari gi mici",apoi, de la o vreme, solnitele de sticla", sticlele de apA ",carafile", pAharele de cristal", une on poleite cu our ",ca gi cegtile de cafe cu farfuriori", zaharnitele" 1.

Cei doisprezece Ungureni sticlari de la Bacau", caridau pe an Domniei 500 de table de stied, de fereste, gt cate100 sticle de baut apa", cAtre 1740, par a fi fost ni5tef abricanti 2.

La 1786 un Evreu intemeiazd la HirlAu cea d'intAiu fabricsvrednica de acest nume, gi ea trece de la dinsul la unPetre Mazi, Neamtu", care gi el o vinde lui Saber", adecdFrancesului Chabert 3. Tot un Evreu, Moise Ovreiul, aveala 1794 o fabried de sticli in Dimbovita. De fapt o intemeiiaserd 6 sticlari domnegti vechi, ce dau sticla de trebuiniACurtin ei asociasera numai pe Moise. Cind plea* gi unMina Ciungul are gi el dreptul de a lucra sticld, Evreul oferiisticla gi table curate" Domnului, care ordona o cercetare 4.

Un Ceh, Simon Kohani, incearcA, la sfirgitul secolului alXVIII-lea, o nouA fabrica de sticIA gi cristal .

0 mentiune intr'un document aratd cd Matei-VoclA avea gio moara de hirtie" dupd modelul celor din Ardeal '. 0 nounfabric& fu intemeiatd incA pe vremea lui Alexandru Scarlat-WO* Ghica la 1768, de tipograful grec, din Ianina, NicolaeLazaru, gi de fratele sAu Iani 6, Raga. frumoasa bisericii a lui

1 Studii $i doc., VII, p. 234 a. 1784 ; p. 262, no. 1.97 a.1802 : Doc': Callimachi, II, p. 110 a. 1763-4 ; Doc. economics$i financiare, p. 43 an. 1764).

2 Studii $i doc., VI, p. 319, no. 7653 Ibid., XI, p. 84, no. 165; V. A. UrechiA, 1st. Rom., I, p. 230.6 Ibid., V, p. 303 si urm.6 V. Grafica rominci, an. 1925; Archiuele Olteniei, acelasi an.

Pentru ilusia unei fabrici in secolul al XVI-lea din causa capu-lui de bour din hirtia intrebuinlata in Moldova, v. iVegotul $imestesugurile, pp. 180 1 $i in Istoria Rominilor in chipuri siicoane, ed. Craiova.

6 V., pentru datoriile lui, V. A. Urechia, 1st. Rominilor, I, pp.474-5. Cf. si An. Ac. Rom., lit., XXVIII, p. 216.

Mqteri §i fabrice 165

Mihai CApitanul Cantacuzino, la Fundenii Doamnei, pe apaColintinei, mogie racoviteasea prin cdsatorie. Dupd rAzboiu,o alta fu create nu departe de Snagovul tipAriturilor luiAntim Ivireanul, pe mogia schitului Turbati, la Batigtea,Alexandru Ipsilanti nu lipsi sa li acorde protectia sa prinactul din august 1776, care constatA patruzeci de luerdtoritraini, datori numai cu 4 lei bir pe an; in schimb pentrudouazeci de topuri de hirtie date Cdmarii Domnegti se ingA-duta culegerea de cirpituri", aducerea or de peste Du-nAre, exportul intr'acolo cu vamd de numai cloud la sutd.Lucrul urmA, WA. cigtig, 'And la 17841.

0 noud fabrics fu flicutA de Alexandru-Voda Moruzi peSabar, la Catichr, in locul pe care poporul it numegteincd aga, Moara de hirtie"; ea era menitd sA aprovisionezetoate cancelariile terii. Si acesteia i se acorda dreptul de astringe pinzeturi" gi de a exporta cu vama scAzutA,timp de cinci ani deocamdatd. Patruzeci de sAteni cu totulscutiti gi patru salage de Tigani fierari erau lucratort.Voda o trecu apoi Mitropoliei, in schimb pentru valoareamogiei gi pentru jumatate numai din cheltuielile facute cuagezarea harturghiei" 2.

Pentru Fanarioti era o indoitd datorie de cirmuitori: sAintroduce ordinea turceascA, prin inregimentarea oricariiactiuni individuale, dar, in acelagi timp, sa se puie la nive-Jail Apusului, urnaind directia indicatA de filosofi, reclAclitorii,dupe principii, ai lumii intregi. Iar acegtia, aruncind incirculatie Si noud teorii economice, glorificind munca, re-comandau si -i urma un Frederic -eel -Mare al Prusiei, oMaria Teresa, un Iosif al II-lea in Statele austriece inte-meiarea de manufacturi", adecA de fabrici.

Era gi un stop fiscal: oprindu -se importul, se Linea aurulin Cara, care era socotita ca bogata" gi, in curentul general

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., 1, p. 95, nota 2.2 V. Negotul .i mestesugurile, pp. 190-3. Cf Urechia, Domnio

lui Moruzi (in An. Ac. Rom.") p. 688 §i urm., Rev. !storied,X, p. 152.

166 Istorla industrillor romAne01

contra luxului, se incuraja si se fAcea posibil felul de viatAsimplu, corespuntind moralei entice, predicate in scoli.

Contemporanul in Moldova al lui Alexandru Ipsi tan%Grigore Alexandru-Voda Ghica, se simti si el indatorit cvo astfel de creatiune. Gasise in tare peste care ajunsese adomni o risipA de bani cu scumpe postavuri orientale: pos-tav saita, postav rosu, pentru malotele, postav milirAproape de hotarul Moldovei era insa la Zaleszczyk, pe

contelui Poniatowski, o fabric:a de postav, cu mesteriadusi din Germania. Protestanfi, ei nu se puturA bucuramad de nicio concesie religioasa, in Polonia ase de intole-rant catolicA. Cautara deci sA-¢i fedi biserica, koala pepamintul moldovenesc, bunul Domn Joan Teodor Calli-machi ii dAdu la 1759, urmind datinele terii, fare niciogreutate aceasta invoire, pe care o confirms fiul lui, Gri-gore-Vocla, in 1762. Asa se intemeie colonia, slobozia, dela Filipeni.

La 1764, Ghica, aflind ce pA3torul, loan Iacob Scheideman-tel, om invatat, corespondent de Academie, e in ceartA cuepitropii, cid ideia unei not fabrice de postav, Invoindu-se Scheidemantel, satul Chiperesti pe Jijia, al urmasilorlui Piper, se prefAcu, prin act domnesc de scutire, in Fill-penii Noi. Fabrica se inalta indata lingA noile clAdiri decult si invAtamint, Ioan Daniel Christiani fiind numit cA-pitan al coloniei.

Fabrica sau, cu terminul turcesc obisnuit atunci, cherha'naua a durat doi ani. Domnul izbuti se impuie postavulsau ieften luxoasei boierimi moldovene. ImpAratul" dinConstantinopol primi el insusi in dar o balA" din Chiperesti,trimeasA pentru a arAta destoinicia vasalului sau. Dar dintoatA intreprinderea n'a rAmas, dupla izibucnirea nouluirAzboiu dintre Rusi Turci, decit o pomenire pAminteni-lor, &lei nu mai fusese altA data in tarA" 2.

1 Doc. Callimachi, II, pp. 112-4 (an. 1763-4 .2 Ienachi Kogalniceanu, In Letoptsete, III, pp. 252-3; Wicken-

hauser, Die deutschen Siedelungen in der Bukouina, II, Cernauti,1888; Iorga, Acte si fragmente, I, pp. 375-7, 380-4. 0 expunere,

pe basa altor izvoare, in Hurmuzaki, X, pp. XXXVI-VII. Pep-

pi

§i

mosi.

pi

pi

pi

Mesterl gi fabrice 167

Dar la 1-iu Ianuar 1766 vedem pe acest ingrijit gos-podar dupa obiceiul Apusului ocupindu-se de fabrica descos postaja" pentru cis mai multi eftinatate a Mean-rilor terli acegtia". Cu duffle sau ergaliile, adecA maginileei, cu oameni streini dintr'alte parti de locuri", el o inchiriespitalului Sfintului Spiridon din Iasi 1.

In noua sa Domnie de la 1774 inainte, Ghica luA rdasuricontra casabavlicului, lui casap-ba.5a imparatesc, care 1uaoile din Moldova, une on gi cu sila gi, potrivit cu pres-criptiile tratatului de la Chiuciuc-Cainargi, trece acest negotunui Sandu Panaite. Aceasta putea folosi gi unei eventualerefaceri a postAvAriei".

In Domnia munteanA a lui Alexandru-Voda Ghica, boierulRadu SlAtineanu deschisese o alta postavArie" 'la Pociova-ligte, nu departe de Bucuregt. Privilegiul, intarit de totiDomnii urmatori, capita o noua deplina confirmare la1784. Colonia de postavari, cu doi preoti un cintaret pen-tru nevoile ei sufletegti, cuprinde cinzeci de lude strain ",ale cAror rosturi speciale se ingira: pieptanatori de ling ",tesatori, vapsitori, tunzatori", pe linga lemnarii, covaciisirbi, facatorii de pive" necesari; spre trebuinta de tors"sint, deosebi, alti o suta de straini. Se aduc de peste granitenu mai putin de 2.000 de oi, care trebuie incrucigate, pen-tru calitatea linii, cu soiul de tarA. Fabrica e scutiti deorice arendA a mogiei alta decit 250 de taleri pe an, detoate drepturile boieregti, de orice dajde afartt de 2 la surala vinzarea cu ridicata, a se plAti de cumparator, gi deparaua de cot inchinatA orfanilor. Pociovaligtea are tirg.CumpArAtura de linA o pot face postavarii de aici inainteacelor de tar& 2.

Ceva mai tArziu se fixeath pretul postavului produs, detrei felurimi", gi intinderea bucatilor, latimea trebuind sa fiede un cot, cinci rupi gi un gref 3.

tru legea sumptuara a lui Grigore Ghica, v. actul publicat inFurnica analisat in lstoria comedului,

Studii i doe., V, p. 83, no. 284.2 Urechia, 1st. Rom., I, p. 454 si urm., nota.8 (bid., pp. 456-7, nota (an. 1785).

sisi

§i II.I

168 Istoria Industrillor romgnesti

Un Chtot, Hagi Chiriac Arbut, fu asezat ca director, epis-tat" al fabricei refacute de Slatineanu dupe razboiu, si la1795 se capata si o Intarire din partea ImparAtiei turcestitDe la Domnie se asigura plata pentru ergalii, uneltealte avandalicuri"; se promitea tort" de la postAvarii bu-curesteni, Una suptire" din cinci judete si 10.000 de ocAde viipsea patachina" .1. Se cautau copii pentru a-i in-vata mestesugul, zece copii saraci de la doisprezece aniin sus 3.

SA fie o altA fabricA cea pomenita in 1794, la Baltenii dinIlfov, cu frumoasa biserica a lui Hrizea, incunjurata de unperistil oprit in absidele stramilor 4?

Austriacul Gaudy, care introduce mestesugul de torsulbumbacului dupA al Englesilor tertip" 5, se adauge indata,ca si Grecul loan Papa Polizoi, si alt Grec6, Teodor Arcuda,la conducatorul de Ora atunci al postavariei, si el aducedin Ungaria of spaniole in Cara Arbut ramine ins& e-pistatul", si contra lui se produce miscarea din 1799 a te-ranilor, cart preferau sA fie lasati la muncile for agricole inloc de a inlocui ca scutelnici pe strAinii plecati. Procesulse desbate inaintea lui VodA. Confractul for prevedea caintaia mina sa. dea 40 de ocA de lind, a doua 36, a Itreia22; iar ei, spune Arbut, nu dau decit 20, 18 si 11, ceia celi se admitea totusi cu conditie sä than& suptire". Aveausi o sAptArnina libera..Dar, in loc sa vie trimeteau

1 Ibid., V, pp. 291-3, 294 si urm., nota, 295.2 ibid., §i p. 296, nota.3 Ibid., VI, pp. 692-3, p. 773. Cf., ibid., V, p. 297 si urm.,

300 si urm. La 1797 se dau la Pociovaliste doua salase de Ti-gani fierari o piva; ibid., VII, pp. 111-2. V. si 1st. comer(ului,II, p. 109.

Ibid., pp.. 692-3. Un sat Postavari, in Dimbovita, ibid.,VI, p. 776 (an. 1793 .

s Ibid., XI, pp. 214 si urm. 301.6 Un German din Aachen pleaca indata; Hurmuzaki, XIX,

p. 650, no. DXLVI; p. 698, no. DXCV; p. 704, no. DCII;. pp.785 6, no. DCCXIV; p. 801.

7 ibid., VIII, p 631 ; XI, p. 296 qi urrn.

si

si

insii, isi

Si

a

Mester! si Mance 169

copiii, scazindu-se productia la abia patrusprezece ocale depostav pe an', Cereau acum o saptamini de deplina libertatedupa cea de munca. Hotarirea domneasca e. favorabild me-ritosului epi3tat" strain, SaptAmina Linea de Luni dimineatapAna SimbAtA seara; lucrul va fi suptire, dupa forma fa-bricei"; se vor acorda congedii de boala. Plata e numai pen-tru sAptamina lucrAtoare, dar pentru cealaltA, dacA vin lafabric& li se asigura 60 de parale pe ocA. Lipsa va fi a-mendatA cu cinci taleri. 0 saptaminA nelucratA, pentrucare sAtenii oferiau doar un leu, va fi platits doi zloti

Cu aceasta satenii nu se odihnira insa. La 1803 ei acusaula judetul domnesc pe Arbut ca Ii iea 40-50 de taleri, caapururea ii bate". Epistatul" declare ca nu primeVe lu-crul acasa, care e gros prost", dar ofera o oca demalaiu pe zi 3.

La Pociovali§te-Afumati se produse Inca o bucaa vremeun postav albastru asamanAtor cu cel ce sefacea odinioard in Moldova vecind 4.

La 1813 o Companie austriaca voise sA intemeieze pe lingAo moara de hirtie §i o fabric& de postav 5.

Sa adA'ugim indeletnicirea, de fabrics, gaitainarilor dinDealul Spirei 6. La Brasov lucrul lar it faceau trocarii dinSchei cu troacele" lor.

1 V. si Nego(ul mestefugurile, pp 187 90.6 Ibid., VIII, pp. 87-92.s Ibid., XI, pp. 274-5, 293 si urm. Postavari de sate, ibid..

VI, p. 622 an. 1749 ; Studii doc., XV, pp. 197-8, no. 659an. 1794 . Postavari de la Sibiiu, ibid., XII, p 116, no. 230

.(Sibiiu, 1793).I, Voyage en Krimee, (1, la relation de l'ambassade en-

voy& de Petersbourg a Constantinople en 1793, publie parun jeune Russe attaché a cella ambassade, Paris, 1802; re-sumht in Ark. soc. $t. $i lit., HI, p. 217. Cf. 1st. comeriului,II, p. 48-9. Citatiile de la p. 49, nota 1, privesc ins& alt vo-lum din Hurmuzaki .

6 Doc. Callimachi, I, p. 182, no. CXXVII.6 Urcchia, 1st. Rom., XI, pp. 442-3 an 1806 ; An. Ac.

Rom., XXVII, p. 147 (an. 1836).

si

cenusiu

e,

si

Si

si

subr

170 lstoria industrillor romAnesti

Boiangiii din Bucuregti se- formeazA, ca breaslA in 1781,cu intarire in 1788: s'au unit cu toti cei ce au ,in.trat la rufetul acesta s'au agezat ca sa fie numai o cher-hanea de lucru megtegugului acestuia in Bucuregti..., farde a nu tinea aiurea prAvAlii de boiangerii". Cherhaneauafor e la biserica Zoodochos Pighi, biserica lui Mavrogheni-Vodd la poarta de jos a Curtii Vechi", ctitorul breslei.N'au sA rAspunda decit 300 de taleri gi 20 de fAclii albe inpost 1. Ei cereau monopolul profesiei for 2. La 1803 erauin rAzboiu cu fabrica de postav, care voia sA ii opreaseAmengheneaua", magina de egalisat suprafata stofelor vAp-site gi de a Ii da moire". Expunerea for cAtre Domn aratilca znengheneao for este midi, care sA metaherisegte numaila vechituri, dupe ce le vopsesc le dA lustru, care nu seamesteca in lucru ce este a fabrici". Dadi ei sint opriti,sa nu se permit& boiangiului de dincolo a vApsi lucruri vechigi a tinea altA menghene mica de vechituri". Mai fuseseo menghenea" libera in orag, a unui basmagiu care a mu-rit anul trecut; a for a fost adusA anul trecut cu cheltuialAde peste 600 de taleri. Sentinta domneasca interzise amin.duror pArtilor de a trece dincolo de caderea for specials' ,

Un alt proces e cu epistatii fabricei noun de pliuri,ghermesituri, amestecindu-se fabrica gi la megtegugul for ",

iarAgi li se invinuegte mengheneaua, care este drept nu-mai fabricei d'a o avea", gi Domnul recunoagte ca." numai eii s'a dat dreptul de galdangelic" cu zisa menghenea. PrA-vAlia cu boiangiu a fabricei nu lucreazA, de altfel, pentrupublic. Boiangiii iii pot insA mengheni" acolo lucrurile forvechi sau noun 5. In schimb, boiangiii erau ap&ati de oriceimatiune din partea basmagiilor, abagiilor, ceaprazarilor,

1 V. A. Urechth, 1st. Rom., III, pp. 61-2.2 Ibid., VIII, p. 651; Cf., ibid., p. 658.

Corporatia posthvarilor avea foam la Delea Notth; Inscripai,I, p. 335, no. 842 (an. 1859).

Ibid., XI, p. 291 §i urm.6 Se spune boiangiii dau lustru cu bier "; ibid., p. 281

51 urm.

si

8

cä

ei

s

Me0erl fabrice 171

ibriOngiilor matasaragiilor armeni"1 . La 1814 Inca li

se confirma breasla 2.Si prin otwele celelalte ale Terii-Romane0i boiangiii

iii aveauastfel la Craiova ergaliile me0e*ugului boian-gerii": o socoteala le pretuic0e 2 000 de taleri ".

La 1803 se pomene0e fabrica de testemeluri infiintatade Grigore Ghica, viitorul Domn, definind-o astfel: Fabricsde saldangialic, in care sa se lucreze ghermesituri, §alluri§i alte cumapri ce se lucreaza de mata see i fir i mintene,cum §i prefacerea matasurilor Tarigradului, care se aduceade negutatori cu mare cheltuiala". In schimb pentru un venitde 400 de taleri pe an manastirii Marcuta i se dau acesteifabrici cu menghenea dreptul de avea la Bucure0ipravalia de boiangerie, 100 de scutelnici la lucru, 50 altiipentru carat lemne, §. a., 2 sacagii, 3 dulgheri, 3 zidari

La 1808 un anume Stanuta, fiul lui Teodorache Tarigra-deanul, iii avea fabrica de basmale tureegti, adeca de tes-temeluri, tulpanuri", boccele, macaturi, perine, plapome,brine", 0 orice alt lucru se face cu mijlocul calapurilor a-cestui me0e0ig", cu monopol pe cincisprezece ani, pre-lungit mai tarziu pe incA doi ai jumatate. II concurau Sir-bi bajenari de peste Dunare, de la Si0ov, uniti cu Cincu,Hristea, Bogoiu, Labul, fugari de la Stanuta; un Anghel §iConstantin, cari se oferisera 5i ei a face o noua fabrica laHerestrau §i la Colintina Florescului §i fusesera refusati5. Fa-brica urmeaza Si mai departe la Marc* 6. La 1819 era

aceia a lui Anghel de mai sus, unit cu Zguri cu Ma-nole Culoglu, dar in neintelegere, voind a in§ela unul pre

1 ibid., p. 283. Cf. §i ibid., X2, p. 377 (an. 1813.2 Ibid., p. 221.3 Corespondenta lui Auxin, pp. 174-5, no,. 37 an. 1814);

Revista Istoricli, VIII, p. 175 (Craiova, 1792) ; Studii si doc.,XV, p. 59, no. 158 cCaracitl, 1800).

Urechia, 1st. Rom., VIII, pp. 87, 659-601; IX, p. 561.5 Ibid., XI, p. 801 §i urm.5 Ibid., X2, p. 225.

$i

a-0

4

qi

oi of

172 Istorla Industriilor romAnesti

altul §i a desradacina i a isgoni pe ceilalti din tovAr4ie".Domnul e silit a o trece boierului Manole Baleanu; pentru1.000 de taleri la spitalul Filantropiei, se pot Linea treizecide scutelnici §i face pravalie in Bucuregi 1. Fabrica, opritain 1828, cind in, Marcufa prAdatA se a§ezar4 ciumatii, vadura OM la 1849 macar 2. Ghermesuturi se lucrau in Bu-cure0 i la Hanul lui Marinco, in 1822, iar testemele *i incAsuta de pe Podul-de-Pamint, unde era numai o vAduvAcu trei fete" 3.

Inca de pe vremea lui Duca-VodA, care era pe vremealui eel mai mare creator economic in pArtile acestea aleSud-Estului eropean, se extrAgea din cenu§a batrinilor co-paci ai Moldovei, potavd, care se vindea in Polonia cu uncigtig ce imbogatia pe Domn i citiva negustori din Liov'.La 1798 numarul acestor cherhanele" crescu foarte mult,in dauna teranilor cari nu mai puteau culege lemne in Pa-duri. Trebui ca Domnia, supt Alexandru Callimachi, sa inter-vie, oprind cu sila o industrie care aducea pagube uneiclase a§a de importante a populatiei 1. Si acum ca *i cuo sutA de ani inainte potwil moldovenesc se trimetea,dar prin mijlocirea Evreilor din Suceava i CernAuti, pAnAla Dantca" noastra, Danzigul (pol. Gdansk) 5. Se a0epta§i un firman turcesc pentru oprirea definitive a acestor fa-brici, rasarite aka de rapede, ca din pamint 6.

Tot unui indemn venit din Polonia se datore0enumeleinsu§i o arata intemeiarea, din produsele cimpului, din ceia

I Ibid., XII, p. 399 si urm., nota. V. si Hurmuzaki, X, p.299.

2 An. Ac. Rom., XXVII, p. 105. V. si Doc. Vali Teleaje-jenului, p. 50, no. 45 an. 1827 . Testemeluri in Moldova,1780-1812, Melhisedec, Cron. Rom., II, p. 129; Doc. economice$i financiare, p. 110.. Cf. si 1st. comerjului, II, p. 112.

8 Negoeul $i me.Fte$ugurile, p. 195,i Doc. Callimachi, I, pp. 122-4, u le LXXIV-V; pp. 125-6,

no. LXXVIII.5 Ibid.6 Ibid., p. 126, no. LXXVIII.

Megteri gi fabrIce 173

ce se numia atunci: zahareaua", cerutd stdruitor gi deTurci, a velnitelor de rachiu. Boierii din amIndoud ferile pre-textau ca au grine stricate cereau voie sa intemeieze ast-fel de fabrici, in Tara- Romaneasca, poverne, pentru afierbe" rachiu. La 1756, aldturea cu hotarul tirgului So-

pe din sus de tirg, pe un pdraut", erau velnitile ji-dovegti", fabricind in tail horilca, al aril import e-a opritl.Tot un Evreu era acela care, in 1785, la Bucuregti cdpatadreptul sd-gi lucreze zahereaua, atit acea add ce a apu-cat de a intrat in apd, cit cea neudata care s'a aflat ao avea cumparata pentru trebuinta povernei" '. Dar boieriise infatigeath indatd pentru urrrari eigtigul, in daunagi a aprovisionkii gi a sandtAtii locuitorilor. Astfel la1792, Banul Dimitrie Ghiea, frate tata de Domn, caredescopere ca are la Fierbinti bucate stricate".

In anul urmator, aceasta industrie Strickoare fu opritkmdcar oficial. Hotarirea Domniei e netedd: Povernele derachiu sint oprite de a mai lucra" pentru a nu se cheltuizaherelele de hrand la lucru de bauturd" Mantistirea Se-dove cerea atunci sa i se ingaduie a preface in bauturanu mai putin de o suta gaizeci de chile de bucate pe carele pretindea ude 5. La 1820 vedem ca, peste mcunentaneopreligte, se permitea povarnagiilor a -si exercita urita me-serie G.

Rachierli se deosebiau de acegti povarnagii prin aceiaea -gi scoteau bautura din vin. La 1797 vedem pe trei din-tre cumparind materie de fabricatie de la locuitoriia trei judete: Focganii munteni, Buzdul, Secuienii Ii

1 Melhisedec, Cron. Husului, I, p. 251. Velniceri, Gorovei, o.c., p. 280.

2 V. A. Urechia, 1st. Rom., I, pp. 452-3, nota.8 Ibid., IV, pp. 350-1, nota.6 Ibid., VI, p. 269.5 Ibid., p. 693. Scutire pentru povarna unui Grec in acelasi

an, ibid., p. 694.6 Ibid., XII, pp. 408-9, nota. Povarnagiu de sat in Prahova,

Rev. 1st., II, p. 187.7 1 bid., VII, p. 122, nota.

si

rocii,

gi

a-ai

gi

si

dingii

174 Istoria industdifor romlnesti

aflAm la Tirgovigte 4, la Craiova, unde sint ctitori la Sf.Gheorghe Vechiu, gi aiurea. Dupli reglementatiile erei con -stitufionale de la 1834 inainte ii vedem uniti in corporatie"cu circiumarii gi chiar cu cofetarii 2, despre ale caror o-rinduieli de breaslA nu gtim nimic.

Rachieri avea gi Moldova, pe lingA cite un vutcar, demodA ruseasca, 'limas& dupe ocupatiile militare, ca acelArmean Cerchez, pe care -1 gAsim la ChiginAu in 1798 intovArasia unui rachier gi unui chldarar, Romini3. Cigtigulde la spirtoaseaici e vorba de otrAvitoarea horilcA a E-vreilor poloni ispitegte gi aici, peste orice anal grijk pe:Nroprietarii de mogii. La 1814 ii vedem in-Tocind exemplulMuntenilor pentru a cere ingaduintA si !Etch horilch dinpine stricatk dar gi din sAcard gi hriga, pentru ca acesteproduse nu se cer la Constantinopol; spre a cigtiga fis-cul, ei °fell a da 60 de parale taxa pe vadrA. Domnia ad-,mite, dar cu cat' -ti de slobozenie", cu permisuri, gi suptanume conditii: al fie anul bun gi sh nu se intrebuintetzegriu sau orz, pe care le cere capanul imparAtesc 4.

Beraria moldoveneasca e mai veche decit cea de la Mun-teni. La Roman exista una la 1798 5, iar, in 1814, fabrichhere Constantin Petradi, un Grec, caruia prin act dom-nese i se cerea numai sti dea marfA bunit gi cu pretul cu-viincios". I se acorda monopolul in schimb pentru o sutade lei da'i anual la cutia milelor: In cats vreme va lucreberdriia mai sus numitului, altul nimine, de orice stare arfi, sit nu fie volnic a digchide al doile bArArie in tArguiRomanului, cum nici a aduce de aiure beri spre vanzare" 6.Doi ani mai thrziu, episcopul Gherasim intemeiaal berAria

1 Studii si doc., XV, p. 94. Cf. ibid., p. 69, no. 188.2 Inscrip(ii, I, p. 328, no. 809 (an. 1853).3 Studii $i doc., XXI, p. 120.2 V. A. Urechia, 1st. Rom., X2, pp. 377-8.6 Doc. Callimachi, I, p. 484, no. 176: Olinda vinului, a

rachiului, a medului, a bard numai a sapinului mosiii sä fie".0 Doc. Callimachi, I, p. 516, no. 210.

MeOeri §1 fabrice i75

bisericii, gi pentru bolnavii de la spitalul Precistei, sausupt pretextul lor. Domnul apara beraria episcopal& deajutorinta gi de orice alte contributii gi acorda situatia,ocrotita, de scutelnici oamenilor strain trebuinciogi pentrulucrul berii, ce-i va aduce Sfinta Episcopie de piste hotar";ca singura conditie e sa se dea la spital berea cu o paramai gins, Hind pentru trebuinta bolnavilor" 1. Petradi nuse in4elesese cu Vladica gi acestuia insugi, spune IordachiDrAghici Banul catre Gherasim, nu i se admite monopolul,apalto, care nici pentru un tirg din Cara, nu o priimegte"Voda, dar se di asigurarea ca in mice alt privilegiu seva prevedea intelegerea cu Scaunul episcopal `2. Nu trecuvreme gi, in acelagi an chiar, Alexandru Dos, Austriac",cApata voie de a ridica, in intelegere cu Cutia Milelor,de care atirnau toate berariile, inc.a o fabricA3. Instalatiacosta, cu edecul, marfa gi altile ci-au trebuit", pan& la2.000 de lei. Dar episcopul nu lass pe concurentul sau sitlucreze. Convins ca n'avea dreptate cind, la inceput, cre-dea asigurarii a Prea Sfintie Sa episcopul nu iastebarar", omul era gata acum sa piece daca ar fi despagubit.Dar ameninta cu Agentia gi Cirmuirea Moldovei. Amintia luiGherasim a nu si -a plata renta cuvenita fats de CutiaMilelor 4.

La Iasi, unde Potemchin, favoritul Ecaterinei a II-a, fa-cuse pe boieri sit bea bare englesA ", in 1793 mediculdanes de la Sf. Spiridon, Herlitz, sotul Berlinesei Marga,reta Botticher, avea berAria lui 5. Un Muller o cumpara lamoartea, in acelagi an, a doctorului 6. Apoi Ienachi Ni-colau Altan gi fratele Iordachi cumpara in acelagi an 1817un loc in Muntenimea-de-sus ca sa digchida bararii", ceia ce

1 Ibid., p. 524, no. 231.I Ibid., no. 232.ei Ibid., p. 531, no. 247.4 Doc. Callimachi, I, pp. 537-8, n-le 254-5.$ Hurmuzaki, X, p. 39, no. XXXIX.0 Ibid., Sapl. 19, p. 297, no. CDVII.

176 Istoria industriilor roman*

i se admisese de Domn Inca din 1816. Se indatoregte aimparti cigtigul cu proprietarul terenului 1.

In Tara-Romaneasca, monopolul era asigurat, dupA oadevarata liciitatie, la 1809, lui loan Timpel, zis Neamtul,din Gotha, care-gi asociase pe varul sau, Prusianul An-dreas Kube. 0 incercare de concurenta din partea unuiAuEtriac, la 1815, fu opritii; niciun localnic nu se presintasein concurenta. Timpel igi stabili fabrica afar& din orag,pe girls, margeni o cantitate de material gi dadu 300 delei pe an la Cutia Milelor. Beraria for arse in 1821. RefAcutAla 1824 de fiul Neamtului", Frederic, care muri in cu-rind, gi de Kube, acesta adAugindu-gi o moarit de cai, seinadi ca ajutor un Krebs, din Mannheim. Dar chip& putintimp acesta intemeiaza o fabrics de rachiu gi otet, apoigi de rom, privilegiul domnesc indatorindu-1 a nu intre-buinta decit fructe. Incepind a face bere, e oprit, confis-cindu-i-se de consulatul prusian instrumentele gi materia-lele, dar, dupa un drum acasa., el revine ca supus frances gideschide fatig circiuma lui 2.

0 industrie intinsa gi puternica a lost in decursul celordoutt din urma veacuri aceia a sAuarilor, luminararilor, §ifAclierilor.

Sauarii se Intilnesc, alaturi de faclieri 3, numai in Mol-dova gi itlea din a doua jumatate a secolului al XVII-lea,numele unui Hristo2or gi al fratelui, Cann. aratind in deajuns originea for greceasca 4. Unul din ei, Franguli, ajunsechiar Vameg Mare 5,

1 Doc. Callimachi, I, p. 544, no. 264. Cf. ibid., p. 295, La 1843un Evreu are berarie la Iasi, pe Podul Lung; Academia Romina,CrOterea colectiitor, an. 1906, p 113.

2 Hurmuzaki, X, pp. 382-5, no. CCCCLXIX; pp. 389-90,nn. CCCCLXXVI. La 1828, se acorda un privilegiu vaduvei hi-rurgului Krebs de la Pantelimon, probabil acelasi cu berarulde mai sus; Arch. Slalului, Condica domneascd, 103, fol 644comunicatie a d-lui Iiiliu Tuducescu .

8 Unul are mosie la 1674 Academia. RominA, Cresterea co-lectiiilor, an. 1908, I, p. 73 .

* Studii si doc., VII, p. 184; XI, p. 93, no 208.6 lb:d., \-; p. 133.

Me Oeri fabrice 177

in Tara-Romdneased se admit, la 1784, supt Ipsilanti, calumfnarari, datori sa aprovisioneze Capita la, oricine i§i-lea dajdea de la Visterie sinet de la Camara". Toamna,4a -strinsul saului, se fixeaza nartul, pe care pristavul it a-nunta ob§tii. Avem a face la aceasta data cu o breasla de-plin in condifiile eunoscute '. I se fixa nar-tul dupa cererea lor, de ureare, ca sa nu ne stingem cutotul, fund oameni saraci cu case grele Si cu dajdie":12 parale oca sat' de capra Lumindrarii de faclii,luerate din eeara (lurninaria de ceara"), erau deosebiti 3.

Pe area vreme, in 1783, admit luminararul li facea con-curenta. Un Alexandri strainul" nu se putuse Linea de fa-gaduiala de a vinde cu un taler mai jos ca facliile de Ve-netia, ci luase ehiar trei parale mai mult. Facindu-se la1785 noua cherhanea", i se impunea lui Danut a desfacefaeliile de ceara MIA sau cu un leu §i cinci parale maiieften. Lumindrile lui sint oprite insa cind, in 1784,

se incredinteazd fabricarea facliilor unor oameni carisa o caute in credinta, cu poruncd §i hotarire ca niciun felde arnesteeatura intr'insele sa nu fie", luindu-se tot saul§i luminarile de sau din deposit. Vel Aga cdpatA sarcinade a supraveghia fabrica .

La 1792 luminaria domneasca", pentru lumindri de sau,se scotea la mezat 6. Lumindrarii puteau cere oficialitaiimaterialele necesare, astfel ii vedem, in acelai an, pre-tinzind Postelnicului sa li se asigure 80.000 de oca sau cu-rat de capra, in schimbele", pe linga cel vechiu '.

1 V. A. Urechia, 1st. Born., I, pp. 459-60, nota.2 Ibid., I, p. 482, nota. AIL nart. la 1793, ibid., VI, pp. 269,

670. La 1795, ibid., V, pp. 247-8, nota. La 1796, ibid., VI,

p. 673. .Pentru luminari albe, ro§ii, ibid., pp. 674, 677 8. Nartin 1803, ibid., XI, p. 348 §i urm. Pe 1811, ibid., p. 911.

Pe 1812, ibid., p. 831 §i urm.3 Ibid., I, pp. 415-6, uota.4 Ibid., p. 459 §i urm., nota.6 Ibid., p. 461, nota.6 lbid., IV, p. 265, nota 1.7 Ibid., p. 324, nota. Se lucra §i cu sau de vaca §i oaie,

Mat de la mdcelari, ibid., p. 326, nota.Astoria industriitor romdne?ti. 12

constituita,

'din

ai

ai

si

si

ei

178 Istoria Industrillor romgnesti

Peste dci ani, ocupindu-se din nou de pret, fixat acumprin cegniu", se decide strAmutarea cherhanelei afar& de-parte, pentru ca s lipseascd primejdia gi putoarea dincrag". Din acel sau sit alba voie a lucre §1 spun dp turasca mai nainte 1,

Negutatorii cherhanagii" ramin a se judeca apoi cu ve-chii huninArari", pentru suma de 14.000 de taleri, - platacherhanalei", redusd apoi la 7.500, de dat la terming 2.Mumgiii" erau cercetati dip timp in timp ca sd se vaddde pot sau ba indestula oragul 3. Li se interzice sa intre-buinteze pe lingd situ felurimi de murdalicuri cari prici-nuesc nesuferitd putoare4".

In schimb li se asigura contraciilor", la 1816, 230.000de oca de sau de capre gi vile mari pe an 5. Sdpunarii seimpotriviserd la inerdcare 6, pAnd ce se Ward, la acea data.masuri, iar cele definitive in 1819 7, unindu-se breslele suptun singur staroste; cloud pkirti din sau date la luminari8.

Atunci, la 1819, se cduta o imbundtAtire a calitAtii lumi-narilor de sau, incredintind grija for unuia carele gtiindmeglegugul lucrdrii lumindrilor de sau cu multd osebitA cu-rdtenie la faptura for decit lumindrile ce le fac lumindrariiBucuregtilor gi cu atita lumina frumoasii arderea for incitgi vremea o departeazd cu mai multe ceasuri, pe lingd a-samanarea formei lumindrilor din tirg" 9.

Pentru luminfirile de ceard, grija de a nu se pune in ele

1 ibid., V, p. 278 si urm.5 nota. Cf. si ibid., pp.I3ianu, Catalogul mss. romthiesti, I, p. 274.

2 v. A. Urechia, 1st. Rom., VII, p. 110, nola 59 Ibid., p. 539. Termenul de mumgiu si in

Iiirlad; Antonovici, Doc. birladene, I, p. 90, no.no. 4. Luminarari in 1805, V. A. Urechia, 1st. Rom .,

4 Ibid., p. 923 an. 1811 .6 Ibid., X, p. 925 si urm.6 Ibid., VIII, pp. 92-3 an. 1799 .7 SApun de Tirgoviste si eealcamA";

nota. V. si mai sus.8 Ibid., p. 404, nota.

9 Ibid., XII, p. 405, nota.

245-6, nota;

Moldova, la25; p. 245,XI, p. 351.

ibid., XII, p. 403,

Mester! si fabrice 17.9

slim era aga de aspra incit la 1797 cumparatorul futut gi marfa confiscate. Pentru a fi numai ceara safi", cu-rate, se lea vinzarea de la cochii vechi gi se da unui omdomnesc. Monopolul celor galbene fuses& desfiintat in 1809,dar, in 1812, era vorba a-1 introduce 1; celelete luminari, av-ndsca2Amint la nilbit", pot fi vindute cu un taler maiscump:se da un privilegiu domnesc la 1819 lui Riza Zisul, om. cugtiintd de acest megtegug al nalbitului cerii gi al facutuluiluminarilor" Anume biserici aveau fabricila tor, ca Patru-zeci de Sfinti din Bucuregti (1793) 3, on episcopia deRimnic (cherhaneaua luminathriei de ceara alba" la 1764,la 1796-7) C.

In Moldova gasim un staroste de faclieri in 1779 la Iagi 5.Ma a gti ceva asupra breslei °. Dar faclierii, mumgiii lu-creaza separat, fie la luminarile de sau, pentru care cu-tare negutitoriu Andreiu faclierul" merge sa cumpere saulde capra la Armenii din Botogani7, fie la cele de ceard,chiar zugravite 8. S'a pastrat privilegiul, din 1794, al faclie-rilor din Botogani, supugi Mitropoliei protopopului; orin-duiala e cea inclatinata. Il dam la documentele acestei lu-criiri.

Venim la unele incar 'earl ambitioase, dar trectitoare.La 1797 se permite unui arendag se intemeieze la Bucu-

regti o moara de pasat" sau o chiva de pasat" 9. Doua

1 Ibid., VII, p. 110; IX, p. 597; XI, pp. 346-81.2 Ibid., XII, p. 405 si urm.1 nota.8 Ibid., VII, p. 119.

Ibid., p. 18, nota. CI si ibid., IV, p. 350. Un HristealumInArar in Pitesti, An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 24.

5 Hevista Ion Neculcc, III, p. 80. Dar un lonitA faclierule, la 1781, staroste de ciocli la Botosani, Studii doc., VII,p. 129, no. 35.

6 V. luminile de sau ce ardu la finarurile cele marl de lautile" in 1763 4; Doc. economice financiare, p. 133.

7 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 426 an. 1826).8 Doc. economice gi financiare, p. 71 an. 1792 Hartii

zugrAvita ce au pus la sfesnici"; Doc.. Callimachi, II, p. 140(an. 1813-4).

9 An. Ac. Rom., XXXV, p. 64.

$i

Isd

si

ei

180 istoria industrlilot romAne§8

mori, la Agegti, (in Ilfov) gi la Cornegti (in Dimbovita),serviau, in f792, lui Scarlat Greceanu, Logofdtul ca sa fabricearpaeav, menit gi la export in Turcia in Moldova; seMeuse gi un magazln la Bucuregti I. La 1778 Dumitrachi Tur-navitul (din Tyrnavu sau din Tirnova bulgareascii) vindea luiCostachi Hatmanul, care o trecea apoi Domnitei RuxandaHanger!, o fabricd de fidea, cu ergalii de mama gi delemnu"2.

In Moldova Francesul Lincourt face moard gi morigade oloiu (uleiu) la Iagi, in 1814 3. Tarziu de tot, suptStirbei-Voda, Italianul Barabino va risca o fabrics de ma-caroane la Bucuregti4. In sfirgit intemeietorul invatarnintuluimai inalt in principatul muntean, Petrachi Poenaru, voiasa meargii la Arras pentru a introduce fabricarea zaharuluide sfecle 5.

La 1803 in dorinta de a spori numarul megtegegurilorde mina", adeca. al manufacturilor" utile, Gaudy, de la A-gentia austriaca, Grecul loan Popa Polizoi (probabil tra-duedtorul Polizoi Kontu) pldnuiesc acel nou megtegug dupea Englezilor tertip, adica mestegug de torsul bumbacului, cucare megtegug se face o mare inlesnire, ca poate un omscoate bumbac tors intro zi cit ar putea sd scoata cu altemegteguguri in trei, patru sdpfamini". Li se da monopolde cherhana, pe doudzeci de ani, cu cincisprezece scutel-nici, aoordindu -se in sehimb Camarii, pe an, cite doadzecigi cinci suluri de tors suptire gi bun, de cel mai de frunte"6.

1 V. A. Urechia, 1st. Rom., IV, p. 349, nota 1.2 Sludii doc., V, p. 163, no. 117; Scrisori de mesteri, Apendi-

ce'e de documente.3 klurmuzaki, pp. 559-60, no. 15. 11 aflam cu Dubert, Cha-

bert (Siaidar" , Genilie si Ruja" in revista Ion Neculce, III,p. 10. 0 moara cu aburi la Tigane§ti in 1856 a lui CelestinPeytavin pentru. Caimacamul Vogoridi ; Academia Romina, Cres-terea colec(iilor, an. 1906, p. 113.

4. An. Ac. Rom., XXVII, p. 105.6 Ibid., lit., XXVIII, p. 249.6 V. A. Urechik Ist. Rom., VIII, p. 661; XI, pp. 298-8.

Cf. mai sus, p. 169.

§i

§i

si

Mesteri fabrice 181

De sigur ca se lucra intr'un fel de fabric& chiblimbaral,care se gasia in tall'. La 1812 in Moldova apar PetreLavercu Filer" ca fabricanti de tabac"2, Cea mai, bite-resanta incercare e insa, la 1827, a lui Dumitru Carastat,venit din Basarabia (ci sa afla din a stanga Prutului"), carevrea sit fact in Moldova o fabrica de tabae", si, anume,WA a amesteca acele materii vatamatoare ce li obicinuesecei mai multi pentru nestiinta, precum cenusti, chiper rosu,var, cuisoare, spirturi mirositoare si altele asAmene, care,dupes dovezile nestramutate a acelor mai ispititi doftori,sant cele mai intaiu pricini a durerii de cap, a slabaciuniivederii, a gutunarului si a altor patimi". Se cere monopo-lul pe doisprezece ani, si el se si north', oprindu-sa Jidoviist alai care, pentru nebagare de same, cu volnicie de la,sines fac tabacuri vatfamatoare",pentru a nu iesi monedadin tarn cu tabacuri streine", fabricantul putind ex4exporta: slobod sa fie a scoate peste hotar". Dar timpfie dot ani se vor da 500 de lei la scoala, 1000 in curs dealti zece, fabrica ramiind dupe aceasta data a asezattului de invdtatura, caruia-i revin amenzile de la contra-venienti 3. La 1821 era linga Cimpulungul muntean o fa-brica de tutun 4. Numai in 1855 functiona fabrica de cal-ramida cu magini a Serdarului Filipescu. Pe atunci unVasary propune sa facd la Bucuresti fabrica pentra poleit cuour si argint pe cale electro-chimicas.

Portelanul, farfuria patrunsese de mult la noi, ajungindtot mai rare blidele de metal. Gasim, pe lingd obisnuitele

1 CI pgrechi di matanuta de chehrimbar"; ibid., XXIII, p.319, no. 9 Moldova, c. 1818).

2 Doc. cconomice financiare, p. 109. Odata Molnar scrielui Hagi Constantin Pop; vigurile ceale ce prin mahine inSad s'au tors si prin tehiul de aici s'au hotdrit de prea bune";An. Ac. Born., lit., XXVIII, p. 231-2 (an. 1814). Arhiman-dritul de Arges cere la 1797 un ciur de ales gdu cum amvgzut la Porumbac"; ibid., XXIX, p. 14.

8 V. Apendicele. Acolo e vorba si de un thietor de tutun", la1815.

A Negotal me.Ftemurile, p. 106.6 An. Ac. Rom., XXVII, p. 106.

gi

gi

51.

gi

gi

Ii

3i

182 Istoria lndustrIllor rotnaneeti

Were: chesele de ciorba", zAharnite de marmurA ", cas-troane de rAsol", taiere de pArtalan pentru confettlri,fripturA sau ciorbA" (acestea in Ardeal), scatulce de por-tulan" pentru piper si sare, pentru zaMr si dulceatAl °databoierul Barbu Stirbei comandA din Ardeal, de unde yin sialtii data, portolane felurite", o luta de farfurii pentrudouazAci si patru de persoane 2.

Intre 1774 si 1778 un ofiter frances Ledoulx de Sainte-Croix, adus din Brasov, de Lucacchi della Rocca, cumnatullui Grigore Alexandru-Vodd Ghica, incercd pe o mosie aacestuia, la Prut, luatd in arendA, o fabric& de portelane,dar, neintelegindu-se cu proprietarul, fu slit sA plece 3.La 1806 boierul Constantin Filipescu se gindi la o fabricatiein tarii: un nou mestesug, adeca fAcAtori de farfurii", cuprivilegiu pe zece ani si atribuire de douAzeci de scutel-nici 4.

AdAugim pe acel Teodor Mamelegioglu care, in 1826, aadus nou mestesug de a face postavurile vechi ca not spA-lindu-se si curatindu.se de pete 5".

1 Studii si doc., VII, p. 256, no. 170 Moldova, 1795 ; p. 262;(ibid., 1802 ; XII, p. 174, no 376 (ibid., 1817); p. 179, no.340 Ardeal, 1822).

3 Ibid., VIII, p. 6, no. 24 (an. 1781 , An. Ac. Rom., lit.,XXVIII, p. 228 (an. 1811).

3 Cf. Negolul si mestougurile, p. 196; Cf. Sulzer, besch. destranesalpInisclzen Daziens, III, p. 9.

4 V. A. Ureeliia. 1st. Rom., VIII, p 661; Xf? pp. 299-301,5 V. Apendicele.

CAP. VII.

Cris a.

Asupra acestei socierati economice, care era complecta,cuprinzinh in acele§1 limp desvoltarea traditiei locale, adop-tarea, macar intr'unul din principate, a normelor arhaicebizantine, transmise prin Turci, §i reproducerea in mica manufacturilor" recomandate de filosofia" apuseana, seabAturA, pe IlligA 'Ayala, cu neputintA de oprit, a fabri-eatelor apusene, douA porniri distrugatoare, puind capatunui regim armonisat in elementele lui compunatoare: eon-curenta strainilor neasimilabili §i noua doctrina de Statabstracts, anti - traditionalists.

linii din imigrati sint rAsariteni, dar putini: nu va fi dinpartea aceasta primejdia. La 1793, in Bueure§ti un Ienachi eehiurci-ba§A, stand in douA odAi cu chirie, dar sotia, copiiii-au rAmas la Constantinopoll. Doi ani mai tarziu, un Istraticojocarul, Dirstorean, se cere atria la dinsul, la Silistra2. Oa-maul can nu inteleg sit ramiie in tara unde ei, Slavi sauGreci, de i intilnesc aceiai religie i pot invaita u§or olimbs placutA, n'au prins radacini. Sint cei cari vin, ci§tigA,economisesc §i pleacti. Speta va exista tot mai mult deacum inainte.

Apusenii acapareazd izvoarele de venit, ca unit cari re-prc.rintit noua coda neto.uitii in curirid stApinA pe o in-

1 t. A. Urechia, 1st. Rom,, VI, pp. 738-9.2 ibid., p. 832.

184 Istorla Industrillor romlne§ti

treaga societate boiereasca pi chiar burghesa, dar ei seintorc la familiile for lasate in urma une on se pi pierd,chiar supt raportul credintii, in mediul romiinesc. Barbieri}oriental! vor fi inlocuiti prin coaferi din Occident. Croi-tori de mods not& au fost pomeniti mai sus. Zinca De-leanca scrie in Ardeal lui Hagi Constantin Pop, marele ne-gustor sibiian, adese on mentionat: Prin dumnealul dohtorMolnar am trimis patru rochi ale mete ca sa le dea la croi-tor, sa le driaga: doo de maltek una de stamba pi altade batista" 2. In hirtiile lui Dimitrie Aman se face pome-nirea pravaliei uncle lade un Antonie Neamtu, cizmaru"3.

De la un timp, cind Alexandru Ipsilanti intrebuinteazApentru Cladiri, pentru facere de vase Ragusani Greci dinItalia 4, un Maurer Polier Johann Ratner", cAruia i se zi-cea la not Loan Ratner NeamtuL ", lea asuprazp; o sumsde clAdiri. Astfel la Baneasa lui Ienachi VAcarescui,ande e.ajutat de doisprezece mesteri nemti, cum, de algel, strainuiTeodor Janos ii face rame de ferepti la casa de tarP. LuiVodA el insupi, care-1 chemase prin, episcopul de Buz4;mepterul sas Rathner fi promisese face o bisericA 6. Cu

Hurmuzaki, XV, p. 502. $i Stefan .-gel-iMam avuse barbie4apusean, genoves, dar acela e medicul lui. VotiL Iorgaz, Artesi fragmente, III, g. 43; niaestro Zoane, barbero del dictoVaivoda", la 1498. 0 Ilinca spitAreasa, t 1791; Academia Ro..

Condica domneascd, 27, caiiet. VII, fol. 6 Vo. (comunicatiea d-lui Iuliu Tuducescu).

2 An. Ac. Rom., XXVIII* p. 497, mita, 1.8 Corespondenta lui Aman, p. 65 an. 1821).

V. §i 1st. lit. romine in sec. at XV111-lea, II, pp. 17-8.Studii $i doc., III, p. 79, no. 7 an. 1784). Se plate§te

1000 de cgramizi din row 2 taleri §i jumAtate.6 Si. tariful, ibid., p. 79, no_ 8 (an. 1785).

In 1782. V. Literaturd si artd romtnd, VI, p. 68$ proc,esde injurii cu un Iosif Rovelli, la 1795). Episcopul va aduce,la 1792, de peste hotar doi zidari doi lemnari, Academia Ito-

Cresterea colecliilor, an. 1910, p. 167. Un Iosif Baiardisinginer §i arhitect, ibid., an 1907, I, p. 50. Timplarul KOnigs-berger la Tali, in 1831, ib'd an, 1935,,,p. 113. V, qi Secisori demesteri, p. 42 §i urra.

ai

Mira,

5

mina,

ai

8i

li

9

ai

Crisa 185

chizAgia unuLlipscano el se indatoregte la. 1785 a facet mainnAstirea Poiana pe deal, lingA Cimpina, boieruluik Pana,Filipescu In In Moldova., contemporank socotelile donmestiingerannk lit 1790 cei 600 de. lei dati until inginer strAinocei 190 1n6., Matet i Leopold, frati, arhitectorr, acelagistrata citifiaL An4oni ", aJ lorP, 0 bisericA in Roman, alecakiis che1tuieliti s'au pa.strat in aceleagt registrei e fAcuttideo megterk nemte', carorat, dupa, tocmeala" prin zapis",14 se dray 1-500, do. let, La Mitropolia din Iagi lucreazA. in1838;- Solt. gi Franco Fatiriu, mecanici, cu cioplitorii deplat$4'1, car). pr_efac" dupa planul nou.", cu megteri derinde djntre car1 Rus" gi un Romini ceilalti fiind -cu to(iiNqratil ceis, ce se$ simte §i din terminologia socotelilor, cupuhugi int cvadrat" termini ca acegtia i. In acelagan 1840 Dimitrie Aman se adreseaza unui Andrei Kraus, pe,care-1 numegte zidar" arhitect" pentru a-i facetipage" ciubuce?' gi la Birlad of, biserica e ineredintatAarkitectorului" Joan. Sirbeschi5. Arhitectii Kubelcai la Fru-moamj. Herr Leopold" la Banu din TO sint chemati inMgoldovi4 in tiny ce la Munteni aflam per HartlerfTabai li. Prefacerile. , de biserici i manastirk furA incredin-tate de fratii Domni Bibescu Stirbei unor Vienesi, unGerman a facut Teatrul National din Bucuregti, iar pava-giul Capitalei muntpne e datorit lui Freywald (care e ar-

1 Literaturd $1 and routinely, VI, pp. 688-9. V4 si Scrisari deme$teri, 1. c.

2 Doc. economice financiare, p. 70.Erbiceanui Mitt. Mold., pp. 55-7.Coresponden(a lui Aman, p, 152, no. 342.Antony.vici, Doc. birlddene, I, pp. 268-9: lui Iacov tes,

lagtulp., Hem, sibir dungi chilivar..., cui di Ondi16.,..,chirpani pentrkt leaturi, pardosAli,.., talpoae di par-dosali i corgi,,,, nueli, par:, c)veti,, lopati, cau§k, ciubere,. funii.4.,

pentru perdosali, Kinduri marunle la cafas. Tabli herpentru hpOci i pe, coama bisericii" Hrana pentru, mesteri

zidart olteM la 1842,,Doc.. Tudqr, pp. 346-7.Revista Ion Ncculce, III, 'pp. 134-5; V. A. Urechig., Isl.

Rpm. Xi la, 431;, An, Ac. Rom, XXVII, p. 119 (1851).

I,

up

gi alti

gi

;13

dulacbi.

pI

pi

Giullnry

pi

pi

susali)

alb)),

186 Istoria industrillor romanestl

hitectonul" Mitropoliei ie§ene), supt eel d'intitiu Domn pa-,mintean I.

Si pictura bisericeascA e invadata, Italianul din VenetiaGiorgio Venier ajunge supt Alexandru Ipsilanti, in 1787.ar-hizugrav" muntean, deosebit de §eful tagmei zugravilor detat* lucrator §i la Curtea domneascA, IonitA ceau§-bas dezugravi'. Clerul muntean face la 1798 icoane pe tablede arama" 1. Lui Iosif episcopul de Arge ii place iconitc.fAcute de la Vienna" 4. Aman dA c,lucrurile de ipsos" §i-zu-grAveala odailor ' unui Iosif zugraf" care nu aratA sA fiede la noi5. Cunoscutul chip cadra" al MitropolituluiIacob Stamati e de un pictor strain (la ,Si cu harnicul, exactul,modestul Chladec Cehul, care va fi invatatorul in ale arteial lui Nicolae Grigorescu, Foala de pictura apuseana seinstaleazA la noi7.

0 lupta apriga se duse inpotriva unor conctirenti mai-,nu-mero§i, cari se adaptau cu cea mai mare uprinta la micemediu §i biruiau prin iuteala lucrului adesea superficial §iprin modestele pretentii ale unei vied careia lottiO nu-ilipsia nimic din conditiile de sanAtate §i de bunA lutnire,,Evreii8.

1 v, locurile indicate in Hurmuzaki, X, p. 666.2 V. A. Urechia, Istoria .5coalelor, I, pp. 76-8.8 An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 15 an. 1798).4 Ibid., XXVIII, p. 227.6 Doc. Aman, p. 152, no. 342.6 An. Ac. Rom., XXXIV, p. 472 an 1797 .7 V. articolul d-lui G. Oprescu, din Omagiul Iorga.8 Zialic Jidovul in Moldova la 1710; Academia Roniina, Cre;-

terea colectillor, an. 1909, p. 127, Scoala jidoveasca" la Iasi,1736, ib:d., an. 1908, p. 80. 1744, negustor evreu de horn*ibid., an. 1909, p. 200. 1805, la Bucuresti, procesul lui Leibul,Iosif, Isac si Lazar; Arh. Statului, Condica domneascd, 51, fol.247 (comunicatiie a d-lui Iuliu Tuducescu , Mendela Jidaaca cudughiana la Podul Vechiu, Academia Romina, I. c., an. 1907,p. 226. Hangiu evreu la Tirgu-Frumos, 1818, ibid., an. 1909, I,p. 46; v. $i p. 17, 1820, Ursul Potcovarul, Jidov din Iasi, sudit;ibid., an. 1908, IV, p. 280, Leibo, sin Herscu, rachierul Jidovul,

Crisa 187

La 1773 era In Bucuresti o ..case a SlAvutei Ovreica" incare se bea vutcel, Un Evreu polon se judeca la 1791tot in Bucuresti cu vAtaful de brutari si ceata lui, cari i-austricat la datul in pivnita case butt cu rachiu 2.. Supt .Ale-xandru Moruzi se produce un rebelion al Ovreilor" cuSamoil Ovreiul in cap 3. Cind, pe acest timp, un croitorromin cearcA sA boteze cu sila un copil de Evreu, e cer-tat" cu o sutA de toiege la talpi si exilat in Moldova 4. E-vreii aveau voie A facA negot cu felurimi de piei de mieli de jiganii..., fAcind alisverisi neopr:t 5,"

Crisa care se desemneazd e semnalatA limpede de croitoriibucuresteni la' 1804, cind et protestA cA se imbulzesc Evreiii zuditii, cari n'au de dat angarale si beilicuri si pot smomi

calfele, facindu-se chedir" plunintenilor. ,Si Domnul decideasa: Dumnealui Vel Aga, Domniia Mea, croitorii ce lucreazaaid in politie nu cunoastem de suditi: cum indraznesc darunii ca aceia a se impotrivi la rinduielile breslei croitorilorsi a nu fi supusi la cele care sint acestui isnaf? Ci darporuncim sA cercetezi jalba aceasta si, fiind aratarea foradevirumtA, vercine va fi acela care nu se supune la rin-duiala isnafului, sd-i pecetluiesti dumneata prAvalia" 6.

Am artif at aiurea 7 cum aceleasi scutiri au permis Evrei-lor din Galitia, lipsiti si de orice indatoriri de breasla eiavind numai breasla' fiscala pentru cisluirea ruptei" for catreCamara domneasa,, sä atace si sal distruga breasla Moldo-vei, cu caracter frAtesc si religios, Med stricta solidaritate im-pusA din Muntenia. Pe la 1770 se pare cA un Evreu a putut fianexat cumva la breasla blanarilor din Botosani: acel Zal-

la Iasi, in 1823; ibid., an. 1939, I, p. 46, Iancu Jidovul, Simon§i Leiba in Botosani. V. si pentru Laba Faibis, si a4ii deacolo, ibid., an. 1910, p. 239,

I V. A. UrechiA, 1st. Rom., V, p. 215, nota.2 Ibid., IV, pp. 172-3, nota.8 Ibid., XI, p. 497 si urrn.4 Ibid., V, p. 477 *i nota 2.6 Prager, o. c., p. 116 (an. 1818).6 V. A. UrechiA, 1st. Rom., VIII, p. 657.7 Istoria Evreilor in Principate, In An. Ac. Rom."


man sin Ecul glecar", pomenit in catastif i. Pe. aceltimp Evreii botoganeni aveau un staroste de Ovrei", peIosif 2. Samnele boeriilor", toiegele dregatorilor erao lu-crate la Iasi, in 1792, de Jidovul DAnila" a, argintliriaevreiasca impunindu-se tot mai mult. La 1816. Leiba dulghe-rul, teslarul, face vase dugheni cu pivnita de piatra, gi

actul pomenegte tot odata pe Siman croitorul gi Mascosifter chetrarul"1. Cam pe atunci, tot acolo, Aron croitorulJidov". Avram croitorul face captugeli de salop, hainede pielea-dracului, gaitane de rochi, capoturi 8. La Birlad ostrada. e a Jidovimii7, gi pana gi olari evrei, de sigur insanumai negustori, rasar la Tirgul-Frumos 8. .

Blanarii romini incep sa decada, la Botogani, in fata uneiconcurente de o admirabila solidaritate gi. de o tactics di-bace. La 1822 vaduva lui Chiriac Blanarul, Zoita, vindepentru datorii pravalia ei la mezat: se presintA un Virnavicinci Armeni gi cinci Evrei, suma de 4.000 de lei o diaRifca Jidoavca" 9. E un cas din atitea. La 1830 Haim Iuf-tariul sin Hergcu qi Iancu Cu*marul pot lua. locuri cubezman cum fac alti conationali la Iagli in jurul Mitror,poliei in vremea unui Veniamin Costachi ca gi oricaredin fratii" cregtini ai breslei to. Iar peste doutized de. ani,in 1851, in agonie, blanarii botoganeni arata ca natia evrerlama cu sumetie sa amestica fdra indritaire in toate... Creg-tinii patriofi au rimas cu desAvirgire inpilati intru o simti-toare obijduire". Bietii oameni cer in zadar masuri ca

1 Breasla bleinarilor din Botosani, p. 9.2 V. A. UrechiA, 1st. Rom., II, p. 423 si urm. an. 1784).8 Doc. economice $i financiare, p. 72.4 Studii $i doc., VII, p. 145, no. 92.6 Ibid., XXI, p. 479 an. 1816).s Ibid., p. 200. Vi si Dragomir Salvaragiul ce-i zice. Ovreiul,

1805, Arh. Statului, Condica domneascd, 51, fol., 247 (comuni-cape a d lui Julia Tuducescu .

7 Antonovici, Doc. birladene, I, p. 32,. no. 24.8 Doc. Callimachi, I, p. 602, nota 1 an. 1835)..9 Studii $i doc., VII, p. 146, no. 99.le Breasla bleinarilor din Boto$ani,,,. p. 27.

trisa 189

acelea de la Iasi contra Armenilor bogasieri si a Evreilorcusmari si croitori 1. In zadar o cerere catre Domnul insusiadd-a cum obstiia breslii, aceia ci au purtat toate greuta-tilt in folosul Ocarmuirii, inteatata au inbrancat, intrucat acii scapatati si agiunsi in staria ninorocirilor au can-tandisat a fi cersitori, din sangura pricina Evreilor, a ca-rrora riutate -si aerului este nesuferita", cerind periorisirea-tor di aciasta spiculafie, de la care sant ingraditi si de-partati cu vechi priveleghiuri" 2. Fatalitatea era hotarith..

Nu masurile formelor abstracte erau ad aduca o indreptare,o inviorare. Supt Domnul pamintean din Buouresti GrigoreGhica, breasla macelarilor iese din formele seculare. Altelenu se mai simt ocrotite cu aceleasi forme corporative. Pebasa unei libertati teoretice si pastrind din trecut doarforme tot mai deserte de sens, Regulamentul Organic incepeprin a crea dupe plac bresle de o alcatuire mixt& tot asade curioasa ca a sovietelor de meseriasi din Rusia de as-tazi. Sufletul breslei, biserica, joaca un rol tot mai mic.Perdeaua se tragea, si iute, asupra unui intreg trecut, si eanu s'a ridieat nici azi asupra unei realitati mai bune. De sivedem pe mesterii din Roman manifestind pentru UnireaPrincipatelor In 18573, ei nu mai represintau un organism viu.

Nu se poate breasla Vara biserica, fa'ra.' ajutor mutual fra-tesc", WA hram si ()spat. 0 suflare de altruism cald batein fata cind li se cerceteaza putinele acte care au supraviefuit.Cind -Toader Maui dulgherul din Birlad mintuie, la 1825,o biserica a Sfintului Spiridon, el iea din banii calfier, dinhacul lui", 205 lei si plateste pe mesterii tocmiti", carii-au lucrat agiutor"4. Pans si lautarii tigani din Boto-sani, cind li se iea starostia, se piing ca de atunci au

1 Ibid., p. 31 si urm.2 Ibid., pp. 33-4; si in Scrisori de mesteri.2 Bianu, Catalogul mss. ronkinesti, I, p. 13, Nu s'au pu-

blicat. Pentru 13otosani o statistics plina de invataminte InGorovei, o. e , 1832, p. 80. Mai slut eusmari, furmagii, paiNrieri,solonari, strathinari, etc., de ai nostri.

4 Antonovici, Doc. birladene, I, pp. 277-8; si in Scrisori demefteri.

190 Istoria industrillor romlnesti

lipsit unirea noastrd of alioverioul dintre noi, cit of a cu.)tiei bisericii uncle sintem inchinati". Acuma, umblA besme-tici ca albinele fat% mated" I. Aceasta e o familie, of unaonestd. Cind pope for std. intr'o chilie foarte invechitA gistricatd", i. se permite a o reface spre locuinta lui 2.

Vechile bresle n'aveau a face cu Statul, care traia dupenormele lui, respectind viata locald, folosindu-se de aoezd-mintele ei, dar Med a li cere concursul in legiuire, in guver-nare sau in control. Noul Stat ins& s'a sprijinit de principiide represintare nationala, mai restrinsti sau mai largd. In-tru aceasta Ina breslele n'au avut niciun rol.

Prin breslele organisate, avind raclacini in viata satelor,se filtrau spre tirguri gi oraoe elemente terdneoti destoinice,care, trecind in marea familie nouti, binecuvintatd de Bise-rica, nu pArdsiau nimic din invdtdmintele religioase oi moraleale locului de origine. Satul rdminea of mai departe inlegiiturd cu acela pe care nu-1 mai avea in mini, dar itotia ingrijit, priveghiat of indreptat in acelaoi sens. Ce fru-mos sunk in Ardealul de acum o suta de ani, aceste fell-citAri, intovardoite de sfaturi, pe care le dtideau, din tir-gul de la Vaoarheiu, Pantea Toader of Pantea Vasile fra-,telui for ,Stefan, agezat la meoteoug in Fagiirag: CdsAto-rindu-te, cinsteote gi pre aceia care ii-o da-o Dumnezeusot gi pre toate niamurile avute dupe sine, a eoti streinin locurile acele. Cin.steaote-i ca pre parintil tai cei tru-peoti, gi poartid ndravuri bune, of cu oameni slabi sä.nu to insotegti in sotietate slabd. Fereote-te de rdu oi deurgie, ca din unile ca acele sd nu ti sa intamble ceva rau, aapoi tie sa -ti imputi, ca sa auzim of noi veste bund, sane bucuram de tine". Rude de protopop, cei doi frati sebucura ca viitoarea sotie, cocoana", copila, e rudd de pro-topop of ear. Aoa se legau pe atunci, prin ascensiuni normele,

1 15 Septembre 1836. Scrisori de rnesteri, la aceasta (lath.2 Breasla blanarilor din Botosani, pp. 27-9, 30-1. Si In Scri-

sori de mesteri.8 Studii si doc., VII, pp. 210-11, no. LXII. $i in Scrisori de

mefteri.

Crisa 191

fAra intrerupere clasele, pe care nu le despArtia invidia giura, ale societAtii!

Breslele, formate in Moldova prin voia lor, se desvoltaudupA propriile for nevoi. Corporatiile de azi exists pr:n voiaStatului, gi se desvoltA potrivit cu interesele acestuia. Cele ve-chi se ajutau cu un mindru sentiment de fratie; azi, pe basacotsatillor stoarse politienegte gl adminIs.rate birocratic, eleprimesc un ajutor care samanA mai mutt a filantropie o-ficiald. °data ele rugau pe cineva sa li fie gef, it retinesudin toate putjerile, cind se supAra" sa piece; azi ele su-porta adesea cu greu omul, fait tragere de inimA gi pu-tere de lucru, pe care li-1 impun, supt scutul Statului, in-teresele politice.

Calitatile de atunci veniau din principiul dublu al asocia-Pei Euflete;t1 gi al libertgli de inijlativa. Defectele, fatale,de azi yin toemai din lipsa acestor insugiri. Si, alaturi, failapirarea unui spirit de viteazA resistenta, venind din lAun-trul organisatiilor de megiteri, libertatea netermurita a wi-cked concurenfe de aventuri, folosita mai ales de straini,tirligte in apele ei tulburi ultimele fire de nisi') din zidurilede piatrA ale simplei, dar nebiruitei cetafi de odinioarA.

DOCUMENTE INEDITE.

istoria industriilor ronicine,ts 13

Documente inedite

I.

1722, Iunii 15 zi[le], izvod de unelte ce am lasat in mA-nastire in Sinta Vineri, la egumenul Neofit §i la Ionichiia,cum aratA izvodul anume in gins §i care cat prei s'aupus, inpreunA cu Lupul ficiorul lui NAstasiia in to i, laSfAnta Vineri, §i 1 -am dat dumisale pentru o datorie.

Un sacriq cu urice cu zapise de mo0i, de vii §i deTigani carii sint nelnpArtiti intre noi fratii.

2 teftice noi, 20 lei.1 covor hagimascu, 12 lei.1 oghial de hagem, 8 lei.6 cergi cu late mici, 24 lei.2 lAvicere, 8 lei.1 velintA ro0ia, 3 lei.2 mindiruri de cri4inini, 4 lei.1 pilotA cu puh, 2 lei.4 perini mart de saftiian galbAn cu marginile roii, 4 let

13 tingiri cu capacea noo -de Tarigrad, 48 lei.2 bArcace de arama noo, iar de Tarigrad, 1 leu pol.8 felegene de §erbet, farfuriia, 3 lei.1 leturghie talcovanna, 2 lei.1 carte Sfada Lumii cu Intaleptul, 2 lei 1.1 Psaltire de a lui Dosoftei, 1 leu.1 polustav mic de Chiev, 1 leu.1 potir de argint de biserica, 15 lei.

Dimitrie Cantemir. Liturghia e a tut Dosoftei, ca Psaltirea,

pi

ui

196 Istoria industriilor romAnevi

1 tigae mare cu picioare, 2 lei.1 pareche calamari de masa cu sadefuri, 4 lei.1 caldare mare de amnia, 5 lei.

12 blide de arama noo de Tarigrad, 12 lei.8 sahanele anima, 4 lei.

12 talgere de cositor, 8 lei.4 parechi cacre (sic) arama tot intr'un loc, 4 lei.3 lighinuri cu ibricea, 2 cu cafas, tunul slobod, 20 lei.2 tavale anima, una mare si alta mica, 5 Iei.2 tavale arama, una mare si alta mica, 5 lei.1 piulita de spija cu pilug, 1 leu.8 linguri de argintu, 12 lei.4 parechi darlogi poleiti, 10 lei.1 scatulca cu B sipuri 1 leu.1 tigae de prajit, 1 leu.2 solnite, una de castor, alta de marmurea, 1 leu.1 caftan de celea ce inbraca boerii, 6 lei.2 tocuri cutite de cele maH, 10 lei.

10 parechi cutite slobode, 3 lei.9 carp de biserica, 30. lei.1 lighizeu.1 chieptine de os albu.1 tocu de linguri de os, de Tarigradu.1 tocu de linguri de chnsir.

Aceste toate s'au pus intr'un sapat 0 in 2 Uzi si in 2mahle care s'au dat pe mana lui Neofit egumenul si pemana lui Ion cel gros calugarul si s'au Lasat in bisericain Sfanta Vineri.

Un sapetel mic cu niste naframi de Tarigrad s'au fostuitat sa sa scrie la randu.

Fac peste tot 297 lei.Afar de un lighizeu si de chieptine 0 un toc de linguri

de Os albu si altu toc de linguri de cimsir, aceste toateli-am 'dat pentru caci nu s'au agiunsu banii.

Ghiorghii biv Vel Spat

Documente inedite 197

II.

Izvod de ceale ce s'au aflat in duughiana lui Misaila ne-gutitorul de la Sveti Sava, It. 7249, SAp. 3.

1 cont4 de post. vanAt cu spinare de vulpe de tarA.1 pieptar de dimie de bumbac.1 pareche bernevici de postav suptiri ro0i cu mestii.

10 cop de pandza. de WA.1 gheordie de bogasiu sandraci singiap.2 scoarta vechi.1 mindir cu bumbac cu cit.2 oghialuri purtate.3 perini de cit cu bumbac, cu una mica.1 bin4 de postav vanat vechi cu dihor.1 binig de bogasiu singipiu cu singiap.1 baibArac tiirciniu (sic), vechi.1 covor vechi.1 ipAngia drAgAniascA ro§ie.2 cop pol cit.9 coti astar.2 §eali, o pareche pocladzi 1 cerga care s'au dat la

Iani brat MisAilA.2 poloage de lAnA.1 §ea munteniaseA, numai cu curAle.1 pandzA lepscA de mindir.1 pareche ciobote galbeni.1 parechi pistoale cu tocuri §i cu lipscane§ti.1 pwa arbanApscA.1 sabie meschiu ferecati cu fier cu 1 bici cu coada

de trestie de maria1 lAdunca. proastA.1 cApAstru de curs.1 pipernitA de Lipsca.2 frAe, 2 piedeci.1 oca anima insA:1 cAldare cu toartA.1 tingire Cu &pact.

si

camesi

si

198 Istorla industrillor romanesti

5 sahanuri.1 saplaica.1 tias.1 lengher.3 oca pol 1 talger costor.4 ma aramA un lighin cu ibric.2 parechi pirostii.3 ocA pol ni§te farmaturi de fier.1 cutitoaie, 1 sacere, 1 satAr, 1 cutit de bucatarie.4 oca cute de §indila vechi.1 baltag, 1 bardita.1 cle§te butnarescu.1 pirus (sic) de fier alb.3 plosce.1 tol de par.1 cle§te, 1 ciocan de potcovit cal.1 delta, 2 pAivani de fier.3 litre schiclos (sic).1 solnita de plumbu.2 §ipuri de plumb de cerniala.1 pareche de desagi de par.1 presin de curs vechiu.1 giants veche.1 lacatA stricata cu 2 cui.1 pluta de voloc de plumbu.

12 carp grece§ti de citit.3 bucAtale bogasiu.1 pareche chiostice, 2 §ireturi.3 crucelita.1 scul mic de matasa vanata.1 pAreche foarfece de hartie.

Ce s'au aflat intr'un sicrie§ a lui Mihalachi bAcalul.

1 cumpAna de galbeni.1 piatra mehenci (sic).1 pAreche cutite cu plasA de arama.1 Mute cu caraghiunlum (sic).


5 pile zlataresti.27 papusi de *fat% de cele mici.20 mAsuri de fier alb de triaba Ueda7 oca ardmi, insa:4 calddri mid, 1 tava cu capac si 1 bradica.2 oca vapsala galband.1 chichita de fier alb de ciaiu.1 chichita stracata cu dramurile for farA cumpene.2 table de numarat bani.

35 pacele vulpe cu 15 necusute.1 chichita, 1 pestiman cu furdale vulpe pacele,8 dramuri bumbac de cusut la bland.3 mAta negre 0 1 vAndta.2 caiusuri.1 cumpana de galbeni.1 cutie cu o truce de lemn in sicriiul cel mare.8 nafrAmi cu fir cu 2 turcesti 0 1 menesterguri turciasca,

tij in sicriiul eel mare.1 cot, 2 rupi sandal i pol cot dimie rosie.2 rupi post. albastru.7 turale aja.1 brau chimerbent.

11 dramuri cuisoare.2 pungi de fold turcesti.3 tichiuri sofran.1 piatra mihenci.

18 nasturi de arama nemtesti.4 dramuri argint.2 linguri vechi, 30 dram. argint.

20 nasturi galbeni alama.9 drain 3 tichiuri argint 1.

' 0 lista de juvaiere, fol. 80. Cf. vi ibid., fol. 90. Cheltuieli de min -care la o nuntA, fol. 148. Boieri pentru datoria lui Misai la cAtre Lupu,fol. 200 Vo.

(Bibl. Ac. Rom., 3,258, fol. 27, 44.)

200 Istoria industriilor romane§t1

RamA0turi de a Ilinai Slaninoe ce s'au gAsAt in mA-nastire Dancul 0 s'au dat la mana dum. Ruxandrii Fotioae,1776, SApt. 27.

3 caldAri mari de velnita cu cApace 0 fevile lor.1 sAnie mare de anima.1 chess cu blide i 12 talgere costor, 1 blid mare.1 beahte cu hartii scrisori.1 sApet de§ert.3 castroane de costor cu toarte.2 chesele de anima cu bolduri.1 pareche pirostii costor de pus pe mass.1 blid mare costor.1 blid mare de anima.1 tingire.1 pAreche hamuri de cai rota.1 cAldari mare cu 2 toarte.1 caldare ca de o cofa. de apA cu o toartA.1 frigari de fier pentru fripturi.1 sofra mare de anima cu flori.1 bArnet cu suzsaia (?) fir.1 prostire cu alesaturi 0 InplutA cu fir.1 ghiur4 de aramA.1 tingire mare.

(Ibid., fo1!190.)

IV.

26 Octombre 1778.Constantin-Vodd Moruzi intAre0e privilegiile negustori-

lor blanari din Ia0.Int Arire de Mihai Sutu (28 Februar 1795), de Ioan Sandu

Sturza (1827).

(MI. Ac. Rom., 93/LXIX; 96/LXIX; 101/LXIX; notice de d. Iuliu Tu-ducescu.)

HI.


V.

1779, 9 Octombre.DespArtirea Ioanei din Popa-Rusul'de ChiritA sin Andreiu

zabunarul de la Sf. Gheorghe Vechiu: fiind fats §i el june,s'au luat amandoi intru cA3ittorie". El capita naravuri rele",stA la pu§carie §i fuge. Se afla vina lui in istraprahticaoajudecatii". Furti§ag de o perdea §i doao zarfuri de ar--gint §i o giubea blitnitA.' S'au apucat de miOlii §i dehotii, pAnA au incAput qi in pu§cArie §i, scapand, s'au IA-sat sotiia 0 au fugit la BrAila de stint ani cinci 0 s'au §iinsurat." Acest din urmA. lucru 11 arattt Antonie zAbunaru §iToma zabunarul §i Stefan postavarul. Spun ca, inteacest anIt. 1779, mergAnd la tArgul BuzAului, ar fi gasit pe Chirita intarg §i, intrebAndu-1 unde sA afla 0 de ce nu vine la ne-vastA, el ar fi rAspuns ca a'irlerea ii iaste la Braila, slugAla un negutator, iar, pentru nevasta, deaca i-au pomenit, elcu vrajmA0e ar fi injurat-o de truce 0 au zis ca n'are nicionevasta, sti-i traiascA nevasta care au luat-o §i, intampran-du-sA de i-au vazut 0 stApanA-sau, adeca la cine sluja nu-mitu Chirita, au venit la dan0., §i, in vorba care vorbea eipentru nevasta, au zis 0 stapAna-sau ca cu adevarat 1-a in-surat §i §ade la Braila". Despartire pe basa pravilei, laLeu §i Costandin Imparati".

(Bibl. Ac. Rom., 623, fol. 75 Vo-6.)

VI.

Din cinstitA porunca dumnealui Costache Gherahe biv VelPost. caimac. Craiovei, ce ni s'au dat prin pitac, ca, duperanaforaoa dumnealor velitilor boeri ce este intAritA §i cu lu-minatA pecetea MArii Sale lui VodA, de judecata ce au avutdumnei Pitareasa Fauna Stirboica cu vechilul dumneiei Clu-ceresei Foteasai, ca, dupes coprinderea anaforalei, in frica luiDumnezeu sil facem pretuire casAlor ce le are dumnei nu-mita PithreasA, date de zestre de la rapt. parintele dumi-sale Clucerul Costandin-Fotescul, duper care porunca a dum-

202 Istoria Indust'. Thor romAnestl

nealui Caimacarnului ne am adunat cu toti aici la acealecase, unde, fatd fiind atAt dumnei PitAreasa Stirboaica, cat §idumnei Clucereasa Foteasca, §i intAi am cetit anaforao incare la luminatA hotArArea Mart Sale lui Voda sA porun-cegte catrA dumnealui Caimacamul a orAndui doi boeri cufrica lui Dumnezeu ca prin carte de blestem sd pretuiascAcasale dupA starea ce vor fi fost atunci and s'au dat dum4nei Pitaresei, iar preti sA sA pue pe cAt poate face acum,afara din meremetu cc sä va fi facut in urma cAsatorii dum-nei Pititiresi ; la care casA de la trecuta lung lui Fevr. fiindiar noi orAnduiti din porunca dumnealui Gheorgache Sutubiv Vel Clucer ce au fost Caimacam le-am fost 0 pretuitdupa arAtarea me0erilor lemnari i zidari ce din poruncAau fost atunci de fatA. Dar, fiindcA la acea pretuire pusa=sAm pretu cAt s'ar fi cheltuit la facerea caselor atunci, iarnu cum umbla acum, am adaos acum, ineArcand pretuireacum s'ar putea face acum, mai adaogAnd 0 doi pAreti dezid ai pivnitei, care fiind ca o ascunzAtoare, nu i-am price-put noi atunci, iar acum din aratarea dumnei PitAresi i-amvAzut si am facut dupd cum sa arata mai jos anume.Coturi. tl. bani.

491/3 tot zidul casai inprejur, patru pareti.151 3 doao ziduri ale pivnitei, insii fundul casAi

de spre ulita 0 pareatele din dos, de spregrading, unde la facerea casAlor au fostfacut alte doao ziduri temelie casAi, M..maind intre pAreti pivnita 0i intre zidultemeliei casii ascunzAtoare.

65 tot zidul casei de jur imprejur cu acealedoao ziduri ale ascunzAtoarei.

9 naltu zidului din temelie din pAmAnt pAniiin podu casei, fiind zidul gros intr'o 1 pol ca.ramidA, inmultindu-sa 9 cu 49 fac coturi 4451/2.

7 naltu la doao ziduri la temeliia casal, de laascunzatoare din ptimant pain& in podinA,nefiind aceste doao ziduri adanc in plunantpotriva cu ale pivnitei, inmultindu-sA 7 cu


15 fac 1081/21 care face toate zidurile coturi554, insa cotu de trei palme, din care sca-dem pentru usa pivnitei i a careii si 4 fe-restiei, coturi 20, si rAman bune coturi 534,socotindu-se la un cot cate 93 de caramizi,zidul intru 1 pl. caramida, cum am zis maisus, dupe cum la cea mai denainte pretuiream pus de au zidit caramida noao, afar dinvaru ce am socotit ca va intra, si au mersula un cot 93 de caramizi, peste tot 49.662caramizi, miia po tl. 2, cum umblA, ins& tl.1 pl. pretu caramizi tl. pl. plata cAra-1tului, fac 99,40,

8.000 oca var la tot zidul, socotind caramizi unaoca var, fiindca numai pareti pivnitei sa vAd ziditicu var dupe oranduiala, iar la pAreti casai sA cu-noaste a fi prea putin var, miia po tl. 6, cum urn-bla acum. 48.-

62 de zile lucru zidarilor, socotind a lucra unzidari pe zi cate 800 caramizi, plata cu mancareafor pe zi, cate bani 56, fac. 28.12.

Nesip, apa, lucru zidului i stamparatu varului,sapatu la groapa pivnitei, nefiind adAncA, cutahinu. 52,,

Cheresteao, mai incarcand not acum pretul undeni s'au parut a fi cu tale peste aratarea meste-rilor lemnari ce au fost fata la pretuirea de20 capriori cu cotoci (sic) lor, socotindu-i drept ca-priori unu po bani 45 7.60.

4 cosoroabe, una po bani 60. 2..500 lanteti, unu po bani 41 2. 18.900.5,000 sindila de stajari, miia po tl. 41 2. . 20..10.000 cue de fier la sindila, la lantetu, miia po tl.

3, a. 45. 33.90.8 oca piroae de ceale marl, oca po bani 60. 4.-6 ferestie la cask la sacnasAu, una po tl. 1, a. 60. 9..11 grinzi la casa cea mare, una elite bani 90. 8..2 grinzi la sacnasau, po bani 90. 1.60.

'Mai,

gm


3 grinzi, 10 scanduri la pod in cask grinda pobani 45, scandura po bani 12 2.15.

9 scanduri, doao grinzi la pat la sacnasau, scat" 1-dura po bani 12, grinda po bani 45. . . . . 1.78.

325 podine la casa cea mare, suta po bani 45. 1.24.100 podine la sacnasau. .30.1 grinda mare la pivnitA, cu stAlpi el.. 4.60,8 grinzi la pivnita, una po tl. 1. 8..60 scanduri podine la pivnita po bani 20. 10..2 grinzi la stalp, la up pivnitii, doao scanduri

up 2.60.16 scanduri la beciwr sacnasAului po bani 12. 1,72.3 grinzi la beci, una po bani 15. 1.105.Plata me0erilor de lemn. 60.Mancarea lor, cu vinu. 25.

223.54.0 hodae cu pridvora§i, ce au fost lipitA dinain4

tea langA aciastA casa la cAsAtoria dumnei Pi-tAresi, care stricand-o rapt. Clu6r. Fotescu la fa-cerea altor case ce au adaos tot intr'un zid §iintr'un invali§i, care hodae la pretuirea ce amfost facut noi mai nainte un Stanislav zidariul,ce au aratat ca el au zidit la casa cea noao, caar fi fost in stalpi de lemn §1 hodaia de scanduri,i-am fost pus preti numai tl. 15, iar acum, dupaarAtarea dumnei Pitaresei PAuni, ce zise a dedesuptau fost beci§or de zid i pa beaci hodae iar dezid gi denaintea hodai acel pridvor* ce intra incask care nefiind lucru de fatii, sit sA vaza, cutahmin am pus preti. 80..

tl. bani !ea Ca pretuirea.290,32 pretul zidului.223,54 cheresteaoa.80. odaita ce ark mai sus.

593, 86 toti banii pretul casalor cum arata mai sus toateanume, noi, dupA cum ni sit porunce§te de catra dumnealuiCaimacamul, urmAnd luminata hotarAri a MArii Sale lui

. .

.


Voda ce sa coprinde la intirirea naforali pentru prefuireacasAi, in frica lui Dumnezeu am prefuit toate cum ur-meaza plata acum, adecA suma tl. cinci sute noaAzAci trei,bani optzeci gi gase.

Chiriiac Clucer, Athanase Selcian biv, vt. Vist., ZaharieR. biv. 3-ti Logft.

(Colectia d-lui M. Protopopescu-Pake.)

VII.

1779, Novembre 18. Cererea de despartire a lui GheorghieluminArarul de sotia Zamfira.

VIII.

7289 (1780), Sept. 19. Tudor iglicar se impaca cu sotia Ma-ria, care se indatoregte a nu mai fugi.

IX.

1779, Nov. 28. Procesul lui Dumitru Croitoriul din ma-halaua Mihai-Voda cu sotia Maria. Om cu fire proastablestemata; de cAnd s'au luat amAndoi, el da megtegug nusa apuca, ci umbra pAn cArciume prdpadind al ei din zestregi face i ingalliciuni pA la unii altii cu luare de banibea pa la cArciume". Igi pusese chezagi fratii: popa Stan-,ciul gi Patragco Croitoriul. Nu se indreapta, ce Inca gio salbade galbeni un gal gi negte argint altele den zestrelea-au luat el Fara de gtirea ei ti lea-au prApAdit prin bles-tematiile L-au gonit din casa.." Fratii retrag chezagia.El nu vrea sa deie altii.

(Bibl. Ac. Rom., 623, fol. 82 Vo, 85-5 Vo, 95 Vo.)

X.

Iacov, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop gi MitropolitMoldaviei.

In zalile pre-innAltatului gi de Hs. iubitoriului Domnuluinostru Mihai Costandin Suciul Voevod, cu mila lui Dum-nezau Domn farii Moldaviei; iata, viind inaintea noastratoti breslagii facliiari din targul Botogani cu multi rugA-;minte cazind, au cergut ca sa. le facem catastiv sa leinterim alte obiceiuri a breslii lor, precum sant a

gi

qi

t0 gi

ei

e14.

pi

ei

206 Istoria industrillor romAnestt

faclierilor de aice din Iasi, cum §i praznecul ce insu§ eiau ales a praznui, adeca la zioa sfantului marelui mucenicDimitrie. Drept aceia, al noi, vazind cum ca cerirea lor iastecu cale §i spre paza randuialei breslei lor, iata lea-am inta-rit prin acest catastiv, hotarand ca pe tot anul set fie da-tori a praznui dup.& cuviinta creatineasca praznecul de maisus numit, prin atirea ai sarguinta starostelui lor. Aaijdireali-am in 'Writ ai alte obiceiuri ci-au avut din vac, precumset vor arata mai gios.

1. Pe starostele set -1 aliaga dintre danaii, care set va so-coil a fi om vrednic ai, aratandu-11 la Sfanta Mitropolie, deaicea set set oranduiasca.

2. Pentru praznic cati bani set vor strange, set facet sta-rostele inpreuna cu briasla o cutie pecetluita, ai told baniiaceia in cutia aceia set intre, ai set set aliagA unul din bres-laai ca set poarte cutia cu dreptate.

3. Cand va fi zioa praznecului, set alba a merge totifaclierii ca set set afle slujind la trebuinta praznecului, alcap bani set vor fi stains in cutie, sa-i faca doo pArti, 0parte set set dea la bisarica, unde iaste hramul, adeca ta-mae al lumanari, iar o parte set -i dea pe la sand.

4. Orice meater va smomi §I va lua ucenic de la alt meater set aibet starostele a;I globi cu zace lei 0 pe ucenicset -1 batet cu 50 toiege.

5. Care va vrea set iasA cu dughiana, set lucrezi faclierildeosabi, intai sal is voe de la starostele ai de la .briasla,§i aaa set deachida dughiana, iar fail §tire starostelui §ia breslii nime set nu fie volnec a de§chide dughiana §i alucra faclierie, ai osabit de cei ce set afla pan acum laaciasta briasla lucrand Vacherie, nimene altul set nu fie vol-nec a set amesteca la aciastA briasla. Aaijdirea set nu fievolnec nimenea, on din pamanteni, on din straini, a facelumanarie 0 a be vinde, fara afire starostelui ai a breslii,on furia, on fataa, pe la mahalale, iar care vor face unlucru ca acesta set be is ciara al saul §i set -i ai globasca.

6. Oricarile din breslaA va greal in pricinile breslii, set nualba a merge pe la alte giudecati, ce set -1 giudece starostele

bocuniente indite 207

cu ciialalti bresla0 0 sa -1 certe dupe vina lui. Iar, de va avevina mai mare 0 nu-1 va putea qaza starostele cu ciialaltibresla0, sa aiba a merge la Sfanta Mitropolie or la ppoto-popul de Botopni ca sa-i judece, cum au fost din vac,insa numai la pricinile ale breslilor, iar, fiind deosabite pri-cini, atunci sa aiba a merge la dumnealor dregatorii po-litice0i.

Aceste toate bune a§azari 0 obiceiuri ce s'au aratat incatastivul acesta le interim §i cu mare blastam legam ca safie pazite in veci, i niminea &A nu strace qiizarea acesta§i obiceiurile for 0 pomenirea sfantului praznec, ci maivartos sa intariasca fie§tecarile pentru a sa vecinica pomenire,far carile va pricinui intr'alt chip i va fi inpotrivitoriu, is-pitindu-sa ca a strace aciasta buns a§azare,ori din starostiice vor fi, on vre unul din faclieri, on din allot straini, uniica aceia sa fie supt strajnic i infricopt bliistam.

1794, Mart 16.

Iacov, Mitropolitul Moldovei.(Pecetea cu Sf. Gheorghe.)t Bresla§ii facliari din targul Botoani.Apostol Placa.Haretu Gheorghiu.Panaiot Ioanu.lordache Sava.Dimitrie Gheorghiu.Nicola Muruj.Hagi Costandin staroste.Lupul Jidov gemeni.Meth &boatel, Tor) tuncapbrou Notwk&ou Moupcgc Curepacsetv etc

6v.1) xwciaretry %xi etc Tip Tcp,iaXoc (;) %) lcuer.vric TpLanoccpEXou.

reciyytoc Icons cacipooqc vino p.oulttaSov, 1812.Baca-tic to5 Stax6you, cpe6pouccploo 20, 8121.

' Dupa moartea raposatului Nicolae Moruzi a trecut la catastih §i labreasla chir loan Triandafil.Gheorghe Fote, staroste al mumgillor, 1812.

Vasile al diaconului, Fevruar 20, 812.

(Bibs. Ac. Rom., no. 215, fol. 2-3.)

208 Istoria industriilor romAnesil

XI.

Io Costandin Gheorghie Hangeri Vvd. i gospodaru zem.vlahiscoie.

Intarim Domniia Mea anaforaoa aciasta ca sa sapa-neasca dumnealui cinst. ei credincios boerul Domnii Me le VelHatman Costache aciasta fabrics cu bunA pace, ca unbun cumparAtor de la mezat, plAtind ei ajutorul cutii dupAoranduiala.

1798, Iu li 9.

(Pecetea gospod.) Vel Logft.

Prea innAltate Doamne,

Dintre acareturile raposatului Dumitrache Turnavitu caredin luminata. porunca InnAltimei Tale s'au dat la mezatspre vanzare pentru inplinirea datoriilor ce sa afla datorpe la unii, altii, s'au scos la mezat ei o fabrics de fideAcu ergalii de. arama ei de lemnu ei cu putinica vie pe loemanastirii Radul-Voda, cu otaetiml de la una suta vedrecinci, care strigAndu-sa aciasta fabrics intru auzul obetiimai bine de doaoa luni ei artardisind din mueterii dupa obi-ceiu, la pretul cel drip urma au ramas asupra dumnealui VelHatman Costache cu tl. 274, peste care pret ne mai eeindalt mueteriu ca sa mai innalte ei fiindca au trecut ei pestesorocul rnezatului, s'au ei haracladisit mezatu aceetii fa-brice pe seama dumnealui numitului, drept aciasta sums,tl. doaoa sute eaptezeci ei patru. Care b.ani i-au ei numAratpe deplin la starostie, din care scotandu-sa telalAc dupa obi-ceiu, la leu pe bani ease, ceilalti sa vor da unde vom avealuminatA porunca. Ci, fiindcA dumnealui mai sus numitucumpaiLtor au cumparat de la mezat, sa roagA InaltitneiTale a i sa da ei luminata intArire pentru mai buna stapia4nire.

Al Marii Tale,prea plecata slugs,

1798, Tulle 8.

Panait Tigara, starostea.


Adeverez cu acest zapis al mieu la casa luminatei DoamneRoxandra Hanger' ca sa fie Luminatii Sale de bunA incre-dintare ca, cumpArand eu de la mezatul domnescu ce s'aufAcut lucrurilor lui Dumitrache Turnavitul, pentru inplinireadatoriilor lui, o fabrics de fide& cu ergalii de arama. §i daiemnu i cu putinA vie in deal lAnga VAcAre(ti, a numituluiTurnavit, aciasta fabricA cu toate ale ei am vAndut-o eudin buns vointa mea LuminAtii Sale Doamnei Ruxandrei intl. dooil sute optzeci; care bani i-am §i priimit toti daplin,

ramAne casa Luminatii Sale stApana desavAr§it pe a-ciasta fabric& ;4 vie dinpreunA §i cu locul ei ce cu schimbu1-au luat luminata DoamnA de la mAndstirea Radul-Voda.Pentru care am dat Luminatii Sale 3i sinetul mezatului cuintarire domneascd dinpreuna cu acest zapis.

1798, Sept. 23.

(Pecetea domneasca octogonali cu chinovar, 1797.)Koasixric Xecrp.xv. (Costachi Hatmanul.)

(Bibl. Ac. Rom., 260, fol. 110 Vo.)

XII.

15 Novembre 1803.Marco sin Leiba Jidovul vinde lui TAnasie blAnarul, ne-

gustor, via lui de la Socola.(Bibl. Ac. Rom., 236/XXXV ; notita de d. luliu Tuducescu.)

XIII.

20 Maiu 1810.Eu Her§ul sin Lupu JAd[ovull adeverez cu acestu zapis

al miu la mana diupAnului Gavril dascal precum cA Mihai,ficiorul lui Nistor blAnar, ce au tinut pe Tudora, fata rA-posatului Andronache Caramalau, ra'maind la scdpataciuni §ila datorie, s'au rugat de mine *i le-am facut bine cu 600de lei, cu vade de 10 ani, cu zapis, puindu-mi §i amaneto dugheana cu casa din dos ce au avut-o zAstre de la so-Istoria industriitor rontane,ti. 14

91

ei

li) Istoria industriilor romAnesti

crul lui, Andronache Caramalau, druldu-mi-o supt stapanirepentru dobanda banilor par' la vade, dupa coprindere za-,pisalor ce am dat unul la mana altue, care zapisi inpreunacu acesta s'au dat la maim numitului Gavril dascal. Careaciasta inprumutare de bani au fostu inainte arderii focului,gi, dug ardere, ramaind numai locul far' bins, gi eu apu-icandu-i ca sa-mi dei dugheana cu casa iar la stapanire,dupa tocmala ce am avut, n'au dat mana niciunue din ceiiscaliti in zapis ca sa-mi face dugheana gi casa iar la loc,far' numai numitului Gavril dascal, la care facere a binaliiau cheltuit doa sute cinzaci de lei. Deosabit, dugheana ne-avand loc de agiunsu din dos, au mai cumpArat loc de laun protopop ,Stefan, care Si pe acel boo au dat una sutalei. Care la toate aceste am fostu fata, A la inplinire vadelide 10 ani, me-au rAspunsu numitul Gavril dascal toti baniideplin, acele Base sute de lei, pre care i-am primit in minamea. Pentru care i-am dat zapisul de datorie ce au lostla mine inpreuna cu acestu zapis. ,Si, cAnd mi-au data

banii, au fostu gi alti negutitori cinstiti fata. $i pentru ade-varata credinta am iscalit insumi cu mAna mea jadovegte.

1810, Maiu 20.(Iscaiiturd ovreiasea.)

Sandu....Toader Rojnita am scris cu primirea aminduror partilor

XI V.

1813, 30 April. Scutire gi pentru o circiuma a lui Cos-tea luminarariul, fiindca au slujit cu silinta lalucrul caselor domnegti pane in sfargit".

)1 13 Maiu. Scutire pentru Avraam galvaragiu..., a-flandu-sa la varsta batranetelor".

)1 8 Maiu. Scutire pentru Sideri furnaru Tarigra-deanul..., om strein vault aici gi far& niciun parlej".

3310 Iul;e. Scutire pentru Nicolae sin Gheorghie po-

varnagiu da aici din Bucuregti,, de casa lui Con-stantin Filipescu (tine o prava.lie).


!, 4 Julie. Scutire pentru Marin i sin ego, condura-giu din Bucure§ti" (tine o pravdlie).

1814, 30 April. Scutire pentru Ionita cojocar i Dinul bit-can ot Ploe.4ti, sud Prahova..

7) 24 Februar. Scutire pentru Ivan cojocar §i Ra-dul Sdrbul ot Bucure§ti".

,, 14 Maiu. Scutire pentru Apostol holteiu, §alva-ragiu de aici din Bucure§ti".

1816, 21 April. Scutire pentru Stefan cuiungibw din po-litia Bucure§tilor.

1814, 27 April. Scutire pentru Gheorghe sin Dima, td-bac din Bucuregi, carele fiindcd s'au aflat slujindla cafegieriie cat §i iamac al treilea".

), 28 Iu lie, Scutire pentru Gheorghe croitor Mani sinpolcv. loan Moldoveanul".

73 9 Maiu. Scutire Dinului croitor ot mahl. Mihai-Vold dit aici din Bucure#i", pentru greutatea casiii sardciia intru care sd and".

1815, 25 Februar. Scutire lui Chiriiac Zatiuul, tAitor datutun, da aici din Bucurqti".

(Bibl. Ac. Rom., 357, fol. 125, 140 Vo, 179 Vo, 180 Vo, 209, 209 Vo,212, 215.)

XV.

10 Novembre 1815.

Scarlat-Vodd Callimachi poruncete pircallabului de Ga-lati a da lui Mihail Andonie bldnarul tot venitul oprit dela mo§ia Radenii, puindu-1 i in stapinirea unei jumatatidin ea.

(Bibl. Ac. Rom., 15I/XV ; resumat de d. luliu Tuducescu.)

XVI.

1820, Septemvr. No. 2.Mated de numele tuturor compAniilor tarii alcatui1a pe ju-

dete §i ()raw, i cu banii datoriei rdspunderii lor, pe totrc-

ll Istoria industriilor romanesti

meniia 1 urmaloare of Septv., Octv., Noemvr. §i Dechvr.cum inlituntru sa arata.

(Bibl. Ac. Rom., 245.)

XVII.

Grigore-Voda Ghica acestor lude 23 blanari straini i Jude9 calfile lor iara§i blanar4 ale cdror nume s'au a*Azat prinosebita foaie supt pecetea Domnii Mele, carei Rind negu-tatori blanari, oameni streini des felul lor *Azatori prinhanuri, vaniti fiind de multd vreme aid in pdmintul -Li O.

avind aceti cojocari streini dajdia lor la Vist:arie, deo-send ruptoare, a da lude 23 din cap in capu po tl. , carefac tl. §I lude 9, cAlfile lor, cite , pe an, care fac U.yi atit bani lor, cit ai cdifilor fac pe an care ban!sa aibd a-i da dupes cum sa. va orandui pe mazili, avand.ei hrisoave de la trecuti Domni, dupes cum s'au vitzut

de cdtre Domniia Mea hrisovul Domnii Sale ". Se stringedarea de nume dintre ai lor. Fars numai dintrran0 carevor tinea prdvalii la ulite cu marfA, sa plateasca pe anun fumarit dupes vechiul ob*ceiu iar in han de va aveaodaia de .a.zut, pe aceia sa nu sa supere de fumarit, iar,neavind dugheana afar& va lucra la odaia din ban, sitplateasca fumarit. Si de cotdrit Inca poruncim DomniiaMea sa nu sa supere, fiindca marfa lor nu sa vinde cucotu." Vel Vame ii are in same. Scutiti de amestecul VelSpatarului, lui Vel Aga, lui Vel Cdpitan de dorobantialti boieri qi zapcii care dupes vreme va yeti orAndui paVirg".

(Bibl. Ac' Rom., 621, fol. 53 Vo.)

XVIII.

10 Februar 1823.Joan 5alvaragiul din Bucure0i, in judecata lui cu un

Petre, arata ca, la 1810, fiind §ezator fa Rusciuc, a avut

Tetraminie, termenul de patru luni.

§i

§i

§i tab.,

§i

§i

§i

91


tovArAsie cu un Ganea de acolo si cu un Tonciul la gAi-tAnArie. Tonciul trece in Tara- Romaneasca.

(Arhivele Statului, Condica Agiei pe 1824-5, fol. 1; resumat de d.Iuliu Tuducescu.)

XIX.

Decembre 1823.

Manastirea Waal"' esti e in judecatA cu chiriasii hanuluiConstantin-Voda, cari n'au plAtit de la 1821 inainte: intrealtii: Stefan cojocarul, Petre cojocarul, Raducan boiangiul,Gheorghe calpacciul, Pascale cojocarul, polcovnicul Hristeacojocarul, Zoita cojocareasa, Rot spiterul, Matei cojocarul,Dumitru Ceamur, cojocarul, Alecu cojocarul, Diamandi co-jocar'ul, Mihale calpacciul, Mihil spiterul.

(Ibid., fol. 5.)

XX.

1824.

Elena Polcovniceasa are judecatA cu Hristea bumblicarulpentru o pravAlie in boiangeriile cele vechi", lingA loculsterp al lui Stan plapAmarul.

(Ibid., Condica Departamentului de opt, no. 7, fol. 32; resumat de d.Iuliu Tuducescu.)

XXI.

20 Septembre 1826.

Privilegiu pentru Teodor Mamelegioglu, care a adus noumestepg de a face postavurile vechi ca no* spalindu-4esi curAtAndu-le de pete. E de incurajat, facind parte dinlucrurile de mina ce s'ar putea izvodi intr'o tars ".

(Ibid., Condica domneasca 103, fol. 413-7; resumat de d. luliu Tu-ducescu.)

XXII.

Tidula gospod., Cinstiti credinciosi dumv. veliti boieriai Domniei Meli proin si hale. Durnnealui pomescicul Dimi-

214 Istoria industriilot: romanestt

trii Carastat, ci sa aflA din a stanga Prutului, prin vechi-lul salt, inca din toamna trecuta au cerut sa i sa dea slo-bozanie a degchide aicea in politie o fabricA de tabac,fAcAnd-o din temelie prin a sa cheltuialA, aducand megtericu bune gtiinte, gi lucrAnd cu iscusinta feluri de tabacuride tot pretul, WA a amesteca acele materii vAtAtnatearece li obicinuesc cei mai multi pentru negtiintA, precum ce-nuga, chiper rogu, var, cuigoare, spirturi mirositoare gi

altele asamene, care dupA dovezile nestrimutate a acelormai ispititi doftori sant de mai intAiu pricini a dureril decap, a slabAciunii vederii, a gutunariului, gi a altor patimi,insa pe aceste tocmeli ce sA arata mai gios. AdicA:

1. In curgirea de doisprezece ani niminea altul sa nu fifevolnic a lucra aicea in tarn dupA publicarisirea gi incepirealucrarii fabricii sale.

2. Oricine va voi a aduce tabac de peste hotar, de micefeliu, sA nu fie cprit, insA sA sa insamneze funturile princasa Ora cu pecetea fabricii sale fArA vre-o alit& plats,

oricine va voi a cumpara de acel tabac volnic sa. fie.3. Pretul tabacului si sA cumpari pe ugurinta analo-

ghii cheltuelilor ca sa tragii pre norod a cumpara pebunti vointa gi a nu caute tabacuri streine, care scot mo-neda din tat* gi, iarag, de va face de prisos, !neat sa nusa poata trace tot aicea, slobod sA fie a scoate gi pistehotar, ca sA alcatuiascA un matah (sic), osAbit ce va aducimonedA in pAmAntul acesta, oprindu-sa. Jidovii Si altiicare pentru nebAgare de samA cu volnicie de la sine factabacuri vatamAtoare, amestecate cu materiile pomenite,fArA a aduci vre un toles obgtii.

4. Pentru ca la inceput are a pune simtitoare cheltuialAspre intemiere acegtii fabrici, sa indAtoregte pe doi anidintaiu a da la gcoala domniasca de aicea din Egi cite cincisute lei, iar pe zeci ani urmAtori cite una mie lei pe an.Si dupA inplinirea vadelii de 12 ani sa leagA a !Asa lagcoala politii fabrica intreaga cu toate istrumenturile, ciimarl gi cu mici, de lemnq sat de her, sau de once mate-

§i

lash


rii, driapta afierosire si danie, si koala, luind venitul, itva intrebuinta spre invatatura si luminarea fiilor Moldove-nilor.

5. Dupa publicuirea asezArii acestii fabrici di sa va aflacineva indraznind a lucra tabac in pamAntul Moldoviei, sasa is strof pe sama si folosul scoalii fdra a pretendarisimacar un dram.

Intru aciasta am priimit si anafora de la preosfintitulMitropolit al Moldoviei, duhovnicescul nostru parinte, indem-natori sa slobozim prin domnescul nostru hrisov cereriledumisale pomesnicului, fiind de lobos in multe chipuri, sinoi, giudecand Ca oriunde un matah iasa, matea priso-sksti, prin fabrica intemiata, acolO fireaste iaste si maieftin, precum videm tabacurile de Ianina, de Franta, asade alte locuri, Ca, unde EA fac, sant mai eftine, tar scotandu-saafarA, sa scumpesc, nu socotim a fi vre o gresala slobozAniiaacestui lucru, ce mai vartos nemerita, pe aceste temeiuri:intaiu ca, dupa ce sangur ceri neoprirea tabacului strein depiste hotar, prin aciasta incredinteaza ca atat cu bunatate,cat si cu eftinatate tabacului salt sit' bizueste a multAmitoata ob:-;:tea de toate startle a nu mai pofti pe cele streine.Al doile, ca, multamindu-sA si obicinuindu-sa obste cu ta-bacul sau, nu s'ar mai scoati si pe acest lucru moneda dinCara, ci, mai ales de-1 faci, precum fagadueste, cu mes-teri iscusiti, va si aduce moneda in acest pamAnt. Al treilea ca lacuitoril, folosandu-sa din vinzarea tutunului, savor sill a faci mai mult cand vor vedea ca are eilutare.Al patrulea ca, pilda domnii sale fiMd spre folosul obs,tesc, poate indemna si pe altii intru altele spre aseamineurmari. In sfarsit, cand patriia nu an niciun folos de laacei ce lucriaza pins acum tabac fara oprire, Jidovi sistreini oameni, necunoscuti si netrebnici in folosul obstescu,atat mai de protimisit pot fi acei ce in multe feluri arpricinui binele si pin aciasta a trage din alte parti cu sta-tornica lacuintA acei spre desteptare alisverisului, care acumsa afla amortit pentru slabacitmile tuturor isnafurilor si a

216 Istoria industrIilor romane§ti

breslilor politii. De aceia rInduim intru chibzuinta clumv.,lucrul acesta sA-1 socotiti cu scumpAtate, i, fiind cu calf,sl ne aratati prin anafora ca sl si de hrisovul cer§at.Poroncim §i dum. Vel Vornic za aprozi sA faci cunoscutdum. boierilor tidula aciasta i sd sA pue in lucrare chipzuireafarA prelungirea.

1827, Mart (§ters: April) 26.

2 logt. procit.(Bibl. Ac. Rom., ms. 350, fol. 13-4.)

XXIII.

10 August 1827.MilA de 200 de taleri pe lune'. batrinul Fleivalt" (Frey-

wald), inginer *I arhitect, care a facut la Bucurepi patrupoduri domne§ti cu caldarim de piatrA.

(Condica domneasca 105, fol. 644; resumat de d. IulIu Tuducescu.)

XXIV.

Copie, 29 Julie 1830.CAW& cinst. judec&toresc Divan,

Plecatit apelatie.No. 24.FiindcA la pricina de judecat& ce am cu.Nicolae boiangiu,

flind orinduit& la Departamentul de §apte, de unde s'au fa-cut §i anafora, §i mil vAz cu total departata de dreptulmieu, de aceia ma rog cinstitului Divan ca s& fiu infatL5ata.i la cinst. Divan de a-mi afla despAgubirea zestrii dupet

cum se va da pliroforie cinst. Divan din deosebit tacrir,cAci vAz alcatuit in anafora ca mi s'ar fi cerut foaie dezestre, §i eu am zis ca nu am, cu care aratare sint cu to-tul napAstuitA, fiindcA pe mine nu m'au cercetat §i vorbeanumai cu numitul in limb& greceascd, §i am intrebat cespune, ca sA dau raspunsul, i mi-au zis ca a tac.

A cfnst. Divan prea-plecata,Ita, sotia lui Cusiel Qvreiu.

(Bibl, Ac. Rom., ms. 1.661, fol. 27.)

Documente indite 217

XXV.23 April 1838.Foaie de socotealA a pfavaliei de acum, leat 1837, Apr.

23, plina la leat 1838, Apr. 23, cum mai jos sa" arata:

Sumaocalilor Prep] Suma

cat face

oc.1 dramuyi tale.i par. taleri par.

86 100 brine linuri zuvelci rai-rinzate mustieresti. . . 12 963

60 brine portocalii, ipac . . 7 423234 brine linuri zuvelci cisit . 2 20 58561 dimii linuri civite . . . . 3 20 213 20

2 100 caere rosii de vinzare . 8 18

.....

60 200 topracMain

5 35 352 2075 rosu turcesc . . . 3 20 262 20

256 peatrii aced' turceascii. 1 10 319 3096 300 bola nemfeascil 3 35 375

------

Total . . 29399 31Cistig . 4392 ii.

(Bibl. Ac. Rom., ms. 1734, fol. 457-8.)

XXVI.

5 Julie 1847.

Polifia din Jai se ocupd de plingerea breslei bkinarilordin Ia§i contra celor ce nu se supun wthmintelor.

(Bibl. Ac. Rom., 103/LXIX; notitA de d. Iuliu Tuducescu.)

i

.

-

Tab la ocupatiilor §i unor articole '

A.

AbA, 79.Abageri, 128.

Alici-basa (seful bucAtarilor , 128.Alama, 97.Anglia (stole de 84.Anglie (stofa , 84.

Arcari, 58.Ardeal stole de 83.

Argintari, 54-5; 88, 211Arhitec(i, 216.Armur;eri $i arme, 100.

Arpacas moara de , 180.Asternuturi, 81, 109-10, 195, 197.AtA, 199.

Aurari, 55.

B.Mean (vApsea), 217.Bgibilracari si bAibArace, 40,197.

BAltagari i baltage, 59, 198.Mari, 55-6.

BArcace, 195.Basmagii i basmale, 87,170.

Basmale (turcesti; fabricA de),171.

*Bascalii, 138.* Batiste, 87, 109, 184.

Perari, 34, 127-8, 174-6.Bernevici, 197.Bice, 94, 197.

Binale (staroste de , 157.Birnete, 200.Bisactele, 200.

Biserici (mesteri de), 25.*BlAnari i blani, 41 u., 133 u ,

183, 187, 199, 209, 212.Blidari, 23.

Blonds stout , 108Pobou (stola , 36.Bogas'e, 79, 198.

Bogas'eri. 137.Boianai, 103, 213, 216. (cher-hanaua for , 170.

Borsari, 95.* Brahari, 34, 127.Bresle (pr:mele), 32Brlie. brine, 4, 40, 80, 199,

217.Bristi, 93.Broboade, 81.* Brutari, 122 u. (la Alexandru-

Voda Lapusneanu , 32-3 V.si pitari.Bucatari, 95, 128.

Bumbac, 199.Bumbac tors fibricA de , 168,

180.

Ocupapile slid indicate printeo steluta preliminarl.

,

220 Istorla industriilor romanesti

Bumbacari, 213.Bustenari, 26.Butari, 155. V. si butnari.

Butci, 91-2.Butnari, 21, 59.

C.

* CAciulari caciuli, 90-144.Caere", 196.Cadrilat (stofa , 107.Caiere, 217.Caiusuri", 199.

Caldarari, 52-3, 96, 174.Calesti, 93, 198.Calimari, 98, 196.

Calpaccii, 213.Caltunari ealtuni, 5, 19, 41.

Camari" (cars , 57.Camasi, 3.

Camelot, 107.Canapele, 197.Cara, 56.

Caramidari, 26. 62, 110, 155.Caramizi f Ibrica de , 181.

Carat* si carate, 56, 91 u.Carbunari, 28.

Car* jidovesti , 93.Casa teraneasca lucrul ei , 16.Castroane, 99Ciomir, 108Cataveci, 137.

Cavafi, 147.Cazane, 99.Ceaprage, ceaprazuri, 94.

Ceasornicari $i ceasornice, 74,1134.

Cergi, 195.Cerneala, 198.Cersafuri, 7, 81.Chembrica, 106.Chemisettes, 107.Chichite", 199.

ChihUbar, 180.Chindee, 7.Cbise'e, 200.Chiunghiuri (pentru apa), 110.*Chturci kip (de blanari , 141.Cimsir, 196.Cinepa, 10-2.Cingatort, 40.Cioareci, 5.

Ciocanari, 29.° Ciorogari, 147.

Cirjari, 28.Cirpaturi pentru hirtie , 165.Clar:e, 106.

Cizmari, 47 u., 83 u., 147 u.Clop tin clopote, 53-4, 99-100.

Cocari, 33.Cocieri si cocii, 57.Cofetari, 34, 93-6, 174.Co:fanari, 59Cojocari, 41 u., 139 u., 211,213

Conde'e, 99.Conduragii c )nduri, 85, 151,211

Corclari, 58Covaci, 155.

Covoare, 99. (de Persia , 195.Creditor stofa , 108.Croaz() (croise, stofa , 107.Croitori, 36 u., 130 u., 187

211. piry cirpaci , 82.straini , 36. evrei , 188. pre-

turi), 86.Cruceri, 28.

Cuisoare, 199.Cuiungii, 54-5 V. argintari.

Cumpana de galbeni, 198.Curte (lucrul t i , 25.

Cusmari eusme, 138. (evrei),188.

*Cutitari cutile, 52, 196.qi

gi

91

4

91

91

91

tabla ocupatillor si unor articole 221

0.Da lte, 198.Dante le, 85, 108.Demi-coton, 107.Desagi, 6, 198.Dimii, 217.Dirlogi, 196.Dirstari, 19.Dirvari, 26.Dogari, 59, 155.Dohotari, 29.Drosti, 93.Dubasari, 102.Dulgheri, 156 u.,

188.

E.

Evantalii, 109.

F.

189. (evrei .

Fachioale, 5.Faclieri, 59, 179, 205-7,Fainari, 123.

*Fauri, 51.Fesuri, 144.Fidea fabrics de , 180, 208-9,* Fierari, 49 u., 155.Flanela, 85, 108.Florenla stofe de , 83, 108.'Fluierari, 29.Foarfeci, 98, 198* Folari, 29.Franta (stofe $i mode de , 106 u.* Franzelari, 126.FrIie, 94, 197.*Funari, 28, 60, 111, 210.Furculite (.,furcute" , 87.* Furmagii, 126.

G.

* Gaitanari, 169, 212.Galoane, 85.

Gaza, 108.Geanta, 198.Germania (stofe din), 80 u.Ghermesut, 77.Ghermesuturi fabrics de), 172.* Ghimigii, 101.Ghirlande, 108.Ghiuris", 200.* Giuvaergii, 153-4.Glajarie, 137.

H.

Maine, 197.Hamuri, 94, 200.Harabale, 91.Hatal (stofa),. 79.* Herastraieri, 27.Hier alb, 53.Hintee, 57.Hirlie, 169, 198. fabrics( de),

164-5.Hornet, 174.

I.*Ibrisingii, 133, 171.In, 11.Incilltaminte (orientala, varie-

tali , 148.Ipingele, 197.*Islicari, 205. V. $i slicari.Italia (marfa de), 106.

J.

* Jimbla $i jimblari, 33, 123,125.

Juguri, 23.

L.

*Lacatusi, 51, 96.* Lacrari, 22.Ladunci, 197.

222 !starlit lndustrillor romdne¢ti

Lgvicere, 6, 195.Leagilne, 57.4` I efticari, 57.*I eggtori de carti, 114-5.Leipzig moll de), 97, 106.

batiste de), 109.Lemn lucrul de- uu barda , 27.

(varietgti , 22.*Lemnari, 26, 60 u.)_.emngrie (pentru Turci, varie-

tilti), 102.-Lepedee, 7.* Lingurari §i linguri, 21, 199.Linot (stofa , 107.Linz (marfg de 106* Litografi, 116.*Lumingrari §i lumingrar:e, 59,

177 u., 205, 210.

M.

Macaroane fabricg de , 180.Macaturi, 109-10.*Macelari, 189.* Maghiri, 95. V. bucatari.*MAgla§i, 29.MAhrami, 8.Malotele, 137.Mangglau, 98-9.*Manu§dri, 88.Masalale, 24.* Masari, 61.MAtasa sculuri de), 198.*Mgtasaragii, 171.*Mgtasari, 88.* Meimarl §i meimarba§a, 110,

157-8. V. §i arhitecti.Mene§terguri, 157-8, 199.Menghentle, 170.Merinose 168.Mese" (fete de mass , 81.*Me§teri (de oraqe, primii , 30.Metal (obiecte de, felurite f 195-

200.*111indirigii, 91.

Mintene, 171.Moara cu aburi, 180 n. 3.*Morari, 18.*Mrejeri, 28.Musuling, 108.

M.

Ngdragi, 4.Ngframi, 8, 81, 199.Nanchinel. (stofg), 107.Nasturi, 199.* Navodari, 28, 60.Neapole (stofe de), 83.

0,Odgoane, 110-1.Wanda marfa), 84, 106.* Olari, 20, 151-2. (evrei , 188.Oloiu (moarg. de , 180.* Opincari, 19.* Otetari, 128.

P.*Palgrii gi pgliirieri, 43, 144.* Papugii, 147.Paretare, 6.Pasat (moard de , 179.* Pastramagii, 128.Pataching (vapsea 168.Paturi, 8.Paveze, 58-9.Percal, 107.Perdele, 81.Perne, 8.Pe§chire, 81.Pete fabr:cg de §ters -le , 213.Petinet (stag , 108.Piatra-acrd, 217.Pichet (stofd), 107.* Pictori, 186. V. zugravi.* Pielari, 44.

,

,

Tabia ocupatiitor unor articote 223

*Pieptanari §i piepteni, 34, 196.* Pietrari, 159. V, ¢i zidari.Pile (zlataresti), 199.Pinza, 11, 197. (lucrul de), 124.* Pinzari, 35, 129.Pipernite, 197.* Plslari, 35.Pistoale, 197.* Pitari, 32 u. calastif de), 33-4.

V. si brutari.* Fivari, 19. V. si dirstari.*Placintari, 34.* Plapome si plapomari, 8, 49,

109, 213.Plisa (stofa), 107.Pluguri, 23.Poclazi, 197.* Podari, 111-2.Poduri (nomenclature), 111-2.Poleit (masing de), 182.Polo age, 197.Polonia (stofe de), 84.Porte lan fabrici de), 182-3.Postav de Ardeal , 83. (fabrica

de), 166 u.* Postavari, 35, 202.Potas, 172.* Potcovari, 52, 96.* Povarnagii poverne, 173.*Pravari, 59.Prostiri, 7, 200.*Puntasi, 59.Pusti, 197.

R.

* Rachieri, 34, 127, 173-4,Rachiu, otet, rom (fabrica de

176.Radvane, 91.Rinza pentru vapsele , 145.* Rogojinari, 25.

* Rotari, 24.

S.*Sabierl .¢i sabii, 58, 197.*Sa'haidacari, 46 u., 195.* Salitrari, 59.Sand, 93.*Sapatori, 67.* Sapunari, 73 u., 152.Sarici, 5.Satire, 198.*Safari, 23.Scarpi, 5.Scauiese de cutite, 99.Scaune, 101.Scoarte, 6, 90, 197.Sfesnice, 96.* Sfoara si sforari, 110, 199.Sipete, 200.Sirma, 99.Sitari, 24.Sobe, 90.Sofale, 200.Solnite, 198.Sovirf (pentru vapsele), 145.* Spoitori, 96.Stamba, 184.Steaguri, 36.Sticlarie, 163.Stofe. V. stole.*Strachinari, 152.* Straitari ¢i straite, 6, 19.* Strungari, 23, 156 u.Sucmane, 5.* Suiulgii, 112.Su lite, 58.

S.

*aluri, 83, 108, 205. fabricade -), 170.

* Salvaragii, 40, 133, 210-1.Sapei, 144.**eicari, 102-3.* Selari §i §ele, 46 u., 152, 197.Semizeluri, 107.

gi

gi

224 Istoria induStrillor romAne*ti

$ervete, 81, 109.* $indilari *i qindilA, 26. 62, 201.* $licari, 43 u., 90-1, 136, 138,

143-4. V. *i$ofran (tichiuri" de 199.$tofe, 83. not turce*li , 177 u.$trimfi, 5.

T.

Tabac fabrici de , 18.1, 214-6.V. *i tutun.

Tabacheri, 83.*Tabaci, 44, 144 u., 211.Table de numarat bani, 199.*TAciunari, 28.*TAlpAlari, 46, 150.Teftice, 195.

Terzibap, 131.* Teslari, 61, 100-1.Testemele fabrica de 171.* Timari, 120, 146-7, 190.*Timplari, 61, 100-1, 156 u.* Tinichigii, 53.* Tipografi, 115-6.Tirlici, 89.Toprac, 217.Torturi, 11, 168.*TrAistari, 151.*Trocari, 169.Tulumbe, 99.*TurnAtori, 116.*Tutun (taietori de), 211.

Telnuri, 120.Toluri, S.

U.Umbi ele, 109.

V.Vapeluri, 107.Vapseli, 199, 217.*Varari, 26.Vase (constructie de , 110.Velin %e, 6, 195.* Velniceri vednite, 173

nota 1.Venetia (stofe de), 83.Veqminte preote*ti categorii , 6.Viena (marfa de), 85, 97.

§i

Z.Zablaie, 36..Zabranice, 5.* Zabunari, 40, 129-30, 201.Zahn. (plan de fabricA), 186.Zale, 59.Zarfuri, 201.Zavelci, 217.* Zidari, 184-5, 202 u. sa*l, supt

Petru Rare* gi Alexandrupupeanu), 62 u.

*ZIA taxi, 54-5, 153-4.* Zugravi, 67 u., 160 u, V. qi

pictori.

i§licari.,

§i

.

1.1-

Cateva cuvinte rare

.Avandalic avantagiu , 168.-(:asabaslic oile lui casapba.a),

167.Cesn lu (pret , 178.Chedir (paguba , 187.Cherhana fabrics 170.Ciniii instrumente 167.

Ergalii (instrumenle , 107.Her lie (amends , 150.IstraprahticS extra- praclica ,

201.Matah (fabrics 214.Rebelion (rebeliune , 187.aldangelic (fabrics de saluri ,

170-1.

,

,

,

ERATA

P. 80, r. 14 de sus, cetqte : brlie In loc de : brice. P. 87, r. 1 dejos : sumptuare". P. 112, r. 10 de sus : suiulgiii.

ISTORIA INDUSTRI1LOR LA ROIVIINI - upload.wikimedia.org · Arges, 68. Cei d'intaiu pictori, 68....

Documents

Transcript of ISTORIA INDUSTRI1LOR LA ROIVIINI - upload.wikimedia.org · Arges, 68. Cei d'intaiu pictori, 68....